EPILEPSIA

Definitie
Epilepsia este o boala cerebrala cronica, manifestata prin crize recurente datorate
hiperexcitabilitatii, descarcarii paroxistice neuronale. Este o boala ereditara multifactoriala,
determinata de defecte genetice implicate in controlul echilibrului excitatie inhibitie. Apare
o scadere a functiei inhibitorii, iar excitatia neuronala depaseste limitele fiziologice.
Sindromul epileptic reprezinta manifestarea clinica prin crize epileptice a unor boli
neurologice (tumori, accidente vasculare, traumatisme, infectii cerebrale) sau
extraneurologice: intoxicatii, boli metabolice etc.
Convulsiile sunt manifestari care apar in contextul crizei epileptice si sunt caracaterizate prin
contractii musculare tonice (fara deplasarea segemntelor corpului) sau clonice (cu miscarea
ritmica, stereotipa sau anarhica a corpului). Ele se datoreaza descarcarii paroxistice a
neuronilor cu functie motorie, de miscare.
Etiologie
In ordinea frecventei, principalele cauze sunt:
a) traumatismul craniocerebral, cand epilepsia poate aparea imediat (prin edem cerebral
precoce), dupa un interval de cateva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dupa luni
sau ani;
b) neoformatiunile intracraniene, in care crizele sunt la inceput limitate si se insotesc de semne
de hipertensiune intracraniana;
c) tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment, encefalopatie hipertensiva, hemoragie
meningiana, tromboflebite cerebrale, embolii) etc.;
d) epilepsia esentiala, in care nu se gaseste nici o etiologie sau leziune care sa justifice boala.
in acest caz crizele sunt generalizate si apar inca din copilarie;
e) alte cauze mai rare sunt: traumatisme obstetricale, intoxicatii cu alcool, oxid de carbon,
tulburari metabolice (uremie, hipoglicemie), procese infectioase cerebrale (encefalite etc.).
EPILEPSIA GENERALIZATA
a. Cu convulsii epilepsia grand mal
b. Fara convulsii epilepsia petit mal
Epilepsia grand mal
Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii), care apar cu ore sau
zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de "aura".

Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva
(furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate).
Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie.
Aura nu apare insa intotdeauna.
Aura epileptica, prin felul ei, ne orienteaza asupra locului de unde porneste criza.
Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu
prabusirea bolnavului.
Se descriu obisnuit o faza tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea
membrelor, cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua
faza, numita clonica, care dureaza 1-2 minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale
capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si
uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii
fecale.
Uneori criza convulsiva este urmata de o stare de somn post - critic, care dureaza mai multe
ore, cu reflexe abolite, pupile midriatice, Babinski pozitiv si respiratie stertoroasa
(zgomotoasa).
Dupa criza apar uneori semne de deficit motor (pareze, contractura).
Amnezia crizei este totala.
Epilepsia petit mal (absenta comitiala sau micul acces epileptic)
Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza de obicei prin
absente si contractii musculare partiale, cu o durata de maxim cateva zeci de secunde.
Absentele, care sunt formele cele mai frecvente, sunt o suprimare a functiilor psihice de
scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai
automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc.). Deci bolnavul isi pierde starea de
constienta, se opreste brusc din activitate, nu cade daca este surprins in ortostatism, ramane
imobil.
In formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a
intamplat. Au deci amnezia totala a crizelor.
Sunt cazuri in care se produc zeci, sute de crize petit mal pe zi, iar o data cu inaintarea in
varsta se reduce numarul lor.
Crize epileptice focale
1.Cu simptomatologie elementara
Criza somato-motorie (lob frontal)

 Criza somatosenzitiva(lob parietal)

Criza senzoriala vizuala (de lob occipital)
Alte crize senzoriale elementare (olfactiva, gustativa, auditiva)
2.Cu simptomatologie complexa (de lob temporal)
Crize psihomotorii: automatisme gestuale, verbale, mimice, crize de ras etc.
Crize psihosenzoriale: crize iluzionale, halucinatorii, de afectivitate, afectarea memoriei
etc.
Starea de rau epileptic se caracterizeaza de crize subintrante de grand mal, bolnavul
repetand iarasi si iarasi convulsiile tonico-clonice. Poate dura ore sau zile.
Decesul se produce in 10% din cazuri, prin stop cardio-respiratoror. Evolutia favorabila in
urma tratamentului este anuntata de asocierea: rarirea si scaderea in amploare a
convulsiilor + superficializarea starii comatoase.
Tratament
Regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program regulat de somn de 8 ore, fara
consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii este capitala,
natura bolii contraindicand toate profesiunile care impun activitate la inaltime, in apa, masini
in mers etc.
Baza tratamentului medical consta in administrarea de Fenobarbital in doze de 1 cg/an de
varsta/zi.
La adult, doza variaza dupa necesitati intre 10 si 40 cg/zi, asociat cu Fenitoin (2-4 tablete/zi),
Primidon sau Trepal.
In timpul crizei, bolnavul trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si centura desfacute si,
eventual, imobilizat pentru evitarea loviturilor datorate convulsiilor.
Reaparitia crizelor sub tratament presupune reevaluarea tartamentului.
Se face tratamentul tulburarilor psihice, care se accentueaza pe masura trecerii timpului.