SEMIOLOGIA PERCEPTIEI

SENZATIE (DEX): reflectare nemijlocita a unor insusiri ale obiectelor din realitate ca urmare a
actiunii lor asupra organelor de simt. Este un instrument de reflectare a lumii materiale. Reflecta
proprietatile separate ale obiectelor si fenomenelor.

PERCEPTIE (DEX): proces psihic de cunoastere senzoriala prin care obiectele si fenomenele sunt
reflectate ca intregi. Perceptia este un proces senzorial elementar sintetic, unitar si integru.

I. TULBURARI CANTITATIVE

1. HIPERESTEZII:
 Reprezinta o diminuare a pragului senzorial;
 Cenestopatii (Dupré) = tulburare constienta a senzatiilor si perceptiilor
interoceptive/proprioceptive;
 Apar in:
o Surmenaj;
o Suprasolicitare fizica/psihica;
o Boli infecto-contagioase;
o Boala Basedow;
o Diabet zaharat;
o Sindroame nevrotice cu componenta astenica;
o Debutul unor afectiuni psihice.
2. HIPOESTEZII:
 Crestere a pragului senzorial cu scaderea receptivitatii la stimuli senzoriali;
 Apare in:
o Inductia hipnotica;
o Isterie;
o Tulburari de constienta;
o Oligofrenii;
o Schizofrenie.
3. ANESTEZII

II. TULBURARI CALITATIVE

1. ILUZII = reflectari denaturate ale obiectelor si fenomenelor. Sunt perceptive sau cognitive si
caracterizate de obiectualitate (generate intotdeauna de un excitant real). Desi definita ca perceptie
falsa, iluzia este in primul rand o senzatie falsa.

TIPURI DE ILUZII
 OPTICE:
o Macropsii: obiectele par mai mari;
o Micropsii: obiectele par mai mici;
o Metamorfopsii: deformare a obiectelor si spatiului;
o Dismegalopsii: obiectele par alungite sau largite;
o Porropsii: obiectele par mai indepartate sau mai apropiate intre ele;
o Pareidolii: animarea modelelor (covor, faianta, gresie, nori) in mod deformat,
anxiogen;
o Iluzia sosiilor (Capgras): un membru din anturajul pacientului a fost inlocuit cu un
impostor, cu infatisare identica;

1
 o Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub infatisarea altor persoane;
o False recunoasteri:
 Variante aparte:
 Déjà vu/connu/vécu/entendu;
 Jamais vu/connu/vécu/entendu;
 Apar in:
 Sindromul de derealizare-depersonalizare;
 Epilepsia temporala.
 Falsele recunoasteri mai apar si in:
 Stari maniacale;
 Stari confuzionale;
 Sidromul Korsakov;
 Sindroame dementiale senile/traumatice/vasculare.
 AUDITIVE:
o Sunt pe locul 1 ca frecventa la adult si pe locul 2 ca frecventa la copil;
o Sunete percepute ca diverse zgomote;
o Unele zgomote reale pot fi percepute ca injurii;
o Interpretarea senzoriala: bolnavul identifica corect excitantul senzorial, dar
interpreteaza eronat perceptia.
 OLFACTIVE = parosmii (mirosuri modificate).
 GUSTATIVE = parageuzii.
 INTEROCEPTIVE (visceroceptive): perceperea eronata a functionarii unor organe sau
aparate, cu modificarea schemei corporale. Au intotdeauna un substrat organic: leziuni
encefalitice parieto-occipitale. Dismorfofobii = uratirea figurii/capului.

2. AGNOZII = defecte de integrare gnozica (de intelegere), de transformare a excitatiei in senzatie

si a senzatiei in perceptie.

TIPURI DE AGNOZII:
 VIZUALA (cecitatea psihica): bolnavul nu recunoaste obiecte si imagini familiare. Apare in
leziuni de lob occipital stang.
 AGNOZIA OBIECTELOR ANIMATE: bolnavul nu recunoaste forme in miscare.
 PROSOPAGNOZIA: bolnavul nu recunoaste figurile persoanelor apropiate sau propria
figura in oglinda/fotografii.
 AGNOZIA CULORILOR: apare in leziuni ale emisferului stang.
 AGNOZIA SPATIALA: pierderea posibilitatii de apreciere a distantelor, de localizare a
obiectelor, de comparare a marimii si formelor. Paralizia spatiala a privirii =
imposibilitatea orientarii privirii, cu pastrarea miscarilor spontane ale globilor oculari.
 AGNOZIA SIMBOLURILOR GRAFICE:
o Alexie: imposibilitatea intelegerii limbajului scris;
o Dislexie: imposibilitatea de a continua lectura (dupa sesizarea primelor cuvinte);
o Alexia cifrelor;
o Agrafie: imposibilitatea de a scrie;
o Acalculie.
 AGNOZIA AUDITIVA:
o Agnozie verbala;
o Amuzie: imposibilitatea de a identifica muzica.
 AGNOZIA TACTILA:
o Amorfognozie: imposibilitatea de a recunoaste forma si volumul obiectelor;

2
 o Astereognozie: incapacitate patologica de a recunoaște formele obiectelor prin
palpare (DEX). Apare in leziuni de lob parietal.
 AGNOZIILE SCHEMEI CORPORALE:
o Hemisomatognozia: nerecunoasterea unei jumatati a corpului (asociata frecvent cu
idei delirante);
o Asomatognozia: ignorarea unuia sau mai multor segmente corporale;
o Anosodiaforia: indiferenta fata de propria boala;
o Anosognozia: nerecunoasterea propriei boli.

3. HALUCINATII: perceptii fara obiect de perceput (Henri Ey).

3.1. HALUCINATII FUNCTIONALE = perceptia unor excitanti reali determina aparitia altor
perceptii false.
Caracteristici:
 Bolnavul percepe un excitant real si, in acelasi timp, apar perceptii false (injurii, amenintari
etc.);
 Perceptiile halucinatorii inceteaza cand dispare excitantul real;
 Exista doua proiectii centrale (SNC): cea a excitantului real si cealalta halucinatorie,
conditionata de prima.
3.2. HALUCINOIDE = fenomene psihopatologice cu aspect halucinator, intre reprezentari vii si
halucinatii vagi.
3.3. HALUCINATII FIZIOLOGICE:
 Hipnagogice (de adormire)
 Hipnapompice (la trezire)
 Imagini eidetice la copii.
3.4. IMAGINI EIDETICE = reproiectarea imaginativa vivace, in exterior, a unui obiect sau
imagine care au fost expuse anterior pacientului. Apar in special la copii.
3.5. HALUCINOZE = halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de pacient.
Apar in:
 Leziuni de trunchi cerebral;
 Intoxicatii (alcool, barbiturice);
 Encefalita infectioasa;
 ATS cerebrala.
Halucinoza pedunculara (Lhermitte & van Bogaert):
 Succesiuni de imagini (unice sau multiple) mobile, colorate, tridimensionale;
 Apare in special vesperal;
 Evolueaza paroxistic;
 Poate dura minute/ore/zile (1-2).
3.6. HALUCINATII PROPRIU-ZISE = perceptii false, in absenta unor excitanti reali, aparute in
campul senzorial extero-/interoceptiv, pe care pacientul le considera reale. Halucinatiile si
comportamentul halucinator evoca intotdeauna stari psihotice si necesita internarea!

Caracteristicile halucinatiilor propriu-zise:

 Proiectie spatiala;
 Convingerea asupra realitatii lor (insight absent);
 Sunt percepute pe cai senzoriale normale;
 Grad variabil de intensitate, claritate si complexitate;
 Intermitente sau continue;
 Au rezonanta afectiva (sunt anxiogene).

TIPURI DE HALUCINATII PROPRIU-ZISE:

3
3.6.1. Exteroceptive;
3.6.2. Interoceptive;
3.6.3. Proprioceptive.

3.6.1. HALUCINATII EXTEROCEPTIVE:

 AUDITIVE: pe locul 1 la adult, pe locul 2 la copil;
o Clasificare:
 D.p.d.v. al complexitatii:
 Elementare = foneme (fosnete, pocnituri, tiuituri);
 Comune = sunete banale;
 Verbale (complexe) = fraze, voci = verbigeratie halucinatorie.
 D.p.d.v. al continuitatii:
 Episodice;
 Continui.
 D.p.d.v. al congruentei:
 Concordante afectiv (congruente);
 Discordante afectiv (incongruente).
 D.p.d.v. afectiv:
 Defavorabile;
 Favorabile.
o Apar in:
 Afectiuni ORL:
 Otita;
 Mastoidita;
 Surditate (hipoacuzie, anacuzie, cofoza).
 Boli neurologice (lob temporal);
 Stari confuzionale onirice;
 Deliruri toxice/infectioase;
 Aura epileptica;
 Schizofrenie (paranoida) – discordante afectiv;
 Depresie: au continut trist, dureros.
 VIZUALE = perceptii vizuale ale unor obiecte, fiinte sau imagini inexistente. Sunt traite
dramatic, terifiant.
o Clasificare:
 D.p.d.v. cromatic:
 Monocrome;
 Policrome.
 D.p.d.v. dimensional:
 Macroscopice;
 Microscopice.
 D.p.d.v. al claritatii:
 Distincte;
 Estompate.
 D.p.d.v. al complexitatii:
 Elementare: fosfene, fotopsii
 Complexe:
o Informe = fantasmoscopii;
o Bine definite = halucinatii figurate.
 Scenice:
o Statice = panoramice;

4
 o Dinamice = cinescopice;
 D.p.d.v. stereovizual:
 Monoculare;
 Binoculare;
 Hemianopsice;
 Scotom (Morel).
 D.p.d.v. al tonalitatii afective:
 Pozitive (in psihoze de inanitie, delir mistic, intoxicatii cu opiacee,
mescalina);
 Negative (in delirium tremens, onirism toxic).
o Apar in:
 Context fiziologic:
 Halucinatii hipnagogice;
 Halucinatii hipnapompice.
 Surmenaj – halucinatii hipnagogice scurte;
 Neurastenie – caracter anxiogen, terifiant;
 Afectiuni oftalmologice:
 Retinita;
 Cataracta;
 Glaucom;
 Nevrita retrobulbara.
 Afectiuni neurologice:
 Migrena oftalmica (fosfene, fotopsii);
 Leziuni de lob occipital (traumatisme, tumori, AVC);
 Sdr. Charles Bonnet (halucinatii vizuale care apar ca forme geometrice
simple, viu colorate).
 AUTOSCOPICE (heautoscopice, deutoscopice) = pacientul isi percepe vizual propriul
corp/parti din corp/organe proiectate in afara sa. Pot fi episodice sau persistente. Pot fi
anxiogene sau nu. Aspectul poate fi uratit sau infrumusetat (mai frecvent).
 OLFACTIVE si GUSTATIVE
o Apar in:
 Tumori si leziuni de lob temporal;
 Leziuni ale rinencefalului;
 Stari confuzionale;
 Stari delirante;
 Crizele uncinate din epilesie:
 Halucinatii olfactive, gustative si vizuale;
 Stari de déjà vu.
 TACTILE:
o Epidermice;
o Hipodermice;
o Parazitoze halucinatorii.

3.6.2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE (visceroceptive)

 Percepute ca:
o Existenta unor fiinte in corp;
o Schimbarea pozitiei unor organe;
o Obstruarea sau perforarea unor organe;
o Atrofia sau disparitia unor organe;
o Halucinatii somatognozice:

5
  Membrul fantoma;
 Metamorfoze segmentare.
 Apar in schizofrenia paranoida cu fenomene de automatism mental.

3.6.3. HALUCINATII PROPRIOCEPTIVE = senzatii de miscare a corpului sau a unor segmente

de corp. Apar ca si cum ar fi impuse dinafara.

4. PSEUDOHALUCINATII

Caracteristici:
 Nu au caracter obiectual = nu corespund in totalitate cu imaginea reala a obiectelor si
fenomenelor;
 Se petrec in interiorul corpului = nu sunt proiectate inafara;
 Pacientii le atribuie unor forte exterioare = automatism mental.

4.1. PSEUDOHALUCINATII AUDITIVE: bolnavul aude ceea ce citeste fara voce si crede ca o
persoana straina pronunta in „capul lui” cuvintele sau frazele lecturii. Bolnavul este convins ca alte
persoane îi aud gandurile = tranzitivism si are impresia ca „aude vocile cu urechile mintii”.
4.2. PSEUDOHALUCINAII VIZUALE: Bolnavii le vad „cu ochii mintii”. Apar ca imagini
izolate sau panoramice si pot fi placute sau neplacute.
4.3. PSEUDOHALUCINATII OLFACTIVE
4.4. PSEUDOHALUCINATII GUSTATIVE
4.5. PSEUDOHALUCINATII TACTILE: apar ca senzatii penibile de electrizare a corpului,
curenti magnetici, iradiere etc.
4.6. PSEUDOHALUCINATII INTEROCEPTIVE: senzatia de lipsa de libertate interioara, de
„stapanire interioara”. Bolnavii cred ca sunt stapaniti de animale sau spirite.
4.7. PSEUDOHALUCINATII PROPRIOCEPTIVE: perceperea unor miscari ca fiind impuse
dinafara (scris, vorbit, miscari ale membrelor).

6
REZUMAT SEMIOLOGIA PERCEPTIEI

I. TULBURARI CANTITATIVE:
1. HIPERESTEZII
2. HIPOESTEZII
3. ANESTEZII

TULBURARI CALITATIVE:
1. ILUZII:
 OPTICE:
o Macropsii
o Micropsii
o Metamorfopsii
o Dismegalopsii
o Porropsii
o Pareidolii
o Iluzia sosiilor (Capgras)
o Iluzia Fregoli
o False recunoasteri
 AUDITIVE
 OLFACTIVE
 GUSTATIVE
 INTEROCEPTIVE
2. AGNOZII:
 VIZUALA
 AGNOZIA OBIECTELOR ANIMATE
 PROSOPAGNOZIA
 AGNOZIA CULORILOR
 AGNOZIA SPATIALA
 AGNOZIA SIMBOLURILOR GRAFICE:
o Alexie
o Dislexie
o Alexia cifrelor
o Agrafie
o Acalculie
 AGNOZIA AUDITIVA:
o Agnozie verbala
o Amuzie
 AGNOZIA TACTILA:
o Amorfognozie
o Astereognozie
 AGNOZIILE SCHEMEI CORPORALE:
o Hemisomatognozia
o Asomatognozia

7
 o Anosodiaforia
o Anosognozia
3. HALUCINATII:
3.1. FUNCTIONALE
3.2. HALUCINOIDE
3.3. FIZIOLOGICE
3.4. IMAGINI EIDETICE
3.5. HALUCINOZE
3.6. HALUCINATII PROPRIU-ZISE:
3.6.1. EXTEROCEPTIVE:
 AUDITIVE
 VIZUALE
 AUTOSCOPICE
 OLFACTIVE
 GUSTATIVE
 TACTILE
3.6.2. INTEROCEPTIVE
3.6.3. PROPRIOCEPTIVE

4. PSEUDOHALUCINATII:
 AUDITIVE
 VIZUALE
 OLFACTIVE
 GUSTATIVE
 TACTILE
 INTEROCEPTIVE
 PROPRIOCEPTIVE