Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
Alergia rino-sinuzal;
coriza periodic spasmodic;
coriza spasmodic aperiodic;
polipoza nazal;
polipul coanal;
polipoza nazal juvenil deformant;
traumatismele rino-sinusale; hematomul septal; tumori rino-sinusale.
Tumori benigne: rinofima; pilopul sngerand al septului; condromul, osteomul.
Tumori maligne: cancerul sinusului maxilar; cancerul sinusului frontal; cancerul
sinusului etmoidal; cancerul sinusului sfenoidal
RINITA ALERGICA
1. Definitie afectiune simptomatica a nasului declansata de expunerea la alergeni care
provoaca o inflamatie mediata de IgE de la nivelul mucoasei nazale
2. Frecventa si tendinte actuale :
Tendinta actuala confirma o crestere incontestabila a rinitei alergice la nivel mondial
incepand cu ultimii 30-40 ani. Studiile recente arata o concordanta intre cresterea gradului de
poluare ,utilizarea adjuvantilor alimentari si frecventa patologiei alergice.
3.Clasificarea veche :
Rinita alergica sezoniera (febra fanului),polinoza) apare in fiecare an ,in acelasi sezon si
este asociata cel mai des cu o conjunctivita. Crizele survin in momentul aparitiei
polenului,cand concentratia acestuia in aer creste.
b) Rinita alergica cronica (aperiodica) dureaza tot timpul anului si este adesea asociata
astmului. Alergenii implicati frecvent sunt acarienii,praful de casa,parul de
pisica,mucegaiul,gandacii de bucatarie
a)
a)
b)
c)
d)
Factorii declansanti
Expunerea la alergenii din casa sau exterior constitue un factor de risc major in aparitia rinitei
alergice
a) Poluarea interioara prin tabacismul pasiv,activ sau maternal
Numeroase studii sugereaza legatura intre tabacismul maternal si afectiunilor
respiratorii la copil.
Poluarea din casele moderne pun in cauza utilizarea materialelor sintetice izolante sau
poluarea provenind din gatitul in bucatarie, gandacii de bucatarie ,lenjeria de corp si
pat
Animalele din casa in special parul de pisica
b) Poluarea exterioara
automobile (cele mai poluante fiind motoarele diesel particulele emise au capacitatea de a
adsorbi polenul si dimensiunea mica a acestor particule de sub 1 micron permite sa se
infiltreze profund in alveole)
1
Ozonul -acest gaz constitue un factor de risc important in exacerbarea astmului dar nu se
cunosc efectele sale asupra rinitei alergice
Polenul si ciupercile
c) Alti factori
Factori personali terenul alergic familial
Factorii nutritionali reducerea alaptarii in favoarea
administrarii de alimente care contin aditivi,consumul de alimente reci,dezechilibrele
alimentare in favoarea grasimii, carentele vitaminice
Infectiile, influenteaza maturarea sistemului imunitar
Apararea impotriva alergenilor este din pacate putin eficace, mai ales cand e vorba de
.pisica din casa !!!!!!
Antihistaminicele orale si sprayurile nasale cu corticoizi sunt medicamentele cele mai eficace,
alaturi de desensibilizarea pe cale sublinguala sau subcutanata.
Asocierea astm si rinita alergica
Numeroase rapoarte ale expertilor,insista asupra asocierii frecvente a astmului cu rinita
,sugerand un concept de unicitate a cailor aeriene superioare (CAS)
Inflamatia alergica nu se limiteaza ca urmare numai la mucoasa nazala.
Din aceasta cauza recomandarile actuale preconizeaza :
-integrarea rinitei alergice in cadrul afectiunilor repiratorii cronice
- considerarea rinitei alergice ca un factor de risc in aparitia astmului
- diagnosticarea unui astm asociat in cazul oricarei rinite alergice
Semne clinice
Rinoree apoasa
obstructie nazala
stranuturi dese (in salve)
rinoree posterioara
/reversibile spontan sau sub tratament.
Simptome oculare sau bronsice intregesc acest tablou clinic.
Examene complementare
Testele cutanate alergice element de baza al bilantului alergologic (necesita oprirea
administrarii antihistaminicelor cu cel putin 5 zile inainte de efectuare)
Dosajul sanguin al Ig E specifice
Testele multialergenice de depistare sunt teste imuno-enzimologice a caror specificitate si
sensibilitate trec pragul de 80-90%
Teste de provocare nazala aceste teste sunt rezervate situatiilor dificile,care cer experienta
si dotare corespunzatoare
Depistarea sistematica a unui astm este absolut necesara
Etiopatogenie
Alergia
Boala imunologica tip I anafilaxie( reacie sistemic acut, mediat de IgE, ce urmeaz
expunerii repetate la antigen(reactie Ag-Ac)
Ag produce Ac REAGINE (IgE)>se fixeaza pe bazofile,mastocite.
Tratamentul medicamentos/chirurgical
hipertrofia cornetelor
deviatiile de sept
polipoza nazala
infiltratii cu produse cortizonice
POLIPOZA NAZALA
1.Definitie :Polipoza nazala este o sinusita cronica inflamatorie a carei origine ramane putin
cunoscuta.
Aceasta sinuzita este responsabila de degenerescenta edematoasa a mucoasei sinusale cu
rezultat formarea polipilor(tumori benigne),care invadeaza cavitatile nazale si sinuzale
Polipul nazal este un edem pediculat a carui origine este cel mai frecvent mucoasa
etmoidala.Afectiunea este mai frecventa la adulti
3
2.Etiopatogenie
polipoza alergica
polipoza infectioasa (insoteste sinuzitele)
polipoza de insotire/staza (insoteste tumorile)
Polipoza nazala
POLIP SINUSO-COANAL
4
Papilom inversat
Tratament
Medical
Kineziterapie respiratorie
Ingrijiri locale rinosinusale ser fiziologic
Antibiotice in caz de suprainfectie
Tratamentul chirurgical se soldeaza totdeauna cu recidive
HEMATOMUL SEPTAL
Complicatii
-pericondrita sau condrita septului
-perforatia septului
-necroza septului
-Abces septal
-TF. Sinus cavernos
Tratament incizie bilaterala NON-PARALELA a septului,drenaj,mese locale,
AB,hemostatice
PERFORATIA SEPTULUI NAZAL
=Pierdere de substanta interesand toate straturile septului
Cauze primare
post operatorii/traumatisme/trofice (ulcerul Hajek)(produs de
microtraumatisme chimice,fizice,diabet,tabes)
Cauze secundare TBC ,SIFILIS ,LEPRA
Tratament - chirurgical
CT PERFORATIE
SEPT
3.CONDROMUL NAZAL
=Tumora ce se dezvolta din tesutul cartilaginos/conjunctiv/neteda,dura,nepediculata/tineri
/jonctiunea etmoido-sfenoidala.
Semne clinice cefalee,tulb.de miros,invadeaza fosa nazala, orbita,deformari masive.
Tratament chirurgical
4.OSTEOMUL NAZAL
5.OSTEOMUL SINUSAL
Se dezvolta in SF, mai rar in SM/SE.
Tineri
Cauze necunoscute/traume/inflamatii
-osteom (MORT) liber in cavitatea sinusala
-osteom pediculat
7
6.Meningo-encefalocelul fronto-nazal
=Malformatie congenitala/hernierea sub piele a continutului cerebral/zona frontonazala/produsa de lipsa de substanta osoasa din craniu.
Cand herniaza numai meningele meningocel
Cand herniaza si substanta cerebrala meningo-encefalocel
La tipat se expansioneaza,la compresiune se poate reduce partial.Tratament-NK/ORL
TUMORILE MALIGNE - SINUSALE
1.Neoplasmul SM neoplasmul care deformeaza obrazul,datorita exteriorizarii frecvente la
acest nivel.
Evolutie orbitara (diplopie,exoftalmie,deplasarea,imobilitatea glob
ocular,nevralgii),posterioara (spre fosa pterigo-maxilara- trismus, nevralgii sfeno-palatine)
punctie SM sangaranda
Neoplasm maxilo-etmoido-sfenoidal-col.dr.dinca d
Neoplasm maxilo-etmoido-sfenoidal-col.dr.dinca d
Neo-2
Neo 3
Neo 4
Neo 5
2.Neoplasmul etmoidal
Rinoree,purulenta/sanguinolenta,obstructie nazala, nevralgii suborbitare
Rinoscop ant/post polipi de insotire
Punctia sinusala hemoragica
Complicatii oculare - (diplopie,exoftalmie,deplasarea,imobilitatea glob ocular,nevralgii)
Diag Rg ,CT, RMN, Biopsie
3.Neoplasmul frontal
Rare/epitelioame,sarcoame/ambele sexe
Semne clinice-se confunda cu cea a SF supurate.
Diagnosticul se pune pe
evolutia rapida/invazia si infiltratia tesuturilor/alterarile osoase de vecinatate/aspectele
radiologice
4.Neoplasmul sfenoidal
Rar intalnit/epitelioame,sarcoame
Semne clinice de debutasemanatoare SS supurate/-evolutiv complicatii oculare GRAVEnevrita optica
Cecitate
Meningite
TF sinus cavernos
TRAUMATISMELE NAZALE
Nasul reprezinta una din zonele cele mai expuse traumatismelor, prin
pozitia sa anatomica si proeminenta n centrul masivului facial.
Traumatismele nasului sunt frecvente, consecinta a traumatismului
obstetrical la nastere, a practicarii sportului, a accidentelor de circulatie ,munca si a actelor de
agresiune.
Traumatismul poate interesa numai piramida nazala sau afecteaza si
zonele nvecinate: etmoidul, maxilarul, orbita, craniocerebrala si determina
tulburari locale si generale imediate sau tardive.
A. Leziuni ale tegumentelor si structurilor musculo-aponevrotice:
leziuni traumatice fara solutie de continuitate
contuzii,
edeme,
echimoze.
leziuni traumatice cu solutie de continuitate
9
plagi.
B. Leziunile scheletului cartilaginos:
fracturile cartilajului septal patrulater;
luxatia cartilajului septal;
hematomul cartilagiului septal (colectie de snge ntre mucopericondrusi cartilaj).
C. Leziunile scheletului osos:
fisuri osoase;
fracturi osoase:
fracturi fara deplasare;
fracturi cu deplasare, nfundare sau dislocare;
fracturi cominutive sau explozive;
fracturi nchise sau deschise spre exterior sau spre fosele nazale.
Aceste varietati de leziuni sau fracturi pot exista singure sau asociate ntre ele cu
fracturi ale sinusurilor sau traumatisme orbito-oculare si craniocerebrale.
Traumatismele nazale pot fi deschise sau nchise, cu sau fara deplasarea fragmentelor.
Diagnosticul corect se pune pe anamneza, simptomatologia generala,locala, examenul
clinic obiectiv O.R.L. si examenul radiologic.
Simptomatologia generala se poate caracteriza printr-o stare de comotie cu paloare, lipotimie
tranzitorie, n traumatismele usoare si medii,care se accentueaza n cele grave.
Simptomatologia locala subiectiva: durere locala spontana, epistaxis uni- sau bilateral;
obstructie nazala uni- sau bilaterala, rinolalie nchisa,hiposmie, anosmie.
Inspectia piramidei nazale evidentiaza:
plagi superficiale ale tegumentelor sau profunde si care pot fi ntepate, taiate, cu pierdere de
substanta sau transfixiante si care se nsotesc de hemoragie abundenta;
tumefierea, contuzii, echimoze locale nazale si ale partilor moi perinazale, palpebrale si
subconjunctivale;
piramida nazala deformata, turtita, deplasata sau nfundata
Rinolicvoreea
=Rinolicvoreea (rinoreea cerebro-spinala) reprezinta scurgerea de lichid cefalo-rahidian (l.c.r.)
prin fosele nazale si si poate avea originea n lama ciuruita a etmoidului, n sinusul frontal,
etmoidal, sfenoidal, sau n urechea medie via trompa lui Eustachio.
Etiologia rinolicvoreei este variata, fiind posibile o serie de cauze:
posttraumatice, care produc:
fractura etajului anterior al bazei craniului, la nivelul lamei ciuruite;
fracturi iradiate si care produc deschiderea sinusului frontal,etmoidal si sfenoidal;
fracturile fetei care duc la fracturile lamei ciuruite a etmoidului, fracturi cranio-faciale nalte;
iatrogene postoperatorii neurochirurgicale (dupa hipofizectomie) si dupa interventii ORL
(etmoidectomie pe cale transmaxilara);
secundare (tumori, adenoame cromofobe);
idiopatice.
Diagnosticul se bazeaza pe scurgerea de lichid clar din nas, ca apa de stnca,
unilateral, intermitent sau permanent, care se accentueaza cu schimbarea pozitiei capului, sau
prin compresiune pe jugulara.
Testul dozarii glucozei n secretia nazala nu este concludent (glucoza LCR = 60mg%).
Vizualizarea fistulei se face prin injectarea de izotopi radioactivi n LCR, sau cu
fluoresceina si prin tomografie.
Tratamentul poate fi initial conservativ si consta n antibioterapie profilactica.
Tratamentul chirurgical vizeaza nchiderea bresei meningeale, abordul obisnuit facndu-se
prin etmoidectomie externa, folosindu-se pentru nchiderea fistulei muschi sau fascie.
Traumatism nazal
12
Traumatism nazal
13