AUDIT:

1 (2). Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Rspuns 1:
Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele
internaionale de raportare financiar i de normele naionale;
conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea
acceptat e de rubric din situaiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situaiile financiare condensate (rezumate).
2 (4). Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra
situaiilor financiare condensate?
Rspuns 2:
Este emis numai n cazul n care anterior a fost emis, de ctre acelai
auditor, un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Raportul
trebuie s permit identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut
situaiile financiare condensate. Trebuie fcut referire la data raportului de audit
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i la tipul de opinie exprimat n
acel raport. Este necesar meniunea c, pentru o bun nelegere a rezultatelor i
situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuie citite
mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra
acestora.Opinia auditorului, n acest caz, poate face obiectul unui raport distinct
sau poate fi inclus n raportul auditorului.

3 (10). Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit)

Rspuns 3:
Normele (standarde) contabile sunt standarde , norme stabilite de organismele
de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de
interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc,
controleaz i utilizeaz situaiile financiare. NC stabilesc standardele ce
trebuiesc folosite (respectate) pentru situatiile financiare deoarece aceste situatii
financiare sunt destinate sa satisfaca necesitatea de informare a unor diverse
categorii de utilizatori (asociati, actionari, banci). Aceste situaii financiare
trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele cum ar fi:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea
i prezentarea situaiilor financiare.
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o
autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale pentru misiuni de exercitiu limitat
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind
autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi
emis n funcie de criterii de calitate omogene.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a
auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2

4 (13). Normele de comportament n audit;

a) Principii fundamentale
b) Independena n audit
c) Activiti incompatibile cu practicarea indendependent a auditului.
Codul etic IFAC defineste profesionistul contabil ca fiindmembrul unui
organism profesional care a aderat la IFAC, fie ca evorba de liber-profesionist
(persoana fizica, asociat al unei societati civile de contabilitate sau actionar al
unei societati comerciale decontabilitate) sau salariati n industrie, comert,
sectorul public saueducatie. Termenul de profesionist contabil utilizat n
aceasta lucrare

include

termenul

de

"auditor",

adica

profesionistul

contabil nsarcinat cu realizarea unei misiuni de audit de baza, speciala

sau misiuni conexe de audit.
Codul este obligatoriu tuturor profesionistilor contabili indiferent de
activitatile pe care le desfasoara (contabilitate, audit, consultanta) si indiferent
cum si desfasoara activitatea: ca liber-profesionist sau ca angajat; cele 3 parti
care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:
.

Partea A - tuturor profesionistilor contabili;

Partea B - numai profesionistilor contabili liber-profesionisti;

Partea

numai

profesionistilor

contabili

angajati.

Adoptarea Codului IFAC drept Cod national poate fi facuta

numai de organismele membre IFAC; punerea n aplicare si autoritatea regulilor
de etica se face potrivit Declaratiei de principiu a organismului de conducere al
institutului profesional membru IFAC iar formarea pentru punerea n aplicare si
autoritatea regulilor de etica trebuie sa se gaseasca ntr-o Prefata la regulile
nationale de etica aprobata, de asemenea, de organul de conducere al organismului membru IFAC.

Potrivit Standardului International de Audit (ISA) nr. 100 siStandardului

International

privind

Angajamentele

de

Asigurare (ISAE)

nr.

3000,

profesionistul contabil trebuie sa se conformeze regulilor de etica emise de

IFAC (Federatia Internationala a Contabililor) reguli continute n "Codul de
Etica Profesionala a Conta-bililor" care a fost adoptat n Romnia de catre
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - organismul national
membru

al

IFAC,

sub

denumirea

de

Codul

Etic

National

al

contabil

ct

Profesionistilor Contabili (denumit n continuare Codul).

Necesitatea Codului consta n:
- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- conservarea ncrederii publicului n profesie;
-asigurarea

protectiei,

att

profesionistului

si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

-confirmarea

de

autoritate

lucrarilor

efectuate

onoarei

si

de

profesio

nistii contabili;
-necesitatea

asigurarii

apararii

independentei

pro

fesionistului contabil i a organismului din care face parte.

Acceptarea responsabilitatii fata de public este o caracteristica a profesiei
contabile care o defineste de celelalte profesii. Publicul (clienti, furnizori,
actionari, salariati, statul etc.) se bazeaza pe integritatea si obiectivitatea
profesionistilor contabili, pentru mentinerea unei functionari corespunzatoare a
economiei, iar societatea conteaza pe profesionistii contabili a caror atitudine
si comportament au impact asupra bunastarii comunitatii (rol social al profesionistilor contabili).

Obiectivele profesiei contabile constau n ndeplinirea celor mai nalte

standarde de profesionalism, atragerea celor mai nalte nivele de performanta si
satisfacerea exigentelor interesului public, iar cerintele de baza pentru
ndeplinirea acestor obiective sunt legate de profesionalismul, ncrederea,
credibilitatea

si

cel

mai

nalt standard

de

calitate

activitatea

profesionistilor contabili.
A) Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili
trebuie sa respecte un numar de conditii sau principii fundamentale.
a) Integritatea si obiectivitatea
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si
cinstit atunci cnd efectueaza servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial,
fara prejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese
sau n alte situatii de natura a determina un tert sa puna la ndoiala obiectivitatea
acestuia.
Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate.
Principiul obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just,
cinstit n plan intelectual si neimplicat n conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, n orice, sa garanteze integritatea lucrarilor lor
si sa ramna obiectivi n judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii
lor si anume:
*

unii

liber-profesionisti

ndeplinesc

misiuni

de

audit,

con

siliere fiscala, consiliere de gestiune, expertize etc;

* alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare n contul angajatorilor
lor;executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara n
industrie, comert, sectorul public sau educatie.

Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute n

vedere atunci cnd se stabilesc regulile de etica referitoare la obiectivitate, se va
tine cont de urmatorii factori:
* profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care i expun la riscuri
(presiuni) susceptibile de a pune n discutie obiectivitatea lor;
* este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de
presiuni; asemanarea si gradul de verosimilitate prevaleaza atunci cnd se definesc
criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune n discutie
obiectivitatea profesionistului contabil;
* trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din
partea tertilor care pun n discutie obiectivitatea;
* profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul nsarcinat de acestia cu
prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate;
* profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte
avantaje care pot fi considerate, n mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ
si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.
b) Competenta profesionala, grija si srguinta
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze
servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina
n permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala, care sa
justifice asteptarile unui client sau al angajatorului; aceasta presupune ca el sa
fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din
legislatie si tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are)
competente sau experiente pe care acesta nu le are.
Competenta profesionala se divide n doua componente:
a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale: studii, vechime,
examen de acces, stagiu, examen de aptitudini.

b) Mentinerea competentei, care presupune:

-tinerea
normele

la

curent

nationale

cu

evolutiile

si

internationale

profesie,
n

cu

deosebire

domeniul

contabil,

audit, legislatie;
-adoptarea
n

unui

program

concordanta

cu

de

normele

control

de

nationale

calitate
si

serviciilor

internationale

materie.
c) Confidentialitate
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa
le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cnd
obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.
Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor
referitoare la afacerile unui client sau ale angajatorului, obtinute n cursul
prestatiei serviciilor sale; aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor
ntre profesionist si clientul sau angajatorul sau.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub
orice forma - subalterni sau colaboratori - respecta aceleasi reguli de
confidentialitate.

Confidentialitatea nu se

refera numai la divulgarea

informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt

folosite de profesionistul contabil n beneficiul sau personal sau al unui tert.
Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit
profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele
profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa
defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii
si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care
divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata
sau ceruta.
7

Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind si de legislatia

generala a fiecarei tari.
Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie
avute n vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):

cnd divulgarea este autorizata de client sau angajator; interesele tuturor

partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate si acest aspect trebuie avut n vedere;

cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de

divulgare;
De exemplu:
- producerea de documente sau furnizarea de probe n cazul unei proceduri
judiciare;
- informarea autoritatilor publice competente de violarea legii;
- respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor de etica;
- apararea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil n cazul unei
proceduri judiciare care pune n discutie responsabilitatea sa;
- confirmarea la cerintele controlului de calitate.
Cnd profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii
confidentiale, trebuie sa ia urmatoarele masuri:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de
informatii care pot fi divulgate trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau
opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca
astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.

d) Profesionalism
Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce
atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei;
aceasta obliga institutele membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa
prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vis--vis de clienti,
terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public n general.
e) Respectul fata de normele tehnice si profesionale
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze
serviciile profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si
este obligat sa urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau
sau angajatorului sau, n masura n care acestea sunt compatibile cu exigentele de
integritate,obiectivitate, iar n cazul profesionistilor liberali, de independenta.
ntre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si
profesionale publicate de:
-

IFAC (Standardele Internationale de Audit);

IASCF

(Standardele

Internationale

de

Raportare

Finan

ciara);
-

organismul profesional membru IFAC

legislatia n vigoare.

B. Independenta n audit
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n
practica libera (liber-profesionistii contabili) indiferent natura serviciului
profesional prestat. n cazul executarii, nsa, a unor misiuni de audit prin care
se furnizeaza o asigurare (certi- tudine) n ce priveste credibilitatea situatiilor
sau informatiilor fi- nanciare n fata publicului, independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de
integritate si cu obiectivitate.

B.1. Abordarea conceptuala

Independenta are doua componente fundamentale:
-

Independenta

de

spirit

(rationamentului

profesional):

Este caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii
neafectate

de

influente

rationament

profesional,

care

permitnd

pot

compromite

profesionistului

acest

contabil

sa

actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.

- Independenta n aparenta (comportamentala):
Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att
de semnificative, nct o terta persoana, logica si informata (detinnd toate
informatiile relevante si aplicnd toate masurile de prevedere necesare), ar
putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta
profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al
acestora au fost compromise.
Utilizarea

termenului independenta n

mod

singular

poate crea

nentelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunerea ca o persoana

care exercita un rationament profesional trebuie sa fie independenta, n sensul
izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura.
Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii
are relatii cu altii. Prin urmare, importanta relatiilor economice, financiare si
de alta natura trebuie evaluata si din punctul de vedere al unei terte persoane,
rezonabila si informata care, avnd toate informatiile relevante, ar putea trage
concluzia n mod firesc ca sunt inacceptabile.
Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante,
nefiind astfel posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor
amenintari la adresa independentei si, corespunzator, sa se determine masurile
necesare pentru atenuarea lor.

10

De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot

exista amenintari la adresa independentei, de asemenea, diferite, care necesita
aplicarea unor masuri de prevedere corespunzatoare.
Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de
identificare, evaluare si abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai
folositor interesului public, dect un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.
ntr-o astfel de abordare conceptuala se iau n considerare att amenintarile
la adresa independentei si masurile de prevedere necesare, ct si interesul public.
Potrivit acestei abordari, profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au
obligatia de a identifica si evalua circumstantele si relatiile care pot crea amenintari

la

adresa

independentei

masurile corespunzatoare

pentru

si,

eliminarea

de
sau

asemenea,
reducerea

de
lor

lua

la

un

nivelacceptabil, prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe lnga

identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de profesionisti contabili n
audit si servicii conexe si clientii lor, este necesar sa se aprecieze si daca
relatiile dintre acestia si terte persoane nu reprezinta amenintari la adresa
independentei.
Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau
reducere a acestora la un nivel acceptabil difera n functie de caracteristicile
individuale ale misiunii, respectiv daca misiunea este un angajament de audit
sau o alta misiune.
n cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea n
vedere scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizat al raportului.
Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare, sa evalueze
circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei
profesionistilor contabili, hotarnd daca este oportun sa accepte sau sa continue
misiunea, precum si masurile de prevedere utile; totodata, se va aprecia si daca,
n acest context, se impune completarea echipei cu specialisti din afara cabinetului/societatii sau grupului.
11

Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o

categorie larga de utilizatori potentiali: n consecinta, pe lnga independenta
rationamentului profesional, independenta

comportamentala

este

de

importanta deosebita. Prin urmare, fata de clientii de audit, membrilor echipei de

profesionisti contabili n audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil
si grupurilor li se cere sa fie total independenti fata de acestia. Consideratii
similare de independenta fata de clientii lor se cer si atunci cnd sunt prestate
servicii conexe auditului si alte servicii profesionale.
In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la
adresa independentei, despre care cabinetul are motive sa creada ca poate fi
creata de interesele si relatiile dintre profesionistii contabili si clientii lor.
n cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrns n mod
expres contractual pentru folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt
considerati a fi n cunostinta de cauza asupra scopului, obiectivului si limitarilor
raportului, ntruct au participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii
cabinetului de a presta aceste servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului respectiv.
n aceste conditii, cabinetul/societatea va avea n vedere luarea masurilor
necesare asigurarii independentei comportamentului membrilor sai fata de toti
utilizatorii raportului.
n plus, n cazul n care cabinetul/societatea are o semnificativa participare
financiara, fie directa fie indirecta, n afacerile clientului auditului, al serviciilor
conexe si al altor servicii profesionale, atunci, evident, interesul financiar al acestei
participari va fi att de important, nct nici o masura de prevedere a reducerii
amenintarii la adresa independentei la un nivel acceptat nu ar li posibila.

12

Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza

astfel:
-pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinetelor/societatilor de audit
trebuie sa fie independenti fata de clientii lor;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale
prestate clientilor - care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci
de non-audit), cnd utilizatorul anume precizat nu este restrns contractual la una
sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila
trebuie sa fie independenti fata de client;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale
prestate clientilor - care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci
de non-audit), cnd utilizatorul anume precizat este restrns contractual la una sau
anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie
sa fie independenti fata de client.
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare
trebuie sa fie bazate pe dovezile obtinute nainte de acceptarea misiunii
(contractului) si n timp ce acesta este n derulare. Obligatia de a proceda astfel
apare atunci cnd un membru al cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa
se astepte sa apara si sa cunoasca mprejurari sau relatii care ar putea
compromite independenta. Ar putea exista situatii cnd cabinetul/societatea sau un
membru al acestora sa ncalce, din neglijenta, principiul independentei. Astfel de
situatii de neglijenta nu vor compromite, n general, independenta fata de client,
daca exista stabilite, de catre cabinet/societate, politici si proceduri interne
corespunzatoare de control al calitatii, destinate a promova independenta si a
corecta imediat abaterile, aplicnd orice masuri necesare de prevenire
a amenintarilor la adresa independentei.

13

C. Amenintari la adresa independentei

Independenta este potential amenintata n urmatoarele situatii: interes
propriu, slabirea autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de
familiarism si actiuni de intimidare.
3.2.1. Cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un
interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel
de exemple pot fi:
* participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului
respectiv;
* un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la
persoane care gestioneaza patrimoniul clientului;
* onorarii totale provenind de la un singur client;
*

preocupare

cauzata

de

posibilitatea

pierderii

unui

contract

(misiune);
*

relatii

de

afaceri

cu

clientul

contractului

de

prestari

sau

de

de

servicii profesionale;
* potentiala angajare ca salariat al clientului;
*

onorarii

neprevazute

contractul

de

audit

prestari

de servicii profesionale.
3.2.2. Cauze legate de slabirea autocontrolului
De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este
necesar

sa

fie

reevaluata

modalitatea

de

asigurare

independentei

cabinetului/societatii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia

finala a nivelului de asigurare a angajamentului.

14

Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare

atunci cnd unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din
persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate
exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fata de client.
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la
adresa independentei, pot fi:
* un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din
persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
* un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al
clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa
asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;
* prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit
care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata
de client;
* pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau
pregatirea unor nregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a
profesionistului contabil fata de client.
3.2.3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sau
opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi
nteleasa

ca

fiind

cabinetul/societatea

compromisa. Aceasta
sau

un

membru

al

ar

putea

acestuia

fi

cazul

si-au

n care

subordonat

rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

15

Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea amenintari la

adresa independentei de acest fel pot fi:
-a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale
clientului;
-a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea
nentelegerilor cu terte parti.
3.2.4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism
Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client cu cei care
gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil
sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului.
Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa
independentei, fara a fi exhaustive, pot fi:
* un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o
ruda apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului;
* un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca
angajat al clientului, este n masura a exercita o influenta directa si importanta
asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
* un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care
gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea
exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului
ncheiat cu clientul;
* asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al
acestora;
* acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este
nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau
de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.

16

3.2.5. Cauze datorate unor actiuni de intimidare

Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat
sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale
sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii
clientului.
Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa
independentei, acestea pot fi:
* amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catrecabinetul/societatea
respectiva de a nlocui un membru al acesteia n cazul unui dezacord de aplicare
a unui principiu de contabilitate;
* presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de
munca executata de membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.

17

EVALUARE:
1 (2). Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup
reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social
3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000;
rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000;
disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu
chirie 10.000.000 ?
Rspuns 1 evaluare:
Activul net corijat se poate determina prin dou metode:
a) metoda aditiv
ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferene din
reevaluare
ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000
000 == 18.500.000
b) metoda substractiv
ANC = active reevaluate datorii
ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 ==
43.500.000 25.000.000 = 18 500.000
2 (11). Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro,
din care:
60% sunt n termen de ncasare;
30% au o vechime de 4 luni i prezint un risc de nencasare de 25%;
10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,25 lei) ?

18

Rspuns 2 evaluare:
20.000 EURO x 4,25 lei/EURO = 85.000 lei
Risc de nencasare: 20.000 EURO x 30% = 6.000 EURO x 25% = 1.500 EURO
6814 = 491

1.500 EURO

20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,25 lei/EURO = 78.625 lei
3 (18). Situaiastocurilor de materii prime ncursul lunii august este:
1.08. sold iniial 10 buc 1 leu/bucat;
5.08. intrri 20 buc 2 lei/bucat;
10.08. intrri 30 buc 3 lei/bucat;
20.08 intrri 40 buc 4 lei/bucat;
30.08. intrri 5 buc 4,5 lei/bucat;
Ieiri pe
18.08. ieiri 55 buc i pe
25.08 ieiri 43 buc.
La ieirea din gestiune se utilizeazmetoda FIFO (primul intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 25.08.
Rspuns 3 evaluare:
01.08 stoc initial

10 buc * 1 leu/buc

05.08 intrari

20 buc * 2 lei/buc

10.08 intrari

30 buc * 3 lei/buc

Valoare iesiri 18.08 = ( 10 buc * 1 leu/buc ) + (20 buc * 2 lei/buc) + (25 buc * 3
lei/buc) = 125 lei

19

Valoarea iesirilor din 25.08

18.08 stoc ramas

5 buc * 3 lei/buc

20.08 intrari

40 buc * 4 lei buc

25.08 iesiri

43 buc *

? lei/buc

Valoare iesiri 25.08 = ( 5 buc * 3 lei/buc ) + ( 38 buc * 4 lei/buc) = 167 lei

Rest = 2 buc * 4 lei/buc

20

FUZIUNI SI DIVIZARI
1 (25). Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale
care fuzioneaz: Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei,
numr de aciuni 150 titluri. Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii
18.000 lei, numr de aciuni 90 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de
aciuni n cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Rspuns 1 fuziune:
ANC A = 57.000 lei 30.000 lei = 27.000 lei
Valoare/actiune A = 27.000 lei : 150 actiuni = 180 lei/actiune
ANC B = 31.500 lei 18.000 lei = 13.500 lei
Valoare/actiune B = 13.500 lei : 90 actiuni = 150 lei/actiune
Paritate B/A = 150 lei/actiune/180 lei/actiune = 0,83
Actionar 30 actiuni B primestela societatea A: 30 actiuni x 0,83 = 25 actiuni
2 (35). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce
fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea
B: active diverse 60.000 lei, datorii 18.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni
15.000 de titluri, valoarea nominal 12 lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea
imobilizrilor 15.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Rspuns 2 fuziune:
Rezerve: 15.000 lei.

21