Continutu darii de seama

Introducere (folosind manuale, prospecte, reviste de descris perspectiva dezvoltarii

ramurii de date in general si a interprinderi concret),

1. Caracteristica generala a interprinderii.

2.1 Locu amplasarii, istoria dezvoltari.
2.2 Structura si regimul de lucru.
2.3 Capacitatea si asortimentu de productie.
2.4 Indicatori tehnico-economici principali. Statele de personal.
2.5 Organizarea sectiilor de aprovizionare si auxiliare.
2.6 Atelieru de mecanic. Graficu de reparatie preventiva.
2.7 Schema tehnologica a procesului de productie.
3.

Indeplinirea sarcinilor de producere la locu de munca.

3.1 Caracteristica generala a sectiei.

3.2 Organizarea locului de munca.
3.3 De descris sarcinile principale de munca.
3.4 De expus proprile propuneri sau sugestii referitoare la organizarea
procesului de producere, calitatea productiei.
4.

Excursii.

4.1 De descris cu ce secti sa facut cunostinta ( cu exceptia sectiei unde sa facut

practica)

4.2 Daca sa vizitat o alta interprindere de expus tipul ei, structura si

capacitatea, asortimentu productiei si impresile in general.
5.

Materialele colectate pentru proectu de curs la obectu ,,Utilaj

tehnologic in industria alimentara, si

,, Montarea, reparatia si

explotarea utilajului.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Introducere

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Un pahar cu vin la fiecare mas nu

numai c nu stric ,dar este necesar,
folosul lui l vei simi n scurt vreme.
Bei deci cu ncredere un pahar un
singur pahar din vinul cel mai bun
si vei fi mult mai sntoi si mai

mulumii.(I.C.Teodorescu)
Cei mai muli dintre noi apreciaz vinul doar ca o bautur alcoolic i mai puin
ca un aliment necesar organismului uman.Pentru cele 7 calorii pe care le d
fiecare gram de alcool metabolizat n organism , vinul se constituie ca un
aliment energic , la care se adaug rolul acizilor , substanelor azotate ,
polifenolilor ,substanelor minerale ,vitaminelor si celorlalte componente ale
vinului.
Cercetarea tiinifica medical din ultima vreme care s-a focalizat asupra
compuilor nealcoolici din vin , n special asupra polifenolilor , atribuie acestora
nsusiri sanogene remarcabile:
protectori cardio-vasculari
aciune anticancerogen

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

 aciune antiviral
aciune antihistaminic
aciune antiinflamatorii
aciune anti SIDA
n cultura multor popoare vinul este considerat o bautur alcoolic compatibil
cu moderaia , cu bunstarea si modul de viaa echilibrat.
Vinul consumat cu moderaie nu numai c nu este dunator sntii ci din
contra prezint aspecte benefice pentru organism.Ipocrizia de a nu recomanda
vinul ca bautur sub motivul c s-ar ncuraja alcoolismul este deci neintemeiat ,
ba chiar ridicol.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Caracteristica
generala a
interprinderii

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

1.1data si locul nregistrrii

lnga Departamentul

10.11.2004, Camera Inregisrrii de Stat de pe

Tehnologic Informaionale a Republicii

Moldova.
1.2sediu

MD-2050,str.Grtieti

1,com.Stuceni,mun.Chiinu,Republica
Moldova.
1.3banca de deservire

BCMoldova Agroindbanc SA filiala Miron

Costin
BC Mobias Banc-filiala nr.9 Centru.
1.4direcii principale de

-pregatirea cadrelor pentru complexul

agroindustrial;
activitate

-producerea i comercializarea produciei

agricole;
-fabricarea i comercializarea produciei
vinicole.
1.5piaa de desfacere

Piaa local a Republicii Moldova , Ucraina ,

Romnia.
1.6organele de
conducere

Consiliu de administraie , Administrator , Consiliul

profesoral.
1.7organizarea activitii

Subordonat Ageniei Agroindustriale Moldova

Vin.
1.8 forma
organizatorico-juridic

Intreprindere de stat

1.9codul fiscal

1003600075444.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Locu amplasarii,
istoria dezvoltarii

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Inreprinderea de stat Colegiul Naional de Vitcultur si Vinificaie din Chiinu

exercit conform Statutului trei tipuri de activitate:
pregtirea cadrelor cu studii medii de specialitate pentru sectorul
agroindusrial al republicii;
producerea i comercializarea produciei agricole;
fabricarea si comercializarea produciei vinicole , prestarea serviciilor n
domeniul vinificaiei.
Reieind din direciile principale de activitate structura organizatoric a
Colegiului include trei secii principale:secia studii,gospodria agricol si
fabrica de vin.Toate trei secii constituie un complex de insruire si producie ,
ultimele dou subdiviziuni servind concomitent i ca baz didactic pentu
pregatirea specialitilor.
Discursul istoric privind dezvoltarea fbricii
Colegiul Naional de Viticultur si Vinificaie din Chiinu-veche forjerie
de horticultori, viticultori,vinificatori-a fost fondat in anul 1842 de ctre
Ministerul proprietilor de Stat al guvernului imperial rus ca coal de
pomicultur de categorie inferioar.
La 2 km de Chiinu i-a fost oferit un teren de pamnt de 21 desetini
adic 2341 stnjeni ptrai pe suprafaa cruia s-au nceput ndat zidirea
blocurilor de studii , plantarea livezii , viilor i parcului sub conducerea
celebrului agronom-savant A.Denghinc,numit n funcie de primul director
al colii.
Conform Statutului colii,timp de 6 ani discipolii studiau n mod practic
pomicultura , apicultura ,pastrarea fructelor si leumelor, cultura tutunului ,
uscatul i alte metode de prelucrare a fructelor.
n afar de aceasta elevilor li se preda religia , cntul bisericesc , latina ,
gramatica limbii ruse , aritmetica i desenul. Cei mai capabili elevi studiau i
limba francez.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Chiar din primii ani ai existenei colii se efectua o mare munc de studiere a
celor mai exelente specii de plante agricole , extinderea lor n producie ,
prelucrarea i introducerea n producie a tehnologiei uscrii fructelor ,
experimentarea i rspindirea soiurilor bune de aguzi pentru viermii de mtase ,
dezvoltarea culturii tutunului , producerea i difuzarea materialului de plantare a
celor mai calitative soiuri pomicole i de vi-de-vie.

n legtura cu dezvoltarea furtunoas a viticulturii i vinificaiei n Basarabia , n

1890 coala a fost reorganizat n instituie de nvmnt mediu-coala de
Vinificaie n Basarabia , scopul creia era instruirea teoretic i practic a
viticultorilor i vinificatorilor culi , aa ziii vinificatorii savani.

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.

n anul 1894 pe ling scoal a fost deschis o staiune experimental n

domeniul viticulturii i vinificaiei , care a contribuit foarte mult la dezvoltarea
tiinei n aceste domenii.
La expoziiile internaionale coala a fost onorat cu multe distincii pentru
mostra de vin , fructe uscate , gogoae de mtase , altor producte ale gospodariei
agricole.Despre aceasta ne mrturisesc cele 18 diplome obinute la diferite
concursuri internaionale .
n anul 1922 coala a fost reorganizat n coala Naional medie de viticultur ,
iar n 1929a fost promulgat Legea i Regulamentul reorganizrii sistemului de
instruire n agricultur.colii i se acorda denumirea de coala de Viticultur din
Chiinu de rangul doi.
Perioada cea mai dificil a acestei instituii de nvmnt au fost anii de
razboi.Au avut de suferit:blocurile de studii , livezile i inventarul agricol.
Din 1944 , numit n funcia de director al acestei coli , Ponomarcenco U.L. timp
de 19 ani a contribuit mult la restabilirea i perfecionarea procesului de studii.
n anul 1963 a fost creat un nou tip de instituie de nvmnt Sovhozul
coala de viticultur i vinificaie din Chiinu ca rezultat al unirii acestui
aezmnt cu sovhozul fabrica Grtieti.
Sovhozul coala insruiete i pregtete tehnicieni tehnologi in vinificaie ,
tehnicieni-mecanici n industria alimentar , tehnicieni-electromecanici n
exploatarea proceselor de automatizare a industriei alimentare

i contabili

pentru complexul agroindustrial circa 300 de specialiti anual. n sovhozul

coal acioneaz telecentrul didactic. Far a parasi slile de studii , elevii au
posibilitatea de a viziona munca din ateliere.
Laboratoriile colii tehnologia vinului , chimia vinului , msurri tehnologice ,
electrotehnica , automatica si dispozitivele de standard, utilaj tehnologic ,
reglamentare automat i dispozitive de calcul snt nzestrate cu instalaii
moderne.

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.

Scurt istoric al C.N.V.V.C

Colegiul Naional de Viticultur i Vinificaie din Chiinu a fost nfiinat
n anul 1842 ca coal de pomicultur i este subordonat nemijlocit
Ageniei Agroindustriale Moldova Vin.
Pe parcursul activitii sale Colegiul a pregatit mai mult de 20 mii de
specialiti de nalt calificare .Printre absolvenii sunt aa personaliti ca
N.Moghileansci,

P.Ungureanu

I.Dicusar

A.Subotivici

T.Constantinescu , S.Martin , V.Dvornic , T.Bejan , I.Slepeanu , G.Balatu

si academicianul-scriitor A.Lupan.
Din anul 1991 , prin decizie guvernamental instituia , este reorganizat
n Colegiu Naional de Vitcultur i Vinificaie din Chiinu ca instituie
de nvmnt mediu de specialitate.
Structura organizatoric a Colegiului include trei subdiviziuni principale:
1. secia studii
2. gospodria agricol
3. fabrica de vin
n anul 1996 de la Colegiu a fost separat fabrica de vin i reorganizat n
intreprindere de stat Fabrica de vin Stuceni,care n 1997 a fost asociat
din nou ca Colegiu.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Capacitatea si
asortimentul de
productie

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Anul acesta fabrica Stuceni a prelucrat 766 tone de struguri.Majoritatea

vinurilor pregtite anul acesta sunt vinuri albe seci,demiseci i demidulci ca
Aliogote de stuceni, Risling, Feteasca, Pinot, Pinot Franc, Cabernet,
Sauvignon, Cardonnay .a.
Fabrica Stuceni este specializat n proporie de cererea consumatorilor.De
exemplu au asa partide de vinuri:
Vinuri de struguri, vinuri materie prim de struguri tratate naturale, de consum
curent, obinuite seci.
-Vinuri de struguri, vinuri materie prim de struguri tratate naturale, deconsum
curent, obnuite demiseci si demidulci.
-rou de desert cu denumirea comercial Cagor
-Vnuri materie prim de struguri pentru vinuri spumante.
Fabrica Stuceni-are un sortiment mare, acest sortiment prezint o calitate
superioar ceea ce ne permite s le considerm Vinuri unicale ale Stuceniului,
anume prin prospeimea i aroma vinului. Aceaste vinuri cum ar fi: Cabernet Sec
i Aligote de Stuceni ambele sunt niste vinuri de calitate superioara. Aceste
vinuri nu numai ca au fost apreciate la intreprindere, dar si in toata tara, chiar si
la concursuri internationale si nationale, nu degiaba s-au invrednicit cu citeva
diplome si medalii. Anume gustul armonios catifelat,aroma fina de maturare,
culoare originala, i-a facut pe consumatori sa aprecieze aceste vinuri la un nivel
inalt.
O alta partida de vinuri, care au fost pregatite dupa tehnologia traditionala din
soiurile Chardonnay si Cabernet, cultivate pe plantatiile solare ale zonei de
Gratiest.
Aceste vinuri sunt Aligote de Stauceni vin de comsum curent sec si Cabernet
vin de consum curent rosu demidulci. Aceste vinuri au fost apreciate de catre
consumatori nu numai dupa ca

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Organizarea sectilor
de aprovizionare si
auxiliare

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Dintre seciile auxiliare putem numi urmtoarele secii:

Cazangeria
Atelierul mecanic
Secia frigorific
Depozit pentru materiale auxiliare
Secia de pstrare a alcoolului , etc.
Cazangeria
Este destinat pentru asigurarea cu caldur a blocurilor principale ale fabricii i
nu numai cu cldur i cu asigurarea cu ap cald .Apa cald e folosit la
procesul de pregatire a bentonitei , jelatinei-pregatit pentru cleire.
Cazangeria mai asigur intreprinderea cu aburi cu ajutorul crora sunt nclzite
musturile pentru producerea unor vinuri speciale.
Principalii consumatori de caldura a fabricii sunt:
1. Secia de imbuteliere :
maina de splat sticle
nclzirea caloriferelor
2. Secia de utilizare a deeurilor:
Instalaia de distilare
Obinerea pichetului de tescovin
Asigurarea cu ap cald
3.Splarea utilajului
4.Splarea vaselor tehnologice.

Secia de apeducte sau canalizare

Aceast secie servete pentru curirea apelor folosite n procesul de producere ,
de impuriti prin diferite metode.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Secia energetic
Este destinat pentru asigurarea cu energie electric a fabricii de vin.
Consumatori de energie electric sunt:
ncperile care folosesc energia electric pentru iluminarea lor
Teritoriul fabricii
Utilajul tehnologic

Secia de pstrare a produciei gata

Ea cuprinde:
ncperea de pstrare a sticlelor goale , cutii de carton ,hrtie

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

 ncperea de pstrare a produsului finit.

Transportul intern al fabricii
Este folosit n:
secia de producie gata
secia de deservire cu sticle goale
secia de mecanizare

secia de refrigerare

ncperea de primire a oaspeilor

Ea este compus din mai multe sli precum ar fi:
muzeul
casa mare
sala de colecie a vinurilor i a medaliilor
buctria
holul
sala dedicat degustrilor
sala de nuni

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Schema tehnologica a
procesului de
productie

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Recepia strugurilor
Desciorchinarea+zdrobire
Pomparea+sulfitarea
Macerarea
Scurgerea+presare
Limpezirea
Scoaterea de pe sidiment
Fermentarea paariala
Sistarea fermentrii
Formarea drojdiei
Scoaterea de pe drojdii
Depozitarea temporar

Expediia
Recepia vinului
materiei prime
Cupajul

Pag
Pag
Pag
ModCoala
ModCoala
ModCoala

Nr.
Nr.
Nr.

Semnat. Data
Data
Semnat.
Semnat.Data

Organizarea locului
de munca

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Productia se desfasoara la locu de munca, unde se concentreaza scule,

instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta determina in
mod ne mijlocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aiba
ca rezultat sporirea randamentului si economicitati munci si micsorarea efortului
depus.
In toate actiunile de organizare a locului de munca trebuie respectete cerintele
ergonomice privitoare la acordu ce trebuie sa existe intre montarea utilajelor de
lucru si fizicu muncitorului. De exemplu, inaltimea de montare a menghinei se
determina in raport cu inaltimea muncitorului;

cind este acesta este mai inalt, sub menchina se pun adaosuri de lemn, iar
cind aceasta este de inaltime mai mica se pun gratare de lemn sub picioare.
Lacatusu foloseste dispozitivele dispozitive, unelte actionate electric sau
pneumatic si orice mijloace care ii usureaza munca.
La inceputu lucrului , sculele si pesele sunt pregatite si asezate in asa fel in
cit cele folosite mai des se aseaza mai aproape, iar cele scule care sunt folosite
mai putin sunt asezate mai departe.

La locu de lucru se afla numai sculele si instrumentele necesare pentru lucru

care se efectuiaza. Intrucit sculele de lacatusarie sint executate intr-o gama larga
de caracteristici si dimensiuni, acestea sunt adecvate lucrari de efectuat.
Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Minerele au o forma si marime corespunzatoare cu forma si marimea sculei, dar

rogozitatea minerelor nu deranjeaza buna manevrare
In timpu lucrului se pastreaza o deosebita ordine si curatenie la locu de munca.
Fiecare obect este asezat dupa intrebuintarea la locu stabilit initial. Acest lucru
se efectuiaza de la inceputul lucrului. Si fiecare scula , instrument vor fi folosite
numai pentru destinatia care au fost construite.
Si pesele care in timpu prelucrari se incalzesc se vor masura numai dupa
racire lur.
In timpu de lucru se respecta regula de protectie a munci si regulile de
prevenire si stingeri a incedilor.
La sfirsitu lucrului sculele si instrumentele sint caratite si asezate la locul lor
de pastrare.
Pesele prelucrate sint predate sau depozitate dupa indicatie, locu de munca
este curatit numai decit, folosinduse materialele corespunzatoare.
Atelieru de lacatusarie- montaj si prese este destinat unei game de operati
tehnologice, pentru executarea unor piese ce urmeaza a fi montate in
subansambluri, ansambluri, masini si instalati. Atelieru corespunde cerintelor
referitoatre la : spatiu, iluminatie , ventilatie, dotat cu scule, dispozitive,
verificatoare si utilaj necesar.
Organizarea atelierului
In spatiu destinat atelierului este amplasat bancutile de lucru, masini- unelte si
celelalte mijloace de munca, respectinduse normele de protectie a munci.

Iluminarea atelierului contribuie la imbunatatirea conditilor de munca, reduce

efortu muncitorului, mentine capacitatile de munca pe toata durata schimbului
de lucru, evita accidentele de munca si inbunatateste calitatea munci. Iluminatu
poate fi: natural sau artificial. Cel mai corespunzator sistem de iluminat artificial
este cel mixt, in care fluxu luminos este trimis in spatiu de lucru direct si indirect
(reflectat de tavan).

Micro climatu din atelier

Este situat in zona optima atunci cind temperatura aerului este de 16-18oC,
umiditatea de 50%, viteza aerului de 0.3m/s iarna si de 0.6m/s vara, iar
temperatura suprafeti incalzite ale utilajului si instalatiei nu depaseste 55oC

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Ventilatia
Are drept scop sa creieze si sa intretina in spatiu de lucru o atmosfera
corespunzatoare conditilor cerute de igiena munci. Prin ventilare aerul viciat se
inlocuieste cu aer curat. Ventilatia poate fi naturala, realizata prin deschiderea
geamurilor atelierului, sau mecanic, prin intermediu ventilatoarelor.

Combaterea zgomotului se realizeaza prin: elimenarea cauzelor acestuia (cind e

posibil) ; reducerea intensitati lui (folosiduse covoarele de cauciuc, pisla sau alte
materiale fonoizolante); folosirea mijloacelor de protectie individuala contra
zgomotului.
Utilaje de lacatusarie si amplasarea lor, trusa de scule
Utilajele folosite la lucrarile de lacatusarie se pot clasifica dupa urmatoarele
criteri:
Dupa modu de actionare: cu actiune manuala (ciocanu, dalti, pile,
foarfece) si cu actiune mecanica (masini de gaurit, polizoare, prese)
Dupa mobilitate: utilaje mobile (scule, unelte) si si utilaje stabile (masini
de gaurit, foarfece cu role, polizoare).
Dupa destinatie: utilaje direct productive (scule, unelte, aparate de sudare)
utilaje pentru ridicat si transportat ( cricuri, carucioare, poduri rulante)
Lucrarile de lacatusarie se executa la bancu de lacatusarie, care poate fi
prevazut cu unul sau mai multe locuri de munca. Pentru fiecare loc de la banc
este montata o menghina si prevazute sertare pentru sculelor si instrumentelor.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Mengina este un dispozitiv universal care se foloseste la fixarea piselor in

scopu prelucrarii. Menghinele pot fi acctionate cu un surub sau pirghii si pedale
(itilnite mai rar). Menghinele actionate cu surub sint denumite menghine
paralele. Se mai foloseste si menghinele paralele-rotative , care pot ocupa prin
rotire orice pozitie in plan orizontal, si menghina cu falca rotativa pentru fixarea
pieselor cu fete neparalele.

Sculele si instrumentele necesare executari diferitelor operati de lacatusariemontaj se pastreaza in sertarului bancului de lucru pentru a fi la indemina
muncitorului. Ele constituie trusa de scule a lacatusului. (Anexa nr:1)

Protecia muncii,igeiena si sanitaria la ntreprindere.

n procesul de lucru ca si n alte ramuri ale economiei nationale se nfptuieste o
mare munca n vedere mbuntirii condiiilor de munca,se rezolva problema
trecerii de la asigurarea tehnicii securitaii la utilizarea cu tehnic primejdioas.
Tehnica securitii este un complex de msuri,mijloace tehnice,organizatorice
ingineresti,ndreptate spre evitarea actiunii factorilor primejdiosi asupra omului
n procesul de munca.
Toi cei ocupati n procesul de lucru,indiferent de profesie si postul ocupat se
folosesc n munca de documentaia tehnica n care sunt descrise msurile cu
privire la protecia muncii.
Securitatea muncii e totalitatea condiiilor de munc n cadrul crora lipsete
primejdia de protecie.Securitatea electrica a procesului de producere e nsu irea
de producie de a-i pastra starea de securitate la decurgerea n limitele
parametrilor dai n timpul lucrului stabilit.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Securitatea contra incendiilor e starea obiectul datorit creia este expusa cu o

posibilitate de a izbucni incendii si manifestarea actiunii factorilor primejdiosi
corpului omenesc.
Fiecare muncitor este obligat s aiba permisiune la tehnica securitaii care este
un sistem de msuri si mijloace tehnice ndreptate spre evitarea factorilor
vtmtori asupra omului n procesul de producere.
La asigurarea condiiilor normelor sanitare igienice de munca o importana mare
o are caracteristica teritoriului,amplasrii sectiilor si cldirilor de productie a
ntreprinderii ncrcturi pe teritoriul ntreprinderii se amenajeaz terenuri
speciale.
Procesul de producere nsoit de zguduituri puternice sunt nfptuite n ncperi
sau cldiri izolate.Toate ncperile precum si locurile de munc trebuie luminate
n dependena de gradul de precizie a lucrrilor realizate.

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.

De descris sarcinile
principale de munca

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

La fabrica de vin din Stauceni, la atelier noi am demontat un filtru de la

sulfitatorul VSAU, i un col al transportorului pentru sticle. n continuare vom
caracteriza construcia i funcionarea utilajelor ce conin aceste pri
componente ale lor.
Col al transportorul pentru sticle. El este unul din principalele transportoare
ce leag fiecare utilaj a liniei de mbuteliere. El este alctuit din plastine.
Elementul de transmiterea a acestor transportoare sunt plastinele rolate, instalate
pe un lan, cu pri aparte din oel, prelucrate sau turnate. Lanul pentru plastine
poate fi poate fi fcut prin sudarea plastinelor la lan. Pentru transportarea
sticlelor la linia de mbuteliere a sticlei cu coluri se folosete lanul cu plastine,
care este confecionat din lan sudat. Cel mai des acest lan se construite pe loc,
n atelierele uzinelor alimentare. Principala condiie la confecionarea acestor
transportoare este c plastinele se sudeaz n form lor de lucru, ca mai apoi
pentru ca suprafaa s fie neted, ele cu ajutorul unui utilaj se lefuiesc.
Sulfitatorul pentru SO2 tip VSAU. Selfitatoarele servesc pentru introducerea
SO2 gazos n curentul produsului care trebuie sulfitat. La trecerea curentului de
produs, clapetele se abat i se deschid supapele de blocare, ca urmare a acestui
fapt avnd loc alimentarea cu SO2 . La ntreruperea curentului de produs,
supapele se nchid i alimentarea cu SO2 nu mai are loc. Dozatorul este alctuit
dintr-un dulap metalic, n interiorul cruia este montat utilajul pneumatic i
electric, aparatul de dirijare i semnalizare, conducte i elemente de legtur. n
dozator este instalat butelia cu bioxid de sulf lichifiat, care este destinat
transformrii acestuia din stare lichifiat n stare gazoas i zozarea sa n flux
continuu, n produs. Filtrul prezint un cilindru cu element filtrant, n partea
inferioar a acestuia aflndu-se capacul de acces n timpul curirii. La filtru este
conectat manometrul cu contacte electrice.
Funcionarea dozatorului VSAU este bazat pe dozarea cu SO2 gazos i
introducerea lui n curentul produsului sulfitat. Din butelie, prin supapa reversibil,
SO2 lichidul trece prin supap, se ndreapt spre evaporator, unde este nclzit i
trece n stare gazoas ptrunzin n regulatorul de presiue. Monometrul indic
presiunea SO2 din magistrala butelie-reductor.
Regulatorul de presiune reduce presiunea dioxidului de sulf gazos de la 0,6 pn
la 0,1 Mpa, presiunea fiind controlat de manometru. n continuare gazul ptrunde
n colector. Cantitatea de gaz, fixat cu ajutorul ventilatoarelor i controlat de
debitmetre, este pompat prin supapele de blocare, i mai departe ajungnd n
curentul de produs sulfitat.

Pag
ModCoala

Nr.

Semnat. Data

Indicatori tehnicoeconomici principali.

Statele de personal

M od Coala
Efectuat
Verificat

Nr. Document
Cebotari D.

Semnt.

Data
Litera

Coala

Coli

Indicatorii Economico-Financiari
Ai colegiului Naional de Viticultur i Vinificaie din Chiinu
n anii 2007 2008
Indicatorii
1. Volumul
produc. n
expr. natural
Inclusiv:
Producie
agricol,
Struguri:
Incl. soiuri
tehnice
Soiuri de masa
-fructe
Incl.seminoase
Smburoase
-cereale
Gru de toamn
Orz de toamn
Floarea
soarelui
Porumb de
boabe
Porumb la silos
i mas verde
Ierburi perene
-lapte
Carne bovine
Carne porcine
-Producie
vinicol:
-vin de struguri
mbuteliat, tot.
-vin de struguri
mbuteliat
-vin vrac i vin
tratat

Unit
msur

2007
fact

2008
2008
ctre
plan
2007 +-

2008
fact

2008
+-

2008
%

Plan
2009

tone
tone

2043,3
1480,4

+646,7
+401,6

3381
2427

2690
1882

-691
-545

79,6
77,5

3061
2285

tone
tone
tone

562,9
1018,6
944,8

+245,1
+356,8
206,3

954
1785,6
1488

808
1375,4
1151,1

-146
-410,2
-336,9

84,7
77,0
77,4

776
1521
1182

tone
tone
tone
tone
tone

73,8

+150,5

297,6

224,3

-73,3

75,4

339

187,9
87,3
48,07

+385,9
+262,9
+15

510
315
129,6

573,8
310,1
63,0

+63,8
+35,1
-66,6

112,5
111,1
48,6

600
315
270

tone

+81,0

122,5

81,0

-41,5

66,1

86

tone

871,7

+452,3

2105

1324,0

-781

62,9

tone
tone
tone
tone
mii dal

527,3
436,2
16,8
10,0

+636,7
-213,4
-1,5
-7

1846
525
29,56
3,84

1164,0
223,4
18,3
3,0

-682
-301,6
-11,26
-0,84

63,1
42,5
61,9
78,1

54
-

mii dal

50

-20,3

140

29,7

-110,3

21

mii dal

347

-143

1818

204

-1614

11

mii dal

69,5

-12,3

70

57,2

-12,8

82

126,
2
1454
,3
105,
9
Pag

ModCoala

Nr.

Semnat. Data

-prelucrarea
strugurilor
Prelucrarea
merelor
2. Vnzri
nete: tot. (date
operative)
-gospodria
agricol
-fabrica de
vinuri, tot.
Din care: - Incl.
n Moldova
Costul
vnzrilor

Tone

1765

+642

2400

2407

+7

100,3 2700

Tone

+330

330

+330

mii lei

15086,
8

-665,2

30010

14478,
5

3032
4

mii lei

6515,2

13010

7872,5

mii lei

8571

+1305,
8
-1971

48,2
15531,
5
-5137,5 60,5

17000

6606

-10400

39

mii lei

1431

+850

4200

2281

-1919

54

2220
0
-

mii lei

14751,
8

-215

23708

15315,
5

64,6

2425
9

Profit brut

mii lei

334,5

6302

-837

6065

561

+2549,
7
-121

11536,
8
-7139

580

440

-140

76

457

1308

+734

1900

2042

+142

107

2450

1479

+626

1700

2105,0

+405

124

2350

139

106,2

165

245,2

+80,2

149

264,
7

3. Numrul
scripric mediu
al salariailor,
total
4, Salariul
mediu lunar,
fabrica de vin
-gopodria
agricol
5. stocuri
tehnologicevin pentru
mbuteliere

500

8124

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.

Schema desfurat de ncadrare i de salarizare a conductorilor,

specialitilor i funcionarilor fabricii de vinuri a Colegiului Naional de
Viticultur i Vinificaie cu ncepere de la 01 februarie 2008
Numirea Funciei
Director Adjunct

Numrul unitilor
1
1. Secia de producere i tratare a vinului

Numirea Funciei
ef de secie
Inginer-tehnolog
Inginer-tehnolog
Maistru superior
Contabil-tehnolog

Numrul unitilor
1
1
1
1
1
2. Secia ntreag de mbuteliere

Numirea Funciei
ef secie
Tehnolog
Maistru
Contabil
Contabil-dublor

Numrul unitilor
1
1
1
1
1
3. Secia mecanic.

Numirea Funciei
Mecanic-ef
Mecanic n atelierul de reparaii

Numrul unitilor
1
1
4. Laboratorul

Numirea Funciei
ef laborator
Inginer-chimist
Inginer-microbiolog

Numrul unitilor
1
1
1

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.

5. Secia economie i eviden contabil

Numirea Funciei
Contabil superior
Contabil pe achitri
Contabil pe realizri
Contabil pe realizare
Economist pe probleme de normare i
retribuire a muncii

Numrul unitilor
1
1
1
1
1

6. Secia Marketing
Numirea Funciei
ef de secie
Agent pe realizri

Numrul unitilor
1
1
7. Secia de cadre

Numirea Funciei
ef de secie
Arhivarius
Maistru pe telefoane
eful laboratorului metodic

Numrul unitilor
1
0,5
0,5
1

Pag
ModCoala

Nr.
Semnat. Data
document.