DEFENSE

Nivelele de aprare i mecanismele de aprare ale individului

Nivelul adaptativ ridicat. Acest nivel de funcionare a aprrii duce la o adaptare optim in
dominarea stresorilor. Aceste aprri de regul maximalizeaz gratificaia si permit
contientizarea intenional a sentimentelor, ideilor si consecinelor lor. De asemenea, ele
susin echilibrul optim dintre motive opuse. Exemple de aprri la acest nivel sunt:
Anticiparea;
Afilierea;
Altruismul;
Umorul;
Autoafirmarea;
Autoobservarea;
Sublimarea;
Suprimarea.
Nivelul inhibiiilor mentale (formarea compromisului). Funcionarea aprrii la acest nivel
ine in afara contiinei, ideile, sentimentele, amintirile, dorinele sau fricile posibil
amenintoare. Exemple sunt:
Deplasarea;
Disocierea;
Intelectualizarea;
Izolarea afectului;
Formarea reaciei;
Represiunea;
Anularea.
Nivelul minor de distorsionare a imaginii. Acest nivel este caracterizat prin distorsiuni in
imaginea de sine, imaginea corporal ori imaginea altora, care pot fi utilizate pentru a regla
stima de sine. Exemple sunt:
Devalorizarea;
Idealizarea;
Omnipotena.
Nivelul de dezavuare. Acest nivel se caracterizeaz prin inerea stresorilor, impulsurilor,
ideilor, afectelor sau responsabilitilor neplcute si inacceptabile in afara contiinei, cu sau
fr o atribuire eronat a acestora unor cauze externe. Exemple sunt:
Negarea;
Proiecia;
Raionalizarea.
Nivelul major de distorsionare a imaginii. Acest nivel se caracterizeaz prin distorsionarea
grosier sau atribuirea eronat a imaginii de sine sau de alii. Exemple sunt:
Fantezia autist;
Identificarea proiectiv;
Scindarea imaginii de sine ori a imaginii altora.
1

Nivelul de aciune. Acest nivel se caracterizeaz printr-o funcionare a aprrii care rezolv
stresorii interni sau externi prin aciune sau abinere. Exemple sunt:
Trecerea la aciune;
Retragerea apatic;
Acuzarea refuzrii ajutorului;
Agresiunea pasiv.
Nivelul de dereglare a aprrii. Acest nivel se caracterizeaz prin incapacitatea reglrii
aprrii de a restrange reacia individului la stresori, ducand la o ruptur pronunat cu
realitatea obiectiv. Exemple sunt:
Proiecia delirant;
Negarea psihotic;
Distorsiunea psihotic.
Glosar de mecanisme de aprare specifice i de stiluri de a face fa
Acuzarea refuzului ajutorului (help-rejecting complaining). Individul rezolv conflictul
emoional ori stresorii interni sau externi prin solicitarea sau formularea de cereri repetate de
ajutor care deghizeaz sentimentele de ostilitate sau de repro mascat fa de alii, care sunt
apoi exprimate prin refuzarea sugestiilor, consiliilor sau ajutorului pe care ii ofer alii.
Solicitrile sau cererile pot implica simptome somatice sau psihologice ori probleme de via.
Afiliere (affiliation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi
prin intoarcerea spre alii pentru a jutor sau suport. Aceasta implic imprtirea problemelor
cu alii, dar nu si incercarea de a face pe altcineva rspunztor de ele.
Agresiune pasiv (passive aggression). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii
interni sau externi prin exprimarea indirect si neasumat a agresiunii fa de alii. Exist o
faad de supunere manifest care mascheaz rezistena, resentimentul sau ostilitatea ascuns.
Agresiunea pasiv survine adesea ca rspuns la cererile de aciune sau execuie independent
ori la lipsa de gratificare a dorinelor de dependen, dar poate fi adaptativ pentru indivizii in
poziii de subordonare, care nu au alt modalitate de a-si exprima protestul in mod deschis.
Altruism (altruism). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi
prin a se dedica satisfacerii necesitilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori
formrii reaciei, individul primete gratificaie, fie in mod vicariant, fie din rspunsul altora.
Anticipare (anticipation). Individul rezolv conflictul emoional sau stresorii interni sau
externi prin experientarea reaciilor in avans sau anticiparea consecinelor unor posibile
evenimente viitoare si luarea in consideraie realist a rspunsurilor sau soluiilor alternative.
Anulare. Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi prin cuvinte
sau comportamente destinate s nege sau s corecteze in mod simbolic ganduri, sentimente
sau aciuni inacceptabile.
Autoafirmare (self-assertion). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii prin
exprimarea gandurilor i sentimentelor sale direct, intr-un mod care nu este coercitiv sau
manipulativ.
2

Autoobservaie (self-observation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii prin

reflectarea la propriile sale ganduri, sentimente, motivaii i comportamente i rspunzand
adecvat.
Deplasare (displacement). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin transferarea unui sentiment ori a unui rspuns la un obiect pe un alt obiect
substitut (de regul, mai puin amenintor).
Devalorizare (devaluation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin atribuirea unor caliti negative exagerate siei sau altora.
Disociere (dissociation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi
printr-o destrmare a funciilor de regul integrate ale contiinei, memoriei, percepiei de sine
sau percepiei ambianei ori a comportamentului senzorial/motor.
Fantezie autist (autistic fantasy). Individul rezolvconflictul emoional ori stresorii interni
sau externi prin visare excesiv, ca un substitut pentru relaiile umane, o aciune mai eficient
sau rezolvarea de probleme.
Formarea reaciei (reaction formation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii
interni sau externi prin substituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral
opuse gandurilor sau sentimentelor sale proprii, care sunt inacceptabile (aceasta survine de
regul in legtur cu refularea lor).
Idealizare (idealization). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin atribuirea de caliti pozitive exagerate, altora.
Identificare proiectiv (projective identification). Ca si in proiecie, individul rezolv
conflictul emoional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea, in mod fals, altuia a
propriilor sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Contrar proieciei simple, individul
nu neag complet ceea ce este proiectat, in schimb, individul rmane contient de propriile
sale afecte sau impulsuri, dar le atribuie in mod eronat altei persoane ca reacii justificate. Nu
rar, individul induce sentimente adevrate la alii, care mai intai au fost in mod eronat crezui
a fi acolo, fcand dificil de clarificat cine a fcut primul, ce si cui.
Intelectualizare (intellectualization). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii
interni sau externi prin uzul excesiv al gandirii abstracte sau formularea de generalizri pentru
a controla sau minimaliza sentimentele perturbante.
Izolarea afectului (isolation of affect). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii
interni sau externi prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele iniial. Individul
pierde contactul cu sentimentele asociate cu o anumit idee (de ex.: un eveniment traumatic)
in timp ce ramane contient de elementele cognitive ale acesteia (de ex.: detaliile descriptive).
Omnipoten (omnipotence). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin sentimente i aciuni, ca si cum el ar poseda puteri sau capaciti speciale si este
superior altora.

Proiecie (projection) Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi
prin atribuirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor sau gandurilor proprii
inacceptabile.
Raionalizare (rationalization). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin ascunderea adevratelor motivaii ale gandurilor, aciunilor sau sentimentelor
proprii, prin elaborarea de explicaii reasigurante sau autoservante, dar incorecte.
Refuz (denial). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi prin
refiizul recunoaterii unui aspect neplcut al realitii externe ori experienei subiective care ar
fi evident altora. Termenul de refuz psihotic este utilizat cand exist o deteriorare sever a
simului critic.
Reprimare (repression) [refulare]. Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni
sau externi prin excluderea dorinelor, gandurilor sau experienelor perturbante din contiin.
Componenta afectiv poate rmane contient, detaat de ideile asociate.
Scindare. Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau externi prin
compartimentarea strilor afective opuse, dar este incapabil s integreze calitile pozitive i
negative ale sale sau ale altora in imagini coerente. Deoarece afectele ambivalene nu pot fi
experientate simultan, opiniile si expectaiile mai echilibrate de sine sau de alii sunt excluse
din contiina emoional. Imaginile de sine i de obiecte tind a alterna intre poli diametral
opui: tandru, puternic, merituos, educat i generos in mod exclusiv sau ru, odios, manios,
distructiv, rejectant sau mizerabil in mod exclusiv.
Sublimare (sublimation). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin canalizarea sentimentelor sau impulsurilor potenial dezadaptative intr-un
comportament acceptabil social (de ex.: vine in contact cu sportul spre a canaliza impulsurile
coleroase).
Suprimare (suppression). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni sau
externi prin a evita in mod intenionat s se gandeasc la problemele, dorinele, sentimentele
sau experienele perturbante,
Trecerea la aciune (acting out). Individul rezolv conflictul emoional ori stresorii interni
sau externi mai curand prin aciuni decat prin reflecii sau sentimente. Aceast definiie este
mai larg decat conceptul original de punere in act a transferului sentimentelor sau dorinelor
in cursul psihoterapiei i este ineleas a include comportamentul care provine atat din
interiorul, cat i din afara relaiei de transfer. Trecerea la aciune defensiv nu este sinonim
cu comportamentul ru, deoarece ea necesit proba c comportamentul este in legtur cu
conflicte emoionale.
Umor (humor). Indivizii rezolv conflictul emoional sau stresorii externi prin sublinierea
aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor.