SUPRAVEGHERE

Sistem de supraveghere - istoric

Imperiul Roman - in Europa de vest
 sistem de servicii de sanatate
 intr-o forma rudimentara

In anul 1348, Republica Venetiana

a luat decizia de a angaja trei gardieni publici
 care aveau sarcina de a depista in port vapoarele
pe care existau oameni bolnavi si
 de a impiedica debarcarea acestora
- Boala de care se temeau era ciuma bubonica.

Secolul XVII
Existenta, acceptarea si utilizarea
unui sistem de clasificare a bolilor
 a fost realizat de Sydenham
 a devenit functional

John Graunt
1620 - 1674

Thomas
Sydenham
1624 - 1689

In anul 1662, John Graunt,

 a fost primul care a estimat populatia Londrei
 a facut analiza mortalitatii specifice
(pe cauze de deces)
 oferind rapoarte saptamanale

Aplicarea analizei matematice

in statistica mortalitatii
(Von Leibniz, 1680)

Gottfried Wilhelm
von Leibniz
1646 - 1716

Secolul XVIII
Introducerea termenului statistici (Achenwall, 1740)
Prima lege de sanatate in Statele Unite (Rhode Island, 1741)
Aparitia politiei sanitare in Germania (Frank, 1766)

Secolul XIX
In Europa, raportarea obligatorie a bolilor transmisibile
 a inceput in anul 1881 in Italia si
 in 1890 in Marea Britanie
In SUA colectarea saptamanala a informatiilor
 dateaza din anul 1893,
 aceasta activitate a fost reglementata printr-o lege

Secolul XX
1901 raportarea nominala in holera, variola si TBC
1910 raportarea poliomielitei
1918 raportarea gripei
1935 prima ancheta nationala de sanatate in Statele Unite
1946 infiintarea Communicable Disease Center (CDC)
la Atlanta

Structura activitatii n sanatatea public

supraveghere
actiune

programe de prevenire si control

incluznd evaluarea programului

investigatii epidemiologice
cercetare

epidemiologic

comportamental

de laborator
pregtire (instruire)

PROCESUL

Supraveghere

colectare
analiz
interpretare
diseminare

DATELOR referitoare
la un eveniment
legat de sntate

SCOPUL utilizrii lor n

aciunea de sntate public
Stephen B. Thacker, 1996

Colectarea

continu
sistematic
activ
pe termen lung

Datele
se refera la efecte specifice

(date de sntate)
esentiale pentru
 planificarea
 aplicarea
 evaluarea

msurilor de sntate public

viznd
prevenirea i
controlul mbolnvirilor
Stephen B. Thacker, 1996

Diseminarea datelor
trebuie s se fac
n timp util
periodic

Ctre
cei ce au nevoie s le cunoasc
cei ce le pot aplica la:

prevenirea

controlul
 bolii
 agresiunii
Stephen B. Thacker, 1996

supraveghere

factori
de
risc
factori
determinanti

masurare utila

mai frecventi
decat efectele

mai precis de stabilit
pentru populatii mici

legati de interventii
de sanatate publica

efecte

evenimente
legate de
sanatate

frecventa
severitate
impact

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE

Diferente
Supraveghere epidemiologica
activa
caracter oportun
identifica problemele
de cercetat
difuzeaza rezultatele
periodic
legatura cu actiunea
epidemiologica

Supraveghere Medicala
contactii de boala
infectioasa
perioada incubatiei
maxime a bolii
depistarea precoce a
semnelor de boala

Cercetarea epidemiologica
nu are caracter oportun
diseminarea rezultatelor
limitata
legatura cu actiunea
epidemiologica limitata
se poate baza pe
supraveghere

Sisteme de informare medicala

pot sa nu fie active
pot sa nu difuzeze periodic rezultatele
datele nu se aplica specific in actiunea epidemiologica
datele pot fi utile in supraveghere

Utilizarea sistemului de supraveghere

Evenimentele de sanatate determina nevoi de:
informare si interventie
schimbare
1. ghidarea aciunii imediate fat de cazurile importante pentru
sntatea public
2. msurarea poverii unei boli sau a altui eveniment legat de sntate,
incluznd:

schimbrile unor factori ce tin de aceasta

distributia si raspandirea conditiei


monitorizarea schimbarilor agentilor infectiosi
(ca specie sau structura)

identificarea populaiilor la risc nalt

identificarea unor noi preocupri de sntate (BT / BNT)

L. Gordis. Epidemiology. 2014

Utilizarea sistemului de supraveghere

3. monitorizarea
tendinelor poverii unei boli sau a altui eveniment legat de sntate
(istoria naturala)
inclusiv detectarea izbucnirilor epidemice i pandemiilor

4. ghidarea
planificrii
aplicrii
evalurii

programelor/strategiilor pentru
 prevenirea i controlul
 bolilor, leziunilor, expunerilor periculoase

5. evaluarea politicii de sntate public

L. Gordis. Epidemiology. 2014

Utilizarea sistemului de supraveghere

6. detectarea
schimbrilor n practica serviciilor de sntate i
efectelor acestor schimbri

7. stabilirea prioritilor n alocarea resurselor pentru sntate

8. descrierea evoluiei clinice a bolii

9. furnizarea unei baze pentru cercetarea epidemiologic

 identificare prioritatilor
 testarea ipotezelor

L. Gordis. Epidemiology. 2014

Atributele sistemului
de supraveghere
1. Simplitate
2. Oportunitate
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Flexibilitate
Calitatea datelor
Acceptabilitate
Sensibilitate
Valoare predictiv pozitiv
Reprezentativitate
Stabilitate

Atributele sistemului de supraveghere

Simplitatea
structura
uurina de operare

ca ntreg

pe componente
ct mai simplu posibil n msura n care
i realizeaza obiectivele

Oportunitatea
obinerea datelor n timp util pentru
o aciune corespunzatoare
importanta in functie de scopul programului
de supraveghere

boala transmisibila

boala cronica

Flexibilitatea
abilitatea unui sistem de a se acomoda schimbrilor
costuri adiionale mici
integrare uoara cu alte sisteme

Atributele sistemului de supraveghere

Calitatea datelor
reflect caracterul complet
validitatea datelor inregistrate
 permit decizii cu referire la tratamentul medical
 planificarea si evaluarea programelor de sanatate

Acceptabilitatea
bunavoina
 persoanelor
 organizaiilor

de a participa la
sistemul de supraveghere

Sensibilitatea
proporia cazurilor depistate de sistem din totalul cazurilor
existente
abilitatea de a detecta izbucniri epidemice
monitorizarea variatiei numrului de cazuri de-a lungul

timpului

Calcularea
valorii predictive pozitive (VPP)
sensibilitatii (Sn)
specificitatii (Sp)

pentru supraveghere

Caz sau focar adevarat

Detectat de
supraveghere ?

Da

Nu

Total

Da

Adevarat
pozitiv
(a)

Fals pozitiv
(b)

total detectate de
supraveghere
(a+b)

Nu

Fals negativ
(c)

Adevarat
negativ
(d)

total cazuri
sau focare
adevarate
(a+c)

total cazuri
sau focare
false
(b+d)

Total
VPP = a / (a + b)
Sn = a / (a + c )
Sp = d / (b + d )

total pierdute de
supraveghere
(c+d)

Atributele sistemului de supraveghere

Valoarea predictiv pozitiv (VPP)
proporia cazurilor raportate care prezint ntr-adevr
condiia de sntate aflat sub supraveghere (nivel individual)
proportia epidemiilor reale din totalul epidemiilor semnalate
de sistem (nivel populational)

Reprezentativitatea
descrierea cu acuratee a apariiei unui eveniment de
sntate ntr-o populaie n funcie de timp, loc i persoan
respectarea termenelor e.g.: debut raportare

Stabilitatea
ncrederea

abilitatea de a colecta, administra i a furniza date n mod
corespunzator, fr greeli, pe o perioada lunga de timp
disponibilitatea

abilitatea de a fi operaional cnd este nevoie

Importanta relativa a unor caracteristici in functie

de utilizarea rezultatelor supravegherii
Utilizarea supravegherii
Caracteristici

Gestionarea cazurilor
individuale de boala

Detectarea
focarelor de boala

Planificarea si evaluarea
programelor de sanatate

Flexibilitate

+++

++++

Valoare predictiva
pozitiva

++++

+++

++++

Calitate

+++++

+++

++++

Reprezentativitate

++

++

++++

Sensibilitate

++++

++++

+++

Stabilitate

++++

+++++

+++

Oportunitate

++++

+++++

Planificarea supravegherii

Scop

cresterea utilitatii sistemului

in forma cea mai simpla si ieftina
cu atingerea obiectivelor

Planificare
Diferente intre
nevoi
capacitate de raspuns

Evaluare

Proces
dinamic
ciclic

Implementare

actiunilor pentru
imbunatatirea sistemului

Monitorizare

Pai n planificarea
unui sistem de supraveghere
1. stabilirea scopului
2. stabilirea obiectivelor i strategiilor
3. dezvoltarea definiiilor de caz
4. stabilirea mecanismului de colectare a datelor
tipul de sistem
sursele de date
instrumentele de colectare a datelor
5. dezvoltarea i testarea abordarii analitice
asigurarea folosirii analizei i
interpretrii datelor
6. dezvoltarea mecanismului de diseminare

Personal medical
Autoritati
Populatie

Sursa de date
furnizori de servicii
de sanatate

Agentia de
sanatate
publica

SURSE DE DATE
I.

date de mortalitate

II. date de morbiditate

III. studii de sntate n
populaia general
IV. sisteme de supraveghere
a indicatorilor indireci
de boal

I. DATE DE MORTALITATE
1. Statistici vitale
natere
deces
cstorie
divor
2. Date de la examinatorul medical
medicii legiti
medici anatomo-patologi

II. DATE DE MORBIDITATE

1. Raportarea bolilor declarabile
orice izbucnire epidemic
bolile infecioase acute
boli cronice i neinfecioase
2. Date de laborator
parte din sistemul de raportare
al bolilor declarabile
raportate independent

II. DATE DE MORBIDITATE

3. Date din spital
 nregistrri ale externrilor

date demografice

diagnostice

proceduri chirurgicale

durata internrii

costuri
 datele la nivel naional pot fi

complete sau

bazate pe un eantion naional,
randomizat, de spitale

II. DATE DE MORBIDITATE

4. Pacienii ngrijii ambulator
cabinete medicale individuale
centre de diagnostic i tratament
Se pot folosi
eantioane randomizate de cabinete
reea de medici de familie interesai

5. Surse specifice
inregistrarea cancerelor
reacii adverse la medicamente
sisteme de supraveghere a lezinilor
boli profesionale

III. STUDII DE SANATATE IN

POPULATIA GENERALA

eantionare






starea de nutriie
diverse boli
profilul serologic
invaliditatea
utilizarea serviciilor de
sntate
 factorii de risc
comportamentali

IV. INDICATORI INDIRECI DE BOAL

1. populaii animale
2. date despre mediul
nconjurtor

sisteme de
avertizare
precoce

3. utilizarea produselor
medicamentoase i biologice
4. date despre elevi/studeni
i angajai

Factori care influenteaza alegerea unei surse de date

severitatea bolii
 spitalizare
 mortalitate

nevoia de confirmare a diagnosticului cu laboratorul

raritatea conditiei

specializarea furnizorului de ingrijiri de sanatate

disponibilitatea datelor relevante

 calitatea
 increderea

oportunitatea datelor
 din punct de vedere al nevoii pentru raspuns

altele

Colectarea datelor

Pasiv
Activ
Santinela
Baze de date disponibile

Supravegherea pasiv
Agenia de sntate
public ateapt ca
furnizorii de ingrijiri
de sntate s
raporteze cazuri

Supravegherea majoritii
bolilor cu declarare de rutin
se bazeaz pe raportare pasiv
Ea opereaz pe baza
unui set de legi i
reglementri publicate

Avantaje
rspndit n lume
- permite comparatii
ieftin
simplu organizare
- raportari simple, scurte
uor - de initiat
- de operat cu el

Dezavantaje
personal cu alte activitati
- fara resurse suplimentare
subraportare
date incomplete
variabilitate

uneori nereprezentativ

incapabil s identifice
uneori focare locale

Supravegherea activ
Agenia de sntate solicit
regulat furnizorilor de ingrijiri
de sntate s menioneze dac
au vzut cazuri dintr-o anumit
condiie de sntate

Implic de regul extinderea

ctre poteniali raportori pentru
a stimula raportarea bolilor

Se bazeaz
pe anumite
reglementri
Avantaje
valideaza reprezenativitatea rapoartelor pasive
raportare mai bun
- vizite in teren
= identifica noi cazuri sau decese
= revederea inregistrarilor medicale
= interviuri medici / pacienti
pot fi folosite n investigaii epidemiol. specifice
- suprav med de rutina sau de la un caz index
indivizi special angajati
acuratete

Dezavantaje
costisitoare
dificil de initiat
pentru perioade scurte
pentru condiii de importan
particular
identificarea focarelor locale

Sistemul sentinel
Avantaje
Esantion
prestabilit
omogen
bine precizat
din zone anume alese
nerandomizat
format din surse de raportare

care au probabilitatea de
a intalni cazuri

care accepta sa raporteze

alternativ la sistemul pasiv

relativ sensibil pentru
 depistare precoce
 monitorizare
simplu

Dezavantaje
subraportarea
probleme de interpretare

Baze de date disponibile

date economice
continut medical redus
anonime
de nivel comunitar
procesate
nu mai sunt recente
utilizarea lor secundara este mai potrivita
pentru a ghida interventii pe termen lung
calitatea datelor poate fi scazuta
strategia poate fi o abordare primara

Analiza
Supraveghere
Patern

Schimbari

Actiune

Culegere
Analiza
Interpretare

Timp
Loc
Persoana

Aparitia bolii
Evolutia
Potentialul

Exces de cazuri

Analiza
Se compara valori obtinute cu valori asteptate
Se identifica cum si cat difera.
Se apreciaza importanta diferentei.
Valori asteptate
Cifre din perioade de raportare recente

4s

3s

2s

1s

Cifre din perioada corespunzatoare a

anilor precedenti
2008
2007
2006
2005

prez

Calcularea mediei saptamanale pe 5 ani

(e.g., pt saptamana 36 din 2006)

Numarul saptamanii
Anul

34

35

2006
2005
2004
2003
2002
2001

X1
X6
X11
X16
X21

X2
X7
X12
X17
X22

36
saptamana
curenta
X3
X8
X13
X18
X23

37

38

X4
X9
X14
X19
X24

X5
X10
X15
X20
X25

suma incidentelor saptamanilor X1 X25

Media saptamanala pe 5 ani =
25

Analiza
Se compara date dintr-o zona
cu date din zonele invecinate.

Judet

Judete
vecine

Tara
Judet

Se compara date dintr-o zona

cu date dintr-o zona mai mare
careia i apartine.

Cazuri gripa - Rata la 100 000

Analiza

Cazuri gripa - Rata la 100 000

Analiza

Numar raportari saptamanale in gripa

Analiza

Analiza

Interpretarea datelor
datele obtinute modelul asteptet

excesul de cazuri

declansarea actiunii

Cresteri numar de cazuri

reale
aparente
numar mic

Interpretarea datelor
Declansarea actiunii
prioritatea bolii
interesele
capacitatile
resursele

Investigarea
unui numar
mic de cazuri

departamentului

se suspecteaza o sursa comuna

emergentei / reemergentei
presiune mediatica, politica, publica

Interpretarea datelor

crestere in marime a populatiei

schimbare def de caz (e.g.,TB boli def SIDA)
imbunatatirea procedurilor de diagnostic
Crestere
aparenta

raportare voluntara / obligatorie

raportare dubla
raportare numerica / nominala
raportare schimb perioadei (sapt, luna, trim)
avertizare medic
avertizare populatie

Difuzarea concluziilor
Prezentare
concisa
clara
convingatoare
Accesul public la date
intimitatea pacientului
confidentialitatea datelor
securitatea sistemului

Profesionistii din sanatate

analiza
interpretare
recomandari

Difuzarea concluziilor
caracteristicile audientei
natura informatiei
cum ar putea audienta sa
foloseasca informatia

optiunea variantei
sistemului de
comunicare

informare
motivare

amplificarea
mesajelor
formulate

Evaluarea
Focalizata pe
buna functionare
a sistemului.

Scopul evaluarii
asigurarea c problemele importante
pentru sanatatea publica au fost
monitorizate efectiv si eficient.

Repere ale evaluarii

beneficiarii sistemului
importanta pentru sanatatea publica a conditiei
scopul si obiectivele sistemului
modul de operare al sistemului
resursele folosite
utilitatea sistemului
atributele sistemului

Evaluarea
Sistemele
variaza
scop
obiective
metode

Importanta
atributelor
variaza in
functie de
sistem

Evaluarea

efectuata periodic
include recomandari

modificari prompte
imbunatatirea sistemului
 calitate
 eficienta
 utilitate

Legatura cu actiunea de sanatate publica

Agentia de
sanatate
publica

Sistem de
supraveghere

Legatura
functionala

Program de
sanatate
publica
Boli
transmisibile
actiune

Boli cronice
actiune

Punctul critic
in supraveghere este
asigurarea utilitatii ei.