CEREREA SI OFERTA.

ECHILIBRUL MICROECONOMIC
Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului

Continut:

cererea reprezinta o relatie intre pretul unui bun economic si cantitatea solicitata din acel
bun, ceteris paribus

cumparatorul schimba, de fapt, un bun economic numit moneda, pe un alt bun

economic, numit marfa

conform teoriei consumului, acest schimb se va efectua la acea cantitate din bunul-marfa
la care se realizeaza egalitatea utilitatilor marginale ale celor doua bunuri
Definitie: Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care cumparatorii sunt capabili
si dispusi s-o achizitioneze la un moment dat sau intr-o anumita perioada, la diferite niveluri ale
pretului, ceteris paribus
Construirea curbei cererii: se face pe baza echilibrului consumatorului, la variatii ale pretului
bunului-marfa, in conditiile in care utilitatea bunului-moneda (si, ca urmare, bugetul
consumatorului) ramane constanta
- vom folosi cazul bunurilor economice normale (ES > 0; EV > 0)

Figura 42: Derivarea curbei cererii pe baza efectului de substitutie si a efectului de venit

De fapt, forma generala a cur 131b11b bei cererii este cea in S, asa incat, pe anumite portiuni,
curba cererii se comporta anormal:

Figura 43: Forma generica a curbei cererii

Din punct de vedere formal, cererea poate fi descrisa astfel:

, unde: p este pretul de cumparare (achizitie), qD este cantitatea cumparata

(achizitionata), y este venitul (bugetul), pa este pretul altor produse, g reprezinta gusturile
cumparatorului, NC este numarul de cumparatori

Din punct de vedere analitic, se poate scrie: qD = h(p), ceteris paribus, cu conditia

In plus, sunt valabile urmatoarele conditii matematice, care releva modul de dependenta
functionala dintre cantitatea ceruta si variabilele independente din functia cererii:

In conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba cererii este constanta si avem deplasari de tip
movement ale cantitatii cerute (deplasari de-a lungul curbei cererii):

Figura 44: Miscarea de tip movement a cererii

Functia cererii, ceteris paribus, a presupus variatia pretului concomitent cu constanta celorlalti
patru factori. Daca, insa, se modifica oricare dintre ceilalti patru factori, pretul ramanand constant,
vom obtine nu deplasari ale deciziei de consum de-a lungul curbei cererii ci deplasari intre curbe
diferite ale cererii

se modifica deci, insasi cererea si nu doar cantitatea ceruta

Figura 45: Miscarea de tip shifting a cererii

Studierea modificarii cantitatii cerute la modificarea pretului ceteris paribus este importanta
pentru a identifica legitatile generale ale cererii
Studierea modificarii cantitatii cerute la modificarea celorlalti factori (la pret constant), ca urmare
a modificarii a insasi curbei cererii, este importanta pentru a identifica modificarile de
comportament de consum
In realitatea economica, toti cei cinci factori ai cererii actioneaza concomitent asa incat
comportamentul de consum este o rezultanta a actiunii acestora
Definitie: surplusul consumatorului reprezinta castigul aparent rezultat ca urmare a cumpararii
unei anumite cantitati date (numar de unitati) dintr-un bun in locul cumpararii bunului respectiv
unitate cu unitate
Mod de determinare grafica: suprafata aflata sub curba cererii si deasupra pretului de
tranzactionare

Figura 46: Determinarea grafica a surplusului consumatorului

Mod de determinare analitica:

Conceptul de oferta. Surplusul producatorului

Continut:

oferta reprezinta o relatie intre pretul unui bun economic si cantitatea produsa (adusa pe
piata) din acel bun, ceteris paribus

producatorul schimba, de fapt, un bun economic numit marfa, pe un alt bun economic,
numit moneda
Definitie: oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care producatorii sunt capabili si
dispusi s-o produca (s-o aduca pe piata) la un moment dat sau intr-o anumita perioada, la diferite
niveluri ale pretului, ceteris paribus
Construirea curbei ofertei: se face pe baza echilibrului producatorului, la variatii ale pretului de
vanzare, in conditiile in care acesta din urma este exogen (nu poate fi influentat de catre
producator)
Cateva definitii necesare:
venit total (VT): suma monetara incasata in urma vanzarilor (cifra de afaceri)
venit mediu (VM): suma incasata pe o unitate de bun vandut (pretul unitar) : VM = VT / q
venit marginal (Vm): venitul total suplimentar antrenat de cresterea productiei (vanzarilor)
cu o unitate: Vm = VT / q sau, in cazul continuu, Vm = VT / q
Pentru derivarea curbei ofertei, vom folosi cazul in care pretul (venitul mediu), fiind exogen, este
egal cu venitul marginal
p = VM = Vm

Figura 47: Derivarea curbei ofertei pe baza deciziei de maximizare a profitului

Din punct de vedere formal, oferta poate fi descrisa astfel:

, unde: p este pretul, qS este cantitatea oferita, CP este costul de productie,
T este tehnologia de fabricatie, pC este pretul produselor concurente, NP este numarul de producatori

Din punct de vedere analitic, oferta poate fi descrisa astfel: q S = h(p), ceteris paribus, cu
conditia

In plus, sunt valabile urmatoarele conditii matematice, care releva modul de dependenta functionala
dintre cantitatea oferita si variabilele independente din functia ofertei:

In conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba ofertei este constanta si avem deplasari de tip
movement ale cantitatii ofertei (deplasari de-a lungul curbei ofertei):

Figura 48: Miscarea de tip movement a ofertei

Functia ofertei, ceteris paribus, a presupus constanta celorlalti patru factori. Daca, insa, se
modifica oricare dintre ceilalti patru factori, pretul ramanand constant, vom obtine nu deplasari ale
deciziei de productie de-a lungul curbei ofertei ci deplasari intre curbe diferite ale ofertei

se modifica deci, insasi oferta si nu doar cantitatea oferita

Studierea modificarii cantitatii oferite la modificarea pretului ceteris paribus este importanta
pentru a identifica legitatile generale ale ofertei
Studierea modificarii cantitatii oferite la modificarea celorlalti factori (la pret constant), ca urmare
a modificarii a insasi curbei ofertei, este importanta pentru a identifica modificarile de
comportament de productie
In realitatea economica, toti cei cinci factori ai ofertei actioneaza concomitent asa incat
comportamentul de productie este o rezultanta a actiunii acestora

Figura 49: Miscarea de tip shifting a ofertei

Definitie: surplusul producatorului reprezinta castigul aparent rezultat ca urmare a vanzarii unei
anumite cantitati date (numar de unitati) dintr-un bun in locul vanzarii bunului respectiv unitate cu
unitate
Mod de determinare grafica: suprafata aflata deasupra curbei ofertei si sub pretul de
tranzactionare

Figura 50: Determinarea grafica a surplusului producatorului

Mod de determinare analitica:

Elasticitatile

Conceptul de elasticitate a fost definit la cursul nr. 2 (numarul de procente cu care se modifica
un fenomen economic atunci cand variabila sa independenta se modifica cu un procent)
Elasticitatea cererii este de doua tipuri:

elasticitate-pret (Ep): modificarea procentuala a cantitatii cerute atunci cand pretul se

modifica cu un procent, ceteris paribus
Ep = [qD/qD] / [p/p], sau, in cazul continuu:
Ep = (qD/p) / (qD/p)

elasticitate-venit (EV): modificarea procentuala a cantitatii cerute atunci cand venitul de

modifica cu un procent, la pret constant

Ep = [qD/qD] / [V/V], sau, in cazul continuu:

Ep = (qD/V) / (qD/V)
La randul ei, elasticitatea-pret este de doua tipuri:

elasticitate-pret directa (Epd): modificarea procentuala a cantitatii cerute dintr-un bun

atunci cand pretul bunului respectiv se modifica cu un procent

Epd = [qDi/qDi] / [pi/pi], sau, in cazul continuu:

Epd = (qDi/pi) / (qDi/pi)
elasticitate-pret indirecta sau incrucisata (Epc): modificarea procentuala a cantitatii cerute
dintr-un bun atunci cand pretul altui bun se modifica cu un procent

Epc = [qDi/qDi] / [pj/pj], sau, in cazul continuu:

Epc = (qDi/pj) / (qDi/pj)
Dupa valoarea numerica a lui Epd, cererea din bunul respectiv poate fi:

cerere inelastica: -1 < Epd < 0, sau |Epd| < 1 (ex: bunuri de stricta necesitate bunuri
staples)

cerere elastica: - < Epd < -1, sau |Epd| > 1 (ex: bunuri de tip servicii - bunuri
luxuries)

cerere cu elasticitate unitara: Epd = -1, sau |Epd| = 1 (ex: bunuri nou intrate pe piata)

cerere cu elasticitate infinita: Epd = -, sau |Epd| =

cerere rigida: Epd = 0 (ex: bunuri indispensabile, cum ar fi medicamentele

indispensabile)

Mana invizibila. Pretul de echilibru

Definitie: Echilibrul microeconomic (al pietei) se produce atunci curba cererii intersecteaza curba
ofertei (in acest caz, cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita)
In absenta distorsiunilor pietei, echilibrul microeconomic este rezultatul exclusiv al jocului liber al
fortelor pietei (cererea si oferta)
Mecanismul de stabilire a echilibrului microeconomic in absenta distorsiunilor pietei se numeste
mana invizibila

Figura 54: Mecanismul mainii invizibile

Definitii:

pret de echilibru microeconomic: pretul la care cantitatea ceruta este egala cu cantitatea
oferita dintr-un bun dat

cantitatea de echilibru: cantitatea dintr-un bun care este vanduta/cumparata la pretul de

echilibru microeconomic
Notatii:

ES: exces de oferta (diferenta dintre cantitatea oferita si cea ceruta la un pret dat: ES =
qS(pp) qD(pp)

ED: exces de cerere (diferenta dintre cantitatea ceruta si cea oferita la un pret dat: ED =
qD(pc) qS(pc)
pp: pretul producatorului (pp > pe)
pc: pretul consumatorului (pc < pe)

Functia cererii, respectiv a ofertei au fost definite ca functii ale cantitatii in raport de pret, ceteris
paribus: qD = f(p), respectiv qS = h(p)
Este util de analizat, insa, si ce se intampla cu pretul atunci cand variaza cererea, respectiv oferta,
adica trebuie studiate si functiile: p = g(qD), respectiv p = k(qS)
Din punct de vedere matematic se poate scrie:

adica la cresterea cererii creste si pretul si invers

adica la cresterea cererii creste si pretul si invers

Figura 55: Variatia pretului ca urmare a variatiei cererii si ofertei