L1 DESCARCARI ELECTRICE PRIN TESUTURI VII

Descarcarea Corona

SCOPUL LUCRARII
Cunoasterea proceselor ce stau la baza celor trei aspecte puse in evidenta de
imaginile electronografice (aspectul pelicular, electromorf si proximal).
De

asemenea

cunoasterea

principiului

de

functionare

al

dispozitivului

electronografic.
MATERIALE SI DISPOZITIVE NECESARE
1 Generatorul de impuls de tensiune
2 Dispozitivul de expunere (condensator plan incomplet).
3 Dispozitivul de inregistrare a imaginii

FENOMENOLOGIE
Electronografia este un procedeu de analiza, bazata pe efectul de ionizare luminiscenta de la
nivelul de separatie a doua medii electrice diferite. In 1939 SD Kirlian a fost primul care a
observat impresionarea filmelor fotografice, aflate in apropierea corpului uman expus in
campuri electromagnetice de unde ultrascurte. Pentru ca un organism sa produca un raspuns
electroluliniscent este necesar sa supunem campul caracteristic al probei vii la un camp
electric extern controlat .
Campul produs de tesutul viu este generat de caracterul dipolar al consitituentilor sai care
pot fi
- pe de o parte structuri biologice cum ar fi apa, proteine, lipide si glucide,
- pe de alta parte poate fi structura mediului intra si extracelular ioni liberi difizabili Na, K,
Ca, si ioni moleculari nedifuzabili prin membrane .

Interactiunea campului extern cu structurile celulare, determina un transport de electroni pana

la o anumita pozitie in tesut. Inregistrarea fenomenului de luminiscenta se poate face prin
intermediul hartiei fotografice.

Fig 1. Inregistrarea fotografica a unui obiect prin electronografie

Inregistrarea fotografica pune in evidenta trei efecte
1. Efectul electromorf, este cauzat de interactiunea campului electromagnetic, ce trece
prin proba, cu diferitele structuri ale acesteia.
2. Efectul pelicular, determinat de aparitia unor strimeri ca descarcari marginale,
provocati de neomogenitatea campului electric in zone unde apare discontinuitati a
impedantei electrice (intr-un ogranism impedanta electrica masoara rezistenta apusa
de tesut la trecerea curentului electric alternativ, si se noteaza cu
.
3. Efectul proximal, determinat de proprietatile electromagnetice ale mediului
ambiental. Variatiile de stare fiziologica a unui tesut biologic pot influenta efectul
proximal.

Teoria aparitiei strimerilor (a efectului pelicular)

Explicatia aparitiei strimerilor
descarcarii Corona.

se bazeaza pe cunoasterea teoriei strimerilor si teoria

Conform teoriei strimerilor, orice descarcare in gase se produce in urma ionizarilor produse de
electronii accelerati in camp electric. Teoria corona vine sa explice autonomia descarcarii prin
aparitia campurilor neuniforme produse de conductori cu raza mica de curbura.
Descarcarea Corona este un fenomen des observat in jurul conductorilor de pe terminalele
echipamentelor de nalt tensiune. Deoarece acest fenomen este mare consumator de energie,
s-au proiectat izolatori de linii de nalt tensiune cu diametre mari si forme rotunjite netede
sub forma de mingi sau de tori.

Fig 2 Izolatori ai transformatoarelor de inalta tensiune producatoare de

efect corona (punctele luminoase sunt generate de gazul ionizat ce se
comporta ca o plasma)

Fig 3 Efect corona produs in jurul liniilor de inalta tensiune

Descrcare corona se produce mai ales, in jurul conductorilor, (din retelele de inalta
tensiune) in care se creiaza o regiune incarcata cu sarcini electrice luminoase. Campul electric
din jurul conductorului poate deveni suficient de mare astfel incat aerul din jurul sa se
ionizeze (atomii de aer devin ioni ) i sa devina conductor.
Cu cat un obiect conductor prezenta o raza de curbura mai mica cu atat dezvolta in jurul sau
un camp electric cu o intensitate mai mare. Aerul din apropierea conductorului (electrod)
poate deveni ionizat (adica conductiv), n timp ce regiunile mai ndeprtate raman neutre.
Cnd aerul din apropierea firului de inalta tensiune devine conductor, aceasta are tendinta de a
mri dimensiunii aparenta a conductorului (bordura luminoasa de-a lungul liniilor de inalta
tensiune). n afara acestei regiuni, particulele ncrcate i-si gasesc ncet drumul spre un alt
obiect incarcat cu sarcina opusa i astfel se pot neutraliza.
Dac regiunea ionizata continu s creasc pn cnd ajunge la un alt conductor aflat la un
potenial mai sczut, ntre cele dou conductoare se va fi forma un arc electric .
Cum se produce emisia de lumina din jurul unui conductor

(a)

(b)
Fig 4 Etapele descarcarii corona implica ionizarea aerului (a) si
recombinarea sarcinilor electrice (ioni si electroni) cu declansarea
luminiscentei (b).

Daca in apropierea varfului de electrod, apare un foton sau o particula cosmica, atomii de aer
se vor ioniza si vor deveni ioni si electroni liberi. Sub actiunea campului electric creat de
electrodul (incarcat la un potential pozitiv), ionii si electronii vor fi accelerati in directii
opuse. Electronii vor fi atrasi de electrod, iar ionii pozitivi vor fi respinsi. Cum electronii
capata o vitez mai mare dect ionii pozitivi, vor lovi in drumul lor catre electrod si alti atomi
pe care-i va ioniza. Numarul de ioni pozitivi va creste in avalansa in preajma electrodului.
Daca electrodul este incarcat la un potential negativ, atunci ionii sunt atrasi spre interior i
electronii sunt respini spre exterior.
Tendinta electronilor de a se recombina cu ionii, pentru a forma atomi neutri va provoca
fenomenul de stralicire corona. Emisia luminoasa va fi generata de energia suplimentara a
electronului, care se elibereaza dupa recombinare sub forma de foton de lumin. Fotonii
servesc apoi pentru a ioniza ali atomi, meninand avalansa de electroni.
Efectul proximal
La o anumit distan de varful electrodului ,cmpul electric devine suficient de mic nct s
nu mai furnizeze suficient energie electronilor pentru a ioniza atomii cu care se ciocnesc .

Aceasta este marginea exterioar a coroanei . n afara acestor ioni ce se deplaseaza prin aer,
nu se mai creaza noi ioni . Acesta este motivul pentru care zona luminoasa este localizata in
apropierea varfului. Ionii n micarea lor pot fi atrasi de un electrod opus i ajung n cele din
urm i se combin cu electronii electrodului pentru

a deveni atomi neutri din nou ,

completnd circuitul .
Schema dispozitivului Electonografic
Principalele parti componente ale dispozitivului sunt
-generatorul de impuls de tensiune (12-20V 1mA)
-dispozitivul de expunere este o placa metalica si un electrod
-dispozitivul de inregistrare

Fig 5 Instrumentul de laborator ce pune in evinenta efectul electronografic

al tesuturilor vii prin efect corona
Termodinamic , fenomenul corona este un proces de neechilibru , i creeaz o plasm nontermic . Mecanismul de avalan nu elibereaz suficient energie pentru a nclzi gazul din
regiunea corona n general, aa cum se ntmpl ntr- un arc electric sau a unei scntei .
Numai un numr mic de molecule de gaz participa la avalansele de electroni i sunt ionizate ,
cu energii apropiate de energia de ionizare de 1 - 3 ev ,restul de gaz nconjurtor este aproape
de temperatura ambiant .

Fig 6 Fenomenul electronografic pus in evidenta de frunze prin descarcare

corona

Studiul de laborator al fenomenului electronografic utilizeaza un program

de analiza a imaginilor fotografice a descarcari corona la nivelul
membrelor superioare si inferioare apartinand unor subiecti umani. Analiza
acestor strimeri , pusi in evidenta prin descarcarea corona, poate
reprezenta o forma de diagnoza primara a starii de sanatate a pacientului.

Modul de lucru
1. Se conecteaza electronograful la sursa de tensiune\
2. Se alege pentru investigatie o proba de tesut biologic si o proba inerta care se plaseaza
3.
4.
5.
6.
7.

intre armaturile condensatorului incomplet

Sub probe, in contact direct cu armatura plana, se plaseaza hartia fotografica.
Se fixeaza polaritatea descarcarii.
Se declanseaza pulsul de tensiune
Se intrerupe alimentarea electrica si se trece hartia fotografica prin revelator
Se analizeaza comparativ imaginile