Undele cerebrale

Definitie: Unda este forma sub care se propaga o oscilatie ntr-un mediu
elastic.
Lungimea de unda () este egala cu distanta parcursa atta timp
ct unda executa o singura vibratie. Frecventa este egala cu numarul
de vibratii pe secunda.
Materia vie are un anume tip de emisie, cu o frecventa de 6-8Hz
la oameni, mai putin la animale, si mai putin la plante, iar la minerale
frecventa ajunge la 1-2,5Hz.
Creierul uman foloseste pentru activitatea constienta si reflexa
ntre 15-20% din masa sa neuronala. Restul este alocat activitatii subconstiente,
pentru stocarea si prelucrarea informatiilor din memoria
ancestrala si a informatiilor dobndite n timpul somnului n viata
prezenta.
Sunt 4 grupe de unde de vibratie a creierului uman ce fac legatura
subconstientului cu mentalul (constientul). Ele descriu tocmai frecventa
pe care vibreaza activitatea cerebrala n anumite momente.
a) Undele Beta, caracteristice activitatii constiente, n care atentia este
predominant orientata spre actiuni exterioare. n timpul acestei emisii
omul este treaz si constient. Undele beta iau nastere n timpul orientarii
predominante a mintii umane de catre satisfacerea nevoilor
de subzistenta, calculnd, organiznd, aranjnd, conferind sensul
universului exterior. Frecventa undelor beta este mult amplificata n
conditii de stres sau anxietate. Frecventele undelor fiind cuprinse ntre
13 si 30Hz (cicli/sec).
Cnd aceasta emisie este majoritara nu se pot efectua activitati legate
de intuitie, bioenergie, radiestezie. Nu se primesc informatii,n mod
normal, de la subconstient dect cnd acestea ajung sa genereze o senzatie
organica
(adica omului i e rau). Creierul si foloseste doar coaja adica materia
cenusie care exercita o dictatura absoluta.
b) Undele Alfa, caracteristice starii de semiconstienta, indica o stare
totusi dinamica asociata unei minti calme, linistite si n care atentia
poate fi focalizata cu succes att n exterior, participnd la rezolvarea
situatiilor de tot felul, dar si n interior permitnd aprofundarea unei
stari de meditatie dinamica. Ele sunt predominante de asemenea n
stari de concentrare sau de focalizare asupra unui centru imobil
interior. Ele se amplifica la persoanele care practica diferite forme de
meditatii, tehnici posturale sau procedee Tai-chi, sau ReiKi etc.
La acest nivel are loc perceptia extrasenzoriala a luminii si se produce
rennoirea energiilor celulare. Constituie primul nivel al sugestiei.
Undele cerebrale de tip alfa ating frecvente cuprinse ntre 713Hz (cicli/sec). Aceasta este gama de frecvente a starii Ready. Initiatii
care lucreaza frecvent n domeniul paranormalului (calatorii astrale, radiestezie,

bioenergie, si traiesc tot restul vietii de dupa momentul Initierii n zona

de frecvente 0.5 14 cicli/sec. Daca sunt enervati puternic trec n zona
caracteristica
undelor beta si simt durere de cap. Creierul si foloseste si o parte
din straturile profunde.
c) Undele Theta, caracteristice starii de somn, prezinta frecvente care
sunt cuprinse ntre 3 si 7Hz. Undele theta reflecta o stare specifica a
mintii care permite vizualizarea benefica, dinamizarea constructiva a
imaginatiei si inspiratia creatoare. Acestea apar mai ales n timpul
somnului paradoxal (REM) n care apar majoritatea viselor. Daca
sunt controlate, se pot manifesta fenomene PK. Tot la acest nivel se
poate face "anestezie" fara anestezice pentru interventii chirurgicale,
stomatologice etc. Functioneaza numai straturile profunde ale creierului.
Scoarta cerebrala este total inhibata.
Se poate nsa a se constientiza aceasta stare de calm si armonie,
caci undele de tip theta se manifesta mai ales n timpul reveriei cotidiene
si meditatiei profunde. Cnd apar n starea de veghe acestea
sunt raspunzatoare de cunoasterea intuitiva si de explorarea imaginativa
a profunzimilor misterioase ale inconstientului. Undele theta
sunt asociate deseori cu activitatile artistice desfasurate ntr-o atmosfera
de armonie si beatitudine, caci mai nou, arta ia uneori si forme
dezarmonioase, dezgustatoare, care duc la stress. Genialitatile si
oamenii fericiti, mpacati sau cu preocupari artistice creatoare, traiesc
mai des pe aceasta frecventa a undelor theta.
d) Undele Delta, caracteristice somnului profund fara vise, constituie
nivelul sugestiei totale. Undele delta definesc cele mai profunde nivele
ale relaxarii psihosomatice pe care o fiinta umana le poate atinge,
cuprinse ntre 0.1 si 3 Hz. Astfel fiind cele mai lente unde cerebrale
ele caracterizeaza si starile "puternice" de extaz, sau extazul
mistic, samadhi, satory, turia etc. Sfintii ndeosebi traiesc aceste stari
profunde ale undelor cerebrale n mod constient. Uneori viziunile
Fecioarei Maria, Isus sau alti sfinti, nu neaparat crestini, produc vizionarului
aceste frecvente ale undelor, viziunile fiind nsotite de o
stare profunda de extaz. De asemenea, starile nalte de orgasm sunt
nsotite de acest tip de unde. Rama Crisna, marele yoghin hindus,
ramnea cuprins zile ntregi n astfel de stari, inima lui ncetnd
chiar sa mai bata. Sfntul Francisc din Asisi, Anton de Padova, Tereza
de Avilona, Budha si multi alti sfinti, au ajuns sa-si permanentizeze
acest gen de trairi. Prezenta undelor delta este asociata cu procesul
complet si amplu al regenerarii fizice si al refacerii ori mentinerii
sanatatii de unde rezulta ca fluctuatiile mentale determina starea
generala n care traim.
Tot aici se afla nivelul amintirii integrale. Functioneaza numai nivelele
de baza ale creierului, care asigura functionarea de ntretinere
a corpului. Sub 3 cicli/sec asigurarea temperaturii constante nu mai este
obligatorie dar de regula aceasta functie este asigurata din inertie pe aceste
perioade se somn.

Ce inseamna coborarea mintii in inima

Pentru a-i fi de folos omului, indemnandu-l la cele bune, mintea trebuie sa
asculte glasul sufletului, al inimii, fiindca de acolo primim ceea ce
Dumnezeu vrea sa ne transmita.

Vibratia sufletului nostru este de 0,5 Hz. La nastere copilul are vibratia structurii rationale tot
de 0,5 Hz adica comuniunea dintre suflet si ratiune este totala. In fiecare an, vibratia ratiunii unui
copil creste cu 1 Hz pana la varsta de 21 de ani, pana la atingerea pragului de 21 Hz. Dupa
aceasta varsta ar trebui ca ea sa scada ca urmare a inaintarii pe calea spiritualitatii, a meditatiei, a
rugaciunii. Daca insa vibratia structurii rationale creste in continuare, atunci apare uzura
creierului in gol, fara a fi in corelatie cu sufletul. Cand valoarea se apropie de 48 Hz, numarul de
ganduri pe unitatea de timp e prea mare, e prea mult zgomot, se uzeaza creierul si apare
imbatranirea precoce. Peste 50 Hz pot aparea boli mentale.
Pentru a avea mintea coborata in inima trebuie sa ajungem ca structura rationala sa poata
auzi din nou sufletul, adica sa-si coboare frecventa, functionand asemenea copiilor. Aceasta
nu inseamna un comportament infantil intrucat ceea ce receptionam de la suflet corespunde cu
ceea ce avem de facut in viata. Cand Iisus spunea ca trebuie sa fim asemenea copiilor pentru a
intra in imparatia cerurilor, El se referea si la acest aspect al functionarii creierului. Atingerea
frecventei de 0,5 Hz, cea de la nastere, inseamna controlul complet asupra organismului si
inducerea starii de vindecare.
Stiinta clasifica aceste frecvente ale creierului in unde beta, alfa, teta, delta ( in
ordine descrescatoare cu frecventa). Cele beta au frecventele cele mai ridicate si
corespund momentelor in care desfasuram activitati ce necesita concentrare,
focalizare, atentie. Undele alfa sunt asociate cu starea starea de relaxare,
creativitate; cele teta cu meditatia si starea premergatoare somnului iar cele delta
sunt caracteristice somnului. Undele beta sunt benefice daca frecventa lor este
situata in limita de jos a intervalului beta, intre 14 si 21 Hz, ceea ce corespunde
unei concentrari calme, pozitive. Exista persoane care desfasoara activitati ce
necesita concentrare si cu toate acestea ele se afla in starea alfa. Frecventele alfa si
cele mai joase inseamna de fapt Dumnezeu ma conduce in timp ce frecventele
beta inseamna eu stau la conducere .Putem influenta doar in mod indirect vibratia

la care lucreaza creierul. Oricum, constientizarea acestui mod de functionare este primul pas
pentru a merge in directia dorita. O functionare buna a structurii rationale inseamna sa tinem
seama de tot ceea ce ne inconjoara si sa interactionam cu aceste lucruri inconjuratoare, dar mai
ales cu cele care traiesc in jurul nostru. Astefl realizam o buna corelare cu universul Tatalui.
Acest mod de functionare trebuie sa incercam sa-l mentinem cat mai mult timp, pe toata durata
zilei.
Exista mai multe metode care ajuta la scaderea vibratiei creierului, la coborarea mintii in
inima si linistirea ei. Multi calugari folosesc pentru aceasta rugaciunea inimii care inseamna

sincronizarea cu respiratia a rugaciunii Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu pentru
rugaciunile Maicii Tale miluieste-ma pe mine pacatosul.
Multe tehnici de meditatie, introspectie au acelasi rol, de a invata mintea sa colaboreze cu
sufletul, sa se subordoneze lui. In viata de zi cu zi ne sunt de folos ruperile de ritm, care ne scot
din gandurile care se perinda in capul nostru. Asta se intampla de exemplu cand observam o
floare frumoasa si ramanem uimiti de frumusetea ei, vazand de fapt in ea frumusetea lui
Dumnezeu. Cand discutam cu cineva, mintea coborata in inima inseamna ca il ascultam pe omul
respectiv fara a ne gandi in alta parte; cerem insa sufletului parerea referitor la tot ceea ce ni se
spune si transmitem omului din fata noastra doar ceea ce vine prin suflet de la Dumnezeu.
A faptui ceva avand mintea in inima inseamna constientizarea ca Dumnezeu e cel care
lucreaza prin noi; daca insa consideram ca noi suntem cei care facem totul, mintea nu mai
sta in inima si devine agitata fiindca incearca sa controleze si organizeze ea totul.
Calitatea somnului influenteaza si ea vibratia creierului. Pe durata somnului,
o parte din suflet se duce la Tatal Ceresc unde primeste tot ceea ce are nevoie
pentru buna desfasurare a zilei care urmeaza. E bine ca o parte mai mare din suflet
sa se degaje astfel in timpul somnului, ceea ce corespunde unui somn profund, cu
vibratie scazuta a creierului. Aceasta se obtine in masura in care reusim sa ne
abandonam cu totul Tatalui Ceresc, fara nici o frica, fara nici o retinere, cu toate
grijile si problemele noastre

Cand mintea este coborata in inima se observa prin calitatea luminii spirituale pe
care o emanam. Lumina emanata de Tatal Ceresc e asa stralucitoare incat e necesar
ca heruvimii si serafimii sa stea in jurul Lui pentru a transmite mai departe aceasta
lumina in forma in care celelalte creatii o pot percepe..

Pentru a-i fi de folos omului, indemnandu-l la cele bune, mintea trebuie sa asculte glasul
sufletului, al inimii, fiindca de acolo primim ceea ce Dumnezeu vrea sa ne transmita.
Vibratia sufletului nostru este de 0,5 Hz. La nastere copilul are vibratia structurii rationale tot de
0,5 Hz adica comuniunea dintre suflet si ratiune este totala. In fiecare an, vibratia ratiunii unui
copil creste cu 1 Hz pana la varsta de 21 de ani, pana la atingerea pragului de 21 Hz. Dupa
aceasta varsta ar trebui ca ea sa scada ca urmare a inaintarii pe calea spiritualitatii, a meditatiei, a
rugaciunii. Daca insa vibratia structurii rationale creste in continuare, atunci apare uzura
creierului in gol, fara a fi in corelatie cu sufletul. Cand valoarea se apropie de 48 Hz, numarul de
ganduri pe unitatea de timp e prea mare, e prea mult zgomot, se uzeaza creierul si apare
imbatranirea precoce. Peste 50 Hz pot aparea boli mentale. Pentru a avea mintea coborata in
inima trebuie sa ajungem ca structura rationala sa poata auzi din nou sufletul, adica sa-si coboare
frecventa, functionand asemenea copiilor. Aceasta nu inseamna un comportament infantil
intrucat ceea ce receptionam de la suflet corespunde cu ceea ce avem de facut in viata. Cand
Iisus spunea ca trebuie sa fim asemenea copiilor pentru a intra in imparatia cerurilor, El se
referea si la acest aspect al functionarii creierului. Atingerea frecventei de 0,5 Hz, cea de la
nastere, inseamna controlul complet asupra organismului si inducerea starii de vindecare.

Stiinta clasifica aceste frecvente ale creierului in unde beta, alfa, teta, delta ( in ordine
descrescatoare cu frecventa). Cele beta au frecventele cele mai ridicate si corespund momentelor
in care desfasuram activitati ce necesita concentrare, focalizare, atentie. Undele alfa sunt asociate
cu starea starea de relaxare, creativitate; cele teta cu meditatia si starea premergatoare somnului
iar cele delta sunt caracteristice somnului. Undele beta sunt benefice daca frecventa lor este
situata in limita de jos a intervalului beta, intre 14 si 21 Hz, ceea ce corespunde unei concentrari
calme, pozitive. Exista persoane care desfasoara activitati ce necesita concentrare si cu toate
acestea ele se afla in starea alfa. Frecventele alfa si cele mai joase inseamna de fapt " Dumnezeu
ma conduce " in timp ce frecventele beta inseamna " eu stau la conducere ".
Putem influenta doar in mod indirect vibratia la care lucreaza creierul. Oricum, constientizarea
acestui mod de functionare este primul pas pentru a merge in directia dorita. O functionare buna
a structurii rationale inseamna sa tinem seama de tot ceea ce ne inconjoara si sa interactionam cu
aceste lucruri inconjuratoare, dar mai ales cu cele care traiesc in jurul nostru. Astefl realizam o
buna corelare cu universul Tatalui. Acest mod de functionare trebuie sa incercam sa-l mentinem
cat mai mult timp, pe toata durata zilei.
Exista mai multe metode care ajuta la scaderea vibratiei creierului, la coborarea mintii in inima si
linistirea ei. Multi calugari folosesc pentru aceasta rugaciunea inimii care inseamna sincronizarea
cu respiratia a rugaciunii "Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu pentru rugaciunile Maicii
Tale miluieste-ma pe mine pacatosul". Multe tehnici de meditatie, introspectie au acelasi rol, de a
invata mintea sa coboare in suflet. In viata de zi cu zi ne sunt de folos ruperile de ritm, care ne
scot din gandurile care se perinda in capul nostru. Asta se intampla de exemplu cand observam o
floare frumoasa si ramanem uimiti de frumusetea ei, vazand de fapt in ea frumusetea lui
Dumnezeu. Cand discutam cu cineva, mintea coborata in inima inseamna ca il ascultam pe omul
respectiv fara a ne gandi in alta parte; cerem insa sufletului parerea referitor la tot ceea ce ni se
spune si transmitem omului din fata noastra doar ceea ce vine prin suflet de la Dumnezeu. A
faptui ceva avand mintea in inima inseamna constientizarea ca Dumnezeu e cel care lucreaza
prin noi; daca insa consideram ca noi suntem cei care facem totul, mintea nu mai sta in inima si
devine agitata fiindca incearca sa controleze si organizeze ea totul.
Calitatea somnului influenteaza si ea vibratia creierului. Pe durata somnului, o parte din suflet se
duce la Tatal Ceresc unde primeste tot ceea ce are nevoie pentru buna desfasurare a zilei care
urmeaza. E bine ca o parte mai mare din suflet sa se degaje astfel in timpul somnului, ceea ce
corespunde unui somn profund, cu vibratie scazuta a creierului. Aceasta se obtine in masura in
care reusim sa ne abandonam cu totul Tatalui Ceresc, fara nici o frica, fara nici o retinere, cu
toate grijile si problemele noastre.
Mintea coborata in inima se observa prin calitatea luminii spirituale pe care o emanam. Lumina
emanata de Tatal Ceresc e asa stralucitoare incat e necesar ca heruvimii si serafimii sa stea in
jurul Lui pentru a transmite mai departe aceasta lumina in forma in care celelalte creatii o pot

percepe. Lumina din noi care vine din scanteia divina, trecand prin suflet e si ea frumoasa,
stralucitoare, pura. O minte agitata, plina de felurite ganduri, opacizeaza aceasta lumina si o face
sa isi piarda din stralucire. O minte coborata in inima lasa aceasta lumina sa treaca mai departe
neperturbata, luminandu-i si pe cei din jur.

Bunastarea
Bunastarea la care se gandesc de obicei oamenii e cea exterioara, referitoare la bunurile
materiale, considerand ca cine are bunastare exterioara e multumit, fericit, deci are si bunastare
interioara. Bunastarea interioara inseamna de fapt ca sufletul, mintea si trupul nostru sunt in stare
buna.
Sufletul e in stare buna cand conexiunea lui cu Tatal Ceresc e in stare buna. Tatal Ceresc
transmite permanent lumina, iubire, si tot ceea ce o fiinta are nevoie; ii transmite toata bunastarea
posibila. Daca conexiunea e buna, sufletul le va primi pe toate si le va intelege. Va intelege de
asemenea si ce asteapta Tatal Ceresc de la el sa faca, sa realizeze la un moment dat, care e
drumul in viata si care e sensul existentei sale. Acest lucru trebuie sa se intample permanent, sa
fie o curgere continua pe conexiunea cu Tatal Ceresc. Sufletul se simte atunci linistit si bucuros.
Mintea e in stare buna cand e coborata in inima si atunci in ea se revarsa bunastarea care vine
dinspre Tatal Ceresc prin suflet. Mintea trebuie sa fie orientata spre interior, cat mai mult posibil.
Toate gandurile si grijile sunt daruite Tatalui Ceresc. Focalizarea este pe conexiunea cu Tatal
Ceresc si nu pe toate conexiunile pe care le avem cu toti oamenii. Aceasta intoarcere spre interior
nu inseamna dezinteres fata de ceea ce se intampla in exterior, sau fata de persoanele din
apropiere. Inseamna insa ca renuntam la curiozitate ( oare ce face vecinul acum in casa?) si la
grija lumeasca fata de aproapele ( sa am grija sa nu i se intample ceva copilului, sa nu uit sa-i
spun ceva colegului). Daca avem ceva de facut pentru aproapele nostru, Tatal ne va transmite
acest lucru pe conexiunea pe care o avem cu El si atunci vom reactiona corespunzator. Astfel nu
e necesar sa verificam permanent ce se intampla pe toate conexiunile noastre cu oamenii pentru a
decela ce avem de facut pentru ei.
Bunastarea fizica reprezinta o interactiune cu propriul organism. Avand liniste in interior, incerc
sa inteleg ce anume are nevoie fiecare organ, parte a corpului, ce trebuie sa-i dau. Invat modul de
a ma comporta cu fiecare organ in parte si ma adaptez permanent la nevoile reale ale corpului
meu. Procedez insa la fel ca in cazul mintii, referitor la conexiunile externe cu oamenii. Similar
in cadrul corpului, nu e necesar sa verific in continuu toate conexiunile interne cu toate organele,
ci trebuie sa existe doar linistea interioara pentru a auzi daca un organ are nevoie de ceva.
Acest mod de a trai, orientat pe conexiunea cu Tatal Ceresc prin care se percepe tot universul
( oamenii din jurul nostru si chiar propriul corp) e caracteristic tuturor ierarhiilor ceresti. Si noi
trebuie sa ni-l insusim. Se extinde astfel si perceptia noastra intrucat nu ne mai limitam la cateva
conexiuni cu cativa oameni, ci pe conexiunea cu Tatal Ceresc percepem mult mai mult si mai

profund universul. Perceptia propriei fiinte folosind aceasta conexiune ne permite sa ne dam
seama care sunt necesitatile noastre reale, care sunt lucrurile de care avem nevoie pentru a merge
inainte. Imi definesc necesitatile prin Tatal Ceresc, intrucat prin ochii Lui le vad mai bine. Traind
in acest mod incepem sa ne contopim cu El, identitatea noastra de om incepe sa lase loc
adevaratei noastre identitati, cea in care suntem una cu El. Si aceasta este Bunastarea noastra.
O consecinta a bunastarii noastre interioare este obtinerea bunastarii exterioare, materiale.
Aceasta inseamna obtinerea tuturor bunurilor de care avem nevoie in viata noastra si pe care le
primim prin voia Tatalui Ceresc.

Trairea in Legile Armoniei, prin manifestarea

virtutilor
Cele sase virtuti
Iubirea este emanatia Tatalui Creator spre creatia Sa, care prin Duhul Sfant creaza si
intretine viata

Credinta este capacitatea omului de a face voia Tatalui

Adevarul este capacitatea omului de a gandi, a simti si a trai la fel cu Tatal
Smerenia este capacitatea omului de a nu se identifica pe sine in raport cu Tatal ci
de a fi una cu El

Intelepciunea este capacitatea omului ca prin manifestarea iubirii sa devina

creator

Frumusetea este capacitatea omului de a fi in armonie cu toata creatia Tatalui

Trairea celor 6 virtuti

Virtutile sunt strans legate de Legile Armoniei. A manifesta virtutile inseamna a trai
conform legilor; trairea conform legilor duce in mod firesc la cresterea virtutilor.

Virtutile trebuie manifestate toate ; daca unele le dezvoltam mai mult ca altele, atunci
in noi nu este armonie.
Iubirea este emanatia Tatalui Creator spre creatia Sa, care prin Duhul Sfant creaza
si intretine viata.
Iubirea este mama virtutilor, fiindca ea este cea care da viata. Manifestarea celorlalte
virtuti trebuie insotita de iubire pentru a fi datatoare de viata.
Credinta este

capacitatea omului de a face voia Tatalui.

A avea credinta inseamna a simti ca Dumnezeu locuieste in propria noastra fiinta.

Daca Il simtim pe Dumnezeu in interiorul nostru, atunci stim si care este voia Lui si
trebuie sa fim capabili sa o facem : nu voia noastra, a oamenilor, ci a Lui. Pentru a
ajunge sa simtim ca Dumnezeu traieste in sufletul nostru, e de ajutor ca pe durata zilei
sa facem rugaciunea numita "rugaciunea inimii" :

pe inspiratie rostim "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu"

oprim respiratia, timp in care il contemplam pe Dumnezeu

pe expiratie rostim "Miluieste-ma pe mine pacatosul

oprim respiratia si apoi o luam de la inceput

Astfel fiecare bataie a inimii face legatura fundamentala cu Tatal si cu intreg

Universul. Rugaciunile de seara ne ajuta sa ne pastram si in perioada somnului aceasta
acordare a noastra cu Tatal.
Faptele noastre trebuie sa reflecte aceasta traire a credintei. Iisus spune ca "credinta
fara fapte nimic nu este".
Adevarul este capacitatea omului de a gandi, a simti si a trai la fel cu Tatal.
Cand suntem pusi sa rezolvam o anumita problema sau dorim sa realizam un lucru,
primul pas este de a ne gandi la acel lucru. Gandirea inseamna sa ne reculegem, sa ne
coboram mintea in inima si sa gasim solutia care este in concordanta cu voia Tatalui.
Daca in interiorul nostru nu este informatia pentru realizarea acelui lucru, inseamna ca
trebuie sa mai meditam pana cand ajungem sa-l percepem intr-o forma poate diferita,
dar care este forma in care Tatal doreste ca noi sa realizam lucrul respectiv. Aceasta
solutia, perceputa initial cu sufletul, ajunge apoi si pe partea rationala, unde mentalul
ne ajuta prin detalierea pasilor de realizare. In momentul in care punem in practica

pasii pentru a realiza acel lucru, atunci il traim, si simtim la fiecare pas daca e bine sau
nu, si functie de aceasta simtire ajustam pasii pentru a ajunge la solutia buna. Fiecare
pas trebuie sa-l realizam cat putem noi mai bine, astfel incat sa fim bucurosi,
multumiti de ceea ce am realizat.
Tatal a realizat Creatia in mai multe "zile" ( mai multi pasi) si dupa fiecare zi a vazut
ca e bine si apoi a trecut mai departe. Si noi trebuie sa respectam acelasi principiu.
Cand incercam sa facem mai multe lucruri deodata, de cele mai multe ori nu reusim sa
respectam acesti pasi si din aceasta cauza nu ies bine. Realizarea unui lucru inseamna
realizarea fiecarui pas si finalizarea lucrului respectiv.

Smerenia este capacitatea omului de a nu se identifica pe sine in raport cu Tatal ci de

a fi una cu El.
A te identifica pe tine, ca persoana, in raport cu Tatal inseamna ca nu esti una cu El,
ceea ce este gresit intrucat tot ceea ce exista este creat de catre Tatal.
Smerenia este cea care ne sustine atunci cand suntem atacati de cel rau. Este o
greseala sa te lupti cu raul, fiindca prin aceasta raul este intarit. Trebuie sa-i spui : nu
cu mine te bati, ci cu Cel care este in mine, langa mine, deasupra mea, peste tot si cu
Care eu sunt una.
Smerenia inseamna de asemenea sa vezi ca aproapele tau este si el una cu Tatal.
Avand aceasta atitudine, poti invata multe de la cei din jur.
Smerenia nu este tot una cu umilinta, cu desconsiderarea propriei persoane in raport
cu ceilalti oameni. In momentul in care ti se face o nedreptate, trebuie sa-ti spui
parerea cu fermitate, dar fara dorinta de lupta sau razbunare. Dreptatea o face
Dumnezeu, fiecare se supune Judecatii Sale.

Intelepciunea este capacitatea omului ca prin manifestarea iubirii sa devina creator.

Manifestarea iubirii inseamna ca tot ceea ce facem, sa facem cu drag, cu bucurie.
Pentru a fi intelepti, adica iubirea sa creeze, trebuie in plus sa fim capabili sa
discernem care sunt lucrurile care tin de misiunea noastra personala si pe care trebuie
sa le realizam. Suntem uneori asaltati de multe probleme, care nu sunt toate ale
noastre. In acest caz trebuie refuzate unele lucruri, cu fermitate si iubire, pentru a nu
strica armonia celor din jur.

Pentru a deveni mai intelepti, e important sa avem o scara a valorilor corecta, pe care
sa o respectam. Putem invata si din experientele altora , devenind mai intelepti, daca
incercam sa-i intelegem. Daca vrem ca noi sa-i invatam un anumit lucru pe cei din jur,
e important ca acel lucru sa-l fi trait si sa-l aplicam ; exemplul personal e de multe ori
mai bun ca un sfat.

Frumusetea este capacitatea omului de a fi in armonie cu toata creatia Tatalui.

Frumusetea este cununa virtutilor. Aceasta inseamna ca manifestand adevarul cu
iubire, credinta, intelepciune si smerenie rezulta armonie in urma actiunilor noastre.
Mai mult, frumusetea inseamna a face pace in cei din jur. De aceea ne spune Iisus :
Fericiti facatorii de pace, caci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema .
Frumusetea inseamna sa fii ca un izvor din care permanent izvoraste apa limpede,
curata, chiar daca este inconjurat de apa mai murdara. Izvorul nu tulbura apa din jur,
poate doa sa o decanteze, sa o limpezeasca, in ti mp ce el isi pastreaza puritatea.
Aceasta inseamna ca trebuie sa manifestam permanent virtutile, fara a incerca sa
schimbam oamenii din jur. Fiecare om trebuie sa se simta liber sa se poata manifesta ,
sa se descopere pe sine. Dialogul cu cei din jur trebuie sa fie schimb de idei si nu lupta
de idei. Iisus a vorbit in pilde si fiecare a inteles ce a putut. Cand iti impui ideile in
fata celuilalt, el te tine minte ; daca nu te impui, el ramane cu ideile. Oamenii din jur
trebuie sa ramana cu gustul izvorului din tine si sa-ti uite chipul. Acest izvor limpede,
frumuseatea, poate face ca si in cei din jur sa inceapa sa izvorasca virtutile,
frumusetea, daca ei doresc acest lucru. Ei simt un impuls in a deveni mai frumosi, dar
fara a sti de unde a venit acest impuls.
Cand manifesti virtutile, creand frumusete, in acel moment totul devine armonios in
jur. Atunci indiferent de loc, moment, imprejurare, de oamenii care participa la acel
eveniment, acel eveniment cladeste ceva frumos si in ei.
Armonia cu toata Creatia Tatalui inseamna ca pe langa trairea in armonie cu oamenii,
sa fim in armonie si cu plantele, animalele, pietrele, intreaga natura.
Armonia cu toata Creatia inseamna ca in urma trecerii noastre sa nu ramana nici un
deseu, de nici o natura : un cuvant care a ranit pe cineva, chiar daca persoana ne-a
iertat, a lasat o urma negativa.
Manifestarea frumusetii inseamna de fapt ca in fiecare moment sa manifestam tot ceea
ce prin intelepciunea Tatalui curge prin noi. Aceasta inseamna implicare in ceea ce
este in jurul nostru, dar implicare cu detasare. Detasare nu inseamna indiferenta sau

nesimtire, ci inseamna sa-ti stapanesti haosul emotiilor ; inseamna sa nu aduci de la

tine un plus de sentiment ci doar sa lasi ca totul sa curga normal. Detasarea inseamna
sa-l privesti cu acelasi zambet pe cel de langa tine, indiferent daca ti se pare ca e
frumos sau urat, daca e fericit sau bolnav. Implicarea cu detasare inseamna a spune si
a face doar ceea ce trebuie ( fara a da de la tine). Trebuie sa ne pastram libertatea, sa
respectam liberul arbitru al celuilalt, si in acelasi timp sa determinam in noi si in cei
din jur ( cat se poate) frumusetea, pacea si armonia Tatalui. Atunci cand asteptam
schimbari majore la cei de langa noi si fortam nota pentru a le determina, atunci nu
manifestam frumusete.
Frumusetea inseamna sa te comporti tot timpul in asa fel incat daca te uiti in oglinda
care esti chiar tu, sa-ti placa ceea ce vezi. Tatal manifesta frumusetea in toate
manifestarile lui infinite, in oricare din fatetele Sale. Si noi trebuie sa manifestam
frumusete in orice imprejurare. Situatiile neplacute in care ne aflam uneori si de care
incercam sa fugim, ne dau posibilitatea de a ne slefui frumusetea.
Fericirea este o consecinta a frumusetii.

Curatirea corpului emotional si mental

Corpul cel mai apropiat de manifestarea noastra fizica si care ne influenteaza cel mai direct este
corpul emotional. Multe din evenimentele din viata noastra s-au inscris in corpul emotional ca
ceva negativ deoarece la momentul respectiv am simtit ceva negativ iar ulterior nu am reusit sa
trecem peste acele trairi. Ele au ramas inscrise in corpul emotiilor de unde ne influenteaza
permanent, afectandu-ne viata de zi cu zi. Incarcatura corpului emotional ne face sa percepem si
sa reactionam la evenimentele prezente prin prisma emotiilor din trecut, nemaifiind capabili sa
simtim prezentul asa cum este el in realitate. Eliberarea de aceste trairi se face prin iertare, iertare
profunda, din toata fiinta ( vezi modalitatea de a ierta). Aceasta modalitate de a ierta se poate
aplica la toate trairile negative ( frica, furia si altele) din interiorul nostru, nu e neaparat legata de
iertarea in raport cu o persoana anume.
Incepem prin a ierta ceea ce ne marcheaza cel mai puternic. Cand am reusit sa ne eliberam de cea
mai negativa emotie, atunci incepem sa percepem o alta, de intensitate mai mica si continuam
eliberandu-ne si de ea. E un proces de durata pe care nu il putem percepe de la inceput: unele
emotii le constientizam doar dupa ce am scapat de cele mai puternice, care ne perturbau.
In cea mai mare parte corpul emotional e incarcat cu emotii negative. Dar se pot gasi stocate in el
si emotii pozitive, cum ar fi de exemplu o bucurie foarte puternica. Si aceste emotii opacizeaza
corpul emotional, influentandu-ne perceptia evenimentelor urmatoare din viata si nelasand
lumina sa ne strabata in totalitate. Nu trebuie sa intelegem ca emotiile noastre sunt ceva rau, ci
doar faptul ca ele nu trebuie stocate in corpul emotional; le simtim, le traim si le lasam sa curga

de la noi fara a ne incarca cu ele. Astfel fiecare eveniment din viata il vom percepe ca pe ceva
nou, unic de care ne putem bucura fara a fi influentati de evenimente trecute. Acesta e un proces
care trebuie sa se deruleze continuu; dupa un timp el devine automat, devine modul nostru de a
reactiona. In acest mod corpul nostru emotional nu se va mai incarca cu alte emotii si ramane
curat.
Cand corpul emotional este destul de curat atunci suntem capabili sa percepem si urmatorul corp,
cel mental. Oamenii sunt mult mai dispusi sa ierte o greseala care i-a afectat doar emotional,
decat pe cineva care incearca sa le contrazica propriile idei, convingeri. Ceea ce tareaza corpul
mental sunt toate parerile adanc inradacinate in noi carora le atribuim valoare de adevar absolut
si la care nu suntem dispusi sa renuntam. Iisus a adus lumii un Adevar nou care nu corespundea
cu ceea ce gandeau fariseii si carturarii si de aceea ei L-au omorat. Mintea care tine la propriile
idei reprezinta fariseii din interiorul nostru care incearca sa ne omoare sufletul. Cateva exemple
de "farisei" din mintea noastra: incapatanarea, judecarea semenilor, invidia ( compararea cu alte
persoane), curiozitatea, minciuna sau adevarul partial, disperarea ( gandurile negre),
nemultumirea. Tot aici se incadreaza si tiparele preluate de mici din familie si societate care ne
spun ca trebuie sa gandim si sa ne comportam intr-un anumit fel.
Curatirea corpului mental se face in mod similar cu a corpului emotional, prin procesul de
iertare. E de asemenea un proces de durata. La corpul emotional modalitatea de a nu-l mai
incarca din nou era de a lasa toate emotiile sa curga, fara a le mai stoca. La corpul mental aceasta
se traduce prin trezvia mintii, care inseamna sa observam gandurile care ne trec prin minte, sa nu
le acceptam pe cele negative si sa nu permitem mintii sa macine mereu aceleasi ganduri care ar
ajunge astfel sa se inscrie in noi. Mintea trebuie sa preia permanent ceea ce ii transmite sufletul,
intelegand si gasind modalitatea de punere in practica ( vezi cum se tine mintea coborata in
inima).
Avand corpurile emotional si mental curate sufletul nostru se poate exprima mult mai bine, mai
liber, fara incatusari si poate revarsa mai multa lumina imprejur.

Organizarea creierului uman si modul

lui corect de functionare
Din punct de vedere fizic, creierul e impartit in emisfere, cu lobi. Ne intereseaza insa organizarea
lui din punctul de vedere al functionalitatilor, pentru a-l folosi cat mai bine.
Din punct de vedere functional, creierul e organizat pe nivele, pe secvente, fiecare nivel fiind
raspunzator de cate o structura a noastra, fizic, ratiune, suflet :

exista o secventa a mintii care se ocupa de ingrijirea trupului, de corelarea tuturor

elementelor necesare corpului fizic pentru a trai ; ea se afla situata in partea din spate a
capului

o alta secventa a creierului se ocupa de rugaciune, de comunicarea cu Tatal Ceresc si o

face incontinuu, indiferent de credinta omului respectiv ; ea se afla situata in partea
centrala a creierului si reprezinta cea mai mare parte a creierului. Aici se afla frumusetea
creierului nostru si aici se afla solutiile la orice problema

o alta secventa a mintii se ocupa de intrebarile care se nasc la interfata dintre suflet si
ratiune

Pentru fiecare secventa exista o organizare asemanatoare cartilor dintr-o biblioteca sau
asemanatoare cutiilor care au o singura informatie in interior, sau a sertarelor care au un singur
lucru in ele. Cand e necesar sa accesam o informatie se umbla numai la acea carte sau numai la
acea cutie, sertar pentru a accesa doar acea informatie, fara a accesa simultan mai multe cutii.
In partea din fata a capului, in zona frontala se afla mintea de scurta durata care e folosita pentru
activitatile curente de zi cu zi : invatat, condus masina, vorbit la telefon, etc. In mod normal ea se
goleste automat in timpul somnului iar a doua zi aducem in ea informatiile necesare pentru
aceasta noua zi. Ceea ce omul invata intr-o zi, lucrurile importante, se arhiveaza din zona de
scurta durata in zona de lunga durata pentru a putea fi ulterior accesate. Mintea de scurta durata
poate accesa partial unele informatii stocate in corpurile noastre, de exemplu in corpul
emotional. De asemenea ea are acces limitat la secventa care se ocupa de comunicarea cu Tatal
Ceresc, doar in masura in care nu perturba lucrurile in acea zona. Pe masura ce omul invata sa
faca voia Tatalui, isi va folosi mintea in mod corect, si astfel accesul sau la secventa care e in
corelatie cu Tatal Ceresc creste.
In toti anii de scoala suntem invatati sa folosim doar mintea de scurta durata. E portiunea de care
suntem atat de mandri, desi e cea mai mica zona a creierului. E zona asupra careia avem control
total, spunandu-i cu ce sa se ocupe. Dar aceasta zona stie sa opereze doar cu simboluri iar alte
informatii nu stie sa prelucreze, cum ar fi de exemplu emotiile. De aceea ea trebuie sa comunice
cu portiunea centrala a creierului, cea in comuniune cu Tatal Ceresc, pentru a rezolva problemele
care nu sunt in atributia ei. Exista in cadrul mintii de scurta durata o mica portiune, situata in
dreapta capului, care ar trebui sa faca permanent rugaciune, de exemplu rugaciunea inimii,
facand astfel legatura cu secventa centrala a creierului. Daca aceasta mica zona e lasata sa faca
rugaciunea, atunci pentru orice problema se poate pune intrebarea prin intermediul ei catre
secventa centrala si tot pe acolo vine si raspunsul corect.
Problema omului cotidian este ca nesocoteste aceste delimitari din mintea umana si o foloseste
pe toata la gramada pentru a face ceea ce crede el ca este important. Omul alearga pentru a-si
impune propria vointa in activitatile de zi cu zi, solicitand pentru aceasta capacitatea integrala a
mintii, netinand seama ca exista zone create pentru altceva. Ce se intampla in acest caz ? Prin
controlul total pe care-l detine asupra mintii frontale, omul poate folosi portiunea care ar trebui
sa faca rugaciunea inimii la altceva. Atunci comunicarea cu portiunea centrala nu mai
functioneaza bine. Pentru problemele pe care nu le stie rezolva, mintea frontala va adresa

intrebari portiunii centrale. Intrucat comunicarea nu e buna, mintea de scurta durata nici nu mai
poate decela care sunt lucrurile importante, ce trebuie de fapt sa rezolve ,si care sunt intrebarile
care ar trebui puse. Va trimite o gramada de intrebari in mod continuu catre portiunea centrala,
pertuband in oarecare masura si functionarea ei. In final, nestiind ce sa faca, trimite ceea ce nu
stie ( in general sunt emotii) catre portiunea care se ocupa de ingrijirea trupului, in partea din
spate a capului. Aceasta de asemenea nu stie sa le prelucreze, fiindca nu e in atributia ei.
Rezultatul va fi ca portiunea din spate va fi incarcata cu diverse probleme care nu-i apartin dar
care o perturba si implicit perturba buna functionare a corpului, de care ea e raspunzatoare.
Problemele fizice apar de obicei in timp. De exemplu spondiloza cervicala poate indica prezenta
unor emotii nerezolvate si depozitate in portiunea din spate a creierului.
Faptul ca portiunea din fata a creierului poate provoca aceste probleme nu inseamna ca ea este
malefica, ci doar ca omul nu stie sa o foloseasca corect, asa cum a fost ea conceputa de catre
Tatal Ceresc. Folosirea ei incorecta ne e de multe ori semnalata de dureri de cap, in zona fruntii.
In momentul in care omul invata sa-si foloseasca corect creierul, de fapt portiunea lui din fata,
cea asupra careia are control, va putea sa-si rezolve corect toate problemele de peste zi. Mai
mult, va putea sa incepe sa rezolve si din problemele nerezolvate din trecut. Pentru aceasta
readuce emotiile vechi de acolo de unde sunt ele stocate inapoi in mintea frontala, prin
constientizare. Apoi mintea frontala comunica cu mintea centrala pentru a le rezolva ( procedura
mai exacta de rezolvare e descrisa aici). In afara de rezolvarea problemelor prezente si trecute,
omul poate folosi accesul la mintea centrala pentru a afla rostul lui in viata, cand trebuie sa
primeasca copii in familie, in ce directie trebuie sa-si indrume copiii, etc. Toate aceste informatii
se afla in mintea centrala.
Coborarea mintii in inima se refera doar la portiunea din fata, fiindca celelalte oricum fac ceea ce
trebuie. Mai exact, inseamna sa lasam o mica portiune sa fie in stare de rugaciune, meditatie.
Cand apare o problema, nu ne napustim asupra ei cu toate resursele pentru ca " noi " sa o
rezolvam. Ne pastram linistea si adresam intrebarea acolo unde trebuie, asteptand raspunsul.
Acestea sunt aspecte ale disciplinarii mintii.
Mintea coborata in inima inseamna o minte linistita. Energiile care vin dinspre portiunea centrala
sunt energii subtile care ne incarca. Energiile unei minti agitate sunt grosiere si ne obosesc.
Avand mintea coborata in inima vom incepe sa percepem si din ce zona a creierului vine o
anumita informatie, fiindca fiecare informatie corecta are propriul sertaras. Aceasta e important
la inceput, dar apoi intra in obisnuinta si vom sti sa acccesam automat sertarul care trebuie din
creier cand avem nevoie de o anumite informatie. In plus creste accesul la zona centrala a
creierului ceea ce se va manifesta prin extinderea constiintei si o mai mare profunzime in
gandire.

https://astrodeva.wordpress.com/2016/0
8/03/ce-inseamna-coborarea-mintii-ininima/