Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA 1 Fundamentele Psihologiei

RECENZIE
Lucrarea de fa numit Psihologia educaiei, din seria Collegium o are ca
autor pe doamna Dorina Slvstru. Lucrarea a aprut n anul 2004, la editura Polirom,
Iai.
Lucrarea ce conine un numr de 279 de pagini este structurat pe 8 capitole cu
importan n valorificarea activitii educative din perspectiva psihologic.
Acest domeniu capt o importan semnificativ n prezent datorit diversit ii
n abordarea problemelor educative, necesitatea interveniei prin intermediul consilierii
psihologice.
Problemele expuse se dovedesc a fi necesare pentru clarificarea aspectelor
teoretice i punerea acestora n practic prin intermediul relaiilor dintre elevi i
profesori. Alinierea profesorilor la premisele psihologice fundamentale ce prezideaz
practica educativ, pentru necesara reamintire sau reinvare, ntru mai buna profesare a
educaiei. Lucrarea pune n eviden nvarea i modele de activare a acesteia,
motivaia i manifestarea ei n coal, creativitatea i stimularea factorilor creativi,
grupul colar in calitate de mediu al dezvoltrii, personalitatea profesorului i profilurile
posibile,comunicarea i eficientizarea relaionrii didactice, insuccesul colar i
diminuarea factorilor de risc, violena colar i prevenirea acesteia.
Profesorul trebuie sa gaseasca cele mai potrivite cai de comunicare si de
influentare a personalitatii elevilor. Va putea el sa-i atraga si sa-i faca intr-adevar
interesati de domeniul disciplinei sale? Cum va rezolva cazurile dificile de inadaptare
scolara sau de esec scolar? Cum va colabora cu clasa la care este profesor-diriginte? Iata
doar citeva intrebari la care Dorina Salavastru raspunde explicit, cu argumente si solutii,
oferind studentilor si cadrelor didactice o teorie structurata pe un fundament practic,
aliniat ultimelor noutati n materie de politic educationala. Psihologia educatiei .
Lucrarea completeaza in mod fericit volumul realizat anterior de Catedra de Psihologie
a Universitatii Al.I. Cuza din Iasi (Psihologie scolara, A. Cosmovici si L. Iacob,
coordonatori), ambele constituind instrumente de lucru utile n acest domeniu.

Este evidenta necesitatea ca tnarul care pete pentru prima oara pragul unei
scoli, in calitate de profesor, sa fie un bun cunoscator al problemelor psihologice
inerente instruirii si educarii scolarilor. Psihologia cotidiana, insusita de fiecare dintre
noi prin experienta sociala, nu e suficienta pentru a-l face constient de lacunele
perceptiei copiilor si de dificultatile intelegerii unui text stiintific. Lucrarea vrea sa
informeze si sa incite, astfel incit, prin efort independent, fiecare sa poata discerne si
afla. Talentul si practica la catedra devin cu adevarat performante atunci cind si
fundamentul teoretic este solid.
Primul capitol, cel dedicat invrii colare, trece in revist ipostazele i
condiiile invrii, precum i modelele relevante sau aplicaiile acesteia in practica
educaional curent. Noutatea const in evidenierea modelului constructivist i a
influenei psihologiei sociocognitive in redefinirea procesual a invrii, model ce
poate revoluiona componentele traseului didactic, de predare-invare in coal.
Pornind de la aceste sugestii, pedagogul este pus in faa unei mari provocri, de
redefinire a intregii didactici.
Primul capitol aduce n discuie diferite moduri de nvare existente in
psihologie precum invatarea directa, intentionata, indirecta, spontana. Dup evidenierea
unor varii tipuri de invatare sunt aduse n discuie condiiile nvrii pornind de la
definiia nvrii. Modelele nvrii sustin faptul c aceasta este produsa prin existenta
unoi relatii intre cel puin doua clase de obiecte. Modelele ale invrii sunt detaliate si
in ceea ce privete implicaiile n actul educational.
Al doilea capitol abordeaz motivaia i intervenia sa n activitatea de nvare.
Autoarea pornete acest capitol de la aciunile zilnice ale noastre nainte de a realiza
ceva i anume De ce facem ceea ce facem?, De ce un elev nva , iar altul nu? .
Printr-o sintagm concis, motivaia reprezint ansamblul factorilor dinamici care
determin conduita unui individ. Un subcapitol vizeaz perspectivele teoretice ale
motivaiei n care sunt detaliate trebuinele care stau la baza motivatiei. Motivaia n
procesul educativ este esenial, fiindc fr motivaie nu exist rezultate, reuit si nici
performan. Dac ii intrebm pe elevi ce anume ii determin s intreprind eforturi
pentru a inva, rspunsurile pe care le primim sunt, de obicei, foarte variate. Aflm, de

exemplu, c inva pentru a obine o calificare profesional, pentru a reui in via,


pentru a lua note bune, din dorina de a cunoate un coninut nou, interesant, din ambiia
de a-i depi pe alii, pentru a primi laude din partea profesorilor i a prinilor, ori
pentru a evita anumite stri conflictuale. Dup cum precizeaz i lucrarea de fa exista
mai multe tipuri de motivatie intrinsec si extrinsec.
O alt tem interesant de abordat n acest domeniu este creativitatea abordat in
capitolul al treilea si aducnd referintele i provenientele acestui termen (Termenul
creativitate ii are originea in cuvantul latin creare, care inseamn a zmisli, a furi, a
nate.
El a fost introdus in vocabularul psihologic de psihologul american Gordon
Allport (1937) i inlocuiete vechii termeni spirit inovator, inventivitate, talent.).
Creativitatea are ca principalele caracteristici spontaneitatea i libertatea de exprimare
fiind de mai multe tipuri, respectiv creativitatea productiv, inovativ si emergent dupa
clasificarile autoarei. De asemenea, n acest capitol se fac precizri legate de
personalitatea creativ enumerand caracteristicile pe care le considera tipice pentru
astfel de persoane si anume curajos in convingeri, curios, independent in judecata,
idealist, intuitive. Un alt subiect dezbatut este si performanta creative care defineste
produsele unice, rare. Din punct de vedere educative este tratat subiectul dezvoltarea
creativitatii elevilor prin comportamente, sarcini adecvate pe descoperire, experimente,
investigatie pot conduce la dezvoltarea creativitii mai usor in anumite cazuri.
Capitolul 4 are in vedere elemente de psihosociologie a grupurilor scolare
evideniind importanta psihologiei sociale prin faptul ca este important sa coopereze
pentru rezolvarea unei sarcini. Acest capitol este impartit in mai multe subcapitole ce
trateaza teme precum notiunea de grup i tipologia grupului, particularitatile clasei de
elevi ca grup social, activitatea in grup, cooperarea si competitia in clasa scolara,
influenta scolara si mizele ei in mediul scolar.
Capitolul 5 detaliaza importanta resurselor umane n activitatea educative fiind
astfel numit dimensiunea psihologica a pregatirii elevului. Se porneste de la afirmatia
A fi profesor. Complexitatea acestei profesii consta atat in calitati dobandite, cat si

inascute, in educatia primita si transmisa, dar si vocatia pedagogica dupa unii autori.
Subcapitolele descrise n detaliu cuprind aptitudinile, tact si competent pedagogica.
Capitolul 6 Comunicarea didactica porneste de la definirea conceptului de
comunicare, apoi de la explicarea a doua modele ale comunicarii-modelul matematic si
psihosociologic, ajungnd la prezentarea tipurilor de comunicare uman, a functiilor si
finalitatilor si nu in ultimul rand dezvoltarea subiectului comunicarea didactica.
Urmtorul capitol respectiv penultimul are in vedere insuccesul scolar pornind
de la dezvoltarea conceptului, evidentierea factorii familiali, scolari si individuali ai
insuccesului i masuri de prevenire si inlaturarea insucceselor scolare.
Ultimul capitol vizeaz violenta in mediul scolar si implicatiile acesteia, cauzele,
solutii, prevenirea si combaterea violentei in mediul scolar. Un subiect abordat tot mai
frecvent de institutile scolare i discutat n cadrul orelor de consiliere, dar si prin
programe la nivelul scolilor.
Prezenta lucrare analizata din punct de vedere al structurii, abordarii prezinta
procese, mecanisme, fenomene abordate i de interes in contextul instruirii si educarii
unor copii cu probleme diferentiate, cu aptitudini, temperamente diverse.
Apreciez aceasta lucrare, fiindca pe langa partea teoretica aduce in cadrul
subcapitolelor aspecte practice de cunoscut si aplicat in activitatea didactica, elemente
necesare pentru activitatea didactica, care nu se bazeaza doar pe transmiterea si
formarea unor cunostinte.