1. Mulimi.

Operaii cu mulimi
O mulime este bine precizat cnd se cunosc obiectele din care ea
este constituit. Aceste obiecte se numesc elementele mulimii.
Mulimile se noteaz cu litere mari: A, B, C, ...
Spunem c:

x aparine lui A notm x

A dac obiectul x este element
al mulimii A

x nu aparine lui A notm x

A dac obiectul x nu este
element al mulimii A

Mulimea vid se noteaz cu simbolul

i reprezint mulimea fr
nici un element.

mulime poate fi reprezentat:

enumerndu-se elementele sale, ntre acolade: Ex: A = {0, 2, 4,6,
8}
cu ajutorul unei proprieti caracteristice, comune tuturor
elementelor mulimii:
Ex: B = {x: x i x este par}
print-o diagram Venn-Euler: Ex:

Cardinalul unei mulimi = numrul de elemente al unei mulimi

finite.

Obiectele matematicii sunt reprezentate prin cuvinte, semne, grupri de

semne pe care le numim termeni.

Dac doi termeni reprezint acelai obiect, se spune c ei sunt egali

i acest fapt se arat cu ajutorul semnului =. n caz contrar se
utilizeaz semnul .

Proprietile egalitii
Pentru orice obiecte matematice a, b i c:

reflexivitate:
a=a

simetria:
a=bb=a

tranzitivitatea:


Orice mulime este un obiect matematic.

Dou mulimi sunt egale dac au aceleai elemente.

Submulime (parte) a unei mulimi E = orice mulime F format

numai din elemente ale lui E. Se noteaz
i se citete F este
inclus n E. n caz contrar, scriem
citim F nu este inclus n

_ _

_i _

E.

Dou mulimi sunt disjuncte dac nu au nici un element comun.

Fie A i B dou mulimi:

1) Intersecia mulimilor A i B:
se noteaz A B

este format din elementele comune mulimilor A i B

2) Reuniunea mulimilor A i B:
se noteaz A B
este format din elementele care aparin cel puin uneia dintre
mulimile A i B

3) Diferena mulimii A fa de mulimea B:

se noteaz

A B sau

A\B

este format din elementele mulimii A care nu aparin mulimii B

4) Produsul cartezian al mulimilor A i B:

se noteaz A B

este mulimea

format din toate perechile ordonate (x, y),

unde x A i y
B