UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologie şi Management

în Industria Alimentară
Catedra Enologie

TEHNOLOGIA VINULUI ŞI A
PRODUSELOR OBŢINUTE PRIN
FERMENTARE

Programul stagiului pentru practica inginerească

CHIŞINĂU
UTM
2007

1
 Lucrarea include programul stagiului pentru practica
inginerească pentru studenţii specialităţii 451.3; Tehnologia vinului,
a produselor obţinute prin fermentare. Sunt incluse de asemenea şi
planurile calendaristice de realizare a programului practicii,
volumul şi conţinutul rapoartelor finale, precum şi actele normative
oficiale, referitor la stagiul profesional al studenţilor.

Elaborare: prof. univ., dr. Anatolie Bălănuţă

conf. univ., dr. Vasile Arhip
lector superior Aliona Sclifos
Inginer Nina Boldurescu

Redactor responsabil: prof. univ., dr. Anatolie Bălănuţă

Recenzent: conf. univ. dr. Grigore Musteaţă

Redactor: E. Gheorghişteanu
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar .06.07.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 1,75 Comanda nr.108
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

© U.T.M., 2007

2
 1. Graficul desfăşurării stagiului pentru practica
inginerească

Întreprinderile Nr. de Perioada Numărul Pre-

vinicole şi locuri (termenii) Stu- Condu- zenţa
Instituţiile de necesare de denţi cători condu-
Cercetare desfăşurar cătului
e a practicii
Fabricile de 15 – 20/09
vinificare 120 105 - 10 DA
primară. 20 – 25/10 110
Institutul
Naţional al Viei
şi Vinului

2. Scopul şi obiectivele stagiului

Constă în obţinerea deprinderilor de realizare în practică a

schemelor tehnologice de prelucrare a strugurilor, obţinere a vinurilor
materie primă şi a utiliajului folosit în vinificaţia primară.

2.1. Organizarea practicii

Practica de producere se realizează la întreprinderi cu

tehnologii avansate ale industriei fermentative de vinificaţie,
precum şi la instituţii ştiinţifice dotate cu utilaj modern, mijloace de
automatizare şi mecanizare.
Îndrumarea studenţilor la practica inginerească se realizează
în corespundere cu contractul încheiat între Universitate şi
întreprinderea vinicolă sau Instituţia de cercetare pe bază de ordin
pe Universitate.
Practica inginerească se face la întreprinderi de vinificaţie
primară. Înainte de plecare la practică, studentului i se înmînează
3
îndreptarea, agenda, programul. Primeşte instructaj referitor la
planul practicii şi la tehnica securităţii.
Dirijarea administrativă generală a practicii o realizează
secţia pentru practica de producere a Universităţii şi decanul
facultăţii.
Catedra Enologie, împreună cu secţia responsabilă de
practica de producere, stabilesc locul de desfăşurare a practicii,
întocmesc ordinul, luînd în considerare indicaţiile conducătorului
practicii din partea Universităţii.
Dirijarea practicii inginereşti se face de către profesorii
catedrei, în paralel cu lucrătorii de conducere din cadrul
întreprinderii, confirmaţi de conducătorii respectivi. Programul
practicii include următoarele părţi: practica propriu – zisă în
domeniul tehnologiei, noţiuni generale teoretice, economice în
domeniul managmentului şi marketingului, cercetările ştiinţifice.
Compartimentul practicii legat de cercetările ştiinţifice, de
regulă, corespunde temei lucrărilor de diplomă. Tema cercetărilor
ştiinţifice din cadrul practicii de producere e confirmată de
conducătorul practicii din partea Universităţii.
Dacă studenţii au restanţe, practica se amână pentru perioada
vacanţei de vară. Conducătorul pacticii din partea Universităţii are
următoarele obligaţii:
 Participă la repartizerea studenţilor la practică;
 Poartă respundere pentru calitatea realizării practicii de
producere şi respectarea programului;
 Acordă cu conducătorul practicii de la întreprindere
locurile de lucru;
 Controlează asigurarea condiţiilor normale de muncă
şi de trai ale studenţilor;
 Conduce şi coordonează lucrul ştiinţific al studenţilor;
 Consultă studenţii în timpul practicii;
 Se deplasează la locul desfăşurării practicii în
corespundere cu graficul stabilit de catedră;
 Testează studenţii la finele practicii;

4
  Propune măsuri de prfecţionare a practicii de
producere.

Conducătorul practicii de la întreprindere are următoarele obligaţii:

 Împreună cu conducătorul practicii de la Universitate
întocmeşte planul practicii;
 Poartă respundere pentru informarea studenţilor cu regulile
tehnicii securităţii şi măsurile antiincendiare;
 Asigură studenţilor pe perioada practicii condiţii de lucru în
întreprindere;
 Conduce lucrul curent al studenţilor;
 Organizează excursii la alte întreprinderi ale industriei
alimentare;
 Contribuie la întocmirea raportului pentru practica de
producere şi îl recenzează.
 Face fiecărui student o apreciere în scris care se anexează la
raportul pe practică;
 Propune conducătorului – practic de la Universitate măsuri
pentru îmbunătăţirea stagiului practicii inginereşti.

Controlul practicii de producere e realizat de conducătorul

ei. Documentele de control curent sunt programul practicii şi
agenda studentului. Controlul final include verificarea de către
conducătorul practicii din partea Universităţii a îndeplinirii
programului practicii studenţilor, conţinutul agendei şi raportului. În
timpul practicii, studenţii sunt obligaţi să respecte orarul de lucru al
întreprinderii, să fie disciplinaţi.
Raportul pe practică e documentul principal ce
caracterizează activitatea studentului pe parcursul practicii.
Raportul se pregăteşte pe parcursul întregii practici
inginereşti. Se admite, prin decizia catedrei, întocmirea unui raport
pentru un loc de practică.

5
 În raport se expune integral materialul prevăzut de
programul practicii. Raportul trebuie să conţină cuprinsul, capitolele
prevăzute pentru practica corespunzătoare din anexă.
Studentul mai prezintă conducătorul practicii planul
practicii, aprecierea de la locul de lucru al practicantului.
Toate documentele trebuie semnate de conducătorii practicii de la
întreprindere şi ştampilate.
Practica inginerească se finalizează cu un colocviu diferenţiat.
Susţinerea raportului pe practică se efctuează în faţa comisiei
aprobate de şeful catedrei.
Catedra care organizează şi dirijează practica organizează
concursuri pentru cele mai bune rapoarte, precum şi alte măsuri
destinate ameliorării în continuu a pregătirii practice a studenţilor.
Conferenţiarul, catedrei responsabil pentru controlul
practicii inginereşti, la finele acesteia întocmeşte un raport, în care
face bilanţul practicii, analizează rezultatul şi propune măsuri
pentru îmbunătăţirea stagiului de practică.

2.2. Conţinutul practicii

Scopul practicii constă în obţinerea deprinderilor practice la locurile
principale de muncă, legate de prelucrarea strugurilor şi producerea
vinurilor brute la întreprinderile de vinificaţie primară, precum şi
aprofundarea cunoştiinţelor teoretice la disciplinele principale
inginereşti.
Obiectele practicii inginereşti sunt secţiile pentru prelucrarea
strugurilor, păstrarea şi tratarea vinurilor brute, utilizarea deşeurilor
şi subproduselor rezultate în urma vinificării primare; laboratorul
tehno – chimic şi microbiologic; secţia de aprovizionare cu apă,
instalaţia frigorifică, atelierul mecanic; birolul de proiectări şi
laboratorul de cercetări ştiinţifice.
În timpul practicii inginereşti, studenţii sunt obligaţi să
activeze la locurile de lucru în calitate de muncitori calificaţi,
maiştri, iar în lipsa locurilor de muncă remunerate, vor activa în
calitate de dublori.

6
 Sunt necesare locuri de muncă la următoarele procese
tehnologice:
 Recepţionarea strugurilor, analiza calitativă şi
cantitativă;
 Zdrobirea şi desciorchinarea lor;
 Tratarea mustului cu bioxid de sulf şi bentonită, tratarea
boştinei;
 Deservirea instalaţiilor de fermentare;
 Tratarea termică, alcoolizarea, decantarea şi păstrarea
vinurilor brute;
 Utilizarea sedimentelor, tescovinei, pregătirea vaselor
pentru turnarea vinului, procesele de spălare şi dezinfectare a
utilajului şi a vaselor, recepţionarea alcoolului etilic;
 Realizarea mustului, vinurilor.
Exploatarea studenţilor la munci auxiliare şi necalificate nu se
admite. În anexă e prezentat planul-model al practicii. În timpul
practicii, studentul va certceta la întreprindere, nemijlocit în secţii,
la locurile de muncă, schemele principale de prelucrare a strugurilor
şi de preparare a sucurilor şi vinurilor, utilajul şi echipamentul
tehnologic; dirijarea proceselor tehnologice; obţinerea deprinderilor
de exploatare a utilajului tehnologic şi de realizare a operaţiilor
tehnologice; însuşirea practică a tehnicii securităţii muncii.
La începutul practicii, studenţii studiază aşa probleme de
ordin general ca:
 Structura de producere a întreprinderii,
structura aparatului de conducere;
 Caracteristica şi perspectivele dezvoltării bazei
de materie primă a întreprinderii;
 Istoria şi caracteristica generală a fabricii şi
perspectivele dezvoltării ei;
 Sarcinile economice şi sociale ale fabricii;
 Sortimentul producţiei, măsurile de ameliorare
a calităţii şi de diversificare a producţiei finite.

7
 3.1.Studierea tehnologiei prelucrării strugurilor şi fabricării
vinurilor brute
Strugurii recoltaţi se transportă şi se recepţionează la
întreprinderele, pentru prelucrarea ulterioară.
Prelucrarea strugurilor, conform tehnologiei, include:
Maturarea strugurilor în dinamică. Întocmirea graficului recoltării
strugurilor. Recoltarea, transportarea şi recepţionarea strugurilor.
Zdrobirea, presarea strugurilor. Recepţionarea, analiza cantitativă şi
calitativă, evidenţa documentelor de recepţionare. Zdrobirea
strugurilor, transportarea boştinei şi ciorchinilor. Maşinele de
zdrobire a strugurilor. Separarea ciorchinilor. Caracteristica
comparativă a zdrobitoarelor de diferite sisteme. Pompele pentru
vehicularea boştinei şi transportarea ciorchinilor.
Prelucrarea strugurilor după metoda „în alb”, separarea
mustului răvac. Caracteristica comparativă a scurgătoarelor de
diferite tipuri. Sulfarea boştinei şi mustului. Metodele de sulfitare.
Calculele la sulfitare. Presarea boştinei. Caracteristica preselor de
diferite tipuri. Vehicularea mustului. Pompele pentru vehicularea
mustului şi caracteristica lor comparativă. Metodele de limpezire a
mustului înainte de fermentare. Planul secţiei de zdrobire – presare
şi schema comunicaţiilor. Prelucrarea strugurilor după metoda „în
alb”. Macerarea şi fermentarea boştinei. Fermentarea boştinei.
Tratarea termică a boştinei şi strugurilor. Instalaţii pentru extragerea
substanţelor tanante şi colorante. Scurgerea vinului după
fermentarea boştinei.
Tratarea boştinei cu preparate enzimatice. Presarea boştinei
după macerare, fermentare, extragere, tratare cu preparate
enzimatice. Planul secţiei de fermentare. Fermentarea mustului.
Metodele de fermentare a mustului, vase pentru fermentare.
Îngrijirea vinurilor brute. Alcoolizarea mustului. Tehnica
alcoolizării. Calculul volumului de alcool necesar pentru
alcoolizare, determinarea momentului alcoolizării. Vase pentru
alcoolizarea mustului. Protejarea suprafeţelor interioare ale vaselor
cu diferite lacuri. Ţinerea vinurilor brute pe levuri. Decantarea
vinurilor brute de pe levuri. Egalizarea, asamblarea şi cupajarea

8
vinurilor brute. Cleirea, filtrarea şi alte metode de tratare a
vinurilor.Temperatura păstrării vinurilor brute. Depozitul de alcool.
Amplasarea depozitului de alcool. Regulile de recepţionare,
transportare, păstrare şi livrare a alcoolului – rectificat. Regulile
securităţii antiincendiare şi tehnicii securităţii în depozitele de
alcool etilic, prevăzute de standard.
Utilizarea subproduselor vinicole (deşeurile). Caracteristica
ciorchinilor, tescovinei şi sedimentelor. Schemele tehnologice de
utilizare a deşeurilor. Utilajul pentru extragerea zahărului şi a
acidului tartric din tescovină, levuri, pentru fermentarea sucului de
difuzie, obţinerea acidului tartric, spirtului brut şi rectificat.
Obţinerea enocolorantului. Caracteristica producţiei finite a secţiei
de deşeuri a vinificaţiei. Măsurile de protecţie ale mediului ambiant,
purificarea apelor reziduale, sistemul reaprovizionării cu apă
purificată. Organizarea controlului tehno–chimic şi microbiologic
(CTCM) la producere. Controlul maturizării strugurilor pe podgorii,
recepţionării şi prelucrării lor. Metodele controlului presării,
sulfitării, limpezirii, macerării, fermentării şi alcoolizării. Metodele
determinării conţinutului în zaharuri a mustului, vinului; alcoolităţii
mustului în fermentare, vinului, alcoolului etilic, acidităţii titrabile a
acizilor volatili, a conţinutului dioxidului de sulf şi a altor
componenţi din vin, a produselor de prelucrare a strugurilor din
deşeuri. Controlul preparării maielei de levuri, tratării, păstrării,
maturării şi livrării vinurilor. Completarea registrelor în secţii,
fabrici şi laboratoare. Personalul şi calificarea laboratorului CTCM.
Schema controlului TCM la producere. Standardizarea la
întreprindere. Structura, funcţiile şi sarcinile principale ale
serviciului de standardizare. Documente normativ–tehnice de
standardizare de la întreprindere. Ordinea elaborării şi adaptării
documentelor normativ–tehnice la întreprindere. Serviciul de
metrologie. Folosirea la întreprindere a sistemelor internaţionale
unice ale documentaţiei tehnologice şi de construcţii.
Evidenţa şi raportul. Recepţionarea strugurilor.
Completarea facturilor de recepţionare. Completarea documentaţiei
pentru toate tipurile de evidenţă din compania de vinificare: actele

9
de prelucrare a strugurilor după metoda „în alb”, „în roşu”, actele
de alcoolizare, actele de decontare a vinului de pe levuri. Controlul
volumului de producţie obţinut, a deşeurilor la producere. Evidenţa
vinurilor, alcoolului, mijloacelor fixe, materialelor auxiliare şi
inventarului.
Întocmirea raportului final pentru compania de vinificare
(forma 5). Regulile recepţionării şi livrării vinurilor brute şi
alcoolului. Completarea documentelor la livrare şi recepţionare.
Măsurarea volumului diferitor rezervoare.
Sarcini auxiliare. Studierea structurii şi amplasării
principalelor reţele de comunicare. Studierea structurii, amplasării şi
montării reţelelor de comunicaţie din secţiile fabricilor: pentru
aburi, apă, soluţie salină, gaz, aer comprimat, canalizare.
Construcţia diferitor rampe de deservire a rezervoarelor şi utilajelor.
Studierea amplasării şi fixării vaselor, utilajului, maşinilor,
aparatelor, dispozitivelor, tarnsmisiilor. Studierea construcţiei şi
amplasării sistemului de ventilare. Amplasarea şi fixarea
ventilatoarelor, conductelor de aer.
Studierea aparatelor, dispozitivelor electrice din secţie şi
cerinţele legate de exploatarea acestora. Studierea problemelor
enumerate mai sus se realizează atît prin studierea temeinică a
documentaţiei tehnice a liniilor în flux, utilajelor, aparatelor,
vaselor, dispozitivelor, construcţiilor, a standardelor şi
regulamentelor tehnologice, precum şi prin participarea nemijlocită
la procesul de producere în calitate de muncitor, operator, maistru
de cele mai diferite şi complicate operaţii tehnologice. Cunoştinţele
teoretice şi deprinderile practice obţinute se înregistrează şi se
analizează sistematic.

3.2. Ocrotirea muncii, tehnica securităţii şi protejarea mediului

ambiant

10
 Studenţii care au venit pentru prima dată la întreprindere
trebuie să fie instruiţi de către inginerul responsabil pentru tehnica
securităţii. Nemijlocit la locul de muncă, studentul este instruit
referitor la problemele de securitate a muncii de către maistru.
Începînd lucrul, studentul trebuie să fie foarte atent, să dea
dovadă de prudenţă. În primele zile de muncă studentul e dator:
 Să studieze minuţios
metodele de lucru inofensive şi să facă cunoştinţă cu regulile
principale de securitate pentru 1 - 2 profesii;
 Să studieze şi să noteze
pe scurt regulile regimului de lucru intern pentru muncitorii şi
funcţionarii întreprinderii;
 Să însuşească metodele
de acordare a primului ajutor în caz de traumare şi să studieze
cauzele traumatismului în secţia dată;
 Să studieze substanţele
nocive care se elimină în timpul procesului tehnologic, precum
şi pericolele posibile pentru organismul uman şi să cunoască
metodele individuale şi colective de protecţie a muncii;
 Să facă cunoştinţă cu
cauzele de traumare sau intoxicare de la întreprindere şi să ia
măsuri pentru a nu admite repetarea lor;
 Să descrie măsurile de
protecţie antiincendiare, precum şi inventarul antiincendiar;
 Să caracterizeze măsurile
de preîntîmpinare a poluării mediului ambiant, a solului şi a
bazinelor acvatice în scopul ocrotirii naturii.

4. Raportul despre rezultatele stagiului de practică

Raportul referitor la practică conţine partea textuală şi partea

grafică şi se întocmeşte pe baza notiţelor, desenelor realizate în
timpul practicii.
În partea textuală se expun laconic rezultatele stipulate în
capitolul „Conţinutul practicii inginereşti”. Consecutitivitatea
11
expunerii trebuie să corespundă schemei tehnologice generale de
preparare a vinurilor brute pentru diferite tipuri de vin, începând de
la recepţionarea strugurilor şi terminând cu tratarea, livrarea
vinurilor şi descrierea corectă a secţiilor corespunzătoare şi a
utilajului.
Raportul trebuie să conţină rezultate concrete, obţinute de
student în timpul practicii şi să excludă folosirea materialelor
cunoscute, publicate în literatura specială.
Conţinutul şi volumul raportului e indicat în anexa 2.

5. Asigurarea didactico – metodică a stagiilor de practică

1. V.D. Cotea Tratat de Oenologie. Editura Ceres,

Bucureşti, 1991.
2. Nicolae Pomohaci Oenologie, Editura Ceres, Bucureşti,
1990.
3. A. Bălănuţă, Gh. Cozub, C. Sîrghi,G. Musteaţă Cartea
vinificatorului, Editura Uniunea Scriitorilor, Chişinău, 1992.
4. Gh. Valuico Vinuri din struguri. Editura. Cartea
moldovenească, Chişinău, 1984.
5. Gh. Cozub, E. Rusu Producerea vinurilor în Moldova,
Editura Litera, Chişinău, 1996.
6. Tehnologia Generală a Industriei Alimentare,
(Tehnologii fermentative). Editura Ştiinţa – Chişinău, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1997.
7. E. Rusu Oenologia Moldova. Editura Litera, Chişinău,
2007.

12
8. Кишковскии З. Н., Мержанян А. А. Технология
вина, Легкая и пищевая промышленность, Москва, 1984.
9. Ribereau – Gaion J. ş.a. Teoria şi practica enologiei. V
2, 3, 4. Moscova, Легкая и пищевая промышленность,1981.
10. Procedes technologiques dans la vinification. Materielles
du symposium international sur la technologie du vin.
Kichinev, Ştiinţa, 1981.
11. Ana A. C. Tehnologia vinurilor şi a băuturilor alcoolice
distilate. Îndrumar de laborator, Galaţi, Editura Universităţii
„Dunărea de Jos”, 1990.
12. A.I. Popa, Ş. Teodorescu Microbiologia vinului,
Bucureşti, Editura Ceres, 1987.
13. C. Ţîrdea , A. Ţîrdea Tratat de Oenologie, Bucureşti,
Editura Ceres, 2000.
14. N. Pomohaci , C. Sîrghi ş.a. Oenologie, Bucureşti,
Editura Ceres, 2000.

13
14
Anexa 1
PLANUL
PRACTICII INGINEREŞTI

Nr. Denumirea etapelor Durata Locul de practică

crt (ore)
1 2 3 4
1 Studierea Pînă la Universitatea Tehnică a
programului şi sesiunea Moldovei
indicaţiilor metodice de vară
pentru practica
inginerească
2 Noţiuni de bază 1–2 Întreprindere
despre practică vinicolă
3 Întocmirea planului 2–3 U.T.M.,
individual al practicii Întreprindere vinicolă
şi confirmarea lui de
către conducătorii de
la UTM şi de la
fabrică.
4 Lucrul în secţiile de Permanent Secţia de prelucrare a
producere în funcţie strugurilor, fermentare
de muncitori şi în şi păstrare a vinurilor
calitate de dublori ai
tehnicienilor şi
inginerilor.
5 Studierea proceselor 1–2 Întreprindere
tehnologice
6 Studierea utilajului 6 Întreprindere
tehnologic
7 Studierea 6 Serviciul inginerului
documentaţiei şef, mecanicului şef,
tehnice, evidenţei laboratorul
contabile la
întreprinderile de
15
 prelucrare a
strugurilor
8 Studierea metodelor 3 Întreprindere
de dirijare a
serviciilor auxiliare
9 Studierea metodelor 3 Secţia de protecţie a
de protecţie a muncii muncii
şi naturii
10 Sindicatele şi 3 Întreprindere
organizaţiile tehnico
– ştiinţifice de la
întreprindere.
11 Excursii la 3 Întreprindere
întreprinderi
vinicole, alimentare
din localitatea dată,
oraş, etc.
12 Generalizări şi 3 Întreprindere
alcătuirea raportului.

16
 Anexa 2
CONŢINUTUL RAPORTULUI PE PRACTICA
INGINEREASCĂ

Nr Denumirea capitolelor Volumul în

. pagini
crt
1 Introducere 1
2 Istoria şi caracteristica întreprinderii 2
3 Structura întreprinderii. Programul de producere 3
4 Descrierea şi analiza lucrului secţiilor principale şi 5
auxiliare. Laboratorul CTCM; obligaţiunile de
serviciu.
5 Descrierea schemelor tehnologice de preparare a 20
produselor din struguri. Caracteristica materiei prime
şi producţiei finite. Pierderile şi deşeurile. Evidenţa
contabilă.
6 Descrierea utilajului tehnologic. Automatizarea 5
proceselor de producere.
7 Protecţia muncii şi a naturii.
8 Standardizarea şi controlul calităţii materiei prime şi 3
producţiei finite.
9 Lucrul sindicatelor şi asociaţilor tehnico – ştiinţifice 1
de la producere
10 Bibliografie 1
Partea grafică
1 Schemele tehnologice cu aparate principale 2 – 4 coli,
format 12, 24
2 Planul secţiei de prelucrare a strugurilor şi de 1 coală,
fermentare format 24
3 Desenele utilajului tehnologic modern 4 – 5 coli,
format 11, 12

17
Anexa 3

APROBAT
prin Hotărîrea Senatului
U.T.M. din _________ 2004
Preşedintele Senatului
U.T.M., acad. I. Bostan
___________________
REGULAMENT

despre stagierea practică a studenţilor în Universitatea Tehnică a

Moldovei
1. Dispoziţii generale
1.1. Stagierea practică a studentului U.T.M. este o parte
componentă a procesului de studii, care are drept scop
apofundarea cunoştiinţelor teoretice, formarea deprinderilor
practice în specialitatea aleasă, crearea unor condiţii favorabile de
integrare mai rapidă a viitorilor absolvenţi în activitatea
productivă.
1.2. Tipurile şi durata stagiilor de practică sunt indicate în
planurile de învăţămînt ale specialităţilor respective, elaborate în
corespundere cu cerinţele standardului academic şi profesional al
specialistului în domeniul respectiv.
1.3. Stagiile de practică constituie 10 ... 20 % din numărul total
de ore prevăzute în planul de îmvăţămînt pentru specializarea
respectivă, în funcţie de importanţa acestora în procesul de
pregătire a cadrelor inginereşti.
1.4. Procesul de stagiere practică este dirijat de secţia studii, sub
controlul prorectorului pentru instruirea practică. Pe parcursul
stagiului de practică, studenţii sunt îndrumaţi de către profesorii
de specialitate şi de maiştrii de producţie, atunci cînd e necesar,
în conformitate cu contractele de colaborare cu întreprinderile

18
 industriale sau organizaţiile / firmele specializate, agenţii,
economici (conducătorii de practică).
1.5. Programele stagiilor de practică se elaborează de către
catedrele de profil şi sunt aprobate de Consiliul facultăţii
respective. Programele prevăd instruirea practică continuă a
studenţilor de la specializarea respectivă, stabilind conţinutul şi
consecutitivitatea formării unui sistem integral de perceperi şi
deprinderi profesionale la studenţi, în conformitate cu cerinţele
standardului academic şi profesional al specialistului.

2. Organizarea şi desfăşurarea stagierii practice

2.1. Stagiile de practică includ:
1. stagiul practicii de specializare / instruire (practica orientată
spre obţinerea deprinderilor de bază la o anumită specializare),
care poate fi: de iniţiere, tehnologică, de producţie, de proiectare
/ construire, de documentare etc.

2. stagiul practicii de licenţă / diplomă (stagiul ce precede

probele examenului de licenţă şi susţinerea proiectului / tezei de
licenţă / diplomă).

2.2. În cadrul stagiului practicii de iniţiere / didactice, studenţii fac

cunoştinţă cu deprinderile primare în specializarea aleasă sau în
obiectele care formează bazele inginereşti ale specializării. Acest tip
de practică poate fi realizat în cabinetele, laboratoarele, atelierele,
centrele de calcul şi pe poligoanele specializate ale U.T.M. sau sub
formă de excursii (vizite) la întreprinderile avansate din domeniu şi
în teren (de exemplu, stagiile de practică geologică, topografică
etc.), dacă permit condiţiile.
Stagiul practicii de iniţiere / didactice se poate realiza în
alternanţă cu orele de prelegeri, de cursuri practice şi de laborator
sau separat, pe parcursul anului de studii, în funcţie de specificul
disciplinei, profilul specializării şi baza tehnico – materială a
universităţii.

19
2.3. Stagiul de practică tehnologică, de producţie, proiectare,
construire, documentare are ca scop aprofundarea cunoştinţelor
teoretice prin studiul şi cunoaşterea metodologiei de aplicare ale
acestora în activitatea productivă / practică şi se realizează, de
regulă, în întreprinderi, organizaţii / firme avansate în domeniul
respectiv. Ca excepţie, aceste stagii pot fi organizate pe lîngă
catedrele de profil ale universităţii, cu condiţia asigurării executării
programelor de stagiere practică respective.

2.4. Stagiul de practică de licenţă (documentare, diplomă) are drept

scop dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor necesare către
susţinerea probelor examenului de licenţă, precum şi efectuarea
cercetărilor, documentarea şi colectarea materialelor / informaţiei în
tema proiectului / tezei de licenţă / diplomă şi se organizează la
întreprinderi, organizaţii / firme, instituţii de proiectare şi de
cercetare şi, ca excepţie, la catedrele de profil, în conformitate cu
tema proiectului / tezei de licenţă.

2.5. Totalizarea stagiilor de practică activă se efectuează în cadrul

conferinţelor, seminarelor, disputelor, expoziţiilor de creaţie
tehnică, artistică etc., organizate în cadrul facultăţii de către cadrele
de profil, separat pe specializări.

2.6. Pentru efectuarea stagiilor de practică, studenţii sunt devizaţi în

echipe de 5 – 8 persoane şi mai mari. La plecarea la stagiile de
practică studenţii sunt instructaţi şi li se înmînează programul şi
agendele stagiului de practică, care conţine repartizarea la practică,
foaia de delegaţie, caietul de sarcini (completat) şi agenda stagiului
de practică.

2.7. La expirarea stagiului de practică, studenţii prezintă rapoartele

individuale după un model, conform cerinţelor elaborate de
catedrele responsabile de realizarea stagiului de practică şi aprobate
de Consililul facultăţii respective, la care se anexează, în caz de

20
necesitate, machete, lucrări creative, proiecte, materiale intuitive
etc.

2.8. Stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie

specială creată de catedră de profil, ţinînd cont de referinţa
conducătorului din partea unităţii economice despre activitatea
stagiarului, calitatea raportului şi recomandările conducătorului
stagierii de la catedră. Criteriile de apreciere sunt elaborate de
catedrele respective.

2.9. Studenţii care nu au realizat programul stagiului de practică nu

sunt promovaţi în anul următor de studii, nu sunt admişi la
susţinerea probelor examenului de licenţă şi a proiectelor / tezei de
licenţă.

2.10. Pentru efectuarea stagiilor practice ale studenţilor, catedrele de

profil încheie din timp contracte de colaborare cu bazele de practică
preconizate.

2.11. Pentru asigurarea metodică a realizării stagiilor de practică,

catedrele de profil elaborează indicaţii / îndrumări pentru toate
tipurile de stagieri.

2.12. Responsabili pentru organizarea şi efectuarea stagiilor de

practică sunt şefii catedrelor de profil şi decanii facultăţilor. Secţiei
studii îi revine responsabilitatea de a controla şi acorda ajutorul
necesar în organizarea şi desfăşurarea stagierii practice.
La catedrele de profil şi decanatele facultăţilor se
nominalizează din rîndul cadrelor didactice persoane responsabile
de organizarea, desfăşurarea şi prezentarea în secţia studii a
rapoartelor anuale pentru stagierea practică a studenţilor de la
specialităţile tutelate.

2.13. Catedrele de profil elaborează şi prezintă în secţia studii

ordinul referitor la practică pe tipurile de stagieri cu semnătura

21
şefului catedrei respective şi a decanului facultăţii, în termen nu
mai târziu de 10 zile până la începutul practicii, pentru a fi semnat
de prorectorul pentru instruirea practică.

2.14. Înainte de a pleca la practică, studenţii sunt convocaţi într-o

şedinţă de instructaj referitor la desfăşurarea stagiului de practică şi
la securitatea muncii.

2.15. Rezultatele stagiului de practică şi activitatea studenţilor în

calitate de stagieri sunt analizate şi apreciate, în măsura posibilităţii,
la locul de desfăşurare a stagiului, cu participarea conducerii.
Totalurile tuturor tipurilor de stagii sunt analizate şi apreciate la
Consiliile facultăţilor.

2.16. Pentru remunerarea conducătorilor responsabili de stagiile de

practică, în sarcina pedagogică a catedrelor de profil va fi inclus
numărul respectiv de ore, în conformitate cu prevederile în vigoare.

2.17. Conducătorii stagiilor de practică din partea catedrelor de

profil, în cazul în care se deplasează la locul de desfăşurare a
stagierii sau se află în acestă perioadă cu studenţii stagiari, primesc
diurne şi li se achită costul biletului de călătorie.

2.18. Pentru deplasarea la locul practicii, studenţii stagiari primesc

diurne şi li se achită costul biletului de călătorie. Studenţii angajaţi
în statele întreprinderii şi cei salariaţi un primesc diurne.
Studenţilor stagiari li se păstrează pentru perioada de
stagiere bursele, indiferent de de faptul sunt sau nu salariaţi la locul
de efectuare a stagiului de practică.

2.19. Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, firmele cu care s-au

încheiat contracte pentru efectuarea stagiilor de practică ale
studenţilor sunt considerate baze de practică şi îşi asumă
următoarele obligaţiuni:

22
 
Să organizeze desfăşurarea stagiilor în corespundere cu
prezentul Regulament şi programele stagiilor;

Să creeze condiţii pentru desfăşurarea eficientă a stagiului;

Să asigure stagiarii cu literatură tehnică şi economică de
specialitate, cu materiale şi desene tehnice, cu mijloace de
multiplicare, utilajul corespunzător, în conformitate cu
programele stagiilor;

Să respecte întocmai termenele calendaristice de efcctuare a
stagierilor;

Să efectueze instructarea stagiarilor în probleme de securitate a
muncii;

Să controleze respectarea de către studenţii stagiari a
Regulamentului de ordine interioară a întreprinderii;

Să desemneze conducătorii stagiilor de practică din rîndul
specialiştilor de înaltă calificare şi cu experienţă în domeniul
producerii.

2.20. Drepturile şi obligaţiunile studenţilor stagiari:

 pot să – şi aleagă locul de efectuare a stagiului de
practică din numărul întreprinderilor / firmelor cu care sunt
încheiete contarctele respective;
 au dreptul să folosească fondurile bibliotecilor şi
cabinetelor metodice, materialele (de proiect, informative) şi
utilajul atît ale U.T.M., cît şi ale unităţilor economice respective;
 au dreptul să intervină cu propuneri referitoare la
perfecţionatea procesului de producere, la organizarea şi
efectuarea stagiilor de practică;

23
  se pot adresa cu întrebări / solicitări de ajutor la
conducătorii stagiului atît de la U.T.M., cît şi de la locul
stagierii, precum şi la specialiştii întreprinderii unde – şi
efectuează stagiile;
 sunt obligaţi să efectueze stagiul de practică în strictă
conformitate cu ordinul rectorului. Schimbarea bazei de practică
fără consimţămîntul conducătorului practicii de la U.T.M. / şeful
catedrei de profil şi acordul decanului facultăţii este categoric
interzisă;
 stagiarii sunt obligaţi să realizeze în întregime
programul stagiului de practică, să respecte întocmai prezentul
Regulament şi regimul de funcţionare a instituţiei, să execute
dispoziţiile şi recomandările conducătorilor stagiului.

2.21. În cazul unor schimbări prevăzute de ordinul rectorului

referitor la stagiul de practică, şeful catedrei de profil
prezintă în secţia de studii un demers avizat de decanul
facultăţii în vederea modificării ordinului respectiv.
2.22. Pentru studenţii care au lipsit motivat şi nu au realizat
programul practicii, termenle practicii se stabilesc printr- un
ordin suplimentar, ţinîndu–se cont de posibilităţile
desfăşurării acesteia pe parcursul vacanţei sau al semestrului
ulterior.
2.23. Absenţa nemotivată de la stagiul de practică se consideră
drept neîndeplinire a planului de învăţămînt pentru anul
curent de studii şi atrage după sine, de rînd cu alte restanţe,
consecinţele respective, inclusiv exmatricularea din
universitate.
2.24. Notele obţinute pentru stagiul de practică se includ în
rezultatul sesiunii respective de examinare, se iau în
considerare la calculul mediei reuşitei studentului şi la
atribuirea bursei.
2.25. La sfîrşitul stagierii, studenţii elaborează / completează şi
prezintă conducătorului de la U.T.M., responsabil de

24
 evidenţa şi aprecierea stagiului de practică, următoarele
materiale şi documente:
a) agenda şi stagiul de practică;
b) raportul despre stagierea, în conformitate cu cerinţele
catedrei de profil;
c) materialele colectate pe parcursul stagierii anexate la raport.
3. Dispoziţii finale
3.1. Studenţii stagiari sunt obligaţi să respecte Regulamentele de
ordine interioară a întreprinderii / instituţiilor care au fost repartizaţi
pentru efectuarea stagiilor de practică şi regulile de securitate a
muncii.
3.2. Catedrele de profil - organizatoare ale stagiilor de practică -
vor avea grijă de condiţiile de muncă şi de trai ale studenţilor în
locurile de efectuare a stagiilor, de condiţiile igienico – sanitare, de
respectarea normativelor de muncă.
3.3. În temeiul prezentului Regulament, catedrele şi facultăţile
U.T.M. vor elabora ghiduri şi materiale didactice (programe,
indicaţii metodice, modele de rapoarte) privind instruirea practică a
studenţilor, în funcţie de specificul profilului şi specializării, de
tipul stagiului de practică etc.

25
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

TEHNOLOGIA VINULUI ŞI A
PRODUSELOR OBŢINUTE PRIN
FERMENTARE

Programul stagiului pentru practica inginerească

26
CHIŞINĂU
2007

27