N.

IORGA
uan

ISTORIA
ROM ANILOR
VOL. II

OAMENII PAMANTULUI
(PANA LA ANUL 1000)

BUCUR E T1
1936

CARTEA I-iu

AMINTIREA IMPERIULLII

CAPITOLUL I.

Barb arii i Imperiul

In Apus, numai prin ultimul sfert al secolului al III-lea
conditiile contactului cu barbarii au fost deosebit de sAlbatece. In sfdram'a'trurile de marmuri linse de fldcdri, In obiectele
mdrunte fdcute bucdti, In grAmezile de monede ascunse Jullian vedea grozdvia 11.1.

O oarecare ruralisare pare a se pronunta si In Galia Insdsi2. Se lucreazd pamantul ca la camp Induntrul zidurilor
In secolul al IV-lea s. Un fenomen asAmAngtor se petrece Lot

alunci In Belgia, uncle in cala Francilor germani se Ingrdmddesc ruinele 4.

Tabloul pe care ni-1 presintd istoricul modern al Galiei

al unei provincii fundamental ruinate In care s'au fdcut in
grabd sfortgoi desperate pentru a se Inldri mdcar cateva
celdti capabile de a resista s. E aceiasi operd care se face
tot atunci pe malul drept dundrean, care n'a fost pArdsit, al
Scitiei Minore, la Ulmelum si la odatd strillucitoarea cetate a
Is trienilor.

Jullian observd i altceva: Imperiul trece, de pe urma

greseldor sale, prinfro lngrozitoare crisci care mrzancei ora.ele. Le vedem pustiindu-se, fdr nicio amenintare strdind,
In Nordul Italiei si pe Adriaticd 6
1 Jullian, Ilistoire de la Ganle, IV, p. 601.
2 Ibid., pp. 603-4.
3 Libanius,
Orationes, XVIII. p. 35. Semnalat de Jullian, o. c.,

VII, p. 26, nota 6.

4 Sclmermans, In Buitetin des commissions royales d'art et d'archologie, XXIV (1890), p. 189 si urm.
5 Jullian, o. c., VII, p. 19 si urm.
6

Ibid., p. 26, nota 6.

Amintirea Imperiului

In ce priveste Britania Arare, se crede astdzi c. teribilele

jalanii relorice ale lui Nonnius si ciliar pesimismul luji Beda
sant exageratel. Spectacolul Daciei In momentul primelor
ndvdliri se poate restitui deci prin c,asuri asAmdndtoare. Astfel

se putea spune cd, 1nainte de refacerea de dire Iulian, Nico-

polul lui August era In ruine: pelate (lacerae) casele nobililor, fard coperi$uri forurile, totul era plin, dupd stricarea
aped-uctelor, de murddrie si praf". Atena Insdsi i$i pierduse
once Ingrijire publicd si privald". Eleusis era In ddramdtur.2.

In prdsirea" Daciei lusa nu se poate vorbi de o invasie

$i Inc de una distrugItoare.
Tendintile ciliar de nimicire ale Germanilor au fost rdspinse inca de Jung: O distrugere a populatiei unei ten i cucerite de ei nu se intalneste nicliri din partea Germanilor pe
pdmant roman. Nu erau asa de numeroase semintiile lor ca sd
fi putut s se lipseasc de puterile de muna. existente: aveau
totdeauna nevoie de ajutoare (Knechte); cu cat mai multe
cdpdtau, eu atat mai bine" 3. Nicdiri n'a fost mdcar o ptrun-

dere prin vdi, si e neadmisibil s se caute urme de Goti

prin Nordul munalor moldovenegi, u.nde s'ar fi recunoscut
urme si un chip din vremea ndvdlirilor4.
Pentru raportul regilor goti In situa(ie de drept MIL de
1 V. i Cunningham, in The growth of english industry and commerce cfuring the early and middle ages, Cambridge 1890, p. 92:
Il is possible that thie statements of Bede and Nonnius, who are
inclined to moralisle on the events, are somewhat exaggerated or
only reller to special localities". Dar observa ca, dispayAnd rretinismul i limba, trebute sa fi fost o rupere de continuitate. Ajunge,
spune

el, un foarte mic element de supravietitim a popalatiei

pentru a pastra vechik nume locale qi a mentinea qi putin temeiti"

p. 140). V. i Charles Roach Smith, Collectanea antigua, V (1861
p. 129; despre urmele dupa retragere. V. i Jung, 1J:e Anfange der
Romaenen, in Zeitschrift far sterreichische Gymnasien, 1876. Cf.
H'storisches Taschen.buch, 1874, i Hermes, IV, p. 99 i urm.
2 Mamertinus catre Impdratul Tullan, In Panegyr:ci ueteres,
ed. 1779, pp. 146-7.

8 Ramer u. Rom., p. 183. $i el observa cA pentru asimilare aici

nu era timp (ibid., pp. 183-4).
4 Prima semnalaPp de I. Bianu, in Mem. Ac. Rom., sect. lit.,
191. Discutia urmatoare e prea putin serioasa ca sa poata interesa.

Fig. 1.

Din luptcle Romanilor cu barbaru. Sculptun pe metal

aflate in Ardeal.
Arcb.-epigr. Mitt., XI-XII, tabl. 4,

I.

Distrugerea

populalia romanti, iaL ce scria un Invdtat german 1: Regil

(Statelor germane alcdtuite In Apus) n'au domnit cumva numai

prin dreptul de cucerire asupra provincialilor romani supusi,

ci intr'un fel de raport de drep' &Are Imperiul roman care
continua sd existe.
Imperiul poate s pdslreze pe barbari, poale sd-i caseze,
sd-i goneascd. Astfel adevdratul urmas al lu Aurelian, Probus
(276-82), Intors din Tracia, amid In Balcani 100.000 de Bastarni", cari toti au pdstrat credinta" 2 si multi Gepizi, Greuthungi goti, Vandali, cari toti au cdlcat-o"3.
Si Vandalii daed stau In Africa, la 438, e pentru cd li s'a
dat de Imperiu sdlas pe trei ani 4.
Gotii, federati, noi soldati ai Imperiului, fdra regi,
nu

se pomeneste niciunul in curs de un veac , nu sant altd.

natie", In altd patrie".
De fapt nu putea sd fie decat un singur Stat, fermecand
si dominand sufleteste si pe cei cari-1 amenintau 5i4 prddau
teritoriul 3.

Hotarele se pdstreazd. ca Ingrijire In aceste Ott. Astfel

d. Filov a gdsit in Balcani o inscriptie cdtre Impdratii Carus

si Carinus (282-3), urmasii lui Pnobus, In care e vorba de

I Otto Karlowa, Reim;sche Rechtsgeschichte, I, Lipsca 1885, p. 947.
2 Qui omnes fidem servarunt.
3 Qui omnes fidem fregerunt; Jung, Reimer und Rom., pp. 126-9.
4 Data eis ad habitandum pfer triennium in loco Africae portione

Hipponae; Prosper de Aquitania. Daca au Cartaginea, e o calcare

de paot; ibid., la a. 442. Urmleaza Impreir(irea prouinciei; ibid., la
a. 445. i Visigotii au pacts paacita", E vorba numai de o habitat,
en limites; ibid., la a. 441. Visigolii oer paoea umil"; acelasi la a. 442.
5
Gasesc pariqrea si la Ludwig Schmidt, in Forschungen und

Fortschrlte, 1-iu August 1935: Den 116mern war von jeher jeder
Untertan, gl4chviel welcher Nationalitat, willkommen, der sich ihrem
Staatswegen einfgte. Die Goten galten nach Auffassung der kaiserlichen Regierung immer noch als reichstangehrige F6deraten; sie
hatten den Krieg geffihrt nicht als sbirveranes Volk, sondern als
AterCihrer, die nach erfolgter Beg,nadigung wieder in die frilhere
Rechtsstellung als kaiserliche Soldaten zurficktraten" p. 283). Ele/mente germanice patrund asa si pana In N.-E. Ardealului, V. Korrespondepzblatt, XIV 1891), p. 97 si urrn,

Amintirea Imptcriului

punerea unui hotar nou", Ki]nter du_as Dlacias", cel vechiu

fiind delaps-us"1.
Raportul fusese si a rAmus, nu de osebire lntre dou teri,

ci de o conventle Intre federatii goti si Imperiu, care era

fi Imperiul lor. 0 reounoaste si Mommsen 2.
Si August vorbesle, In inscriptia comemorativA, de Bastarni

cari i-au cenit prietenia" 3.

Numele de Gothia nu se IntampinA In nicium izvor din secolul

al III-lea; numai tArziul Jordanes o numeste asa pentru a

glorifica neamul earuia-i serveste. Pentru contemporanii 1)6.11sirii oficiale e numai oposilia nitre lmperium si formatia

corespunzAtoare, barbaricum. Mai tArziu chiar vom avea o

Avarie 4, fiinda. aici, In Panonia, este forma de Stat deosebilit.

Nu exista, deci, o Gotie de Slat recunoscut5. de Roma. Nustnai

In secolul al V-lea se cunoaste aceast Gothia5.

Astfel are deplinA dreptate Pal-van cnd considerK pe Goti
ca de la 270 Inainte oarecum represintantii oficiali ai sigurantei publice" G. 0 cedare analogA au fcut-o doar Gratian sl.
Teodosiu fatA de aceiasi Goti un secol mai arziu 7.
1 laio, 1912, p. 236; Rev. arch., XX
19122), p, 467, no. 200.
Cf. Ilie Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Romcinon, Viena 1910;

Kalopothakes, '0 xcupLaph; t% otpattaynx% x. noXyccx-N igoua(n x. t Pmparxt

aLoixnac nap& sbv who) ilo6vcc6cv, Atena 1894.

2 Si Schiller, Giesch. des rm. Reiches, Ia, p. 853, vorbete de

sistemul die camuflare i de tralate de comer" ca noii Dad, Goti

(Vertuschungssysthem).
3 C. i. L., III, p. 796.
4 DupA Junq, Reimer und Romarten.

Epifaniu, Adversas haereses, III, 1, 14: Et c& icnkcacc c% rotAfacg.

qi AuguStin, De ciuitate Dei, XVIII, 2: ,in ipsa Gothia". Ct 0
rrnxil la Filostorgiu, Hist. Eccl., II, 5 la Wa,itz, Ulfila, p. 59).
6 Contribulii epigrafice, p. 11. Pentru federati v. Mommsen, Das
rmische Milittirtvesen seit Diocleran, In Hermes, XXIV, p. 215
i urm., mai ales p. 218, nota 3: Am Haufigsft gedacht wird der
Fiideration in dieser Epoche bel den schon genannten Fiirsten der
ramischen Sara cenen und vor allen bei den auf das rechte Donaufer
ilbergetretenen Giothen". ,5i de sigqr si &Ind erau pe malul stdng.
Dar Mommsen eitioazA numai pe Claudia, In Rufinum, II, 75, pe
5

Cf.

Malchus, In Fr. Hist. Gr., fr. 11, pe Suidas, la OoLbapcisot, pe Procopiu,

De bell. goth., IV, 5 si chiar pe Jordanes, VIII, 188 (ed. Monunsen).

7 Dui:4 Monunsen, la Waitz, o. c, pp. 32-3.

Dietrugerea

La ei, cum a fost apoi casul cu Tatarii, se pu(eau adclugi si

provincialii Infii. Astfel E. Blochet a scris despre cucerirea
arabg: Armatele musulmane, care erau un pumn de oameni
In vremea de la Bedr si de la Ohod, flcurg avalansg. In calca
lor: ele bgturg pe Cesan i si Chosroi cu propriii lor supusi,
pe cari-i atraserg dupg. ele... Mohammed ar fi fost Marte nirat
dacg ar fi vg.zut ce a fgeut lumea Caltfatului din Islam I.

Aici ca si atarea, Imperiul nu era un obiect de ur sau

de despret, ci un model, un Indreptariu 2.
Barbarii rgmneau, de altfel, clienrii statornici ai oraselor

de comert de pe malla drept, a cgror activitatt n'a Incetat

de sigur niciun moment. De aceia monede romane se all. In
Ardeal pgng. In secolul al VI-lea s.

i Rev. Arch., IX (19079, pp. 196-7 5i clemente de transmisiune

ca la Arabi),
2 Pentru mo0enirea culturii de cAtre barbari, Jung, Rom. Landsch.,
p.

405, nota 4.

3 Jung, In Zeitschrift far 6sferreichische Gumnasien, 1876, p. 103,

CAPITOLUL II.

Pr oyincialii"
Supt raportul politic de sigur cd hotdrrea lui Aurelian

nu era lun act de desertiune si umilire; s'ar putea admite

mai curdnd un motiv de localism ambitios pentru Insusi
inutul sdu de origine. Cdci, nascut si crescut In provincia
de la Sud, el a cdutat s'o Intdreascd pe aceasta printeo operd
de concentrare de care s'ar fi mdndrit. Dar o asemenea con-

sideratie nu e necesard Indaid ce ne gAndim cd Imperiul

putea ocupa si pArdsi militar o regiune sau alta, dar dreptul
sdu mai presus de al oricui, dreptul acesla uaiic rdmnea.
Cineva admite ehiar c' Aurelian a Impoporat astfel cAmpiile
goale din Iliria (sic) si Moesia"1. De altfel si fatd de August
s'a pretins cd a dat numele de Germania" teritoriului de la
Rin ca sd acopere pdrdsirea militar' a Germaniei adevdrate2.
E adevdrat c istoria nu Invredniceste pe provinciali" de
atentia et,.

In Egipt, asa de addnc pdtruns de creslinism, nu s'a gdsit

In sute de scrisori de papirusuri nicio urmd Inainte de

jumdtatea secolului al III-lea"3.

Ar fi de discutat asupra sensului lnsusi al cuvdntului provinciales. Dacii din sate, Inc incomplect romanisati, erais
ei cuprinsi In aceastd democratie?
.541 nu nitm apoi pe Dacii de peste hotar, asa de vioii
si de temutii Carpi, a cdror coborfire a trebuit sei urmeze
Thdat dupd pdrdsirea oficiald a pro vinciei.
Rhein. Mus., III, p. 17.
2 Miss Manley, Effects of the Germanic invasions in Gaul, p. 30,
nota 19.

Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936, p. 90.

si Philippide, In Via(a Rom., Mart, April, Maiu 1916 (clespre
ROIllapil supt nunte str4in),
3

V.

Provineialii

Cu dreptate Intreabl un cercetAtor german mai recent

ce s'a fdlaut au cioban, cari nu sant pomeniti niel de Eutropiu 1. Si e de observat c acesti transhumanti nu puteau
trece la ordin pe o noud hartl. Iernarea ciobanilor mocani
In Tara-Romaneascd e astfel cea mai bun dovadA de perma-

nentd. Cum oare s'ar fi putut stabili, In casul unei venir de

peste DunAre, o Intelegere Infra regalitatea ungureascd si

cuman pentru aceastd trecere, In conditii care din

veac in veac au rdmas neschimbate, cu un caracter vAdit
arhaic ? E vorba, evident, de o forma de viatd pAstoreascA
mergand pAnd in vremea dacicd.
In ce priveste viata ce s'a putut duce, Indald dupd mAstura
lui Aurelian, un cercetator franc,es, ciudat, dar pe nedrepi.
uitat, se exprimd asa: o invasie nu face sd dispard niciodatd
decal o parle din populatia sup USA" 2 - si invasia, In sensul
traditional al cuvantului, nici zuz era.
Disparitia celdtilor era lucrul cel mai usor. In adevd1r, cele
mai multe erau numai colectii de birottri, ca Sarmizegellusa,
oficii economice ca Napoca, puncte de ocupatie, ca Porolissul
Romula, statii de vamesi, ca Tierna si Pons Augusti. Era
un singur adevaral oras, cu adAnci rdaacini In tara, rdspimzand unor nevoi In Loge domeniile, si militare si negustoresli:
Apulum, poate un Ampulum sau Ampelum dacic, rdsbotezat
de Romani (si azi se pAstreazd Ampoila Acolo cetatea
.

mai e o amintire, ca In gradistea" Sarmizegetasei, ci, ca la

Moigrad, un grad actual", pastral In traducerea sefiaui slay
care candva s'a asezat acolo, In margenea Transilvaniei, cand
ai lui au plecat la vale: Balgradul.

De pe urma acestei lente peiri a oraselor, ca si In alle

(si In Cipru), forum, care d' la Francesi foire, fuero

ten i

la Spanioli, a dispArut aici ca total, ca si grecescul emporion,

de mide Ampurias, In Peninsula Iberia De allfel, sensul de
loc fortificat" al cefeitii nu aralA pArdsirea Dacici, ci pAstrarea i apArarea ei.
1 Tanun, Ursprung der Rumanen, pp.

73-4. El

se IntreabA

sit

care (era valoarea p,entru fisc, singura decisivA, a unor asemenea

elemente (ibid., p. 75).
2 Lunti re, Etude sur les Celtes, p. 269.

10

Amin tirea Imp exiului

astfel, o comtnicatie recentd, n legAturd cu noi descoperiri ale cerceatorilor olleni, pe care o dddea, la 28 Iunie 1935,

ziarul Curentul, e, In aceasld privintd, de cea mai mare insemndtate: Intre hotarul comunelor Carna i Bistretul, drept
In malul Dundrii, la postal de grdnice.ri Cetatea, apele raului
lasd In fiecare yard bogate urme dintr'o cetate romank Mat
cerarnica, pe cat i monedele descoperite aratd cd aceastd fortificatie romand a avut legrituri cu malul drept al Duneirii
chiar dup(1 pcirasirea Daciei de ditre legiunile romane.
Ullimele cercetdri ni araid, de altfel, e nu numai orasele
cetAtile romane de pe rnalul Diruarii, d. ex. Turnul-Severin
(Drubeta , Celeiul (Sucidava , etc., au fosi locuite, dar chiar
gi in interiorul Olteniei, pdnill la unja marelui val roman,
numit Brazda lui Novae", atdt asezdrile romane fortificate,
cAt f i afezeirile civil daco-romane au continuat a fi locuite,
aviind puternice legtuni cu Moesia".
De altfel, Dacia nu era singurd, isolatd. Pdrerea lui "'Aryan
cu toate ndvAlirile barbare, viata civilisatd In contrele

anlice dobrogene nu Inceteazd a Mimi In formele ei originale, supuind ea sufleteste pe barbarii foederati, iar nu,
ldsandu-se barbarisat de acestia", e de primit
Obiectia lui Rsler c provinciile de pe malul stng crau
despoporate de ndvAlirile barbarilor, mult loe fiind la dispositia noilor veniti, cade, cnd Ise gandeste cineva cd aceiasi stare de lucruri era pe ambele maluri si cd a aduce pe
cei de pe malul stang pe cel drept era a-i expune aceleiasi

soarte, asa Incat nu era nici nevoie de strdmutare pentra

dansii, nici, pentru ceilalti, In vederea ndvAlirilor viitoare,
o consolidare Idurabild. lar argumentul c astfel provincialii

scdpau de violentele Gotilor" ar avea un pret dacd ei n'ar

fi fost de =lid vreme obisnuiti Cu acesti Goti si dacd Imperiul ar fi fugit, pe cand el lcsisa un teritoriu in sama mor
federafi 2.

Am spus In volumul precedent e tot asa de putin Intemeiatd e si obiectia de ce n'au lual colonii, In Dacia, cuvinte
de la barbarii ce veniserd. Aceia.5i barbari au fost doar,
1 Cetatea Tropaeum, p. 129.
2 Dacier und Romanen, Viena 1866, pp. 32-3.

Provincialli

11

cu asez5.ri, ca ale G-otilor la Novae si In Scilia Minork mult

mai importante, si dincolo de Dunare.
Nici lipsa de elemente germane si cumane In romaneste,
de care s'a mai vorbit In discutarea acestui cas istoric, important In el Insusi chiar, nu e o dovada cA Romanii nu eran pe
malul stang pe vremea cand popoarele care vorbiau aceste

limbi se aflau acolo: ele au ispravil prin a locui mult mai

intensiv dincolo de Dunare.
Contra plecArii s'a adus de Pdrvan i argumentul, puternic?

c dincolo de Dunare nu se observa nimic din schimbarea

dup presupusa trecere a multe suite de mii de oameni
el socoate un milion1.
Argumente economice se presintl de la sine. Toate
ploatArile Inoepute si parasite de Romani nu s'au putut p5rAsi: mine, pescArii, paduri.

Un drum al sarii a trebuit O. existe totdeauna ca $i un

drum al oilor2.
Socotind ce ou facut provincialii, In cart trdiau i rAmasitele
dace, trebuie sa se tie sama, cum am spus, de alai de vechea

obisnuintd a acestora cu barbarii si a barbarilor cu lumea

romana. Erau vechi cunostinte $i adesea tovar45i, supt mai
mult decal. un raport. Dar Inca un element de Intelegere se
impune cui are curajul de a relua chestiunea care se credea
resolvitd prin oposita, 1)ri11cipial
dou rase.

permanenta, intre cele

Ca $i mai tdrziu, pe vremea Arabilor In Siria si

Egipt?

a Romanilor In fata TaLarilor secolului al XIII-lea, anume

elemente din populate g5siau mai de folos pentru ele shi
in-meze pc barbari sau sd.-i imile, devenind ele Insele, vagabonzii", cazacii", ca Bagauzii din Galia, un element de
tulburare 3. Acestia erau, In imensa lor majoritate, terani,
ie$itl din totala daramare a micii propriet4ti rurale 4.
romane la wile linneirii, pp. 8 9.
Illinfalvy de a arala cit secole Intregi nu s'a
exploatat sare.a dacicA pentru cit documentele nu pomenesc cleat
trziu exploatarea (o. c., p. 30 si um.), nu se pot sustinea. Nefiind
Inceputurile

IncercArille lui

o ordine dle Stat cu cancelarle, astfel de dovezi nu puteau s existe.

8 V. Jullian, o. c., VO, pp. 24-5.
4

Ibid., pp. 51-3.

12

Amintirea Imp eriului

De sigur cd dupd oarecare dat nu se mai vorbeste de provinciali, si de aici arg,umentul ex silentio contra existentei lor.
Dar tot afa de pu(in se vorbete de pro vincialii rurali de dincolo de Dunre i chiar din twilit intinderea Imperiului roman.

Pe malul drept se pomenesc numai oamenil din cetiifi, dar

aceste cetclyi lipsesc pe (ermul din lard. S'ar putea pu.ne
Intrebarea cat se vorbeste, Inaintea conflictelor cu Bizantul

sau cu Statul German, de Celli, Poloni si Rusi.

Jung' observd. c nici Romnii din Austria contemporand
nu snt numiti ca atari. Tot el aratd, de altfel, ce dese au fost
In epeca modernd mutdrile de pe un mal dundrean pe altul 2.
Lipsa de inscriptii de pe malul stang al Dunarii raspun-

zand cu extrema lor raritate dincolo de secolul al IV-lea,

cand invasiile se stramuta In Balcani, pe malul drept al
raului, se pune o Intrebare : cate sant, In bate timpurile,
inscriptiile din regiunea Pindului si chiar pe teritoriul grecesc, dui-A ce viata strdlueila a cellitilor creatoare de culturi
ajunsese la o I-Ape& sadere?
Pd.rdsirea administrativd
militara n'a putut despdrti,ce
e drept, pe provinciali de acela care pe vremea aoeia chiar
incepe a se intitula stapfund pamilntului si al mdrii si ori-

cdrui neam de oameni" 3.

Dar, pe de altd parte, strAmutarea momentand pe malul

drept n'a putut s'd Impiedece pe aceia cari se gdsir mai
bine supl. barbari,
durn vom vedea peste cloud secole In
casul lui Attila,
de a se Intoarce supt regimul lor.
Statul Insusi mula oamenii In Tinuturi pe care stia e nu
le va putea pdstra, dar isi reserva sd le reocupe. Intr'o
provincie care va fi pdasitd, ca Britania, Zosim 4 aratd
Probus a mutat pe Burgunzii si Vandalii prinsi.
Rem-nand aceste observatii, e de folos sd." se adauge pdreri
1 Reimer u. Rom., pp. 244-5.
2 Ibid., p. 247 i urru. $i tottql In VI* SI. Severin: universos
iussit ad Italiam migrare Romanos.
3 '0
IV, pp.

xat &airy% xra nay.* etvorxincon E0vouG asaTcarric; Pa'rvan, Histria,

$i la Aurelian; ibid. P.Arvan rle,leveazA la Arrian

125-6.

acelai titlu plentru Alexandru-cel-Mare (ibid., p. 126). Acelai lacru

1-am afirrnat de mult, la dtosebite prilejuri.

4

I, 68.

Provinciaiii

13

corespunzatoare Cu privire la alte parti ale Imperiului. Ele

confirma ceia ce nu data am avut prilejul s observ

privire la regiunile locuite de Romani.

Nu avem", serie Jullian, pentru a cunoaste lucrul din

viata mai amportant si mai greu de cunoscut, cugetarea oamenilor, decat inscriptii i monumente, ceia ce inseamna.
nu posednu asupra Galiei in epoca romana (led t o Uinta
de fatada" 1
mai departe: Inscriptii, sculptari,

vin de la cei cari fac sa se sape,. sa. se modelew si O. se

zideasca; si nimic nu vine de la saraci si de la umili. Aceia,
dupa moartea lor, nu las.A nicio urma a trecerii lor in viata,
Istoria, cand recurge mai ales la monumente, e condamnata
O. nu povesteasc decat existenta celor mai bogati... Adevaratul Celt, adevAratul Belg nu sapa inscriptii, ru ridica
temple de piatra, nu sculp la imaginea mortilor si. Daca au
ramas multi Gali credinciosi trecutului, n'o vom sti
data, pentru ca aceasta credinta excludea tocmai intrebuintarea unei materii durabile" 2.
Argumente militare, de un deosebit fond, se adaugai si ele.
Dac trupe romane raman la Drubeta si Celeiu si dupa
271-5 3, alaturi, cum vom vedea, era si incerearea lunei aparari locale, prin terani 4. i Mamertints, In Panegiricul I mparatului Maximian, vorbeste de o caste tieraneascd, de cavaleria teranilor prosti" (ighari agricolae).
Care era acum atitudinea acestei populatii, nedeslocuite si
nedeslocuibile, fat' de Imperiu?
Cei rdmasi de sine, intre coborarea muntenilor, Motilor"
carpi si straja gotta., se socotiau tot ai Imperiului, Romani
ca oricari altii, osebirea dup provincii, de care s'a vorbit ca
de un fenomen general si necesar 3, privind doar pe isforici,

nu populatia 2nth,i. De altfel, cu alt prilej s'a raspins cu

dreptate ideia, provocata de seria Imparatilor gali, ca. in
I

O.

c., V, p. 7.

2 Ibid., p. 9.

3 Weierd, Etudes h'storiques, pp. 17-9, 89.

V. 1i Stappers, Les milices locales de l'Empire romain, In
Muse Beige, VII (1903), IX (1905).
5 Treml-Tams, In Ungarische Jahrbiicher, XV (1936), n-le 4-5, pp.
593-7 i, pe larg, In Archiuum Europae centro-orientalis, I 1936),
4

pp. 1-96.

Amintirea Imperiului

14

a doua jumdtate a secolului al 111-lea era in provinciile apuL-

sene, nu numai un sentiment de localism, dar uniul de nationalism", capabil de a provoca scisiuni 1. In Galia secolului

al 111-lea pe vremea lui Postumus e ded o incercare de

viatd mai m-ult locald dect provinciald si cu atat mai putin
nationald.

De altfel, numele chiar al vechilor Traci se pdstreazd:

astfel acel Mucapor, ucigasul lui Aurelian 2.

In materie de posibilitate a evacudrii, Viata Sf5ntului Severin, de care ne vom ocupa pe larg, la Imprejurdrile secoluluii

al V-lea, vorbeste si ea de o astfel de InlAturare oficial a

populatiei, 5i Sfntul apdrdtor, a carui biografie pioasu o
serie Eugipiu, a trebuit sd moard ea exilat In depIrtata Italicde-Sud, (Par aeeasta n'a Impiedecat Norieul de a-si avea pAnd
tdrziu, si in eetki, o populatie romanicd.

Cdei criticul social crestin care e pentru aeelasi secol al

V-lea Salvian recanoaste cit dorinta generald a plebei era sd
trliase. supt barbari, la cari fug cu grAmada fdrA gnd de
a se Intoarce: O singurd rugciune, si unanimd, a sdracilor
romani e aceia de a li se da vole sit trdiascd viata lor eu
barbarii. Si ne mirm e.it nu snt hwinsi (si izgoniti) din
pArtile noastre Gotii, cnd Romanii preferd a fi la ei decdt
la noi? Daed nu numai ed
nostri nu vreau ctusi de
putin s5. NO de la el la noi, dar ei ne lasd pe noi ca s fugd
la el." 3.

Vedem supt Gordian steni ea aeei din Skaptopara sau

Greseita cari se plAng ImpAratului de lumea care vine la
blciuri si de ostasi, cari-si cer apd, gazde, provisii, daruri.
&ant la loe bun, Intre dout' lagdre, dar, dacd nu li se face
dreptatet el. pleac5.4
Miss Mauley, o. c., p. 37. Usurpatorul Postumus visxlazA

qi

de Tracia; ibid.
2 Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XXXVI.
8 Una et conseintiens illic romanae plebis ratio ut liceat eis
vitam quam agunt agerie cum barbaris. Et miramur si non vincuntur
a nostris partibus Gothi, cum malint aptid eos esse quam apud nos
Romani? Itaque non solum transfuggre ab eis ad nos fratres nostri
omnino volunt, sed ad vos codugiunt, nos rielinquunt". Citat

la Jung, 'Winer n. Rom., p. 183, nota 2.

4

C. i L.,

III, 12336.

Provincialii

15

Din pullet de vedere al intentiilor mililare, e adevdrat c5.7

mai de mult, rdurile ajungeau a fi privite ea hotare, si Viata
lui Adrian osebege hotarul cu limes de cel cu (lumen 1 Cand
Aurelian La dat provinciei la Sud, organisate de ddnsul, de
si el nu poate fi pus in leggturK cu acel sentiment de rusine

pentru retragerea de legiuni, cu putinii funetionari de Im-

periu cu tot , el n'a privit cursul rdului ea granitg., ci a

cuprins Intre noile hotare $i malul opus Ong in regiunea
muntilor, de ande periodic se prgbusia, nu atacul got, neadeverit prin nimic, ci prgaciunea carpg.
Dar $i altii au observat ceia ce am afirmat de mull, eg,
ce priveste alga locuitorilor lnsii, rdurile nu despart, precum
un povarnis de munle e legat prin tot ce represintg. $i prin
tot ce hotArgste In a$ez.g.ri/e omenesti de cel de dineolo

Pentru pgstrarea nomenclaturii vechi avem de sigur prea

putin 3, dar nu chiar aldt de putin, de vreme ce existg Ina o
Mehadie, o Meedie In locul vechii Ad Mecliam, o Cerna, slavisatg, uncle a fast Tierna, o Re$ca de pus ardturi Cu ResCulum

roman din Ardeal $i cu numele unui Rescuporis, o Harina

$i Dip$a ardeleme, o Bdrzava, Iiing o targ a Bdrsei, si un
Bra$ov (rAdgeina e Brs), si finalele dace: i, ca In Polaissa
si Porolissum; poate ova, pentru noi si pentru Slavii dungreni
$i de la Rgsgrit, din veehea davd.
Dinoolo de rdu, Viata Sf. Alexandru, ucis supt. Maximian, care

e adus de la Berhoe la Drizipera, presintd, la Emopoliti" $i

aiurea, tot vechea nomenclatur geograficg, rdul Arzon, rdui.
Ergina (v. Arge$), lacul Boitia (al Boilor), Burtodiza (Burtodaxion"), acel Zorolus, care a devenil bizanlinul Tzurulon, un
Zioncellum, al cdrui nume Ineepe cu fenomenul de Imblanzire
tracic al lui di, $i Druzipera, care e o arhaieg Drivipara 4.
C.

12.

I. c., p. 41. Jullian nu vorbe0u de necesitatea militara de a avea c.elalt mal, ci numai de porninea fireasca a unor
triburi" ca ale Gletilor. Observatia lui se Intinde Insa i asupra
malurilor Marl
sO propunerte hasardata e aceia care apropie Saka ii Szeka;
Seca, In Arch.-epigr. Mitth., I, p. 115 (Goos).
2

V. Jullian,

V.

i editia din publicatia bulgiara a Academiei din Sofia (1935).

Amintirea Imperiului

16

Pe acelasi mal drept Vidinul, Ar'earpalanca, Durostorul se

pAstreaa., ca si Asimos, Somo" (poate Samovit) 1.
In ReIa, cercetdrile lui Steub au al-Mat cum bate munirile
romane s'au pdstrat. Jung a citat un fragment de act de pe
la 450-90, uncle nimic din lrecutul roman nu apare schimbat;
pe vremea lui Carol-cel-Mare apar aici Latini ftt.

Dar nume pretutindeni rdspandite, cum le-a gIsit Steub

la Ladini, nu se afl nici in Balcani: nu' e acolo o traducere
In slavoneste ca, In Vest, in limba germang. Dar, cum numele
de pe malul stng cu caracter descriptiv corespund cu. vIile"
alte clemente de naturd de la Reto-Romani, nimic nu ne
mpiedec de a le considera fi la noi de origine antic&
Riisler a observat cg. i in Panonia, afarg, de Raab (Araboaa.),

de Pettau

i Siscia, numele geografice latine au dispdrat3.

Doar numele raurilor se pgstreazg. in Noric, Vindelicia i Retia4.

El afl explicatia in repetarea invasiei: dupg Germani, Slavii,

apoi Avarii si In sfarsit Maghiarik I se pare c e tot asa in

Moesia, de si aici numele antice s'au pgstrat mai bine. Admitnd Cd fn Dacia s'a putut pstra o parte din vechea po pulath. 5,

el nu bag de sa,ag c apropierea cu celelalte pro-

vincii impunea recunoasterea mgcar a unei oarecare permanente6 i el trebuie s recunoascd pgstrarea numelor de
rduri, adgugind pe ldng cele mari: Timisul, Motrul, Bdrzava

Ampoiul 7. Din greutate caut s scape prin argumentul cd

numele acestea au viata mai dull
Numelc muntelui balcanic, afarg de insusi cuvdntul turcesc
de Balcan, care s'a generalisat, s'a pgstrat supt forma
V. Thunmann, Untersuchunglen, p. 92, nota s.
2 Rm. u Romanen, p. 214. De alminterea Intregul capitol. Pentru
sensul cuvantului, p. 215, nota 1. Si ex romana a unui Rudolf la
1127; ibid., p. 232, nota 3.
a

Si 1-Ifinfalvy (o. c.,

P. 40) recuno4o c, din numele de loca-

a rAmas, In aceast tarA adAnc romanisat, doar Sirmiul

(Srem) i Siscia ($issek).

litAti

4 Jung, Rmer u. Rom, p.

61.

5 Was etwa von Daciern und Rmern blieb war weder im Stande
sich zu erhaltein, noch die alten Namen fort zu pflegen.
6 Anfange, p. 37.
7 Ibid.,
pp. 37-8. De alttel el isprvete spunnd dt nici

trarea vechilor nume n'ar avea valoare, cad, de

Mare ele au rAmas, populatia tlisparuse.

.1

In Britania

Provincialii

17

acoperitd In anlichitate de cea greacd: Rhodope (muntele

Cu trandafiri"; cf. si insula Rhcdos, rododendronul, copacul
cu trandafiri"), $ar ($ar-dag , care trebuie apropiat de Scardona pe malul AM-a Adrialice. Pentru Balean, munte" frd

all designare, corespunde Muntele" la Nord de Dundre si

numirea de Muntili aromdnesti" datd de Romanii Pindului,
ale cdrui numiri populare la deosebitele natii ar trebui cdulale.
Bulgarii, adechi Slavii pe cari-i represintA, Intrebuinteazd ace-

leasi denumiri vage de Planina (ca Slara Planina) ori de

Gora Srcdna Gora . S'a observat c numele Emului se Oslreaza, i rin Turci, la capul zis Emin 1.

Pentru culmi Yuruchal, Maragudisc, Cadimlia, Satche, Carlic , numele sant curat lurce5ti, pe cand la Romdni, pe lngd
numiri peeenego-cumane Cealildu, Rarau, etc., poate Parangul , cele romanesli nomd Ratezatul, Omul biruie; ba chiar
un intreg sir balcanic se chiamd. Caraged-dag sau Sabcand-dag.

Aceslea aratil existenia unor ciobani turci, veniti din Asia

Mic penlru a-si urma aiei Indeletnicirile. Numai Vitosa pare
slav2.

Intre numele rdurilor care se pdstreazd In Dacia, Priskos

cunoasle dupd Dundre pe. a^eslea lrei: Drekon (cf. Drencova,
salid de astdzi, In Banat , Tigas (Bega) si Tiphesas sau Tisa.
Numele celor de pe malul drept au suferit Insd schimbdri
vrednice de luare aminte.
Timocul si Lomul Almus la Romani au nume care se
par a fi ilirice. Ciabrila 5i Ischerul deriva din forme romane:
Cebrus 5i Oescus, ca si Vitul (taus), Morava Alargus)3. Iantra
Iatrus roman Ogusl, Osem (Asamus, dar cf. Osetii , Picnus
.

(Pec au un caraeler turanic, nc neldinurit. Vid pare sd fie

de origine slava. lar, pontru finala, In Albania: Arzen, Simen,
sumen (dar muntii $umansea
Prizren, In Bulgaria
Serbia se pdstr..azd si ele din vremi mai vechi, dar slave.
In Tracia, elemenlul turanic, vena dinleo profunda colonisare cu clemente asialice, dil raul Camcic (cf. Balcic). $i TunBourchier, In Encyclopaedia Britannica art. Bulgaria, pL 773.
2 Numai Bucegittl, d apropiat de Bucecea din Moldova si de
Buczacz din Galitia, e slav. CArAimanuI vine de la o cAdrie de

Turc din Caramania, prin secolul al XVIII-lea.

3 y. i Jung, Riin-ger u. Roman,n, p. 234.
2

Amintirea Imperinini

18

gea are un caracter turcesc, dar In Arda trAiesc Ardaii ilirici,

Strymonul grec, rostit Strumon, de la rAdlcina str, a curge"

ca $i In Ister i in Nistru, s'a 'Astral in Struma. In ce pHvege Manta, numele Ebrului (conservat In Ibarul albanes),
el trebuie sd vie de la acel mime de mar dat de Traci rAurilow
(Mulls, Morava, Trasmarisca; PArvan credea cA $i Marchul
moray).
CetAtile grecesti se mentin, In deosebite forme moderni-

sate: Pulpidava e bulgArescul provdiv, Adrianopolul devine la

ocupantii slavi Odrin, precum Salonicul se preface In Solun;
toatif vecinAtatea e Inliplrita de acelasi conservatism. Pe and
pc malul drept al DlunArii, fiecare pAstrAndu-si capul de
pod" pe malul stAng, ca nume de localitAti, Ratiaria e palanca" Arcer, Nicopolis devine Nichiup al Turcilor; Artacia
trAieste In Arta-chioiul.
Dad. In Grecia numele de munti $i de rAuri s'au pAstrat, nu
tot asa numele de localitdti, adese ori slave. Kiepert2 observa
cA abia douA mii de nume de acestea vin din antichilate, dar
mai ales pe coastA, precum pe Pontul apusean Kallatis, socotitA

ca fiind din kals, frumos", a devenit Pankala, Pangala, de

uncle au Meat Turcii: Mangalia. Am Inc,ercat aiurea sa aflu
o explicatie pentru deosebirea de nomenclaturA acolo, intre sal
$i oras. Adaug aici cA, viata pAstoreasd pdstrndu-se
ea a mAnat mai departe In timp aceste numiri de vArfuri, spre

care se duce turma In timp de varA, $i de ape, de-a lungul

cArora se IndreaptA rAtAcirile determinate de nevoia p4unilor. Aceiag explicatie se poate da si fenomenului aproape
Intru toate asAmAnator din part& noastre (am vazut c i
dincolo de DunAre se pAstreaz cele mai mulle din numele
de rfturi
Numele rozniinegi pentru Larisa: Larsa, Tricala: Tarcol
i Salona: Samna, au o deosepoate supt influenta slavA
.

bit importantA, de $i al doilea proate fi printr'o Lransmisiune

slav5.. Ceia oe lipseste Ins pe acest teritoriu, $i ar trebui

cules r5pede, pina nu dispare nu numai constiinta romneased

a a-estor ciobani, dar si insusi felul lor de viat5., pe care-I

mgust az asa de mult civilisatia modernd, ar fi numele de
munt-, de ape si acelea de puncte locale pe care Germanii le
Parvan, Cantributii epigraficle, p. 56.
2 Histor sch-gieographisches Atlas der alten Welt, Weimar, 1848.

Provincialii

10

numesc Flurnamen. Cei din Ardeal le adund de ani de zile

In vederea tragerii unor conclusii istorice care-i intereseazd
asa de aproape.
Altfel e In Vestal Balcanilor, unde, oricum, era paydza Imperiului, garantd a continuadlii.
In reginnea iliric s'a 'Astral In Mal numele vechi Aemathii.
Muntele poartd nume grecesti sau grecisate: Pindos, Grantmos. Vdrfuri ca Tomor, Toli, Kraba, Muela, Cica, Nlistheli

pot fi aduse la altd limbl.

Namele insulelor au rdmas: Lisa Issa , IIvar (Pharos
Curzola (Curiota), Krk (Kerkita), Apseros (Ossero , Crefi

Cherso), Arbe (Arbag), Brazza Bratlia), Solta (Solentia), Pago

(Pagas). Tot asa rdurile, derivate din cele vechi: Tara, Arta,
Viorsa, Drin, Ibar, cutare din acesti termini avand
valoarea generald de: curs de apd.
Dar aici numele de locallidti obisnuite in anlichilale, au (lisparut aproape Cu totul dar Buthrolon-Butrinl, Avlona-Valona

atunci cand avem pe cele iliro-greco-roman2. la Ragusa, la

Callan:), la Risano, la Spalalo ('g noao'cuov), al lui Dioclelian
la Captat Civitatem), la Slagno ('.; TV" Atitov, la nisip", ,,la
plajd."), la Starea (elq tv atepeiv, pe continent , la Traghir,
Tra (Tragurium , la Sebenico pare a fi '
dupil
amintirea vre-unei biruina; cf. Epidamnul
In aceasta regiune se pastreazd si vechile surixe, ca u/at
In: Albona, Salona, Nona, Scardona, az Labin, Solin, Ninb
.

Scradin 1.

S'a observat2 ce tdrziu apar Albanesii, dar cred si acuma

c numele de Schipetari nu vine de la shkyipoij", Inteleg"
(cf. Slavi fatd. de Nem(i), ci de la scopulus, care la Albanesii
de azi, cu acelasi sms de ,,stfincd", se pastreaza 1,n shkep,
shkip. i gheg, porecld, trebuie pus aldluri de numele Motilor i Cutilor" romani 3. Arber si Arberia pentru Albanes
si Albania arat un fenomen asdinrindtor aceluia al rotacis-

mului dar aici cu I) de la noi.

Jung, Iiiimer u. Rorn., p. 254.
Ibid., V. 244, nota 3.
3 Inseam c..t u euriohdate c numele de Tsk a fosl. apropial de
aoela de Tuscus al Etruseilor i cd In Tirana s'a vdzut ceva tirenian"; Bourchier, in Encyclopaedia Brilannica, I, art. Albania, p. 483.

Amintirea Imperiului

20

Numele de localitati antice se pastreazd la Albanesi si In

Pollina pentru Apollonia , In Durtz sau Dra6 pentru Dyr-

rachion, In Khimara pentru Chimaira, Cu bate studiile lui

Hahn si ale intregii scoli vienese, urmarirea Ala in cele mai
mici amanunte a determinarilor geografice in aceastd regiune

de mari complicatil nu s'a Meat Ina. Dar acolo Intalnim.

peste ce a mai rdmas dintr'o nomenclatura elenic asa de
bogala si tribalo-ilirica asa de felurita, o patura mai recenta,

in care sufixul -iste, ca in Kratzuniste, corespunde cu -'ti

al nostril, avand acelasi sens genealogic Craciun dd Craciunesli .

De fapt. EWA e in legaturd cu pasirarea vietii orasenesti

aceasla viata e conservala de circulatia pe Mare, la Greci, ca

si pe coasla balcanica a Adrialicei. Tot asa si pc Dunhre.

Aiurea, de si asa "le putin renuntase Imperial la posesiunea Mari Britanii, inciit Belisaniiu o oferia Ostrogotilor
in schimb pentru Sicilia 1, In Britania Mare, Eburacum LraLste
In anglo-saxonul Eoforwic, in Jordvig al Normanilor 2.

Am terminat aceasta analisa menita a lumina situatia Leritoriului care a devenit basa natici noastre. Dar si asa, pe
basa pslr'rii nurnelor de localitale pe malul stang, K. Milner
Lrebuia sa adinita ca. locurile romane parasite se inentineau
supt dominatia straina, pastrau o oarecare cultura sti cil in

vreme de pace si un comer!. (Verkehr) cu ele nu era O'LClUS3 ".

i, aiurea el admite ca legating de prielenie cu e
parte din vechea mare Dacie au ramas Inca destula vreme" 4.
Acolo uncle vechile nume dispareau si altele slau O. rasara,

o autonomie mai depilad decdt cea d'inaintea anului ,evaculirii" se impunea. Ea e asamandtoare cu c,ea din Dalmatia.
0 marturiseste Constantin Porfirogenetul, eriticand pc inaintaii
i Re1evat de d. Ferdinand Lot, In Les inuasions gcrmaniques, La
pntration mutuelle du monde barbare et d.z monde romain, iii
Bibliothque Historique" (Paris 1935), p. 301. Cartea e deosebit de
suggestivA.

2 Budinszky, Vzrbrieitung der lateinisch n Sprache, p. 129. Pearl]

neparilsirea Noricului i acelai, o. c., pp. 166-8. Pasagiile despre
evacuarea comptlect", ibid., nota 53.
3 Ed. Tabulei Peutingeriene, pp. XXXIII-IV.
4

P. 539.

Fig. 2.

Cetite romana din secolul al 1V-lea.

Notitia dignitatum, p. 84.

14

Provinciallic

21

cari prin slgbiciunea lor au permis-o: locuitorii cetItilor

din Dalmatia au devenll autocefali, nefiind supug nici
Romanilor, nici altui cuiva"1.
Chersonul, cu intensele lui leggiuri de comen, oferg. alt
exempla de viat popularg. autonomd. Allluri de el 5e poate

pune viata G-otilor din Crimeia cari, trdind Ora In secolul

al XVI-lea, au dispArul, observI d. Tamm, pentru c au rgmas exclusiv ciobani.

Cercetarea Imprejurgrilor din alte provincii ngpldite si pg.rgsite e de folos pentru a lg.muri o stare de lucran i mai f6rg
izvoare aici deck aiurea chiar.
In Galia s'a constatat cit viola econornicg n'a fost impiedecatg
de ng.vXliri, cit dupit pagubele adune agiculturii mici s'au

creat proprietAti marl cu vile, ci un poet ca Ausoniu a plant

vorbi de fericirea vremii sale 2. Acelasi lucru a trebuit
se petreacg mai putin vuele, si in Scitia Minorg.
Pe cand o pgrasire de lirnes si o fortificare in dosul liniei
pierdute se Intillnesc pe acest limp, supt usurpatorul Postumus
(258-267) si acolo, In Galia 8, dupit moartea lui Aurelian se
revine la unja retras.. Paralelismul cu Galia se observg. si
In data de 260 a pargsirii limes1ui Intre Andernach si intre
Dungre 4, de 275-6 a marii ng.vgliri" de acolo 5.
la deosebitele districte se schimbg. mai spre Apus capitala 6, cum s'a
fgeut la noi pentru judetele dungrene ctind Turcii au organisat raiaua.
Cum Notitia Dignitaturn aratg. In Galia pe Sarmatii din
viitoarea Sarmaise si Taifalii de la Tifuge (Sarmatne et Tai.
fall gentiles), asa crap Go(ii pe vremea lui Aurelian, supt
comandg. romang. 7.
I Of ]reic

AsXttcericc; xicrrpot obto5v7s; TrOvatst cc5toxiyalot, 13:6-cs t

Tanicciwv, p.te &Tin) To,/ kcoxstp.avot ; De adm. imp., C. 29.

ccoast

Urme de pas-

hare romanica $i la Rin, Jung, Geographie, p. 118.

2 Miss Manley, 1. C.

Ibid., pp. 38, 42.

Jan Colin, Les ant'quits romaincs de la Rlznanie, Pgris 1928,
p. 13, la Miss Manley, o. c., p 81, nota 1.
5 Ib'd., p. 41.
6 Ibid., o. c.. p. 95.
7 Mommsen, in Hernies, XXIV, p. 251 i urra.
3

22

Amintirea Imperiului

Si pentru retragenea legiunilor de la Rin o cereetAtoare ;nena

a ajuns la resultatul el e mai drept s'N se spuie cg., &MI

o rupturli brusca, a fost o retragere gradata de- dincolo de
Rin, care a fost accentualei de invasia de pe vremea lui Calien qi Postumus"i.

Si In Spania ggsim un tralat formal eu barbarii, cari locuiesc numai in anume graniti, ea oamen.i ai Imperiului2
si execua voluntas et ordinatio a Impdratilor, Intoemai cum
mai tgrziu vom vedea pe ImpAratul de IlAsArit dand ordine

Slavilor de a eruta pe provincialii arora li s'a dgruit ca

adApost insusi palatul-oras al lui Diocletian din Salona. De
altfel supt Bizantini se Lrimete acolo acelasi general care va
lucra la DunAre contra Slavilor, Commentiolus, pentru a face
lucedri de Inarire 3.
Am spus cA nici Marea Brilanie n'a vrut desfacerea de lmperiu. Cand ea s'a fAcut, In veacul al VI-lea, Imparatul !lonoria se adresearei cafre provinciali, declarandu-li cd-i lasd
In sama lor 4. Nicio ala' mAsurii deciit retragerea armatei
si a functionarilor. Dacg. un scriitor m'A ta'rziu InfaliseazA o
populatie Inspgimntat in desorientarea ei, care fuge .,de la
barbari la Mare si de la Mare la barbari"5, vedem pe aceiasi
provinciali OrAsiti chemand, ca Bizanlinii, din aceiasi nevoie,
pe alti barbari contra acelor cari-i molesteazg.. Ca si in Galia
se alege un ser popular, In acesL cas, pe la 308-9, Ambrosius
Aurelianus, pentru a conduce resistenta 6 In toate p6rtile
terii 7. Si d. Haverfield observg. eA.: simtul apartineriii la
Imperiu nu murise cu totul nici In Britania secolului al
VI-lea. Nume romana au fost Intrebuintale si mai departe,
nu exclusiv, dar destul de lib-r, de Britani... Se gAsese Intamplgtor inscriptii sec. VI) romane" 8. Se stie In ce termini
i Miss Manley, o. c., p. 75.
2 V. Jung, Roman'sche Landschaften, p. 74 i urm. El citeaza pe

Idatiu la 411: barbari ad pacem ineundam conversi, sorte ad habitandum sibi provinciarum dividunt regiones".
8 C. I. L., II, 3420.
4 ZOSIM, VI, 10. Cf. Haverfield, o. c., p. 58, nota 4.

5 Repellunt nos barbari ad mare, repellit nos mare ad barbaros;

Gildas, c. 15. V. si Nonnius. Cf. i mai sus.
6

Gildas, c. 25 .V. si Jung, Rom. Landschaften, pp. 307-8.

V. Ferdinand Lot, Les invasions germaniques, pp. 306-10.

8 Haverfield, o. c., p. 60.
7

Provinnialii

23

Gildas a Incercat sa arate durerea unei populatii primejduite,

dar tinandu-se Inddratnic de un trecut care-i dad-use pace

si prosperitate.

E interesant si faptul cA, dad. multi din urma$ii vechilor

provinciali au perit In lupta cu navalitorii germanici, emigrarea

In Britania galled, peste Mare, nu s'a produs atunci $i In

mas5.1. Viata Sfantului Germain din Auxerre aratd si ea
cum locuitorii de veche rash' s'au opus cle la sine navalitorilor 2.

In Britania trupele lipsesc In locurile unde sant inscriptiile,

i colonii, mai ales de veterani,
incepand supt Claudiu, cu Camulodunum Colchester) 3, ca
fortdreatel, se aseazd; civilisatia se desvolta mai ales grin,
cresterea ei automalica.", iar In regiunea de dealuri de la York
In sus sant numai forturi legate prin drumluri. $i aici Britonii
caci p-uternic,e munic,ipli

din alai* ai reginei Boadicea, atacd pe Romani ca si pe ca

supusi lor. i aici snt teritorii In jaral cetatilor, ale caror
nume le si poarta, ca In Galia, dar cetcitile galice raman In
afara, supt supravegherea stapanilor 4.

Cu privire la parasirea Mari Britanti, de Romani, iatd,

de altfel, ce serie d. Haverfield5: Dupd ce un Magnus Maximus si un alt pretendent muta trupe pentru scopurile
lor si Germanii se aseaza In Galia, n'a fost nicio mare plecare a Romanilor". Numai eat guvernul central n'a mai trimes pe guveruatorii si Inallii ofitieri obisnuiti. Romano Britanii au fast lasati in sama lor... Fa urmlard un exempla roman din acesi timp si platird Saxoni ca sa rh'spinga Saxoni".

Dar, goniti din centrele de viata romanisata, din regiunea

cetatilor cu ziduri $i a caselor civilisate, In dealurile din
Tara Gatilor si din Nord-Vest, provincialii au suferit o schim

bare care se Intelege usor". Ei datt de Celtii, nesupoi, al

Ibid., p. 65.

2 Scriptores rerum merovingicarum, VII. Cf. Dopsch, Das Kontinuitatsproblem, In Arch. f. Kulturgesch., XI
3 Chester
castrum.

1916), pp. 159-82.

4 Haverfield, In Encyclopiledia Britanica, IV, p. 583 si urm.

5 V. ibid. p. 589. Ca bibliografie, pe Idngg. lucrarle lui Haverrield;

mai ales citata The Romanization of Roman Brita'n (si In Edinburgh Review, 1899), English historical Review, 1904 si Bury, Life
of St. Patrick, 1905.

24

Amintirea Imperiului

cdror nume Il poara regiunea, Intdrild etnic, si din Irlanda

liberd, i redevin Celti de graiu si de aplecdri, si in arte'.
Dacei nu s'a lntamplat redacisarea Dacilor romanisati, aceasta

vine tocmai din faptul cd ei n'au fost peirdsiti mor barbari,

cari nu veniserez' fncei fi pe cari Roma nu-i cunoftea, cd Roma,

puternica Romii a lui Aurelian, retranqatii pe malul drept

a afezat pe barbari ca federa(i, cd Go(ii n'au fost niciodatd
de capul lor, ceia ce se va dovell fi prin aceia cd fnaintect
primeidiei fume ei se vor cere la Romani ca nifte oaspeti
fi supufi. Nu e de rulitat niel aceia cd in Dacia n'a fost ruptel
legdtura cu Marea fi cu lmperizil, cum presenta Francilor In
Anglia o idease pentru Britania.

Nu numai ed s'a pdstrat sentimentul roman dup retragerea legiunilor din Britania, cum o arald. acel Gildas, sau. un
Nonnius, dar, in secolttl al V-lea sau al VI-lea", o inscriptie

presilla pe protecborul" eu nume cdllic, care inlocuia pe

comandantii romani: memoria Voteporigis protictoris 1. Regi
celti apar, de allfel, du,pd pdrasirea de Romani in deosebite
col turi 2.

Tolusi asezarea saxond a Tosi recunoscuta de Imperiu: pe

lng

contele Britanilor e acela al termului saxonic prin

Britania" (littoris saxonici per Britannias)3.

Numele romane se pstreazd In interpreari moderne si

pentru Africa-de-Nord, la basd fiind vechile numiri locale4.
Incheiarea nu poate fi docta aceasta, cd, In momentul cdnd,

In loe s socolim isprdvitd pentru Dacia, si nttmai pentru

Dacia, osebit de alte provincii vecine si de tot Apusul, o
intreagd epoc istoricd, nu gdsim decdt, aici ca i In alte pdrti
apusene, Inteo formd une ori confusI, dualitalea intre un
Imperiu de caracter universal care nu poate abdica de la
Archaeologia Cambrens's, 1895, p. 233 i urm.; Mommsen, prefata la Gildas, In Mem. Germ. Hist., XIII cf. si acelasi, in Mermes,
XIX, p. 303 si urm.). Cf. Jung, Geographic, p. 127.
V. si C. at.
Franzero, Britannia Romana, Milano 1934.
2 Lot, Les inuasions germ migues, pp. 306-10.
3 Notitia dignitatum, ed. Wcking, I, pp. 4., 80-1.
4 Jung, Rmer u. ~amen, pp. xtu-nr. Si altic nume pastrate
IncA de la Grcci, In inulele dalmate pArasite, Schafarik, o. c., II,
p. 304.

Provincialii

25

niciunul din drep Lurile sale si o puternicA via tA pop ular

fatA de care once invasie isprAveste, deocamdatA, prin a da

un nou contingent de barbari spre a pur la rAzboaiele Imperiului 1 si spre a fi amalgam ati Cu locuilorii de o strAveche
origine.

1 V. M. Bang, Die Germanen im reimischen Dienste bis zum ReV. i. Theodor Bernhardt, Polilische Geschichte des rdmischen Belches von Valerian
bis zu D:ocletians Regierangsantritt (553 b's 284 n. Chr. , Berlin 1867.
gierungsantritt Constantins I., Berlin 1906.

CAPITOLUL

Reromanisarea
L Teranii 11 aprarea.

O noug Incercare de romanisare e In legtur cu voluta lui

Diocletian si a lui Constantin. De aici, si In Orient, o istorle

de laggre ca a lul. Amian Marcellin, o poesie care si In

terile de limb greacg dg. pe Claudian si se Intinde pIng.
la Corip, supt al doilea Iustin, deci In plin seco! al VI-lea.
De aici crti de istorie ca a lui Eutropiu s fabricarea
latinesle a Vietilor de Cesan i d.- la Adrian Inainte, dar, Incg
din secolul al V-lea, cu Dexip, cu Malchos 5i Prisc, istoriografia
redevine elenicd, ba Inca arhaisantg, Incurcatg. In vechi forme

greu de Inteles si pentru contemporani. In nona capital

singurg, vntul ce bate din toat... prtile mng spre traditiile
bizantine si pontice.
Grija cea mane e totusi sei se peistreze romanitatea In care,

cu toate coroanele orientale pe care le poart. Imp4ratii, se

resumg Imperiul.
Pe arhitrava basilicei din Salona se cebeste In latina: Dens

noster, propinas esto reipublicae romanae; Doamne al nostru"

crestinismul s'a si impus
fii binevoilor, Stahului
roman"I.

ai pgstrrll seculare a vechili ordini de lucruri,

teranii din acest Sud-Est continng In formg. lating oca mal
depArtat viat ruralg trad.. Intalnim ca nume Mucapor si
Chezsi

femeninul, Tataza Mucapora 2. Sntem astfel de acum In pling.

jergnime" care se va transmite In toate formele si supt toatie
biruind secolele.
Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 113.
Paul Allard, Perscutions, La perscution de Diocltien. I, p.
253, nota 2.
v

Fig. 3. Cetate romana din secolul al IV-lea.

Notitia Dignicatum, p. 104.

M.

Reromanisarea politica

27

Porniri de viatA proprie ale teranilor au fost semnalate

supt Diocletian In Galia, unde si catare retor atAtI pe sAteni
la revolt, aprand Indatl bigadzii de la bagat, bagad, multime")1, g In declamatia" lui Quintilian, care InfAtiseazA pe
omul de la camp pornit contra bogatilor cari 11 'nand la
oaste 2. Bagauzii au ridical i ImpArati, Aelianus si Amandus3, pe o vreme cnd recrutii trebuie marcati ca fierul 4.
ImpAratii ilirici au o deosebit iubire si grij pentru tinuturile din care vin si care sant Insesi aceste Oat ale
Sud-Estului european, din ale carii rase strKvechi, mai mull
sau mai putin romanisale, Isi trag ei originea.
Aslfel, pArintii lui Difaximian lucrau ca salahori liing5. Sirmiu3, pc mosie strAinA (parentes eias exerwbant opera mercenaria). Mai jos, e acolo o viat5 arhaic5, rilmas6 In mare parte
IntreagA, si vom vedea cat dureazA amintirea Bessilor.Localit:i(i

trace se mai IntEnesc, pentru aociasi epoc5., i aiurea: astfel

Gestytgrztm, locus possessorum", In Acide Sfntului Filip 6.
Alexandru, usurpatorul contra lid Diocletian, e alt loran,
din Panonia7.
Liciniu e un fiu de terani , daci" 8,si de la DunAre va veni
apoi funariul" Valentinian3.
Vetranio, nscut In locuri mai joase" (squalidioribus) ale
Moesiei-de-sus, apare ca pretendent lo.

Galeriu e nitscui In Serdica ori in alt

131.111Ct

al regitutii

Ibid. El se relfer la Orosiu, VII, 25 nimic , la Ieronim, in

Cronica lui Eusebiu, la Viata Sf. Babolein, Acta Sanctorum, VII gresit), la Passio SS. Regaliani et Donatiani, 15.
2 Tarn ad arma mittimur... Placeas licet tibi opum tuarum fiducia,

dives; si mihi vivere non expesrt, pares sumas; Quintilian, XIII, 1.

Citat de Allard, /. c., p. 384. Se aduce inainte si cunoscutul pasaOn
al lui Lactantiu, De mortibus persecutorum, 7, si Codal lui Iustinian, IX, x, 3.
3 Allard, I. c., Refusul ostasilor de a-i ataca; ibid., pp. 30-1.
4 Ibid., p. 102 1 urm.
5 Sextus Aurelius Victor, Epitome, XXXIX XL.
6 Acta Sanclorum, Octombre, IX, 551.

7 Agrestibus ac pannonicis parfentibus", la Allard,

Rev. Arch., IX (18532), p. 769.
9

lo

o. c., II.

Sextus Aut{elius Victor, Epitome, XLV.

Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI. Alt Vetranio, In

Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 114, no. 41. Cf. Schiller, 0, c,, II, p, 250 si arm,

28

Amintire& Impebriului

de refugiu pe malul drept.1. Si aiurea el e calificat de Dac",

fiul unui boar 2, ca si Constantiui. Mama lui fiind inchinNloare

a zeilor muntilor" (deorum montium cultrix)3, aceasta

seamna religia Carpilor nnuileni. El creiaza In Dacia ripensis o mosie Romulianum dupa numele mainel acesteia,
Romula4. Galerius Maximus, nepotul de soi'6. al acestuia, era

el prin origine si crestere 'Astor Corta atque instituto

pastorali) si In tineret4 i se zioea Daca", Dan.15.
Umile sant i Incepulurile Sfintei Elene, mama lui Conssi

tantin-cel-Mare 6.

Liciniu e nascut din oameni de la Wray s.IL Cu totul terani" 7;

ramane dusman al moliilor (tineae) i oarecilor din palat" 8.

Constantin va lupia cu el la acele Cibalae (Vincovce),
lacul Hiulcus 9.

Martinian, Sextus Martinian:us, asocial de Lieiniu, Ill lupia

cu Constantin
s'au 'Astral si monede, bAlute la Nicomedia,

de la el, ca August cu Iupiter conservator, dupN. cAderea

si ucis de
1-ui Liciniu, pe langa care fasese numai Cesar,
acesta, e represiniantul aceleiasi lumi balcanice. Cu alai, mai

mult cu cal el a fost identifica C. un praeses prouinciae

Norici lo.

Un Armentarius, un cow-boy, sta langa Constantin, In acelasi

limp cand Sever si Maximin se ivesc ca Illyricorum indigenae Caesares"u.

Total tinde la mutarea aici a centrului inperiulzti, i recuIordanes, Romana, p. 38. V. Jung, Rom. Landschaften, p. 404
nota 8, dupa Lactantius, De mortibus persecutorum, p. 23, si Eutropiu, IX, 22 (14).
2 Lactantiu, De mortibus persecutormn, 18-9.
9

Ibid., 9.

4 Sextus Aurle,lius Victor, Epit., XL.

5

Ibid.
Allard, /. c., p. 89, nota

1 (si dupr Sr. Ambrosiu, De obitu

Theodosii, 42). V. Connzard, Sainte Hlne, 1911.
7
Sextus Aure,litts Victor, Epit., XLI.
6

8
9

Ibid.
Ibid.

10
V. Robert Mowat, Recherches sur tempereur Martinien
propos d'une mdaille indite de ce prince, la Comptes-rendus ale
Academilei de Inscriptii da Paris, 1879.
V. Bildinger, r ntersuchungen zur reim. Kaisergesch., III, 321 si urm.
Status Aurelius Victor, De Caesaribus, XL.

Heromanisarea politicA

20

perarea Daciei trebuia sei fie neapeirat In pro gramul erei noi 1.

Mai departe, Magnentiude neam barbar" 2, e nAscut In

cele mai murdare locuri ale Moesiei-de-sus"3.

fiul lui Varronianus, e din aceleasi piirti ale Singidunului 4, iar Valentinian, al lui Gratian, din CibaIae 3; ImpAratul Gratian din Sirmiu 6.
Despre Impdratii terani, toti din Iliric, Sexlus Aurelius Victor

scrie a, de si incu/ti, dar plini de miscriile satului si ale lagArului, au fost foarte buni pentru Stal" 7.

Nu numai cA terani ca dnii, in diferile siluatii pAna la

coroanA, aparau mai bine sau prost, dar, macar in secolul
al IV-lea, pradau une ori cu barbarii si mai rdu dcitt diinsii 8
Ca muncitori la duly, o scrisoare a lui Symmachus aratA,
Iii secolul al IV-lea, ce datoreste aprovisionarea Romei gritului
macedonic 3, aceasta a doua zi dup prdzile golice de la un
capN.1 al peninsulei la anal.
Un sentiment democratic" cuprinde si pe inteligenlul martur care e Sextus Aurelius Victor, cilnd, lndreptfindu-se contra
birocratilor, actuariilor, cari dduserl un Imprirat, dephinge
pe aratorii, pe teranii prdati de aceastd tagma lo.
V. la acelasi, XLI, podul pe Dunare si castra castellaque pluribus locis commode posita".

Utpote geniis barbarae; ibid.

3 Si Silvanus Galias e un leran, ibid., XLII.
2

4 Sextus Aurelius Victor, Epit., XLIV: in solo agri singidonensis".

5 Ibid., XLV.
6

Ibid.

His sane omnibus Illyricum patria fait; qui, quamquam numanitalis parum, ruris tamen ac rnilitiae miseriis imbuli, satis op7

timi reipublicae fuere; acelasi, De Ccvsaribus, XXXIX.

8 ZOSIM, IV, 1, 5. Apararea cu terani a limesului, Patsch, in
,Sitzungsberichle ale Academiei din Viena, 1929, p. 16 si urm. Dispositia lor de a se intelege cu barbarii i pentru c' eran siliti a
aprovis'ona trupele limitaneilor , ibid., pp. 17-8. Intimitati"
cu acestia, ibid., p. 18 de citeaza cunoscuta hotruire din
Codicele Theodosian, oprind casatoriile mixle.
9
Quid romanis horreis macedonicus adic'at commeatus; ep. LV.
Se vorbeste si de aprovisionarea din Africa; ibid. V. si ',XXXII:
venierabilis pater patriae macedonicis commeatibus Africae damna

pensavit".

Fortunis aratorum infestum.

Amintirea

SO

Se simt In Apus simpalii reale pentru brutalii Bagauzi,

asAnignati cu Jacques din evul mediu, de un Burchhardt1
Plugarul, pgstorul, teranul", au imitat, spune panegiristul
Mamertin cgtre IvIaximian, pe barbarul ostas.
Iubirea pentru terani face pe Sextus Aurelius Victor sg.
asemene pe Pertinax cu un Curius sau Fabricius, sII citeze cuvintele lui Septimiu Sever despre naslerea sa la targ si
din tati fArg. InvAtgturg," 2. Valens apare Ins ca omul proprietarflor si functionarilor 3. i Teodosiu se va ocupa de
chestia socialg, reslituind acelorasi proprietari mosiile confiscate de usurpatorul Maxim 4.

Il. Opera lui Diocletian i a lui Constantin-cel-Mare.

Nimeni nu mai vorbeste de ,,parsira." d2 &dire Aurelian a
provinciei. Din contra, amintirea lui Traian era asa de vie In
aceste pgrti 1116t vedem pe Galien vorbind colegului sgu de
ce a fkut Nerva pentru Traian5. Nu odatl. Sextus Aurelius
Victor6 apropie pe Teodosiu de Traian: opera Insgsi a aces-

tuia nu putea fi indiferentg. Inteo astfel de stare de spirit

a epocei. Numele lui Traian se pgstreaa, de altfel, si pe
la 300, In legiunea II Traian si XXX Ulpia si Traiana 7.
Asteptnd vremea and Constantin va declara cg. ar fi ales
ntiu Serdica, intr'o regiune purg. ruralg, spuind: Roma mea
e Serdica" 8, mai ales cg. din aceleasi locuri venia mama lui
Constantin, p. 74 si urm. Insula Cipru e luatA In adept timp de
un Calocerus, conducAtor de caravane; v. i Sextus Aurelius Victor,
De Caesaribus, XLI. Un Valerius Rometalka, dux Aer.typti et Thebaidos utrarumque Libyarum", Rey. Arch., XIV1 (1889 , p. 433,
no. 152.

2 Rure ortus tenuique et indocto patre; De Caesaribus, XX.

3 Fuit possessoribus consult r bonus, rnuhre indices rarius; acelasi
Epit., XLVI.
4 Ibid., XLVIII.

5 Allard, o. c., II, p. 11.

6 Epit., XLVIII.
Allard, /. c., p. 137.
8 Anonim, in Fragm. hist. ar., IV, p. 199, no. 15 1. Pentru Constantin si Serdica, Jiraek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 45, nota 4. Pentru
Serdica noti, Seure, Rev. Arch, X (1919 , p. 314, nota 1.
7

2.

4.

5.

Fig 4.

Monede grece din Scitia Minora.

Zeitschtift ftir Numismatik XIV, tab. 1.

Fig. 5.

Moneda a lui Maximian

Diocletian.
Dup5. Mionnet, o. c., II, p. 149.

IV,

Reromanisarea politica

31

insdsi 1, vedem pc marele Imparat ilir lucrnd la Dunarea

lui Traian.
Aceast trecere spre Dunare amid' fireste afirmarea

imperiale de o parte i de alta, de o potrivu supase.

Nu urmeaz ca succesorii lui Aurelian sit fi menlinut pactul
de acesta cu Go[ii la un moment de strilmtoare.
Dar forma administrativd milliard creata de acesta a lrebuil
sil rdmaie. Ea nu inseamna Insa
o unitafe a ambelor
tnaluri romane.
De altfel regiunea Iliricului

pdrtile vecine dovedeste In

reslul veacului al III-lea o puternicd vitalitate, dnd si Impdrati Romei. De la Salona la Siscia, la Sirmium, cu conciliile de mai tdrziu, se Intinde aceastd Olgaire de viatd pe
fond semi-barbar. Omul din Docleia 2 Diocletian, prin
imensului palal de la Salona consaera acest primal.,
prin retragerea lui pompoasd aici nu face decal sd o inDe fapt, el e cel d'intiiiu care millet greutatea Romei in Rai-

cani: Constantin, cel a cdrui mamd e de la Naissus, de la

Ni, va continua doar In acest sens. Am spus crt el a vrtil sit
aseze capilala In aoea Serdica, a cdrii valoare romand se
dovedeste asa de mare In inscrip[ii. Bizantril na e deci pentrv
et un punct de plecare pentru aceast Indreptare spre Orient,
ci un termin ultim.
De aceia se i poarlit o grijd deosebild malului drept, dar
f i celui

La 294, Dioclelian e pe Dunre pkurt la Silistra, coborilnd

apoi prin Marcianopol spre Nicomedia. Prain Inainte (le abdicare, In anul 303, 8 Iunie, la D'urostor.
Jules Maurice, Coinstantin-le-Grand, l'origine de la civilisation
an., crede ca E,lena era fata (1, rege Irirbar", nu

chrtienne, f.

birtasita. V. i mai sus.

2 V. G. Costa, L'Imperatore dalmata, Roma 1912; Batid, Vimperatore Diocleziano, Spalato 1916. V. si Theodor Preuss, Kaiser Diocletian and seine Zeit, Lipsca 1869, p. 69. Mai ales, pentru ce ne
privete, Mommsen, Ueber (Le Zeitfolge d,,r in den Rechtsblich ,rn
anthaltenen V erordnungen Diocletiens und seiner Mitregente n, pl. 309
urm.: an. 293-4, Sirmiu, pp. 358-9; Viminacium, pp. 359-60; Sirraih,

p. 361; an. 294, Sirmiu, p. 362; an. 291, Viminactum, pp. 363-5,
Pentru Viminacium, i Orms, Di,e Altert rimer vom V iminaaum,
Timioara 1878.

82

Amintire,a Imperiulut

Astfel ImpAratul veghetor umb15." din loc in loe, cum

spune un izvor despre o cllttorie la Sirmium i Singidunum;
adesea e i la Viminacium, la Durostorum, la Ratiaria, Triballis, Burtadiza traed, pnrt jos la Marcianopoli. E un permandil inspector 2.
1 In ipsis autem diklbus ambulavit Dioclitianus exinde ad Syrme";
Untersuchurtgen. III. Arbeiten dber Dioklefianus; lIunziker, Beitreige zu mueren Arbeiten iiber Diokletianus; cf. Wattenbaeh, Passio Sanctorunz quatuor coronatorum (Lipsca 1876).
2 Iat.1 lista complect6 dupl Mommen, 1. c., a acestui itineraria:
Sirmiu, an 293-4 (pp. 370-1, 374). Singidunum, an. 293 (p. 372). Viminacium, an. 293-4, pp. 375, 380-1, 385, 390, 397, 403. 405-6, 408, 413;
Bildinger,

Sirmiu, an. 293, pp. 375-6, 377-89 (290), 393-411, 415 (290). Durotolo,
Dorostoli, an. 303 p. 384). (lialoander), an. 294, pp 102, 409. Dorocortoro, an. 291, p. 414. 7'ransmare -isca), an. 294, p. 390. Retiaria,

an. 294, p. 391. Pi. Pa. Mir., an. 291, pp. 396, 398, Burtadizi, an.
294, p. 401. Triballis, an. 2M, p. 431. Singiduntun, an. 234, p. 408..

Marciano poi, an. 294, p. 415. Serdica, an. 293, p. 415. Appiaria,
an. 294, p. 416.
Cronologie: In 293, Sirmium, 1 Jan.-26 Febr.
p. 434), 11 Sept.-31 Decembre p. 435 ; Viminacium, 8 August-1
Sleplembre p. 435 . In 294, Sirmium, 1-iu Ianuan-20 August, 8,

12 Septembre. Viminacium, 26. Singidunum, 1-iu Octombre. Cuppae,

24 mile de la Viminacium, 5 Octombre, Ratiaria, 8, 10 Octombre.
Gebrum, 11 mile de la Ratiaria, 11 Octombne. Variana, 30 mile
de la Oebrum, 13 Octombre. Appiaria, 32 mile de la Variana, 17 Decembife. Transmarisca, 16 mile de la Appiaria, 18 Oclombre. Durostorum, 37 mile clai la Transmarisca, 21, 22 Octombre. Reginase Intre
Durostorum i Marcianopol, Marcianopol, 26 Octombre, 27, o statip
intre Durostorum si Mare. Burtudizum, 36 mile de la Adrianopol,
1, 3 Novembne (pp. 441-2). Cf. Itinerariul de la Bordeaux la Ierusalim ms. Verona), Rev. Arch., X 1864 , p. 101 si urm.: Sirmium de la Aquileia, 17 ma viones, 39 medallones). Fossius, Bassianes, Noriciani, Alt:na, Singiduno fines Pannoniae et Mis.ae"),
Ad Sextum, Tricornia Castra. Civitas Aurto Monte, Mutatio Mingcio,
civitas Margo, Civitas Viminacio, ubi Dioclicianns occidit Carinum,
Mutatio ad Nonum, Mutatio Munecipio, Mutalio IoVespago, Mutatio
Bao, Mulatio Ad Octavum, Mansio Oro Idimomago, Mulatio Caminitis,
Mansio Ipompeis, Mutatio Raimpi na, Civitas Naisso. Apoi: Ulmo,
Romanisiana, Latina, Tun-ibus, Transiges, Balaustra, Al:Odia, Suctesca,
para), Sparata, Hilica, So... (finis
Serdica, Extusome, Buracara
Datiae let Traciae" , Ponteugas I3on Mansio, Alusora ( cf. Belazora , Baca para, Tugugero, Filipiopol. Urmeazil nume greciesli, dar
Arbodito, Dritiopara, Beodizo. Mentiunea monumentului regelui
Annibalianus, p, 102.

Reromanisarea politicA

83

AlAturi, provincia Scythia apare la 297 dup6 aceasai

din Verona, Osit.l. de Mommsen1.
Ca resultat, chiar cu fireasca exagerare, in panegiricul ce
i se inchin de o lume recunoscaleare pentru lungile i asa
de marilc lui servicii, Diocletian visileaz1 Panonia2, Retia se
libereaa.3, Sarmatia e pustiild 4; Dung.rea ca si Rintg, Nilul
si Eufratele se presinta ca supuse5. Se aratA. si cultura Indait.5., de si recoltele rap deposit3le" 6. Ittpiter si Hercule,
Gel doi ImpArati, sant domnii lumii fericite.
Galeriu (305-11) lupt5, si el la Dung.re Cu Germanii 7, cu
Sarmatii si Carpii, si se bat monede pentru aceasta,
cu victoriae sarmaticae 8. Deci Carpli apar din nota ieOti
din salasurile nord-clanarene. lar, supt Maxentin 306 , Ano.
nimul lui Valois aral'd o curioas5. lupla Wire Romani" si
ostasi moesiaci", deci, se pare, o militie local a, rasculatg.2.
Panegiricul lui Eumeniu 292-307 aralase supt Constanin Chlor, celebrat si in Panonia-de-sus2, resta,bilirea dominatiei romane In Dacia (Dacia restituta), adec pe ambele
maluri ale Dunrii. De alminterea pentru el, pe la 300, tot
hotarul Rinului fi Duneirii fi Eufratelui e restituit" 11. Acelasi
vorbeste si de restituirea Dacier 12, fireste a lui Aurelian,
1 V. Picot, In Rev. Arch, 1867, p. 25 si urm.; cf. Desjardins,
ibid., 1868, p. 256, nota 1.
2 Cl. Mamertinus, Genethliacus Maximiani, ed. 1779, p. 148.

3 Ibid., pp. 153, 161.

4 Sarmatiae vastation'em; ibid., Cf. ib:d., p. 195.
5 Ibid., pp. 158-9. Cf. Qua ferbidum capud Danubius evolvit", ibid.,
p. 198.
6 Rumpunt horrfe,a conditae messes, et tamen cultura duplicatur;
ibid., p. 195. Pentru imp"artirea diocesei Moesiarum a lui Diocletian
in partea dacicd i cea macedonica v. Bory, In I Durnal of rom. Studies, XIII (1923), p. 134.
7 Schiller, o. c., II, p. 137 si urm.
8 Eckhel, o. c., 8, 12; Cohen, o. c., V, Diocktianus, 84.
9 Romani traxerunt militern moesiacum et occisi sunt Romani a
militibus homines VI sin); Chron. Minora, ed Mommsen.

o Ed. Baiehreus, X// punegyrici (Upsca 1874), sau a lui Sam.

Brandt (Eumenius von Auguslodunum, Freiburg-TObingen 1882).

Toto Rheni ab Istri la Eu.phratis limite restituto; ed. Pane-

gyrici veteres, I, 1779, p. 250.

12 Dacia restituta; ibid., p. 273.
3

Amintirea Imperinini

34

cu starpirea" aproape tota15., pAstrndu-s doar numele, a

Sarmatilor 1, Carpii avand cam aceiasi soart12.
Sarmatia e strivilii, Iutungii, Quazii, Carpii siint de qtatea

ori bauti, Gotul se supune, cernd pacea e." Putin Inainte

de 300, argrandu-se luplele (Entre barbari: Inlre Goti si Burgunzi, Intre Alamani si dusmanii lor, aceiasi Burgunzi, se
arar Tervingii uni(i ca Taifalii, cari, aici la noi, se frdmantti
ca Vandalii si Gepizii4.

De la un capa al Imperiului la allul comertuJ e relual,

In proportii mari. Pe la 300 se cileazd ca negustori ce! din
Siria, cel din Drdos si chiar ce! din India 5. Rasaritul si Apusul
colaboreaz asad. economic. Se vdd deci, In Galia, Chatnavul
Frisul venind cu oile la blileiuri, nundinae, i plg.lind
pentru ogorul ce li se da. Ei se Inscriu si In oaste 6.
Nu s'a observat sporul resultat, inteo epocA de colonisKri,
si. In Galia, prin aducerea de colo,ni din Asia In Tracia pustle.
Eumeniu o spune apriat in acesi panegiric al talalui lui
Constantin-cel-Mare: Diocletiane, Asia a Indeplinit prin locuitorii stramutari din -ordinal tau pustiurile Traciei" 7. Aceasla

Pasa e fi pentru rdspandin a crestinismului, dat fiind ce insernna Asia Mica' pentru noua docitrind, un fapt, pcinei acurn

neobservat, care e de cea mai mate tnsemndtate.

Meter i din Britania se Immenesc adusi In Galia p3 la 3008.
1 Sarmaticale expeditiones, quibus lila gens prope omnis exsotineta
est e,t paene oum solo nomine relicta, quo serviat.
2 Contenta sit voce gloriae quae etiam plroxima lila ruina Carportun; ibid., p. 275.
3 Toties obtr,ta Sarmatia, Iuthungi, Quadi, Carpi toties profligati,
submittente se Cotillo pace poscenda"; ibid., p. 287.
4 Itemque Therving., pars alia Gothorum, adiuncta manu Thaifalorurn, adversum Vandalps Gipiedesque eoncurrunt; Cl. Ilfamertinf Gerielhliacus Afoximiani, pp. 200-2. Cf. ilid., pp. 203 1.
Eumenius, Pro scholis, in editia de la. Mirnberg 1778 a Panegir,'cilor vechi, I, p. 239.
6 Frequentat nundinas meas pecore venali et cultor barbarus laxat
annonam; Eumenius, Panegiricul lui Constantiu, ed. 1779, In Panegyrici veteres, I, p. 284.
7 Itaq'ue, sicuti priclieM tuo, Diocletiatne Auguste, iussu supplevit deserta Thraciae, translat's incolis, Asia; Panegiricul lui Constantin

p. 305 Cf., (bid., pp 303-6,

bid, p. 306.

Chlor.
8

flcromanisarfe

polLic

35

De-a lungul Dunrii moesice, am vIzut-o, nu numai c toate

localitlile trecutului se pstreaz, ceia ce presupune pentru
negot o clientd1 die dincoace, dar altele se adaug., u aume
care nu zic nimic, cum e Cupae, Reginase", unele care arata
mosii:- Variana, Appiaria, de sigur o Appiana, sau transmisiuni trace, cum e Burtudizum, mai adanc In fund.

Ceia ce trebuie s intereseze In primul rand e Ins vechiul

substrat de populatie.
Carpii, al aror Invingtor e ,,dc s'ase ori" (K.ccpw.T.w tgirccrccg
iVoce0

tecati

Galeriu, nu poi.
cu.

11 (teca provincialii ramasi amesbarbarii1. Dar barbarii cari au daloria s apere

malul si o si fae une ori, alt dat rsculandu-se pe o chestie

de lefi, sant Sarmatii. Galeriu e si. Sarmatic de cinci orl,
Sarmatic e si Maximian, care supune pe Carpi si Bastarni,
dar numele acestora din urma e numai o reminiscent 51 o
aplecare spre arimism 2

In jurul lui Galeriu se vitd de cei cari, goniti de Goti de

pe parnanlurile lor pe \Tunea viconnalelor, se dadusera lui
Maximian..., pentru ca, fugind de robia la barbari, s.
pfineasca pe Romani"3.
E vorba deci de o all categorie: a provincialilor rarnafi in
Dacia, cn pihntinturi, cari de la sine se cer trecuti peste Du-

aire qi incheie un pact (de tradare) cu

ca s li

dea pmdnturi noi.

AcetAia, cand n'aveau o astfel de In.voial, cAtlean, ea mai
trziu vecinii In Moldova, In milnile proprielarilor, carii si-i
supuneau ca serbi, ceia ce Statul trebui s Impiedece prin
edietele sale 4.
1 Eusebiu, VElL, 17; cf. Eplz. ep., IV, p. 31, no. 311. Cf, Eusebiu
IX, 10.
2 Orosiu, VII, 25, 12 (strenue adversus Carpos Basterasque pugnatum est; Sarmatas deinde vicerunt"); Jordanes, Getica, p. Sl.
3 Ex gente eorum qui, e Gothis tempore vicennalium terris suis
pulsi. Maximiano se tradiderant.. ul jill, barbaram servitutem fugientes, Romanos dominarentur"; Lactantius, p. 23. Cetind acest pasagiu
extraordinar de important, Ring, (Rom. Landschaften, p. 404, nota
8), nu i-a vzut deosiebirea,
4 Dura texte legale, citate 5i d- Wallon, Histoire de l'esclavage
dans tantiquit& III, p. 293 qi urm , Jung, o. c., p. 405 5i nota 1.

36

Amintirea Imperiulai

Acesti asa-zisi Sarmati apar atunci din nou ca du.smani,

adecd o confederatie ca o clasa oslaseasea do Iazigi, dominnd elemente care pot fi slave fi de sigur altele care
cuprindeau Carpi munterd ci Daci romanisati, lajunsi la o
via(ei par rurala. Unii se zic Acraraganli,
Limigan(i1,
ceia ce, itnIdturilnd finpla care se pare In 1-gatu,rd. cu -inga
germanieul, d pentru cei d'intgiu un alcron, muntele, pentru
ceilalti limita, Dundrea,
asa
Intre ei ar fi despArtirea
dintre Dacia ardeleand i eea olteand. Populatia supusd e
osebit, win izvoare, de cea dominantil.
Inc de supt Diocletian o mutatio Sarmatarum se and' pe
holarul inoeso-dae In Ilinerariul ierosolimitan2.

Si unui cerceldtor g-rman mai non, d. Traugott Tamm 3,

Sarmatii revoltati pingan i a5ezati Ii apar ca altt populatie.
El vede Inteinsii, du.p suggestia lui Schafarilc, Slavi scosi
din munti de pdtrunderea ca fugar a Gotului Atanaric. Nutnai

cat luerurile se petree InaiRte de aceastd fug. Ar fi acelasi

cas ca Tatarii crestini, dar lupt:Ind ca areul, din Nichifor
Gregoras, In secolul al IV-lea.
consularele din Constantinopol ca i Origo Constantird,
pomenesc rgscoala servilor Sarmatilor" (Sarmatae servu,
cari-si gonesc ,,domnii In Romania" 4. S'ar fi trecut atunci

peste trei sute de mii de oameni de toat vrgsta g de tot

sexul, prin Tracia, Scitia, Macedonia si Italia"5.

Ieronim, Chronicum, la anui 337; EuDebiu, Chrom: Sarmatae

Limigantes dominos suos qui nunc Acraragantes vocantur, facta
maim, in romanum solum expule,runt". Limigantii ar fi numiti aa
wegen Ueberordnung"; Patsch, Beitrage zur Vlkerkunde von Sadosteuropa, IV. Di quadisch-jazggische Kriegsgemeinschaft im Jahre
374-75, In Sitzungsber:chte ale Academiei din Viena, 1929, p. 5.Iulian

ca Sarmaticus Maximus, ibid., p. 6. Se aratA du$ inscr;ptii opera

de IntArim In Panonia, datoritA lui Valentinian qi Valens. Celelalte
trei pArti In Anzeiger, 1925, pp. 69 i urm., 181 i urm., In Sizungsberichte, 208 (1928). A doua parte din III DU apAruse la 1929.
K. Milner, o. c., p. Lxix.
3 a c., p. 92 i. UTM.
4 Dominos suos in Romaniam expulerunt.
5 Origo Constantini, c. 31 si urm.; la Jung, o. c., p. 12, nota 21,
Pasagiile IntAiu la Wietersheim-Dahn, K6n ge der Germanen, P,
pp 386 i urm., 448 qi

Fig. 6.

Colonic romana din secolul al IVlea.

Notitia dignitatum, p. 88.

V.

Reromanisarea politicA

unii i altii sant gata Insli a servi Rome

cuitori, ci numal cete de mercenaril.

37

ei nu sdnt lo-

Consularele InseamnA si infrangeri gote In tenle Sarmatilor"

pentru April 322 2 si rip Conslantini explie aceasla interventie ea flicut &mg. expresa cerere a Sarmatilor 3. Ca oslatee e dal insusi fiat regelui Araric 4.
Asemenea Cu Quazii, cari-i copiaza, acesli Sarmati din vremea lui Constantin poarta, ca i barbarii de pe monumentul
de la Adam-Clisl, platose de corn, se lupta cu sulfli fungi
callresc pe cal scopiti, de o rani ascultare si rdpeziciune
(veloces et morig'eri)5, cum e obiodu1 slepei.
eft.t1 br, Zizais, are un nume seilie 6. Inclinarea la robie7
se pastreaza si la dansii S. La 334 Constantin muta 300 000
de Sarmati 9.

1 DupA Amian Marc$e1in, Sarmatii limiganti ca federati, (land

dilectum validae inventutis et servitium"; Mommsen, In Hernws,
XXIV, p. 249, nota 2. Aceasta d i, in Exp s'tio totius mundi, de
un Asiatic, poate din Antiochia, scr's4 supt Constantin, se spune
regiudea vecinA de peste Duniire e a neamului Sarmatilor"; Geogr.
oeteris scriptores graeci mm, III, p. 16: Quae adiacet trans flumen
Danuvium opus barbarorum Sarmatium est". De curftnd d. Vasiliev
s' ocuptat pe larg de aoest izvor, care nu e 1"5/1 interes.
2 V. Jung, Pa'sse, p. 12, nota 4.

3 C. 31 si urm., la acelasi, p. 12 nota 4. Ar fi perit de frig si

foame" vre-o Rita de mii de Goti.

4 Origo, l. c. Cf. Iulian, De Caes., ed. Hertl, p. 423.
5 Amian Marcellin, XVII, 12.
6 Ibid. Alti conductori se chiama: Ramo, Zinater, Usafer, Fragiledus, nume mai curand german:ce; ibid. Sau Araharins (acesta, de
altfel, un Quad).
7

Ibid.

Amian Marcellin vorbeste de Sauromatii de la Don ca de un

alt popor (XXII, 8). El am estek.4 In acesie regiuni si pe Iazigi
Roxolani, i p Alani, i popoirele fabuloase din Homer si Herodot,
arAtftnd cA la Agatirsi e diam mt il id ; cf. XXIII, 6 . Nu se uitl
nici Costobocii. Vorbesli- tot a7a de In nestire si de Leuce si de
Peace, de Histros.quondam po ten tissima civitas", de Tomi, ca sil
se coboare la Apollonia, Anchialos si Odessos ibid., XXII, 8). Cf.
si XXVII, 4 (ande i Dorostorus si NioolYolis si Kallatis),
9 Eusebiu, Vila Constantini, IV,

0.

Amintirea Imperiului

38

Se poate discuta asupra adevdratei origini si caracterului

precis al acelor cari &ant si pentru Amian Marcellin ,,Limigantes (aiurea Limitantes) Sarmatae servi", imparliti In in.descifrabilii Amicenses i Picenses 1, addugindu-se cd eti calcd

limesul roman" 2. Ei sant in lupia cu domnii" lor3, pe ale

cdror parnanturi slat" (o revoltd ca a Avarilor contra urnmsilor lui Attila). Sant gata sd piece aiurea, cum doriau Romanii. Fostul ofil,er roman li descrie competent asezapea:
In partea cu balli i insule dintre Tisa si Dundre, care o
primeste aici. E vorba, de sigur, de regiuma in care in 15120 1,

la Mohacs, va cddea vechiul regat al Ungariei5. El cearcd

a Inainta, aruncandu-si scuturile ca sd se faa a le mina.
Resistenta e infdlisat ca admirabila. Dupa biruinia as'upra lor se scot familiile din bordeiefftuguria),acoperile cu paie
sau cu grinzi. Luntrile lor servesc Romanilor cari-i urmdnesc.

Numai dupd acest mucci biruitorii aseaza pe Taifali si pe

SarmaLii liberi In aceste locuri, care &Ant la 'Pisa si malt ales

la Apus de Tisa. Iesind diu munLii refugiultri si acesti limiganii." sant apoi asezati de Romani ca o cingrdoarc de
granit. Astfel Constantin meritd a i se zice: Sarmaticus 6
Urmasii lui Constantin vor mai ;IN ea insd de lucru cu
aceastd. mulLime.

Am vdzut dup dould alte izvoare ca Impkraltil Constanhin

ar fi fost chemat de Sarma(i contra Go(ilor, 5i alunci pier acei

aproape o sutd de mii dintre acestia de foann si

luAn-

du-se ca ostatec fiul regelui. Sarmatii hind nesiguri, se favorises74, rcIscoala senilor lor", pe cari ImpArattil 1i aseazd.
Inceput de noud 'mililocurile ardtate 7. E,cum vom vedea,
tia la hotar. Lui Dalmatius, fiu al tratelui lui Constantin,, i se
XVII, 13.

2 Limitem perrupere romant ni; il id.

8

Ibid.

4 Ibid.
5

6
7

Ibid.
Ibid.

i, dap Arnian Mareeilin,

itt

Wasner, d'n 1808, p. 615.

Eeromanisarisa politica

39

c/a. de Amin guvernarea noului teritoriu, care se chiaml ripa

1othica".

Intre lupttorii cu Constantin In Scitia de lngh. Istru"

a fost 5i acel Absyrtius din Prusa sau Nicomedia care a scris
crti despre Ingrijirea cailor1.

Rmsite sarmate vor tri doar, ca terani colonisati In

Balcani Le &in la Procopiu2.
Pe vreinea rzboiului cu Gotii, Constantin face, cu pHlejrul unor quinquennalii, un burg, cu munea soldatilor s6ir3.
Cercetri la podul de la Celeiu d3spre care vorbeste Chronicon Paschate 4, lc-a fa,cut Tocilescu5. Sextus Aurelius Victor
spune clar a s'a construat un pod peste Dunre 6. Al luiTraian, de mull In ruine, nu putea fi reparat fr mari chelluieli,
acel de la Celeiu, ca i poidul de aa Harsova pArnd a fi (Lei
lemn. Turnul lui Constantin, Turnul nostru de la MAgarelei,
npyor; to6 ciTtou xzi p.syciXo.) Ktovcrocwavou to6 6cfccaiun, 11 cunoaste

lngd pod7 si Constantin Porfirogenetul 8.

Deci siluatia Inc de pe la 300, dupil ce,inainte,Retia cea

pierdutd, Noricul i Panoniile erau pustiihe"9, era aceasta:
Germanii In lupt, distrugndu-se Intre ei, Carpii si Sarmatii
greu loviti, cari se puteau crede distrust Local pentru situa(ia popula(iei romanice s3 leirgefte astfel ;i se asigurd. i
Suidas, sub u. Apsyulos.
2 De Aedificiis, IV, 11: zzpvccubv, lipp.ccreG.
3 Burgum constitui iussit ande latrunculos observarent propter
tutelam castrieinsium et civium montanensium"; C. I. L., III, 6159;
cf. Neuic Heidelb. lahrbach r, III 1893), p. 195. Mel, dupa Zosim,
I, 46, au fost asezati si Gotii invini supt Claudiu; cf. Claudius, IX, 4.
4 P. 527.
5 Monumenitele, pp. 240-1. Tocilescu credea ca podul e mai vechiu,
ibid., pp. 244-5. Intre izvoarizae pierdute pentru Viata lui Constantin,
Bemarchius; v. Saldas, sub v.
6

Pons per Danubium duclus; Epit., XLI; Hie pontem in Da-

nubio construxit; De Cacsaribus, XLI. Pentru podul lui Constantincel-Mare la Celeiu, Decei, In An Inst. de st. cl., I, p. 156 si urm.
7
V. Aschbach, tIeb r Trafans steinerne Donqubriicke, Viena
1858, p. 23.

De adm. Imp., 2,

c. 40.

9 Amissa Rhaetia, Noricum Pannonialeque vastatae; Eumeniu, I. c.,

p. 280.

40

Amintirea Imperiului

drumurile, de mull parasite se deschid

uilfcl, la pasul
BuzAului Intalnim bare de aur, evident romane, din a doua
jumAtate a secolului al IV-lea 1

In aceastA restauratie, fo-mele raman cele vechi 2

In vremea de ImprAstiere Intalnim pe cutare buteuta al Histriei rerugiat la Ulmetum 3. Dar de la Tomi avern o Anchinare
eXtre Diocletian 4. Chiar da0t mama ImpAratului Maximiun
ruge inaintea CarpilOr 5, nicMri nu e un pr5pAd economic st
o pusliire, cum se crede de obiceiu. Tracia, Iliricul erau Inca
pline de grail 8.

Orasele nu decad prelutindeni, ci din potrivA., Inainte de

a se Intemeia o Constantiana, adeverithi de Procopiu si de
alte izvoare, din care se mai pAstrau, aluncl, rain,e 1, o Moicletiana In Balcani e pomenitit in secolul al V-lea 8
Dintre locuitorii de aici se ieau In oastea cea nota', numitd
dupl provincii: Scythici, Moesiaci, Dacisci", elemente terg.ne5li,

osebindu-se cei din castre" (castriciani) de cei cari au paza

malului" (riparienses)

de , cci cu luntrile"

lembarii) 9.

V. Jung, Peisse, p. 19, si dupl Bock, Der Schatz des WestgothenKnigs Atanarich, In Mi/h. der Centralcomm., XIII 1868), p. 105
urm.
Pentru Dacia In lista provinciilor (Fri 297, Mommgen, Abhandlungen din Blerlin, 1862, pp. 508 si urm. La 321 scrisoare ctre

praeses Daciae, poate din Serdica, ibid., p. 509.

3 Prvan, Ulmetum, I, p. 435 si urm.
4 M. Sutil, In Reu. Arch., XLII 1881 , p. 297, nota; Tocilestu,
Inschriften aus der Dobrudscha, p. 18; cf. acelasi, In Fouilles, p.
213, no. 42 (reconstituine problematic1).
Lactantiu, De mortibus pv,rsecutorum, IX.
6
Triginta Tyranni, XVII. P(entru inchinarea cettii Tomi ctre
Diocktian, Tocilescu si In Arch.-ep. Mitt., VI), p. 18, no. 77.
7 Rsler, Rom. Stud., p. 16, npta 3, care citeaz1 De Thematibus
a Porfirogenetului si pe Hierokles, pe lnga descrierea ruinelor de
Pwradopulos-Vretos, n Annales des voyages, 1854, p. 221.
8 Mansi, Concilia, VII, p. 777 si urm. Toti colaboratorii lui Diodeflan sant Balcanici; Burckhardt, Constantiq, p. 45.
Mommsen, Das rdmische Mlitdrwaren sell Diocletian, In Hermes,
XXIV, p. 205, nota 4. V. R. GrossIe., Die Rangordnung der reimischen

Armee des 4-6. lahrhunderts, In KU, XV (191$), p. 122 si urrn.

Fig. 7.

Constantin cel-Mare, dupa o medalie.

Moneda a lui
Fig. 8.
Constantin-cel-Mare, cu

podul peste Dunire.

Dupi Mionnet, o. c.,
II, p. 149.

VI.

Reromanisarea politica

41

Dar vom vedea ca, Inainte de toate e un Tinut de mare

pro prietate 1.

Constantin-eel-Mare 2 savarsise astfel o mare si grea opera

pe care ar fi voit-o mai presus de a lui Traian, care e crtiticat
de scrillorii epocei ca sit nu intunece pa ImpAratul din Scauns.
Sextus Aurelius Victor 11 atacii pentru belie (vinolentia)
pentru setea de a triumfa (cupido triamphandi).
Opera lui Constantin s'a intins asupra intregii granite de

la Nord, ca podul de la akin., cui crea(iunea d- la Daphne

;011enita) 4. Aparand, Cu colegul sau Liciniu, ca reslaurator
al sigurantei si libertatii romane" 5,
de fapl. Liciniu tiind
stpnul In aceste pAra , el ridica din non. si Trofeul lai
Traian6. Opera fu complecla i grea7. Barbarii impacati
colonisa(i la grafila 8 In Scilia Minora intampinam sotii de
V. Andr Piganiol, L'empereur Constan/in, Paris,

f.

a.: Une

autne. force nouvelle est reprsente par les grands propritaires,

qui, surtout depuis ranarchie du III e sicle, ont constitu travers

l'Empine de vritables seigneuries Ce fut peut-tre une faute de
les carter si svrement, durant le IV e sicle, des fonctions pu.tbliques, car leur puissance se constitua en marge de l'Rtat; et,
fallut, au Vre sicle, faire appel a eux, le gouvernement
tait devenu trop faible pour leur imposer le respect des lois"; p. 15.
2 Prin cultul Soarelui are o legatura i Cu Aurelian; Jules Maurice,
In Rev. Arch., XVII 19111), p 377 si urm. Pentru nepotul
Hanibalian, liege al Pontului" Cu diadema, Num. Zeitschrift, 1879,
pp. 92-4.

3 Canstantiu Chlorus, tatal lui fusese, supt Carus, glivernator al

Dalmatilei; Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 153. Gelosia fata de Traian, se
arata i prin contaminaren ca opera acesluia In arcul de triumf.
4 Parvan, Inceputurile, p. 55
5 C. I. L., III,
13734.

6 Parvan, Cefalea Tropaeum, p 59 si urm.

Pentru
7 Weiss, Die Dobrudscha im Alfertum, 1911, p. 36 si urm
aducerea de apa la Troptaeum, inscriptie greaca, Tocilescu, Rev.

p. ist., arch. si fil., X 1909), p 257. Comptrs-rendus ale Academiei

de Inscriptii din Paris, 1908, p. 565; Parvan, o. c., p. 84 i nota 139;
Murnu, In Bul. Conz. Mort. 1st., IV 1911); Cleganeanu, In Bul. Com.
Mon. 1st., 1911.
8 Pentru descendenta lui Constan tin din ClauditL Maurice, Constan-

tin, pp. xvit-xL; Ernst Stein, Geschichte des spdtrmischen Reiches, I,

Vom Nmischen .zum bfizaptinischen ,Staate (284-476 n. Chr.),

42

Amintirea Imperiului

ostasi cari au Meat parle din garda imperiald si au luptat

la Chalkedon1.

Parvan a urmdrit cu alentie tol ce au Meld, deci Cu gandul

de a pgstra cu once pr4 termurile DunIrii, i fiii lui Constantin, ca si Valens, apoi Teodosiu i Arcadia itt toate colturile Dobrogii 2, o Valentiniana o Graliana pomenind pc
Impraii acelui timp cu aceiasi regiune. La Ad Salices, Amian
Marcellin cunoaste un oppidum 3, unde se va da o luptg. eu
Gotii 4.

Initiativa lui Iulian mersese 5i Onit ln viile de la

Nicolitel 5. In acest limp Kallatis prtstreazit o viata asa

complectg. Incat se IntaInDsc In ea si jurisconsult.i de proleshine 6. La Salsovia sant castre 7, cu legionari cari se 'Webb* soarelui9. Un val al lui Constantin a fosl reQunoseut
In aceste regiuni9.

Fetal cum se considera in aceastd vrenw, supi fiii lui

Constantin, contactul cu Gotii, a cdror fariunoasa trecere, de

pe urma prigonirii de cdtre Huni nu putea s se prevadg,

se Invedereazd (Ellie() inscriptie dz, langg TroesInis

i difn

alta In apropierea oentrului dobrogean Cius. Nu e vorba

de un rdzboiu cii o natie 5i Ina, mai putin cu un Stat. ci

nurnai de mici bande care nelinistesc populatia, neavand un
raport stabil cu Imperiul, de lotri", latruncuk cari sant Goti

pggani", cutezdtori" Ong la ridicarea Intariturilor menite

a li opri pentra totdeauna avantul 1.0. Se ajunge a Infrangenea
lor supt un ef, pe care Valens Il va rectrnoaste ca rege 11,
Si Prvan, Ce/atea Ulmetum, 1112, p. 58 s' urm.
2 Ceta/ea Tropaeum, pp. 131-2 dup C. I. L. .
3 XXXI, 7, 5.
4

!bid

C. I. L., III, 7611, 7611. Cf. ibd., 14463. Monede de la Constantin, Pitrvan, Ce/atea Uhnelum, I, p 70.
6 Arch.-epigr., Mitt., XI, 32, 31
7 Pilrvan, Salsovia (din Cony. Lit., 1906), p. 27.
8 y i Notitia dignitatum, cap. xxxvi.
9 Schuchardt, In Arch.-epigr. M'tteil. aus Oest.-Ungarn, IX 1885
5

p 87 i urm. Alt bibliografie, In Parvan, Salsovia, p. 8, nota 1

diupet Otto Set3ck, In Hermes, XI, p. 68 si urm.).
" Gentilium Gothorum temeritati; C. I. L., III, 12.483.

qi

11 In fidiern recepto rege Athanraricol Victistrue superatisque Go thisi

ibid , 7194.

Reromanisarea politica

43

Atanaric. Indat (la 386 si Greulungii am aceiasi soartg. 1.

Prvan a Cules 2 din Codul Teodosian si, dupg. Odobescu

din naratiunea lui Zosim stiri privitoare la asezrile ulterioare ale grupelor de barbari pentru grija i Intarirea hotarului i antului" (fossatuni), i Idngei Consta*, supt Teodosiu 4. La Tomi se inclina, dupa potolirea popoarelor de
neamuri barbare" o recunoscgioare inscriptie pentru Constantin i Liciniu 9, pe cnd legionarii ridicg. un castel,
burg, dup noua lerminologie mi1jlar, gotl., la Cius 6. ,Tropeensii celebreaz pe Constantin, atletul pcii si conducgtorul

a toat fericirea care fgrg. sa.nge a 'aloa victortile de la

Apus la Rsarit" 7.

Aceast nota lume consi antiniand era Icgat, se pare, cu

un pod, la ffarsova. Tradili a-1 porneneste, precum podul
la Celeiu e adeveril i prin ckiclaratiile populatiei 8 si s'a
releval i importanta Daphnei pelaru traiectul Cu luntrea 9.

De fapt si capetele de pachoi au ramas locuile : la. Luciu,,

In fatg. cu Harsova, avem limpi dc bronz cu crucea 1.
Salsou'a, p 12, nota I
Cetatea Ulmetum, I, p. 100, nota 1.
3 Le tre..sir de Ptroisi, I, p. 315, nota 1.
4 Pentru cast,elul Sf. Ciril, Weiss, in Mili, der geogr. Ges. inWien,
1907, i Wiener Studien, XXVII In general, pentru luptele lui
Constantin cu Gotii, Gardthatisen, in Hermes, XIII, p. 255 i urm.
2

De aici,

ludi gothic".

5 Quorum virtufe

et providentia edornitis ubque barbararlun

gentium popas ad confirmandam limit'es tutelam etiam Tropeensium civitas, anspicato a fundamenlis fel'ciler opere, construota est";

Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 109.

6 C. I. L., III, 7494.
7 Kalinka, o. c., c. 70. Piatra pentru Licinian i Constantin la
l'anide, Tocilescu. Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 111. Pe o coloana la Cons-

tantinopol: Fortune reduci ob devictos Gothos"; C. I. L., III, 733,

Dessau, o. c., I, p. 182, no. 820.
8 Schuchardt, in Arch.-epigr. M tt., IX, pp. 229-30. In Magazinul

peqtru Dacia, Laminan constata In apropien numai monede din

vremea constantiniand. data, dupa Bolla, 6.000 de piese; Odobesen, In Analele Academiei Romdne, vechea serie, X2, p. 241.
9 C. Patsch, In Reune internationale des Hades balkanigues,

pp. 91-2. Pentru faptul d. se atribule lui Constantin i un uallum

dobroge,an; ib.d., p.

92.

" Parvan, In An. Ac. Rom., XXXVI, pl. 1x. Tot acolo ()hiedes In
satul Deasa, din fata cu Ratiaria, pp. 61-5.

44

Amintirea Imperiului

Importanta tuturor acestor regiuni e mult crescutl, fireste,

prin aceia c aproape este acum capitala cea nou, C,onstanti-

nopolul, care e o reounoastere a puterii Orientului, dar si

dovada intelegerii a tot ce pot s dea, pe lng transporturile
pe Mare ale unei puternice thalasocratii, reginmile bogate si
bine locuite din peninsula balcanicAl.
lnvierea vierii comerciale pontice prin crearea Constantinopolei, en enorme consecinti economic pentru aceste regiuni,
Cu o total ci refacere a schimbalui de mdrfuri $i creare,a de
noi drumuri expliod, astfel, ofensiva dunareand, contra SarmaOlor, considera(i ca ;ef i de confedera(ie, a lui Constantincel-Mare f i a fiilor MI
Epoca aceasta d, de altfel, pentru a glorifica pe acela care
lrebuie s apar ca un adevrat fcgtor de minuni militare,
o nou serie de istorici 2, cari au tendinta de a stabili dup
A-ugust si Traian un al lreilea representant integral al Imperiului,
cu personalitalea, de sigur foarte Insemnatk dar,
cu, multe slbiciuni si ptata chiar de ande crime, a primul4i
monarh crestin al lumii romane. Astfel Sextus Aurelian Victor

incepe de la insKsi originea neamului roman", adeck dup

a lui socotint, inc de la Saturn, primul venit in Italia",

cu fabuloasele figuri ale lui Recaranus sau Hercule" si ale
colaboratorilor lui italici, Potitius si Pinarius, dup6 Tit-Liviu.
Lucrarea de pretentioas eruditie, cu citatie de izvoare, prelinde a kieleca pe ImPrati dup5, valoarea lor moral. 3. La

Domitian mi uit s spuie c el a numit lunile Septembre

1 Cf. si C. En-Oareau, In Rey. Arch., XXI

1925), p.

si urm.;

XXIII 1926), p. 103 si urm. Medalla pentru Constantinopol, Zeitschr.

f. Numismatik, III 1876), p. 125 si urm. Numele de Inflorita",

Anthusa, Hermes, XII, pp. 143-1. In genere si L. Schmidt, Die Ostgermanen, 1934 in Gesch, der deutschen Skimme, Manchen 1934).
2 D Norman Baynes pum, supt Tullan scrierea Istoriei Aug,ustei
The classical quarterly, Iulie-Oct. 1928. V. M. Giri, In guate tempo
abbia scrito Vopisco la biografia degli imperatori, Turin 1905. Admite epoca lui Constantin al II-lea. Vita Aureliani", XLIII, 3, 4,
ar fi 'in legAturA cu camarila lui Constantin. Pentru Mausolett1
fui Constantin; Arch. Anzeiger g,erman, 1933, I-II, p. 185 si urm,
4 De Caesaribus, VIII.

Fig. 9

Impiratul Diocletian.

55.

57.

58.

Monede romano.barbare.
Fig. 10.
Zeitschrift far Numismatih, XIV, XI.

60.

59.

neremanisarea politicA

45

si Octombre: Germanicus g Domitianus 1. De acolo Inainte,

viind strdini" (advenae) pe tron, i se pare a prin astfel de

externi
cum era Constantin Insusi , a crescut Roma2.
Dar retorul Temistiu, onorat si Intrebuintat fi ca sol de
toti Imptdratii de la Constantin la Teodosin 3, In Oratinnea
pentru Constantinopolitani spune cd, un moment dupd moarlea
lui Constantin-cel-Mare, era primejdia ca diadochia", mostenirea ImpdrAteascd,sd. treac la un ticdlos de barbar" (dgeiXiatopa
6cip6apov za: noaczp,vccrov),Ia vre-'un German sau Iazig, dacd n'ar

fi fost resistenta Capitalei 4.

Ill. Mostenirea lui Constantin-cel-Mare.

Adevaratul urmas al lui Constantin e fiul sdn Constantin.

Opera lui In Panonia apare in inscriptia lutin versiticald, pe
care Mommsen 5 o crede contemporand.
Scitii pe cari, pe aceastd vreme, li pomenete ca dusmani
ai Imparatului marele orator Libanios 6, nu snt cleat Goliii,
descrisi ca foarte cruzi (cpovotdrccaot) .5i Inchinati lui Marte:
linistea e pentru, ei o nenorocire 7. De acum nu se va inai
trece Du.ndrea pe ghiatd,2, ba Impdratul pradd chiar o parte

din tara lor, care e, fireste, pe malul stng, asigurat astfel

Romanilor 9.
1 Tot asa Comod numeste (WO el luna Septembre.

2 La Traian mentiunea Dacilor pileati"

si

a Sacilor Se*, a

a colonisarii Dackl (ac deductae coloniarum pleraeque).

Crede a de atunci se osebesc numele de Cesar si de August.
3 Oratia XXXI.
4 Oratia III.
5 Hermes, XXVIII, p. 33 si tirm. V. i inscriptia dominae nostrae
Flaviae Augustae Helenae, divi Constanti castissimae coniugi, procreatrici d. n. Constantini maxim' piissimi ae victoris Augusti, aviae
dominorum nostrorum. Crispi et Constantini et Constant', beatissipodului

s't

morum ac iteIicium Caesarum; Dessau, o. c., I, p. 160, n-le 708 si 709.

6 Basilicus, pi. 125. De v. Sievers, Das Leiren des Libanius, Berlin 1868.
7 Ibid.
8

Ibid., p. 126.

T% Mx013:w4g o op.txpbv iiipo; aximaa ; ibid. Aprigilc lu.ptie duse de

Constantiu in acieste reg'uni sant pomenite cu mandrie. Inscriptia
9

pentru biruinta asupra temeriti4ii Gotilor a lui Constantin si Constans de la Trofesmis, dupd Toci,lescu Mitteilungen, XV; Dessau,
o. C.. I, ly. 162, no. 724, a fost presintath si mai sus

46

Amintirea Imperiului

O inscriptie solemnd pomeneste ndvala lotrilor", Intmpinati de Sappo

nu un Roman , ca duce al hotarului'
scitic" 1

La Sirmilu, Conslantiu, care va da un rege Sarmatilor 2, Intre

cari eran lard indoialci elemente terdneqti din lumea

sit pe malul slang, and ca aceste cele se miscd din non 3.
Cu ei se IntAmpla, la sirdmulare, aceleasi greuldli care vor
rdsdri la mutarea, peste cAtiva ani, a Tervingilor.
ratul li intreabd de ce Lulburd limitele". Din non ei se

fell a primi once plimiinturi. Se ieau milsuri pe Dundre

pentru a-i putea incu.njura la nevoie. Dar, pe cAnd Impkralul

se pregAtia s li vorbeascd, un Sarmat loveste cu

In tribund si scoate acel strigdt de rdzboiu marha, marha,
pe care Lrebuie sd-1 pufnem alaturi d3 hurrah al Cazacilor
moderni. Steagul se ridia, 3i gloala urld cu miile. Constanliu

itge. Urmeazd Insd un mare indael al barbarilor 4. DIV

aceasta numai pacificarea" e usoard.
Pestt, ativa. ani Julian, cum vom vedea, va putea petrece
atdva vreme In nota Daci,e, la NaiSSUS 5.

liberi" vor mai incerca odald norocul lor, dar

oomandantul Moesiei, Tegdosia cel trindr, va leca in &Ingo

incercdrile lor de pradd si va intari gra,aila cu ostasti din

Galia (371) 6 Valentinian, va primi, peste cdtiva ani, o solie a
kr cari se indrepatesc pentra anuime invinuiri; ea va veni la
Carnuntum pentru cerceldri 7.

Povestirea lui Amian Marc-llin presint evenimente care

se petrec In locuri bine determinate. Uncle stint la vdrsarea
Tisei In Dundre si mai ales la Apus de aceasld confluentd;
am vdzut descrierea lor exactd; C,onstantiu pleacd din locul
Latrunculorum impelum parennis numinis dispositione"; i SaPP0

ca dux limitis Scgthiae; Tocikscu, Arch.-ep. M tt.,

XVII, p. 85.

Pte,nlru barbaricurn al lor si Ann. dell' Inditub romano, 1860, p. 250:

2 S'extus Aurelius Victor, XLII
3 Amian MarcIallin, XIX, 11.
bid., 11-2.

5 Ibid., XXII, 1.
6 Ibid., XXIX, 6.
7 bid, XXX, 5. E vorba i dc un rege Gabinius rids; bid. Lupte
Cu Quazii pe la Bregetio, Sirmium, Sabaria; ibid. Am vAzut cA de
pie acolo, din Cibalae, era de loe Gratian; ibid., 7.

tcromanisarea poHtic

47

care fusese plunct de pkcare pentru w Deciu sau un Claudiu.

lar, and Valens va trece Duadrea pe la Noviodunum, Oblucita

Slavilor, Saccea noastrd, Isaccea 'Purcilor, va fi pentru a

InlAtura o altd amenintate: din Basarabia-de-jos, din Buigeac.

In ce priveste toald lntinderea fluviului de la Zenta pUnd

la vadul dobrogean nu ni s..1 spune nimic despre fiinta,
Impotrilvirea barbarilor thu vre-o Gothie oarecare;1,
parte a barbaricului" 2, care a ajuns a fi pentru Romani o
noriune deosebikl, adee teritoriul hisat in sama acelor barbari cari servesc Roma pe teritoriile ce li s'au asigurat. Aid
trebuie admisd stdpanirea capetelor de pod si a teritoriului
necesar pentru hrAmirea lor, ceia ce va fi pentru Turci

hotarul Insusi fiind In notiunea romana o largd bucatd de

pdmnl, un microcosm militar cu elemente de populatie civild
supusd si ajuliitoare. In fund, o yoga- Romanic a poienelor

si a

Geia ce resultd din lotalitalea expunerilor marlorului ocular

care a lost Amian Marcellin e, IntAiu, cd avem a face su o

Intreag politicd de Slat, cu un Intreg sistem. Urmasii lui
Constantin callt s aseze pa barbari, mullindu-i din loc In
loc, dupd convenientele vecinilor si dupd ncvoile Imperiului.

Sau barbarii, cu toate aminlirile lor de liberiate, cu [oak

zvdcnirile lor de neastampAr si instinct/ul lor de resisten
se supun, la capdt, poruneilor aceluia pe care nu,1 ln(eleg
ca seful dusman al unui ,Stat vecin, ci ca Imprat\ul a toald
humea, cnula orieine-i (1atoreste ascullarea. Asa a Meat
Diocletian mutdnd pe Carpi In Panonia langd. Valeria

Sopianae, unde din neamul lor se naste un cdromitor roman, Ailaximin 3. FrAmiintati Cu populatia indigena, lund
la alma asezdminte si ponte chiar Ihnba, ci sAnt la Inceputul
Romanie. V. Waitz, Leben und Lehre de Ulfilas,
In fatd,
biografia lui Ulfilas de Auxentitt, episcop d Durostorum curioas pdstrarea lui Axintie i ArsinLie In onomastica popular romilneascA . Cf., pentru Ulfila, Zelschr. f. deutsches Altertum, LXXVI,
p. 147; C. A. Scott, Ulfila, apostle of the Goths, 1885. Un Ulphilas
contra lui Constantin; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p. 261.
2 Amian Marcellin XXX, 3) admito o Francie.
3 Ibid., XXVIII, 1. Un latro pannonius", ibid. Teodosiu, ea magister equitum, muta Alamani, ea tributarii, la Pad; ibid., XXVIII, 5.

48

Amintirea Imperiului

unei sintese In care multi dintrc dnii, individu.al sau in

grup, se vor confunda ea lotul. Un Sarmat, Victor, comandg
In oastea romanN1
O alt lncheiere e deci cA existd in locurile areitate aceastd
lume populard care-i poate forma Si transforma, lume pe
care o vom gdsi si dupg, asezarea pe malul drept a Gotilor,
ca In laggrul de la Novae-Sistov, si in veacul al VI-lea, neatinsg, ceia ce aratA cA elementul roman se poale pAstra de

chiar atunci cand ImpAralul nu mai e in stare a-i

purta grija. Dacg. nu e vorba de acest element in singura

sine,

povestire despre ac,eastg. epocA, lucrul se datoreste obiceiului

de a se fnsemnla numoi actele violente ale mor sch.imbdri

la oare acestia nu piarticipei si n'u au de ce sg. participe, &cat

ca fragmente pe care le iea ivoim1 2.

Eumenius, in Panegiricul lui Constantin Chlorus Ina. din
296 eonsiderg Dacia ca rel tatd 3. Castelele, burgurile adoptate de barbari
e cu putintg ca ungurescul kastlg sg. fie
luaL de la romnescul vechiu castellum, castellium
vor fi
pgzit noua pace romang. ca In Apus 4.
Ibid., XXXI, 12.
2 Sarmati colonisati In Balcani
de sigur atiznci
la Procopiu,
De aedificiis, IV, n. 11 (v. 0 mai sus). E de tinut In samA i prejudecata, pe care o inseamnA Amian Marcellin, cA Burgunzii se tiu
de desoendentA romanA"; iam inde temporibus priscis subolem se esse
romanam Burgundii sciunt"; XXVIII, 5. Ei au 0 un fel de guvernare

deosebit, cu handinos ca duca

sinistus ca preot; ibid. Niederle

(o. c., II, 53-4) vedea. In Limiganti, Slavi. Legendele despre Traian

it par a vent dintr'o intAlnire in Dacia (ibid., p. 55). Rolul mare al

Panonilor" pe la 370; Patsch, In Sitzungsb. din Viena, 1929, pp. 34-6.
3 Partho ultra Tigrim redacto, Dacia restituta, porrectis usque
Danubii caput Germaniae Raetiaeque limitibus.
.Tules Roy, L'an
4 Fientru aceste castele postromane In Galia v.

mille, formation de la lgende de ran mille, tat de la France de

ran 950 cl Pan 1050, Paris, 1885, pp. 60-1 dup5. descrierea in poetul

Fortunatus a unui

castieil

pe Rin). Unele, facute din vergi, ca qi

cettatile muntene din veacul al XV-lea, se chemau haies v. i haga,

In Olanda), Diespre burg,uri, ibid., pp. 31-2. Dunio, de uncle do,njon
, continua acolo dumil cellic. De v. la Robert Grosse,
Rmische Militeirgeschichte von Gallion b's zum Beginn der byzan,
tiriischen Themenverfassung, pentru dracones de la Daci (p. 291
urm.).

Reromanisarea politicA

49

Orasul Tomi se reface supt Constans, care-i 4:16. numele

sg.u: Constantiana. O inscriptie vorbeste de Inoirea"
In greceste, dar un sentiment roman si constantinian se vede
In numele Constantia, Romana 1. i numele Koatavticevet se glseste pe o inscriptie din C,onstanta 2. AlAturea i vechiul negot

al DunArii a Intretinut circulatia romanic5.3.

Mscoala octogenarului soldat incult Vetranio In Iliric, In
vremea urmasilor lui Constantin, arat aoeiasi vigoare a elementului provindial In acest Sud-Est european4.

Dar nimic nu putea s aib atunci stabilitate. ImpAratul

Julian lnsusi vorbeste de Sagadarii" de la DunAre, descrisi

In cele mai urate colori ca aspect, care se fac a-i primi

poruncile 5. 51 tot Iulian, Mudand pe Impgratul Constantiu,

pomenia recunosator de luptele lui Claudiu cu barbarii

locuind dinoolo de DunAre" 6.
1 Tocilescu, In Arch.-ep. Mitt., XIV, p. 30, no. 63.
2 Ibid., no. 63. Cf. lucrAriLa fostului episcop catolic Netzhammer,
Das Altch.ristLehe Tomi, Salzburg 1903 (din Katholische Kirchenzeitung; D e christlichen Altertianer der Dobrogea, 1906 (lupd care
Rudolf Therliner, E n frachristlicher Agapentisch aus Konstanza, in
Roes, Byz.-Neugr. lahrbticher, JE, pp. 150-3); Nach Adamclissi, Sa1Zburg 1906; Auf dem Razelm, Bucuresti 1907. $i 1Veihrend der Revolution durch Mazedon'en, Colonia 1908; Quer durch die slit:Riche Dobrudscha, in Vaterland, 1920. Despre provincia Tomi, Netzhammer, In
Strena Bulicana, pp. 397-412. Inscriptii din Tomi i in 2111.o10c din
Constantinopol, IV (articolale lui Millingen i Mordtmann). Pentru
Tomi, In fine, si Gerland, In Berl. phil. Wochenschr., 1917, pfp. 245-8

(despre cartea lui Weiss).

3 F. Bastian, Die Legende vom Donauhandel im Framittelalter,
In Vierteljahrsschrift fr Sozial- and Wirtschaftsgeschichle, XXII
1929), pp. 289-330. V. Max Fleiss, Donaufahrt und Donauhandel
im Mittelalter und in neueren Zeiten, In Oesterr. Vergangenheit",
XXII, Viena 1920; Charlesworth, Trade-Routes and Commerce of
the Roman Empire, 2 vol., 1926.
4 Ioan din Antiohia, Fragm. hist. Gr., IV, p. 604, no. 173.
3

Eccreacips.;

etc otnt Icrcc

IVBOTffiCICCV

Oicc

nap&

TV

6p.oLoembil;

Aivouecv gxspacpdvssc, of sbp.opcpcntocxaoxalktp6p.opcpoe,

eivElpcincon, &XX& p.opcpil erfpx(vooax. 05.roL %err& 'Tip

ispoxcatv8O6vtat txvsai 'cota

ntaxvo6psvo1

I.LO

=USN gxstva &imp

luliani Imperatoris epistulae, leges, poematia, fragmenta varia, ed. Bidez si Cumont, Paris 1922, p. 283.
6 Milani imperatoris in Constantii laudem oratio, ed. G. H. Schaefer,
T1

&pp.6CaL t3acraztz;

Lipsca 1802, p.

9.

Amintirea ImPeriu,lui

50

In Oratia XVIII a lui Libanios pentru pomenirea aceluiasi

Iulian se arata Imperiul atacat de Sciti fi Sarmati i Celli

fi &lid lume barbara pref era sd trdiascii ln situatie de federail" 1 Ca slugile rele dup moartea stapanilor, ei se arunca
asupra ostasilor.

Harta acestui ultim razboiu si a urmarilorilor lui se cu,noaste si prin aceia c s'au g6sit monede de la Iulian la Resca,

In jurul Vulcanului si la Sarmizegetusa de la Valens 2 In

pasul Oituzului monedele sant de la Constantiu Inca. 3.
Dar si In Dalmatia Ialian, de si are asa de putin grija acestor locuri si prin aceasta pregiiteste, peirdsind mostenirea lui
Con.stantin 1 Constantin la Dundre, catastro fa care va urma,

e celebrat ca invingator si triumator al lumii Intregi",

victor ac triumphator totiusque orbis 4, pentru patina isprava.

a filosofului" In Asia. Supt. el Inlaiu apar Thervingii goti

In chiar auxilia palatina ale Imparatului. i lotusi si la
Nicolitel gasim inscriptla de biruitor al lull. Iulian: domino
nostro Lilian victori ac triumphalori semper Augusto" 5.

I Kat itly &coy 6ip6apov tran4 Cvv iv ancrAcag, Opera, II, pp. 363-4.
Pentru prAdAciunile din Tracia, v. Oratia XXIV, ibid., pp. 519, 521,

527, 532.

2 Jung, Passe, p. 13, notcle 6, 7; p. 14, nota. Cf. Arch.-epiglp.

Mitth, IX, p. 230.
2 Goos, Chron, pp. 158 de la acelasi si In comitatul Albei-de-jos).
4 C. 1. L., III, 3207. Cf. si ibid., 3211.
5 Arch.-lep. Mitt., VIII, p. 86, no. 6. Cf, , pentru pretuirea lui
actual, Creffcken,

Kaiser Julianus und die Streitschrif ten seiner

Geginer, in Neue Jahrbii cher fr das klassische Altertum, 1908, pp.

161 95.

CAPITOLUL IV.

Crisa got
Cum s'a vg.zut p5n acum, pe frontal barbar al DunArii
tun niamAr de seminlii oonfuse, presintate In mare parte
supt nume arhaioe sant aceia, cari, cand supusi, cand In
revolte dan de lucru Romanilor, ran dincolo de anal 360.
Nimic, In momentul mortii accidentale a lui Iulian 363,
nu anunta un conflict ca Gotii, pe cari nici nu-i vedem In
prima linie a interesului sau a primejdieii, ca Sarmatii, fiind
grAmIditi IncA, In vechile lor conditii de viatg., de-asupra
gurilor DunArii, in lageir. Si pentru Sfantul Ieronim Gotii
sftni doar un exercitus, o oaste, i trAlesc In ,,tentoria", In corturi 1.

De fapt, i Franci, cine ;ti', ce resturi ceitice din Galitia

asiaticd, s'ar fi asezat la Marea NeagrN., dar ei ar fi fural
vase cu care se Intorc prin Stramtorile lui Hercule 2. Mica
princes5. Constantia, fiica lui Constantiu, trimeasN. spre Treviri
ca mireas5. lui Gratian, fiai lui Valentinian, era sO fie prinsA

la Prisla de barbari3.
AtAt numai c granita aceasta ajunsese a fi rAu pg.zit. Ve-

getiu arat. deaderea tehnicei militare. Romanii nu mai fac

Migne, Patr. 1st., CXIV, col. 927. In general pentru Goti, In
370, Gardthaugen, In Hermes, XVII, 251 i urm. V. gi Korneminn,

In Vio, 1907, p. 117; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XL p. 28.

2 ZOSim, I, 71 si Etunenius, Panegiricul lui Constantin, c. 18.
3 Amian Marcellin, XXIX, 6: in publica villa quam appbllant
pistre,nsem".

52

Amintirea

santuri atunci cand barbarii stiu sA se Inchida In cara i AceastA

situatie militar o descrie, de altfel, tot asa de crud, bine

informatul Temistiu, care constata o desavarsita si ridieula
decadentA 2. Soldatii goi si fara arme, descurajati, ca sal cari
obioeilu care,
fac mai mult negot si mai ales cu sclavi 3,
din nenorocire, va ramanea si pe urma, provocnd catastrofa finalA,
sau scAzand numarul ostasilor ea sa. se Daloseasc de leafa lor. CetAtile se pustiau. Un regim de jaf
si hotie se deschidea pentru barbari, cari, ca odinioara Dacii, treceau si In cete dupl pradA. Mai ales se Intrebuinta
pentru aceasta Scitia Minora, bine descrisA de orator, ca unes-

tecul de pamant si apa. In balti. Vedem cum Gotii trec

luntrile lor (ioviipecrc irXorocg) prin insule" si de acolo se rapad

asupra locuiLorilor lnainte de a putea afla garnisoanele din

cas tele 4.

Un tratat anonim face si critica risipei de aur supt .Constantiu si a sArAciei. E contra monetarilor i propune o moned noub., pe care o deserte. Acuma indices, functionarii de
toate categoriile, sant negustori, exactores, agentii fiscali, hoti.
Se prad la recrutAri, la cumpArAri de cai si grau, la Gonstructii. Soldatii sant scumpi. Cei multi, batrani, penslonatd,
ar trebui sa faca agricultura., mg ales la hotarele data aparate de ei. SA se creeze si un corp de reserve tinere.
Din partea lor, barbarii, sireti, latra. Stau prin pAduri
prin pustiu i blti, pe Muga ape 5. Se recomanda
X.

2 Oratia X.
'Epac6potG p.W.Xov xzE 165v lev8pz7c6Ecov xccrclXotG, otG 'MOTO Ovo,/ Eplov npoo..
cbvtozalica, xXeracc 8d xal lerspacOlocci.
MUTO xXstata

Nene lahrbticher
4 Cf. Schneider, Anongmi de rebus bellicis
1910, pp 327-42): R Neher. Det Anongmus de rebus bellicis, tesrt
din Tabingen, 1911. V. apoi i Reo. Arch., XVI 1922), P. 205 si urm.
5 De rebus bellicis, II. Descrierea Inghetului DunArii pe vremea
Grptilor,

cari-i zic Dunavis sau Dunautis, In Pseudo-Cesariu de Na-

zianz, Anch. f. si. Phil., I, pp. 292-3. Se aratA osti trecand peste dAnsa.
E vorba si de Ilirli i Ripianii, vecinil Isfrului" (nzpec 1XXopieng
'PlaccavorG, worG napo(xoLG Pro0 "Icrepoo); se aratA si locuinta unor MxXatyrIvol
%al cDortovVcat ot xat 'AvoMoc npoocc-ropeu6p.svoL", eu legende despre felul lor
curios de hranA (p. 294). Intreg In Magna bibl. patrum, XI, Paris
1654.

Crisa gotit

53

masini noi contra lor, si un pod de dubase. Se aratd si cum

se poate pdtrunde In pAdurile lar. Nu se uitd. nici zidul cu
forturile, cum U va face Iustinian. Si, lucra de cea mai mare
importang cbeltuiala nu va, fi a Statului, ci a proprietarilor

riverani: ei vor trebui sd introducd si sd. exerciteze acolo

militii agrare, care vor asigura astfel, ca printr'o cingItoare
continud, siguranta provinciilor.
Anonimtl cere si un complex de legi formand un ansamblu.
Eunapiu 1 presint pitorcsc alacurile gotice provocate su-

bit de usurpdtorul Procopiu. Apar barbarii cu Oral boga(

pe care-1 seutur de mdnie, cu trupul lung si picioarele
mari, dar suptiri la mijloc. Asezati In provincie, ei provoacd

rasa'. La lucru n'ar fi fost buni de nimio. Regele" lor II

considerd ca trimesi In ajutor si-i reclamd, ca sd. i se rds~ci cd nu era acela adevdratul ImpArat. Aceasta e presintat ca originea rdzboiului2.

Statul e, astfel, in puna decadente, nu lima, de loc, f i viata

romanii. Nu numai in oeste, dar ;i In culturd, elementul romanic de aici Daca un rol important. Supt Constantia, creticul

Leontius, episcop de Tripole in Lidia, era de neam Moes,

dintre cei ce locuiesc leingii Istru ;i pe cari Homer V presintii
luptcltori de aproape" 3.
Si.

o viat de sine stAtloare la aceast. Dundre se va

intalni si In momentul pdtrunderii cetelor lui Friligern, (-raid,

la Nicopole si la Beroe, se va Incheia tan pact formal cu

barbarii 4.

La spargerea tArgului, ay' apar Gotii, elernenle grecesti

i Ed. Bonn, pp. 46-8.
2 V., pentru Intreaga situatie militark Das rmische Heer und
seine Generiale nach Ammianus Marcellinus, In Hermes, LXIII (1928),
p. 130 i urna. (certlertai.e melodicA dupA functii). De v. pentru
soldatii din Balc,ani, Anon. Valesian, V, 18.
3 Suidas, la As6vscoG. In Philostorgiu povestea pArintilor lui Ulfila

cl'el de la Scitii de peste DunAre, pe cari-i cherna odatA Geti, iar

acum Goti", II, 5. Un Ulfaias, In Arch.,ep. Mil., IV, p. 135,
4 Amian Marcellin, XXXI, 11; Eusebiu, In Fragm. hist. gr., 12,
p. 36, no. 50. Ini Panonia un Fige)ridus dux, poate contemporani
C. I. L., III, 3761,

54

Aminarea Impe,riului

cautd. refugiu In Vest peste vicurile latine, PArvan, in puterea

inscriptiilor elenice, credea bite 1ndbusire prin aceasta a

operei de romanisare 1. E putin probabil: asa-zisii ndvdlitori
erau ei 1nsii pdtrunsi de influenta romand.
Fratilor Valentinian si Valens li se deschidc astfel o mostenire grea, pe care cautd dupd putere a o Indeplini. Inainte de

a se relncepe rdzboiul cu, Persil, ei fac ziduri cu turnuri"

In Panonia 2. Dar peste putin soldatii din Dalmatia vor fi
manati s facd burguai prin Arabia,s.
Am 'dial cd greul azboiu civil cu usurpatorul Procopiu4
Meuse si mai nesigurd situatia In amst Sud-Est european.
Pe cand, Indatd dup maarbea lui Iovian, succesorul lui
Julian, o ceatd de barbari pradd in Tracia s, altii sAnt atrasi
In miscarea aceasta de rdzboin civil. Valens vrea sd-i pe,dep-

seascd. De la Daphne face un pod de cordbii, dar nu afld

pe rebeli, cari fugiserd in munti, ci se multdmeste a li lua
In robie familiile (367. La 368 inundathile Dundrii 11 oprese

la vicus Carporum pdnd toamna, ludndu-si apoi cartierele

de iarnd la Marcianopol. In al treil3a. an ImpAratul cauld
PC la vadul de la Noviodunum pc prea-puternicul jude al
Greuithungilor, Atanaric" (iudicem potentissimum), si-1 une

pe fuga 6. Dar la urmd, dupd aparilia trupelor lui Victor 0.

Arinthaeus, Atanaric, care jurase tatdlui a nu alca teritoriul
roman, se Intlneste pe Duare cu Impdratul pentru un nou
foedus 7. D-uip marea ndvdlire gota, de care ne vom ocupa In-

datd, el va fi izg,onit de ai sdi si, murind pe teritoriul ro,

man, va fi 1,nmormantat pompos dup ritul romans.
1 Cefalea Tropaeum, p. 51 si urm. Alai ales ibid., p. 55, nota 111
si pp. 55-6 (Natvius Palmas Theotimanus).
2 Eph. Epigr., II, p. 389, no. 718.
3 V. si Suidas, Ia Auxentios.
4 Pentru lupta lui Valens cu Procopiu, Arturo Solari, In Rivista
di filologia e d'istruzione class'ca, 1933, pp. 192-6.
5 Amian Mardellin, XXVI, 4-5.
6 XXVII, 5.

Cf. si ibid., 7.

poate admite, cum o face d. C. Patsch, In Revue inter7 Nu

nationale des etudes balkanIgues, II, pp. 94-5, cg. Gotii si Imperiul
lui Valens leirau politisch koordonierte Potenzen" si cA intAlnirea
ImpAratului cu Atanaric pe Diingre se poate compara cu cea dintre
Napoleon si Tarul Alexandru la 1807 pe Niemen.
8 bid.
Cf. Atanaricus, rex Gothorum, Constantinopolim vela
tE5

Crisa got

55

Ideia unei Dacii locuite In adevdr de Goa

sau, mai apoi.,
de Gepizi, cum pretinde o teorie no* primit cu entusiasm
In cercurik stiintifice germane
si prefdcutd. Inteo adevdratd patrie a lor nu se potriveste Inainte de toate cu felul lor
de viatd. Agricultura lor In acel moment
si incd multd
vremenu existd, cum nici casa lor cldditd Zimmer O Zimmermann sant In legdturd cu timber, In englezesle lemn" ;
ei trdiesc exclusiv ca ostasi In lagd.r. Gea mai bun dovadd e
ce au fdeut ai lui Fridigern, ai lui Alatheus si Saphrax, ai
si
celor doi Teodorici In Balcani, dup strdmutarea lor,
aceasta la capdtul unui veac de serviciu militar In Dacia
veche: lagdr ca acela de la Novae sau excursii prddalnice.
Acelasi lucru si cu petrecerea lui Alaric In Italia, cum se va
vedea, pentru toate aceste casuri, mai departe.
Mai imposibild pare o stabilire a lor In Ardeal, care era
doar inima Daciei. Tinta lor fiind bogdaile provinciilor de
Miazdzi ale ImpdrAtki, o asemenea asezare a lor intr'49 regiune de munti ar fi Insemnat o adevdratd. Intemnitare, Inchiderea Intregulti lor viitor. Ddinuirea Ostrogotilor In Criinda e datoritd numai silei Imprejurdrilor.
In amasa privintd, Intemeiarea Statelor" visigole In Galia
si Spania e cu deosebire luminoasa. Acesti Goli, trecuti ata-ta

timp prin filiera romand, se feresc de Pirinei, unde strnie

si mai departe rndsitile aborigenilor basci, cari au resistat
ca Albanesii In Pind, de sigur ca Motii. In Ardeal, ca rinele
clemente dace In pdrttile Huniedoarci, unde se pdstreazd vechiul tip; li plac sesurile Garonnei sau aceka ale Tagelui.,
la Toulouse sau la Toledo l.
Nevoia de oameni Insd, tot asa de mull la particulari, ea In
Galia, cat si la Stat, ingdduie Gotilor sd se insta] ze incelul

pe Incetul, om de om, grup de grup, dincolo de Dundre

Langd ei rQuan Insd, ca Indrumatori si lava(ulori vechii
provinciali. Acel Marcianns, de hura samd Latin, care d
ibiquo vitam exegit"; Casiodor, Chron. Prosper de Aquitania pune
la 385 moartea la Constantinopol a lui Atanaric rex GothOrum".
IYRsin-e tesaurul de la Pietroasa qi legenda lui Atanaric, eare 1-ar
fi ascuns In Carpati, Nklzi Intain Archoloyische Zeirmal, 1844, Iulie
Beu. Arch., II' (1849), p. 106.
1 Se zice Acoda 31 av -IXXoptof; i In Candid, In Fotiu, Bibl:otheca, p.
219

Migue, Patr. gr., CIII).

56

Amintirea Imperiului

lectii de gramaticd Anastasiei,

Cu nume grecesc, nepoatei ImpAratului Valens, trebuie sd fie din aceste pArti

Go[ii ar fi trecut, dupd Wailz, de trei ori 'Dundrea, In leg&

turd si cu certele lor religioase: la 351, cu. Ulfila, la 370 tot
din acest motiv, i apoi la data, cunoscutd, de 3752. La 355
Mesogoti dundreni, goniti. de Atanaric, pentru cd skit crestini,
s'ar fi asezat 1A.'ngd Hebru, pe la Nicopol 2. De fapt era

o trecere continuel, din deosebite motive, de pe nn mal pe

altul. In toate (Mile ei apar numai la anume vaduri, ceig
ce aratd. unde li erau singnrele afezdri: la cel de la Noviodunum si la cel de la Durostorum. Si totdeauna cu voia Imperiului, cdci niciodatii nu se pomenefte o luptcl de hotar.
Miscarea se prune In legdturd i cu. Sueridus si Colias, op-

timates, veniti cum populis su's4.

Dar alle sari par a schimba unele din acesle amAnunte.
Ele vorbesc si de o colonisare de Goti, din aceia pe cari
Procopiu usurpatorul Ii chemase in ajutorul sdu si pe cari-i
prinsese Valens. Barbarii plelosi, dar cu mijlocul slab, treziau glumele Romanilor hilre cari se asezaserd. Ceruti de
regele lor, cum s'a spus, aceasla ar fi fost una din causele
rAzboiului de la Adrianopol. MArturisirea, lipsild de once
Suidas, la AswctoG.
2 Waitz, Ulfila, p. 45. V., pentru cultura greco-latina la Gotii din
am:1st timp, Jacques Zeiller, La lettre de Saint Jr6me anx Goths
Suania et Fretela, in Comptes-rendus ale Academlei de Inscriplii din
Paris, April-Mniu 1935, p. 238 si urm. Pentru raporturige lui Ulfila cu
Capadociienii, de unde venia cu crestinismul sau, de veche origine, din Asia-Mica, vezi si Heinrich Boehmer-Romundt, in Zeitschr.
far wissenschaftl che Theologie, XLVI 1903 , pp. 233-69, 361-407. Si

Byz. Zeitschr., VIII, pp 229, 565-6; XVII, pp. 251, 293. V. si

Sheitberg, De gotische Bibel, Heidelberg 1908. $i Zeitschrift for
1899), pp. 257-64. Cf. Viata
Auxentiu, in Migne, Patr. Lat , CXIV, i Rev. Or. Lat VIII,
pip. 1-14. Ulfilas contra lui Constantin pnetendentul; Fotiu, Bibl., p. 261.
Pentru Goti i Dunarea, PseudoSchiller, o. c., II, p. 395.
vierglei:chende Sprachforschunq. XXXVI
Sf.

Kaisarios; zap& "EXXlat U larpov, nap& 8i TcoRtztotG Accvo66tov, nap& 8d 116TOotg

Pentru Gotii
Adrocacv npoacropa6opsy.

la Nipm, Baynes, In The

Antiquaries Journal, Tulle, IV 1924). Pentru cultura gota la Duane, ibid., pp. 216-9.
4 Amian Maroellin, XXXI, 6, /.

Crisa gota

57

pathos, a lui Eanapiu din Sarde contemporan, trebuie sa

prefaca In parte povestea, In legatura cu nNvalirea de Inspaimantatoare amintire a lfunilor, a lui Amian Marcellin.
Acelasi va povesli altfel si navalirea turanica si cererea fu-

garilor de a fi primiti In Imperil'. Cei ce trec de la sine

sant ucisi, dar se pedepsesc ofiterii cari i-au atacii. Valens
voia sa primeasca numai pe copii 0. pe barbatii fAra arme.
Dar cei de la fata locului vreau robi si se lasa cumparati,
asa ca razboinici Inarmati se strecoara. De aid prada,, de
care scapa numai cetatile Intarite 2. Din parte-i, Imp5ratul
parnant i turme ca s.a fie z5gaz de care Huni 3,
Intocmai ca, data Gotilor de pe vrernea lui Aurelian, contra
Carpilor.

Adevarata stare a lucruri/or se vede, din larga descriere a

lui Temistiu. Si la suirea pe tron a oelor doi frati Mai"

goti apar, cerandu-si stipendiile Intarziate, ceia ce aratif care
era situaria lor ;i cdnd se aflau dincoace de Dundre4. Imparatul apare, Indata, ca un dumnezeiesc tata i pentru Romani
pentru acesti barbari 5. 113loru1 presinta pe acesli Croti cari
()fell la Dunare pac'a, sef al lor Iritalnindu-se cu Valens venil
pe luntrea lu, Lard tumult (eacaczyibbc) barbar si frica a locuitorilor. Se vad corabiile flotei romane legate. In ancore
ca In rAdacini 6. In cete barbarii vin pe mal cu mine, primiti
cu incredere de populatie; Ingenunche i saluta pacea de
la ImpAratul care sufere, In vesmantu-i simplu, dogoarea
soarelui. Cuvintele lui suna puternice, ca odata ale lui Au-

relian, In urechea celor cari vin sa se supuie.

aiurea 7 se vede dinastul" scit sau get", speriat de
Valens, chemat de el la Dunare , vorbind filosofie" cu Imparatul In clipa Impacarii. Cei ce start Indusinaniti Intre ei
Fragm. hist. gr., IV, p. 28, no. 37.
Ibid., pp. 31-3, no. 42.
3 Ibid., p. 33, no. 43. Cf. si ibid., p. 34, no. 46.
2

4 TerniStiU, Oratia VIII: Mx6Occc 8d To% Microtelnauppoawro, met web v

va arAta pie tanarul Valentinian

inpiTrovto TiG liaXX-6ascoe. In Oratia IX

crescut la DunAre i in iernile scitice".

5 Oratia X.
6 lb:d. $i mentiunea podului mai vechiu peste DunAre. V. Walter
Heering, Kaiser Valentinian I. (364-375, n. Chr. , tesa de la Iena.
Magdeburg 1927.
7

Oratia XI.

58

Amintirea Impgriului

acum", se biteleg Cu Romanii. Persil singuri rArnan In

vrAjmAsie

trebuie distrusi.

Luptele urmeazd,Lul ldudandu-se si In ajunul ca-

lastrofei, ca triumfator", ea unul care a biruiL pe Mana

ric, invingand i zdrobind (superatis) pe Geli". Cu, acest
prilej el ridic burguri pe hotar 1 Relatille de comer; ou
Dacia Vint remate: monede pan4 la el s- aril si In p:Artfle.
Sarmizegetusei 2

Care stint raporturile acestor Go(i, odnd in cersire, odnd

in revoltcl, dar vddit fr wzare si de putind credintd, ca
fnssi popula(ia localcl?
Atanaric e pentru. Amian Marcellin un iudex
iudex are
Intelegu11 acesta si la Jordanes: ofiterii lui Justinian sant la
el indices 3 --, i Ternistiu area' cg. acest Hila de jude era
volt de Manaric, carie raspingea pe acela de rege4, ceia ce
nu era un obiceiu german si dovedeste o influent a popullatiei romanic,e care va trai in jude(ele juzilor. Dar si la Quazi
se pun alaturi optimates, nobilii, i iudices 5, ceia ce nu InC. I. L., III, 3653, 5670 a; Tocilescu. Inschriften aus der Dobrudscha, pp. 47-51. E vorba dig victi superatique Gothi", de defensio
rei publicae". Mentiunea ostasilor cari cldde.sc. O Incercare de a
Intregi altfel deck [Athan]arico nu a acceptabild v. ibid., p. 50).
Cf. Judlejch, Die Schlacht bei Adrianop I, In Zeitschr*ft ffir GeschicAtsqvissenschaft, VI 1891), p. 1 i urm.

2 Jung, Passe, p. 17, nota 3. Inscriptia lui Atanaric si victoria lui

Valens asupra Gotilor, In Gardthausen, Ursicinus und die Inschrift
von Dojan, In Hermes, XVII, pp. 251-67. Pentru inscriptia cu Atanaric, si Seleck, In Hermes, XVIII, p. 150 ci urm.
3 Romana,
pp. 47, 50. Pentru Vlahi i juzii lar In Balcani.
Jireek, Gesch. der Serben, I, p. 69 si urm. Ei se Tic apoi primichiari
isptpcxiptec, celnici fruntasi , catunari de la calmn). V si Wnai departe.
4 Oratio de pace, ed. 1605, p. 10: kw lov tiv p.gv tog 6ccaclion
vup.Ccev ditIgtot, ripo ro3 bocccaTol3 bd a-1%mq. Waitz adugia je lng textele din
6 iudicem patentissimum) si XXX, 3, 4
(Thervin(yorum iud,ex), si pe Ambrosiu, In De spiritu sancto, I, prefata hostem ipsurn, iudicem I glum , i, alturi, pentru situatia stpdniteare a lui Atanaric, sipe Isidor de Sevila, In Chron. Gothorum
v. p. 38, nota 6). Pentru Ieronim (Chron'con, a. 370) e un rege,
ca i pentru Orosiu VII, 32).
5 Amian Marcellin, XVII, 12: Aliique optimates et iudices variis
PoPulis praesidentes". ludiaes pentru Romani In Panonia; ibid., XXX,

Amian Mareeillin, XXVII, 5,

5. ludices la Alani; ibid., XXXI, 2. V. *i 8occcasceila Prislcos.

Crisa gotl

59

latura explicatia de mai sus, eaci si acolo era pe atunci o pu-

ternica viata. de Romanie" autonoma, pe care a distrus-o

doar invasia Slavilor 1
In presintarea Intalnirii lui Alanaric Cu Valens, iarAst
sare lumea talburata, dar nu supusd de Goti 2 Imparatul
intinde mana judelui," german i si-1 lace prieten". i emailtul crud pentru trecut cade: In sfarsit Romanii dau pacea, n'o
cumpara.. Nimeni n'a vazul aural numarat barbarilor, nici
alatia si atatia talanti de argint, nici nAvile gemand de 'vesminte, nici cele ce mai Inainte rabdam sa plateasca, folosi.nd
linistea mai grea cleat ngvalirea si sulerind darea anualk, al
carii nume l raspingeam, de i nu ne rusinam de lucrul InsuW. Se retrag chiar,
pentru a nu se crede ca. frica a
hotarat concesii de cara barbarii se buearasera,
provisiile,
tainul, mostenit apoi de Turd" otornani, dandu-se numai t61maciului; targul de hotar, emporiul nu mai e liber oricui,
trebuie sa se cear vole anume
i aceasta
goucs(aq
doma. singure orase la Dunare. Ca masura de precautie se
Inoiesc i Intaresc cetatile de botar, ca i porturile. Sc trage

astfel zidul de diamant"3. Si se adauge cl buna Ingrijire.

a trupelor face set' nu se mai supere locuitorii, de cari deci
aceste locuri se arahl pline, pe cand Inainte se punta rclzboiu
cu dangii mai riin dealt cu barbarii; acesti locuitori se spune
eran plugari. Plngerile acestora, totdeauna ascultate, shut
temute de ostasi.
Iordanes Infatiseazg. pe Atanaric, invitat la Constantinopol,
uimindu-se de splendorile Capitalei admirand puterea Imparatului
(terrenus imperator)t. In curand sicrtul
va fi dus la groap de acesta 1nsusi, ai lui deveuind apoi mi
singur trap" cu oaslea romang. 5. Elemente gotice merg
supt Parnasul capadocian, uncle e o Sadagallhina 6.
ludices i la Orosiu, VII, 40 trim,* In Spania).
2 Oratia X.
3

Ibid.

Getica, pp. 95-6.

Ibid. Ei de vor lupia In Galia contra usurpatorului Eugeniu

ibid.
Un Munclexic comanclA trupe romane in Arabia, dupl Amiau
Maroellin.
Waitz, Ulfila, p. 36.

60

Amintirep Imperiului

Pentru Orosiu, In sfarsit, Gotii crestini, goniti de prigoana

lui Atanaric regele" vin ca la frati 1, la Romani.
Ca pulernic sef got, Atanaric apare si In Viata Si. Saya
ca Atha[na]ridas, fiul lui Rhotesteu", si lang el clerid goti
ca Gutthica si Samsala; In jur o lume care trece, Intr'luni
sens si altul Dundrea 1. El e prigonitorul Sfantului Nichita
aceasta arat un amestec In viata provincialilor.

Prin existe* substratului romanic se explica i, in mare

parte, politica de nesiguranfei a liii Valens fafri de Go(i.

Istoricul bisericesc grec Socrate critia. pe Valens a a preferat apArarea prin barbarii acetia din sate, fixandu-li
i alta lume sciteascii era mi/1leal., ceia ce InseamnA
nata; mai mult dealt cu un veac tn limad, la reizboiul oriunde.
Ing6duinta lui Valens se datoreste, de fapt, mai multor cause:
Se simtia nevoie de ostasi e doar vremea cand Vegetiu spune

nu se afld alAreti mai buni deat Hunii j Alanii3, si

tnare proprietate n desvoltare care se aratd In veacul al

V-lea bine format cerca muncitori de pqmiint. Pe lang. aceasta,

loan din Antiohia afirmA a. Valens voi sA atraga la arianismul

sAu pe Goti 4: In adevAr, pentru Gotii crestinall cetatea

Constantin e o respectatA Christianopolis 5. i Orosiu, de altfel;

aratA c, Gotii cerAnd episcopi lui Valens, li se dan Arieni 6.

Ratiuni economice se adaug6.

Astfel de transporturi de oameni; care vor 'Asa regiunile

de pe malul stting atunci fntdia oard desgolite de pazil, i
pradcl Hunilor, ca cari localnicii se vor fnfelege Inset 2n felul
pe care-1 voin arcita in alt eapitol, se impuneau si pentru
Imperiul, In srbeirea generalA, progresandA, era asa de strns
financiar supt Valens, Incat, din causa cheltuielilor covArsiitoare pentru barbari", a trebuit sA y:Ana i domeniile Statului 7.
Acesta era de fapl raportul Romanilor cu Goiii In ajunul trec,erii lor peste DunAre supt presinnea hunA. Ei nu veniau deci
1 VII, 32.
2 Acta Sanct., April 11.
3

III, Epilog.

4 Fragm. hist. gr., IV, p 608. no. 181, 2.

5 Waitz, Ulfila, p. 16.
6 VII,

33.

7 Hiesichiu de Milet, in Fragm hisf. gr., IV, p. 155, no. 6.

Fig. 11.

Inscrintia romana de la Tropaeum Traiani rentru biruinta asupra barbarilor.

Arch.-(pigr. Mitt., XVII, p. 109.

Crita

6i

got.4

ca barbari nedeprin0 ca fetal de via(d roman, ci, ch,iar neadmitnd lenta cobortre pe Nipru, dintr'o vreme Indepartata, pe
care o propane d. Rostovtev, (rebuje set se tie samd de raporturile lor indelungate ca aceastd regiune care f i Zn vremuri
romane ;i in vremuri bizantine a rdmas supt skipdnirea

Ei vin deci ca la n40e prieteni i patroni de undid

vrerne, ca sd cearld sprijin f i addpost. Geograful din Ravena,
In secolul al IX-lea, asigura ca a avut izvoare scrise de pro-

venienta gotica, de si Intreiga aceast opera e peste masura

de confusa si aproape neiateligibill. De altfel, monede de-ale
lui Constantiu se Intalnesc la Olbia, ceia ce Inseamna mentinerea relatiilor de comer t cu aceste departate regiuni 1.
Ceta(ile erau trzsd cilzute In acest timp, pustii, murdare":
g In Panonia
Amian Marcellin presinta Carnuntum ca
desertum et squalens"
ca atdt mai mult In Dacia, dar nu
s'a pretins vre-odatit di de la Dundrea mijlocie ar fi dispdrut,
prin strdinutare, vechea popolafie romanicd.
Cand deci Valens restabileste si Intareste situatia slapanirii
romane In ScitiaMinora, aceasta n'a putut sa ramfiie fr efeci

pentru relatiile cu celalt mal dunarean. Intaririle facute In

i nici de curn pe cursul orizontal al Dundrii,
aratd 14murit un lucru: cd primejdia gold nu era In ;esul
mantean, rdmas deci neocupat, ca garnisoane romane pe
malul drept al fluviuCui ;i ca Daci liberi, Carpi (erarti in
munte, ci la guri. Numai presiunea Hunilor a facut pe Goti
sa treaca Prutul pentru ca patranderea lor In Balcani
acest punct,

faca pe la Borcea, prin vechiul vad al lu Alexandru-cel-Mare.

Dupa ce Imparatul Valens face prietenia" cu Gotii

ridica zidul de diamant" al strajilor dundrene se Infatiseaza
acuma i refacerea, ca punct central pentru aparare, a Tropaeului lui Traian. Caci de el vorbeste Temistiu, care a fost
Insusi pe acolo, In nepretuita Oratie a X-a, cnd presinta
fasia suptire care Inainteaza asupra bltii (Tivccio0 si se

mantuie cu un deal !nail, de uncle se vede tot ce era im-

prejur". Se face din nou straja

(cppotptov), cu ziduri tari

(cZiltiapotO, pe care vre 'unul din Imparatii de mai Inainte o

ridicase pentru folos, dar din causa greutatii o parasise".

Minns, o. c., p. 470.

62

Amintirea Imperiului

Cgei lucrul la cetate era greu Intr'un tinut farg pia1r bungi,
fr cArAmidk, fdr var, trebuind sg. se aducA materiale peste
multe stadii ca mii de vile. i acum se vede Valens, ca un
nou Amphion, cherng.tor al pietrelor prin vrajg., Indeplinind
opera cu mantle ostasilor credinciosi, pe cari stie sg.-1 erute
printeo bung Impg.rtire a lucrului, puind la tunnel i Insgsi
garda sa i chiar ofiterii.
C Tropacul e acela la care se lucraaz o dovedeste i jocul
de cuvinbe, care se face, spuindu-se c, acu,ma, nu e numai
trofeul de piatrA" ca apgrare, ci i trofeul" mloral al respectului 1.

Temistiu lAuda la ambii Impdrati biruintile asupra Getilor si Sarmatilor 2, cAnd se produse evenimentul neastep tat
care Met]. pe Valens sg. moarg. In mijlocul .unei neasteptale
InfrAngeri.

Trei ani de zile tinuse situatia de nesigurantA pgnA la

pace"; nAvAlirile de iarn1 si de var au fost oprile 3.
oratorul se bucurg.: atunci cnd se mkt fiarele cele mai
I JEW Tpnatov lartrat Talmo; .c% vbc% ox x Xt800 neno:p.ivov, odai xcaxo8v
numb; 6cp' v ropiou, 6cXX'cin can i 'Pcop.atoLg dvaCCUS4.6VK, Wit
nXIJOac cp6vcov wet t przuRchwv, 6666 atopo% vaxp63v
'COUTO &vicrroaav 6 6aXs o
xpuaotiv,

V. memoriul mieu despre

xccfneptcf.
Tropaeum, In Mem. Ac. Ruin., 1935. Mentin Indoielile mete cu pri-

ortzwv, riXV4 itvv Tt ispocre8picf xrzt

vire la marea inscriptie catre Mars Ultor, atribuita lui Traian

chiar
i-a toebuit lui Tocilescu ani lntregi ca s'o reconstiluie
la oea mica, pomenind o rasbunare de Infrangere, care In casul
lui Traian ar fi fost fara sens. A putut cel mult O. se fi Inceput
oeva pe vremea, dar nu prin hotararea cuceritorului. In inscripta
oelor cazuti e fortis[simorum virorum qui pup:mutes] pro re p.
morte occub.", dar del aici Inainte nu mai e visibil decal un singur
o, asa Inca Intregirea: oocubuerunt bello dacico" e a editorilor.
V. si Benndorf, In Arch.-p. 211itt., XIX, p. 192. 0 fortificatie
si la Est de Babadag, Desjardins, In Rev. Arch., VII 1861), pp.
269-70. Salomon Ileinach era de la Inceput pentru opera la Tropaeum a unor solda0; Rev. drch., IV 19042), p. 152, nota 1.
Furtwangler nu WM palm' . obligat" i IL-gat cu nod" al Germanilor pe monumentul de la Adam-Clisl; aceasta ne-ar trimete iar
la Valens i la lupta lui cu Gotii; Intermezzi, p. 67 (dupa. Tacit,
Germ., dar si Seneca, De ira, 3: Iuvenal, XIII, 165; I,ucian, I, 463).
2 Oratia XIII.
8 Ade,lasi, Oratia X.

Crisa gota

63

cumplile, elefanti din Africa, lei din Tesalia si delta Nidulul,

ipopotami, cum s nu se tie la un neam de oarneni, fie si

barbari, dar tot oarneni, plecat, supus si mArturisind cd se
afld In puterea noastrd."1?. Valens a devenit un senin Gotic"
al pAcii. Ce grozavd era sd. fie, In curdnd, ironia vremii! Si
In lauda lui Teodosiu, retorul va spune cd, dacd se trateazd
astfel Scitii", pe langd. Traci"
deci despoporarea era puternicO, viata refugiindu-se In autonomie
vom pierde si
pe Sciti".
Desloeuirea Hunilor a trebuit s se petreaed mult Inaintea
tristelor evenimente din 378 care aduserd aceast infrangere a
ImpAratului Valens in lupia de la Adrianopol si sfarsitul lui
In fldedrile care-i mistuiau bordeiul de refugiu. Pentru scrii-

torul roman Amian Marcellin, care i-a vdzut, barbarii stepei asiatiee, coboratorii elementului turanic supus vechilor
Sciti, acuma total usati, sant si un prilej de descriptie retoricd, In care acest master al cuvintelor mestesugite cauld,
sd. Intreacd. descriptia Scitilor de cdtre Herodot 2 Amanuntele

asa de pitotresei pe care le samAnd pentru a se face din ele

un impresionant tablou amid cdt de mult ceilalfi barbari

trecuserd la obiceiurile romane, pregdtindu-se astfel o all
lame.

Trecdnd peste Alanii blonzi", pe cari acest runic povestitor

precis al imprejordrilor de la 378 Ii pune In JegAturd eu acelasi
mediu al lui Herodot pe care Ina. data 11 face contemporan
pentru ceia ce numeste el geographica perplexitas, si-i descrie
repetnd caracteristica Hunilor, Hunii dau peste satele intinse
ptina departe si rodniee" 3 ale regilor Hermanric i Vithimir,
stApdni peste Gpeuthungi, Gotii rdsdriteni.
Avem a face i aici, nu, cu un Stat got, ci, ca la Tanais, tmde

a ddinuit stdpdnirea romand, cu centrul la Cherson, pdnd

In addncul evului mediu, cu o lame greco-romand care fusese

lncredinfatii de Imperiu aceslor oaspeti". Alti Huni" &Ant

intrebuintati de acesti barbari de mull asezati, din secolul al
Aoelasi, Oratia XVI. Ei au fost supusi cum s'a vazut, fara sange
lacrimi" (ibid.). Teiodosiu ca scitic", tot pin pace, Oratia XIX.
2 XXXI, 2. Fierul adorat In formA de sabie (ibid.) e iarasi un
Imprumut die la vechea descriere a Scililor.

Labe patentes et uberes pagos"; ibid., 3.

64

Amintirea Imperfului

111-lea, contra lavglitorilor. Un copil, Videric, urmasul celui

din urna rege, cgaut In lupta, e luiat In smu de sefii,

ei niste juzi", Alatheus i Saphrax. Fronlul ostrogot se retrage atunci la Nistru, a cgrui asezare o cunoaste bine Amian
Marcellin 1.

Atanaric Incearc din parle-i resislenta, Maud s se malle

valul de la izvoarele rului Gerasus (Prutul) 2, Ong. la Dux-are, care furma de aproape pgmAntarile Taifalilor" 3, - val
care nu era de,cat hotarul, fixat de Romani, al asearii unor
bktrbari mArunti, cari dispg,ruser deci, de si Eatropiu
InfAtiseaA ca presenti i domni ai terii. Surprins de un alac
de noaple al Hunilor, el cearc o retragere la munte, la
muntii cei prApAstiosi"(effugia montium praeruptorum), ceia
ce trimete, ca i izvoarele Prutului", la o regiune foarte sus
a viitoarei Moldo ve. Deci pn atnnci ao(ii nu cunosc.iserd
muntele 4. Dar ai lui prefer s se mut;.; ceia ce aratd
reidelcinarea lor, fie ca plugari, fie ca peistori, ci pdstrarea
Ibid.

2 V. nota urmAtoare. Pentru supercilia Gerasi, care n'ar fi deck

termul rAului ca la Rin i Nil, v. si Jung, Petssr, p. 15, nota 4.
Dar si el admit& pasul BArgAului sau al Rodnei; ibid., p. 16.
3 A suplerciliis Gerasi fluminis ad usque Danubium, Taifalorum
terras praestringens, muros altius erigebat"; ibid.
4 Cf. Tamm, o. c., pp. 87-8, 91. Peintru expeditiile lui Valens, v.
Pentru retragerea
Mommslen, In Hermes, XVII, p. 525 si urm.
Gotilor, Kaindl, Wo fand der erste Zusammenstoss zwischen Flannel'

und Westgothen staff?, In Mitth. des Inst. far &tern Gesch., XII
(1891), p. 304 si urm.; Mommsien, In Hermes, XVI, p. 602 si urm.
Pentru Romania si varbaricum, Waitz, o. c., ppi. 15-6; Amian Marcellin, XVIII, 2, 14; C. I. L., X, 216. De frica Hunilor, s'ar fi ascuns
comori, nu numai la Pietroasa, dar si la SimlAu, la pasurile BupAuAui i VAlcantilui, la Sarmizegetusa Inssi; Jung, Peisse, p. 17.
Tot asa cele de In Cosovoiu Dolj), dd la Cahul; Plopsor, In Germania, 1933, p. 272 i urm. BarWe de aur din plasul BuzAului par
a fi romane; v. Bock, Der Schatz des Westgothanknks Athanarich,
In Mitth. der Centralcommission, XIII 1868), p. 105 si urm.; Jung,
Passe, p. 19.
D. Alfbldi pane o nAvAlire de Sarmati In Tracia
la 378, dup.4 Temistiu, alta la 385, spre Panonia; Untergang der
V., In Cronica numismaticd i
Rednerherrschaft in Panon'en, II.
arheologicd, XI, 103-4, p. 154, despre pretinsul mormAnt de la Chiojd

(C. C. Giurescu) fibulA de argint si aur cu pietre visigotice", capete de vultur.

tit

Crisa gota

formei de lager. Se clipboar deci la DunAre

primiti, supt condi(iile obi$traile, In Tracia.

eer sa fie

In oferta lor prin ducele Mavivus" cf. Alaric), ei nu

fac &cat ce facusera Sarmalii de ambele spete; vor O. fie
acceptati, oferind pentru oaste auxilia. Sfaluitorii, crilicati de
Amian Marcellin, ai lui Valens, cari-i pun In perspectiva

apararea Imperiului mai ieften, aveau dreptate, Cu oarecare

randuiala i cinste la functionariti limesului, aici s'ar fi ajuns,

Se face In proportii mari stramutarea peste Dundre, zi

si noapte". Se Intrebuinteaza adevarate vase de transport, dar
simple luntri, trunchiuri scobite: reounoaftem vechiul fel
localnic de a strcibate apele qi deci i populatia care-I intrebuinreazei. Cine n-a Incape, eared sa treaca In not, asa Incat,

apele fiind crescute, unii sc

si

Ineacd. Pe mewl celalt

a$teaptd. pe Cpotii lui Alavivus si Fridigern provisii si ImpArtirea de ogoare.

Ca vinovati pentru reaua administratie, fostul ofiter care-5i
serve,ste ,n povestire totdeauna dusmdniile, Inseamnd pe Lupi-

cinus, per Thracias comes", de care e vorba si aiu.ra, s1 pe

'un Maximus. Se pare cd se Incearca a cagiga pentru robie
PC fldmanzi.

Tot data se refusd. trecerea Ostrogotilor $i unui Farnobius,

din aceia$i ceatd. Vazand ce se petrece, Atanaric revine atunci
la ideia retragerii In muntii Caucalandului"1. Dar Ostrogotii
trec cu sila 5i mai appal Alanii i Taifalii. Geilalti aju.ng la
Marcianopol.
aici se produc couflicte. Fritigern,

retinul In crawl

unde ai sai n'au voie s Intre, scapd 5i Incepe rdzboiul cu,

oaspetii necinstiti i brutali. Lupicinus e Nita, $i armele
romane sant In manile
Cu altii dintre Goti, cei supt Sueridus si Colias, se petrece
acclasi lucru la Adrianopol, unde, asezati pe iarnit, se gditau
sd. treacd In Asia. Atacati de eetalcni 5i de lucrAtorii din Fabri1 Motivarea cA se simtia umilit pentru jurAmantul Ricut cAndva
In mijlocul DunArii nu se tine: Amian Marcellin spusese doar cl
'el jurase tatAlui a nu alca pAmAntul roman.
5

68

Amintirea impertului

cile Statului, ei resista li. apoi se rAspAndesc, supt Fritigern,

venit aproape, ca s. prade Tracia 1
E acum un adevarat razboiu al hui Spartacu.s, robi barban
unindu-se ca conationalii lor; se adauge o Intreagii populafie
desperatcl de greutatea impositelor. E un act social.

Valens trimete trupe din Asia, colegal Gratian li da ajutoare din Apus. La Salcii," (ad Sanees), multimea rebelilor
se Inchide In cingatoarea carelor. De aici se suie pie dealurile
de 'unde erau s se rapada asupra duismanilor, aruncAnd In
ei mAciucile pArlite In foc, ghioagele nestrujite" pe care
le cAnta poatul romAn contemporan. Ei scapA din Incunjurarea menita lor.
Dupa cAteva luni nurnai, ImpAratul din Orient parAseste Insusi Antiochia pentru a incerca O. aduca In ordine Balcanit

Avangarda hui Sebastianus cas#11. biruinta Intr'o lupt de

harta Muga Adrianopolul apArat si acuma de cetateni, cari
primesc sau ba, dup voie, pe oamenii Implaralului. Se astepta
sosirea hui Gral:jan, cape, de la Bononia (Vi:din, Bdyn), se

coborAse la Sirmium si de aici la Martis Castra, pana unde

patrunsesera bandele alane.
i acuma, de li. recomanda ImpAratului O. dea o frica prin
Infatisarea lui agresivA alor s'A silindu-i la pape, Frtigern
cere nunai voia de a se aseza ca turmele.
Se rAspinge propunerea, si urletul salbatec si trist" al GoOlor primeste asalta' roman pe cAmpul de toamnA, In mirigea canilla te pusese focul, adAugind la cumplita arsita a
zilei si la praful orbitor. Din nou, lusa, de doull. ori, Fritigern
ofer. o Intelegere. Era sA se si faca, daca graba cutrui Iber
War fi dat semnatul de lupta In momentul cAnd lui Fritigern
li veniau calaretii, mult asteptati, ai lui Alalheus si Sapbrax.

Barbarii se impun prin desperare. Rnit de sageat sau

ars In casa ultimului adapost, Valens ramAne pe c8 mpu1
de lupta, cu multi din sefii unei armate pe douA treimi
distrusd 2.

1 Eusebiu, In Chronicum, tbl vina rIscoalei pe ducele Maxim us,

care profit de la aprovisionare. Gotii fuseserA primiti sine armoruin depesiti,one".
2 V. .1 A Gotis, In Thracia, Valen lis trucidatur exerci tus. Ipse
quoque impferator, incensa domo ubi se o ccultaverat, igne consump-

tus est"; Casiodor, Chronicon.

trisa gotg.

Eunapiu, In Viga sofistului Maxim, presintA ca o pedeapsA

pentru pAcate trecute acea moarte a celui de la care n'a
rAmas mcar un oscior"1.

Amasa nAvAlire a avut cele mai largi si mai depArtate

efecte. Elemente gotice sAnt arunca,te nu numai spre Vest,
mide vor cAdea asupra Imperiului roman, ci
spre Nord:
ele duc pe malul rAsArilean al Balticei panA in Fintanda,,
ca i pe cel apusean, suedes, unde in Sudul Tara e Gotia din
litlul regelui Suediei, apoi Gotthland .si CrCitheborgul, arta linearA a vechilor Traci, luala de la mostenitorii lor romanici.
De aici acele covoare dalecarliene pe care le intAlnim pomenite de pe la 1000 2.

De altfel relatii de comed s'au pAstrat, pe lang drumul

din mijlocul stepei, ducAnd in Asia, si mire regiunile Niprului si aceste pArti septentrionale3.

In timpul luptelor religioase, un Audius din Mesopotamia

e exilat la Goti in Scitia4. In vechea palrie n'au rAmas
acei Tetraxiti, al aror nume ar trebui scris Trapeziti, dupA
muntii cu acest nume in .pArtile Crimeii. Ei se constatA IncA
In veacul al XVIII-lea 5 pe cAnd numai pAnA In timpul lui
Walafrid Strabo se mai aflA cei asezati pe la Tomi in Seditia
I 'OTI3 ^rey 6ccerask iv ItailX12 T61v lxue@v Rin Eivov uy& tcpavicrOn Tp6nov,
(u' crce ond bcyriov el; ecvcdpeatv at5pien.

2 Rey. Arch., XIX (19121), p. 158.

3 C. F. Wiberg, Der Einfluss der klassischen V61ker auf den
Norden durch den Handelsuerkehr, aus dem Schwedischen u. I.

Mestorf, Hamburg 1867.

Acolo i despre coloniile pontice, p. 33 i

Rapprturi cu Danemarca In secolul al IV-lea. La Vistula ci

Bornholm, monede bizantine, p. 61. Si in Suedia, p. 63. Negustori
'U.11111.

ieau blani din Scanzia. Monede bizantine ci in Settland, Oeland i pre

coasta de Est a peninsulei suedese, p. 63. In Oeland monede de la
Teodosiu I la Zenon, p. 67. Poate prin Varegi. $i in Schonen i
Halland p5.na la Zenon, p. 69. In Norvegia, p. 71. V. 1110. p. 130.
Ban din al solidului lui Constantin, p. 78.

4 Epiphanius, ed. Dindorf, HP, p. 26; la Tenov, Gesch. der Bulgaren, Berlin-Lipsca 1935, pp. 46-7.
5 Remny, Zur Geschiehte der Donauflotille, 1888; Tomaschek,

Die Goten in Taurien, Viena 1881. De vazut asupra lor, F. Braun,

Die letzten Schicksale der Krimgoten; R. Loewe Die Reste der
Germanen am Schwarzen Mcere. Halle 1896, i Ludwig Schmidt,
Die letzten Goten, In Forschungen und Fortschritte, XI, no. 22
(1-iu August 1935).

68

Amintirea Imperiului

Miel. S'a observat de clurand inteo foaie saseatcd din Ardeal

cu prilejul emigrarii Turcilor din Dobrogea, c in regiunea

Silistrei este un grup de oarneni blonzi Cu aspectul pur germanic; ei ar represinla aici acelasi fenomen de supravietuire
ca al catorva lipuri visigote si pana azi la Toledo. De allfel
vom edea c.t un. izvor arar ca pan In wacul al IX-lea se
mai vorbia gol langa. Tomi, urme germanice apdrand i in
inscriptii.

LAmuririle lui Iordanes, om din veacul al VI-lea, dar avand

izvoare contemporane asupra acestui moment sant interesante
din pulida!l nostru de ved re. Se daduse brand noilor sositi,
nu numai carne de oais si cle vaca dar si de cane si morlaciuni
ale animalelor spurcat-". Golii vanduseel atunci pe sclavii lor:
un rob pentra o pane sau zece livre de, carne. Se oferd apoi
copiii. Se incearca macelarirea tovarasilor lui Fritigern, invitati la un ospat de comandantii romani, pregalitori ai desastrului, Lupicinus si Maximus. Din acel moment Gotii in revolid,

nu mai sant advenae et peregrini", ci cives et domiui"

Pentru Orosiu la Dundre nu e pact s; ducele Maxim praciA
deci contactul cu
PC Goti. Sagetile de dalia" turanica,
llamea Hunilor era mai veclie. decid in lupta de la Adriranopol. Dar si pre-bizantinul Eunaptiu presintd aceasta. ..re-

cere ca precedatd de o rugdciune catre Romani; cine se

imbulzeste silnic e imediat ucis 4.

Ce au lsal Go[ii in vechile lor saiasuri poruenesc lucrdri

visigote in lingaria5. Dar ideia tesaurului lui Atanarte
1 Stockler, in Sichenbilrg sch-deutscher Tageblatt, 31 Iulie 1936.
2 Iordanes, Getica, ed. Mommsen, p. 94. Cf. acelasi, Romana, p. 40
Pentru pArAsirea Tinutului Durostorului la 376, SitzlingsberSchte din
Viena, 1928, P.

63. Ca exagerare a aspectului barbarilor sofistul

Aristion sau Athenion zugrAveste in discursul catre Mitridate pe

Bastarnul de cinci cor, prins de Mitridate; Posidonius, In Fr.

Hist. Gr., III, p. 268.
pp. 214-7.

PrAzi gote, In Reir. Arch., XXV (1901),

8 VII, 33: sine ulla foederis pactione".

4 P. 257. Planul de a asimila" pe Go[i al lui Valens, la Schiller,
o. c., II, p. 396, e o Inchipuire.

5 Pulszky, in Magyarorszg Archaeologidja, Budapesta 1897, p. 19

;1 urm., i aiurea.

Fig. 12.

Fig. 13.

Medalion al Imprarului lulian.

Moneda lui Teodosiu.

11

Crisa gotA

69

ardtat-o si mai sus ca perimald 1. Am putea spune cd ni-a

ramas gotic cam al e german in Brilania, unde o piatrd e
pusd zeitei Avergina de Aurelius Grolus, German" 2 Dar,
cum am spus, limba gancit s'ar fi intrebuin(ql In slujba in
pdrtile Sciliei Micniore si anime la Tomi, pAnd in vremea
Francului Walafrid Strabo sec. al IX-lea) 3.
Dar cine se gandeste la intdriturile lui Valens, la refacerea

Tropaeului, ajpoi la atacul de la Halmyris, 4i va da samd

cd a fost un moment in tare o Gotie pdrea cd. se gdteste
aici. Se poate chiar sd fi fost Goti sau gotisann cunoscutii,
cdlugdri sciti" ale cdror pdreri divergente si drumul la Roma
se vol. ardta mai jos.
In Grecia, dacd Iezeritii, cei de la iezere", sdnt Slavi, Milingii, chiar vorbind aceiasi limbd, apar, prin finala numelui,
ca o rAmdsitd goticd.
Dar si pentru aoeia dintre Goti cari, la ciocnirea cu
s'aiu rdpezit spre Nord, la vechii Scandinalvi, s'au constalat
o influentd gotd", desinente latine", scris gresit i schimbdri orliografice" 4.

Temistiu dd in Oratia a VII-a sentimentul de groazd pe

care-1 trezeste in capitala pasnicd vestea ndvalirilor. El se

gdndia la atacurile gelice si la uciderea lui Decebal la pacatele lui Dominan,. Populatia lusa nu resisld. Apasarea fiscala
era mai grea i decat suferinta de la barbari. i glorificatortul
Impdratilor cuteazd sa spuie: celui ce sufere Hm., tot una-i e
dacd Scit sau Roman e cel care-1 nedreptateste"5.
Imperiul se ardtase incapabil de a-si apdra supusii. Dar ei
1 In Rey. Arch., XVII (1868

p. 46 i urm., de Linas, Trsor de

Ptrossa, II atribula si el Gotilor.

2 Colingwood Brude, Hand-Book, p. 126.

3 Et fidelium fratrum relatione didicimus apud quasdam

rum gentes, maxime Tomitanos, eadem locutione divinas hactenus
celebran i officia; Theologica, I, vin. Si Walafrid Strabo serie: se-

cundum nostram barbariem quae est theotisca" (De rebus ecck-

siasticis, I, vu; ed. Migue, Patr. tal., CXIV, c. 926, sau Diimmler, In
Mon. Germ. Hist. Poetae, II .
I-auritz Weibull, Skul dza uni ihre Vlker in der Darstellung
des Jordanes.
5 Oratia VIII. Acolo si despre lupia cu Seitii". E vorba si de
pecAstigarea ,,provinciei Intre cele dou rauri" (Panonia). intalnim
nAvAlirea Scitilor" cari se opresc numai la orase si marea vArsare
de szinge qi la Libanius, De alta mea, ed. Paris 1627, p. 58.

70

Amintirlea Imperinlui

se dovedian n sta,re sgl se auere singuri. La Adrianopol se'

suiau pe ziduri contra barbarilor, iar cand, In Mesopotamia,
era vorba de a se ceda Persilor un oras, am vg.zut cum cetgtenii, Cu un elocvent avocat In frunte, se oferian, dacI nu
se introduc dusmanii, s iea toat apgrarea asupra lor1. A.stfel

e si situatia pe care o laudg. In Panonia panegiristul lui

Teodosiu, Pacatus.

Amian Marcellin vorbeste Msg. de praetenturae" si statio-

nes agrariae" ale lui Saturninus La 386 Greutungii, vrand

sA treacg. Dunkea, sant distrusi de flota romanii 2
Pe malul stAng al DunArii, In aceste frAnAntgri atat de grele

pentru oaste i lumea oficia1, despre regiunile de sare si

de aur nu se vorbeste nimic, dar In secolul al IV-lea sarea
joac un asa de mare rol, si asq. de firesc, bleat vedem cum
pentru sare, ca i pentru g,raniti, se ceartg. Burgunzii cu
Alamanii 3

In tot ae,est timp sUpt once stApan aceiasi populatie

basg: Valentinian hotgrgste la 370 retrimeterea Tracilor ratacitori la mosia lor, la soltun genitale 4. Incercarea lui Mandus de a forma un Stiat In Mbesiarde-sus i lupta lui
comandantul Sabinianus s. sprijin pe acelag substral.
Cu toate Inchipuitele mime din jurletul Suceava i fibulele

gepide" de care va fi vorba mai departe, turme din viata

germang. la Dungrea noastrl nu s'au gAsit 6
Tot asa de putin, cu toate sfortkile fkute de filologi, cu
imaginatie, cuvinte geto-gepide7. La bu,nul cunoscgior al maAmian Maroellin, XXV, 9, 1. Cf. Ensslin, Zur Geschichtsschreibuing
urul Weltanschaung des Ammianus Marcellinus, 1923.

2 0. Seeck, In Hermes, XI, p. 70, WA aratare de izvor.

3 Amian Marcellin, ed. Paris 1855, XXVIII, 5
4 Cod. Theodos., 15, X, 19. V si Les milices bocales de l'Empire
romain, In Muse Beige, 1903.
5 V. si Hartmann, Cesch. Maier's, I, pp. 152 si birm., 170 si urm.
6 Cf. M. Roska, Monumentele germane din Valea lui Mihai, In
Anuarul Inst. de studii clasice, I, p. 69 si urxn.
7
V. Skok, Gibt's altgiermaqische Bestandteile irn Rumtinischen,
In Zeitschr. f. rum. Philologie, L (1930), pp. 257-79. V., In Neue
Heidelberger Jahrbiicher, III (1893), Domaszewski, Das deutsche Wort
Braid in lateinischen Inschrilten, p. 193 si urm, Inscrippile cu

Crisa gota

71

luTilor dunarene, Iordanes, din secolul al VI-lea, doar ici 0.

colo rasare cate un cuvant got1.
Din potriva, Gofii veciai cu viata romanicd pe ambale
Maluri dundrene, fdrd care existen (a tor parasitaid ar fi fost
imposibild, sill& o influen(d a limbii latine 2, constatata In
traducerea Bibliei de Ulfila,
influenta greaca e mult mai

slaba , care nu poate veni &cat de la acest mediu rural.

Traducerea Bibliei de Ulfila", scrie atat de experientul Harflack, arata ca limba gotica avea acum o notabild parte de
euvinte latine Imprumutate, dar nu prea crestin-biseripesti.
Pe langa aceasta una Mai noul., mai mica probabil in parte
creata de Ulfilas insuoi) de neologisme grecesti" 2. Nu poate
fi vorba de un contact tri Cap adocia de limba greaca, de unde
apostolul Gotilor" si-a adus crestinismul. De altfel Inca din
secolul al 111-lea se vad, cum era natural, captivi romani evangelisand pe Gob. 3.
nurus bruta, brutes (la Ciupria) (sec. III), bruti suae (Cutlovita,
sec. IV). Cf. # Reo. Arch., XXII 1893), pp. 396-7, no. 117. Apoi I.
Borcia, Deutsche Sprachelemente im Rumcinischen, In Jahrbericht
al lui Weigand, X, p. 138 # urm. Pentru cuvinte1e germane # Puscariu,
Dacorornania, II, pp. 603-10; Sandfeld, o. c., p. 96 # urm. la plupart

du temps il s'agit d'tymologies forces ou mame tout A fait fantaisistes, appuyes sur un large emploi de formes intermdiaires supposaes". Cf. Jokl, Balkangermanisch und Germanisches im Alba zestschen, In Festschrift der 57. Versammlung deutscher Philologen und
Schulmcinner, 1929; Hesseling, Zu den germanischen Elementen des
Neugriechischen, Bgz. Zeitschr., XII, p. 595 # urm. Pentru teoriile
bizare ale d-lui Diculescu, mai ales Weigand, In Balkan-Archio,
Cf. Skok, In Zeitschrift f. rom. Phil., XLI, p.
III, p. 307 # urm
420; Giuglea, In Dacoromania, III, p. 966 si urm.; Sextil Puscariu,
ibid., p. 837.
1 V. Fritz Werner, Die Latinitcit der Getica des lordan's, tesA de la
Hal1e-Wittenberg, Halle 1908 cu bibliografie): Gepante, pigrum
agiquid tardtunque"; Ad Scythiae terras quae lingua eorum Oium
vocabantur", pp. 4, 37. Pentru onglul romanic (angulus), Iordanes,
Getica, pp. 140-1.

2 Die Bibel-Ueberselzung Ulfilas zeigt dass das Gotische (lama's

betrachtlichen Bestand lateinischer I.ehnworte hatte,
alles kaum christlich-kirchliche. Daneben steht ein jAngerer, kleinerer (wohl zum Theil erst von Ulfilas selbst geschaffen.er) Bestandteil griechischer Lehnsworte; Harnack, Mission und Ausbreitung des
Christetntams, p. 203, nota 2.
hereitts einen

3 V. Comodian, In Patr. Gr., LXXXVIII, p. 810 # urm, Cf. Epistolele

SI. Vasile, CLXV (CLXX).

CARTEA a II-a

CREATIUNEA ROMANEASCA

CAPITOLUL I.

Formele de viat
Barbarii n'au distrus $i n'au gonit pe Romanii" balcanici,
acum formati In veacul al III-lea mcar, ca si Galo-Romanii
cu o figur bine determinat din Apus. Ei i-au fdrhmitat i
sdreicit: attita. N'au ocupat cu infenrie provinciile, ci au ucis

pentru Irian timp drumurile, Cu toate urmrile ce puteau

pleca de acolo.
Numele si rosturile vechi rmtin de-a lung,u1 Dunrii mij-

locii si de jos.
Aquincum devine Acinco In secolul al III-lea 1 Inteun timp
cand inscriptii In olloarea lui Maximian se gAsese In Panonia 2.

Diocletian $i Maximian, biruind pc barbari $i restabilind

pacea, intriserd Trasmarisca 3 $i refacuser sosele dobrogene 4.

Se trimesese un duce al limesului. Tomi-si aclugia porta

praesidaria, a strjilor 5.
Itinerariul lui Antonin 6, de fapt supt Diocletian, presint
o viat dunrean neschimbat. Astfel Sucidava si toat seria
ora$elor de pe malul drept, a celor din Scitia Minor5.7.
Notitia dignitatum arat trupe $i la Talomoniu $i la Pla-

typegia, tot supt ordinal ducelui hotarului scitic", dim 111 Notitia dignitatum, I, p. 95. Cf. si Contra-Acinco, ibid., p. 96.
Transacinco, ibid., p. 97. Pentru alte fenomene de limba: pone
Novata, p. 96*. Ad Namantia, p. 95*.
2 C. I. L., III, 3522.
3 lbid, 6151. Cf. Tocilescu, Nonumentele, p. 175.
4 Prvan, Salsouia, p. 17 si urm.
5 C. I. L., III, 764, 14450.
6 K. Milner, o. c., p. Ilv si urm.
7 Sarmatii in lupt Cu Romanii si la 391; Sch'Iler, o. c., II, p. 404.

76

Creatiunea romaneascA

mitis Scgthiael. Ele sant compuse Insd In mare parte din

eoloni 2 Itinerariul lui Antonin adauge, du.pd. Salsovia, Salmorude Haltnyris 2, Valla Domitiana, trecand apoi la Istria.

La Halmyris Salmorus" , tuideva aproape si de Dundre

si de Razelm"8, e exilat Eunomiu de Cizic 4. Dupd acelasi
Philostorgius 5, orasul a Post Inal de barbari numai la 384-5
sa'u. 385-6. La Constanta s'a aflat piatra greacd a lui loan, fiul
lui Phokes aitb Koci-cavccaveig, din Constantiana" en sotia lui.
Constanta, liocrtiv4a, si fiica Romana6 Ultima probd de

grijA a drurnurilor dobrogene e cam tot de alunci: Intre 383

0 3927.
0 classis istrica la Mursas pdzeSte raul In sus, o alta trebuie sd fi apdrat malurile dacice. La Noviodunurn e lagdrul
legiunil I Iovia si la Troesmis al legiunii II Herdulia6.
Numai ici si colo pAdurea nAvAleste In locurile pustiite:
Deliormanul-Teleorman, Deliormanul rnicroscilic, Ceatalormanul, 0. pe locul eetAtii Ulmetum.

Numele de Trac se mai pdstreald In oaste, ca 0. cel de

Bess. Astfel o cohors prima Thracum, civium Romanorum, o
cohors Ill Thracnm equitata 1 a Vi-a, alaturi de Iturei, servind In Orient, apoi o cohors prima nziliaria Thracunz Adtier[n]a, o cohors prima Thracum Asahaia. Dar e vorba de o

populatie rurald din care se tidie aparalorii si carmuitorii

Im periului.

1 Ducii la Prvan, Salsouia, p. 42.

2 Hartmann, In Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 125 i urni.
a V. Wicking, Notitia dignitalum, II, pp. 444-5 (cititnd 0 pe Philostorgius, X, c. 6).
4 Dupa Philostorgius, X, 6; Nichifor Kallistos i Acta Sanctorum,
II, Wile, p. 542, Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III 1910 , pp, 93-4.
5 Philostorgius, X, 6; ed. Migne, Patr. lat., LXV, p. 583.
6 Arch.-epigr. Mitt., XIV, p. 30.
indicatie greit din C. I. L.,
7 y. i Weiss, Dobrudscha, p. 65
III, 14464).
8 Notitia dignitatum, I, p. 928e.
9 Mommsen, In C. I. L., III, p. 999, vi. 5i urme ale legiunii I Italice
dle la Novae la Tro-smis; ibid , 6176 6185; Desjardins, Rev. Arch.,
VIT (1868), p. 264. Cf. si Filow, In Kilo, I. c., p. 84; Parvan, Ulmeturn, I, p. 82 0 nota 5.

" Notitia dignitatum, I, p. '324*. Cf. itcd., p. 685 i urm. Pentru

caput basensis", p. 690 Bassiana Inga Sirmiu, Sabattil ulterior),
ib:d , II, p. 52.

Form ele de viap.

77

In aceastg. a doua juinglate a secolulai al IV-lea Peninsula

Balcanicg e, de altfel, plin de oameni. De aici se ieau soldati
pentru luptele din Apus, u.nul, din numeri moesiaci, biet ostas
dungrean mergand s moarg. la Bordeaux, intr'o vreme cnd

erau pe acolo Dalmati

Panonieni de cari era legat ea

origine si Sf. Martin1.

Algtari, o noucl sintesii se face ca barbarii prin acest secol
al 1V-lea. De acolo vine, la Tomi, inscriptia lui Torpilla,
dent un Got 2. Gasim un .,Alata, fiul lui Tzeiuk" cf. Guic
Mongolul 3. Asa si o Maru, faL lui Ioan neguslorul Sfneului
Ioan" (sic) 4.

Dar si caracterul popular al vietii din Sud-Estul roman si

pas1 -ca7a. O ii sei
latina de la Marciano
pol araLa cit paza e meredintala 5i lui dominus mundi `,
dar 5i virtutii oamenilor" 5. Lalinismul rural invadcazg.
din Batcani,
orasul.

Cgci de la, Diocletian Inainte toaLe vochile oebiri dispar,

Satul se impune ca form gene' al.; oppidum, ora9u1, e numai

un saL mai mare si Inigrit6.

Era deci o tntoarcere la ..rtul de unde se plecase. Asa s'a
intniplal cu Insgsi Roma, ttjunsg. la Largul boilor" In locul
Forului ilustru, 5i unele urme din aceastA Intoarcere la originile terdnesti dEnuiau Inett aculm cdteva decenii. In luptg
cu mndra civilisaae romang, sprijinild pe athta puLere militarg. 5i pe un sistom de organisare de o asa de mgiastrit
complicatie, satul tt-acic biruise de la un capl la altul. Oraele din aclh'ncul balcanic se Intorceau, ca si cele din Noric,
din Panonia de sigur,
care d3 accia poate da pe accl Sfant
Martin, apostol al teranilor,
la autonomii aproape rurale
nade.
Jullian, o. c., VIII, pp.
2 Arch.-epigr. M tt., XI, no. 121.
3 Tocilescu, ibid., VIII, 9, no. 23; Fouilles, p. 226; Parvan, Contribu(ii epigrafice, p. 63 i notele.
4 Tocillescu, In revista citat, XI, no. 116; XIX, p. 103, no. 57.
5 C. I. L., III, 14213, 1. Cf. si ibid.. 761.
6 Si, dup Origin.s ale lui Isidor, Gitick, In Sitzungsberiichte ale
Academiei din Viena, 1857, p. 103 si urm. Cf. si Mauro, Andersen,
Milvle i Haverfield, The R-)man to-vn of Do^1Pa, In Archeologia,
LV

1836).

78

Crealiunea romneaseA

prin suburbiile lor rAmase afarA sau prelinse mai depart;

vin sau revin la tipul rural.
Cdderea Zn situa(ia modesta de sat e si causa de capetenie pentru care tnceteazd materialul de inscripril, disparitie
din care s'au tras atlitea conclusii false.
E posibil ca teranii, cu eari, In secolul al VI-lea, Vitalian
va putea s Incerce o rIscoall care era cat pe-aici sA creeze
un ImpArat, sA fi Incercat $1 In aceste pArti, poate si In ale
Daciei, o miscare asemenea Cu aceia a Bagauzilor din Galia,
a Bucolilor din Egipt1. Nu odatA o parte din tre dAn$ii au
trebuit sA fie,
ca teranii ardeleni pe vremea navalirii Tatarilor
cAlAuzi $i ajutAtori ai barbarilor nAvAlirii.
Istoricul bisericesc Sozomen pomene$te, pe vremea aparitiei
Hunilor, pe lAngA Goti $i pe Tracii de lAng6 Istru" 2, deci o
alta poriularie, care nu poate fi deceit elemental romanic.
oare se poate presuptme cii, In vaacurile al IV-lea 5i al
V-lea nu eran raporturi Intra termul pontic, intaril. de Liciniu,
de Constantiu, de Valens, eu fortifileatiile noi de la Salsovia,
Tropaeum i Tomi, $i malul Wing? Dar hrana cu gran con-

tinuA sA vie de acolo. Si apoi, interiorul balcanic fiind plin

de grupe grece$11, elemlentul latin, manifestat, cum vom vedea,

$i In numele episcopilor tomilani, aratA persisten[a formape ambele maluri dunkene.

tiunii
A$a, vechiul Halmyros, cAntat odinioarA de Ovidiu $i pe care

1-am regasit In forma nouA, pomenit, ca loe de martiriu, In

Viala Sf. Epictet i Aslron3, e acum un simplu sat: Ii vedem
pe locuitori bland apd de la Dui-Ike.

1 Dio Cassius, LXXI, 4.

2 Opcgt totc nap& %by "Iarpov ; VI, 37. Mntru castelul in orbe /pac
sat) dunArean, v. Jireek, Das christliche Element, p. 6.

2 A. SS., Me, II, p 542 $i urm.

CAPITOLUL II.

Legea" romineasci
Una din manifestatiile acestei puternke vieti popularel,
putnd s existe fr a atrage atentia si a fi pomenit in
izvoarele scrise, documente si povestiri, e fr. Indoial si
acel crestinism al nostru, al nostru al tuturora, si pe un mal
dunrean si pe celalt, intre Marea Neagr si Adriatia; el
[rebulle cercetat si allfel decat printeo insirare de cuvinte,
printr'o interpretare de piese archeologice si printr'o chitare
In listele de martiri ori chiar si in biografia, indoielnic, a
unui misionar. Numai puindu-1 In legtur cu tot mediul
ca si, mai ales, cu o intreag viat a multimilor umile ii
putem gsi adevAratul sens.
Intre oamenii kle multe neamuri cari au fost adusi In Dacia

ca ostasi 1, ca muncitori in mine si In ocnele die sare sau

cari au venit ca exploatatori si ca negustori e cu neputint
ca, pe langl inchintorli altor cAlturi, s6 nu fi fost si aderenli
ai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotiiit mula vreme
crestinismul. Li s'au cAutat numele in pietre si In vase. Facusem urmatoarele observatii asupra semnelor ce s'ar fi gsit

In Dacia, cand Incl ele, cum se va ardta mai departe, nu

fuseser cercetate si rspinse Inteun studiu cu totul recent2.
1 Dupa Domaszewski, in 117 estdeutsche Zeitschrift, XIV, p. 67,
ecol dupA Constantin oastm ar fi fost lila tot plgan. Cf. i
Steln, o. c., p. 147. V. i Harnack, Die Mission und Ausbreitung des
un

Cluistentums in den ersten drei lahrhunderten, 2 vol., 1924, Geffcken,

Der Ausgang des Griechischen Heidentums, 1920.
2 Daicoviciu, in Anuarul Institutului de studii clasice, II, p. 192
i urm.

Creatiunea ronigneasca

Ao

O veche inscriptie de la Napoca IncepuLd D. M." e terminat cu cruceal. S'a gdsit In OlLf..nia si o cruce zggriat pe
uln vas la Galichilica 2. Dar inscriptii crestine numai cu p

de douti ori barat nu se afld aici 3. Nu se vede, ca la Salona,

Hristos, regele regilor", rugal sd aibd, zi si noapte, ochii

deschisi" agupra unei case 4. Nimic iardsi, din inscriptii ca
a Sfrintei Sinagoge" africane 5.
In ce priveste obiectele accstea cii aparente cre5tin,3
si
ele puleau fi fabricate aiurea i pietrele cu simbolele Bisericii , de sigur cd unul, un intaglio, e nesigur, nectar si, cum
s'a observat, adus poate de aiurea, lar inscriptia de la Napoca
presinta, oarecunz, un monogram care n'ar putea s apartie

nici epocei constantiniene, (And e sigur ca orasul nu mai

exista, cu atat mai putin sd se Nall sdpa acolo inscriptii de
o asa de bun ortografie si de o formd asa de Ingrijitd. Iar
crucea de pe opaite n'ar avea niciun sens In legtitur cu
cum nu s'ar putea atribui unul mulLelor cruci Intrebuintate In
arta noastrg. populard. Nu cred ca s'ar putea acorda caracterul

crestin nici altui object, un sarcofag, aflat In aulasi Nord

dacic Intr'o epocd In care bogkia disparuse cu tot ceia
poke crea ea In juruli
fall de cei morti. De altfel
urmele de crestinism nu se putean pdstra cii secolele pe
modestek cruci de kmn din cimitirele sdlesti, care se allgi
si la Silrbi 6. Si 1.111 scriitor frances fIcea aceast observalie
Cu privire la san_sele de dclinuire ak monu.mentelor: FamiIiile bogate putean singure sd-si permit luxul funzbru. Mormintele mai umile, pe care inscriptii aksea foarte miscdloare
ni le arat ridicate cu ajutorul unor economii Cu greu sirdnse
de vre-o cgsnicie mica, erau fireste mai putin Ingrijite; niciun

testator nu fixase pentru Intretinerea lor venituri bogate si

nu interesase urmasi, liberti i numerosi clinU sd veghez.d
V. INicolaescu-Plowir, Vechimea crestinismului in Dacia, Craiova
1933.

2 v. Eph. Epigr., X, p. 133, no. 521.

3 C. I. L., III, 2674.
4 Ephem. epigr., VII, p. 49, no. 147.
5 V., ibid., passim. Cf. ibid., p. 168, no. 512. Rare In Britania,
unde pe Intiilneste i ciudata formulA Iacet hic, plus minus"; v.
Collingwood, Roman Britain, pp. 95-6.

6 0 observg i Jire6ek, Staat u. Ges., III, p 76.

Legea romAneascA

81

la pdstrarea lor. Timpul deci impraslia mai mult sau mai

putin rdpede aceste pietre neglijate".
Totusi acei cari, ca dreptate, nu recunosc In anume semne
la noi o Indrturie indoielnici, dar ajung une ori i la Incheierea c, nefiind semnul, creslinismul insusi ar fi lipsit, nu se
gAndesc c acesli crestini, pe o vreme ciind credinta lor era
urmttrild I, n'aveau niciun interes,

cdci 11U oricine are pasiu-

nea martiriului,sd ardle public de ce credintd crau inritu.riti 2 Mdrturisitorii erau martiri, si cea mai mare parte dintre
convertitii la noul crez nu doriau sd pdLimeascd de ;nfi..aa
cal dului 3

Dacd ip Africa inscripthle cretina de toL felul abundd4,

e din causa caracterului ca total special sup!. raportul ,epigrafic al regiunii. Siria e insd de o foarte mare sdrAcie,
nici unele provincii apusen.e nu stint maii fericite ca Dacia.
Niciodald insd centre asa de putin importante cum au fost
toldeauna Ulpia Traiana, Apulum, Napoca, Porolissum, in
Ardeal, sau cele din Banal, cele, si mai slabe, de pc malul
muniean al Dundrii, n'au fost In conditii de acelca bleat sd
poatd oferi un adapost noilor figuri sacre. ARM a pwtut fi
doar In Scitia Minord pentru Tomi, care fiird indoial In

cele ateva mici basilioe ale ei si-a aval un patron din

noua mitologie crestind, care s'a alipit in chipul cel mai
firesc la cea veche
I. Mai tArziu numai s'e poate scrie inteo inscrlptic ca aceia din

Arch.-epigr. Alitt., VIII, p. 225,

no. 60.
2 DupA Saineanu, si a ptIngeiri ar veni din pAgtin, eitAnd i pAn-

Heracleia: xpiatcant U 7C/VTEC gain`,

garl" la Ispireiscu; Incercare asupra semas'ologiei, p. 30 si nota 6.

AceJai asupra lui pgadz, car1e ar fi iugoslav, p. 31.
3 Vestita inscriptie Cu inter fedeles Ldelis fuit, inter al je nos pagana (sic) fuit"; Giuseppe Rossi, In Bulletino di archeolog a cristiana,
1877, p.118 si urm.; si In Cozzo, La corporazione dei figul' ed i bolli
doliarii, In Mem. Academiei dei Lincei, 1936, p. 229. Soarele si luna
(officina solis et lunae), i pe sirnbolele vaselor, venind din Persia,
P. c., p, 260 si urm. Si la croc,e decussata solare, espressione certa.
del culto mitriaco"; ibid., p. 268. Acvila solarA, n ke solarA, etc., bid,

p. 269 si urm.

Nu s'a fAcut nici in Orientul mai depArtat o statislicA a martirilor pe provincii. V, pentru al Sfintei Glicerii la Heracleia, Arch.-ep.
Mitt., VIII, p. 727.
6

Creatiunea romneasca

82

Dar crestinismul nu trebide privit, in afara de predicarea

sacrlt a lui Isus, ca o doctring. nota, zbuenind de odala, gata
fgcuta. Pe lngg. pregfairea In Biserica Incephiloare este $i o
alt pregalire dincolo de &ma, fi In jurul ei. Pe vremea lui
Aurelian Indreplarea spre monoteism cuprindca $i laggrele, care
trebuie considerate ca unul din mijloacele de dipetenie pentru

rgspandirea religiei cele nota, ea hind mull timp un cult secret militar si o vrajei pentr7 victorie. Dacg pe la 300 in Galia
imaginile zeilor celti apar pe sleaguri 1, toLusi mintile simple
cereau $i un simbol unic, i nicilunul nu palea s fie mai
slrglucitor, mai mgret dead Soarele, Sfdntal Soare al su.perstitiei $i al dinlecului poporului nostru de la targ 2 Impgratul

Insusi e privit ca un dublu al Soarelui" 2.

De mult Ins filosofii concepeau un monoteism mai curat 3.
Seneca Intrebase 4: Ce e Dumnezeu?
Mintea lumii". Quid
est Deus? Mens universa". i misterele, intru toate aseme-

nea, vin pe multe cgi5. De fapt, putea fi cineva mai mull

sau mai pu(in. creftin.
Paul Allard, Perscution de Diocltien, II, p. 21.
Piganiol, Canstantin-le-Grand, pp. 24-5. Pentru culturile her,
metice, ea al lui Asclepius, ibid., p. 23 si urm. $i in La paix constantinienne et le catholicisme Paris 1914), al lui Pierre Baliffol:
Sol invf:clus, Sol dominus imperi romani pp. 69, 75), hinge summus deus, deus aeternus (ibid , pp. 188 i urm., 193 si urm.). La
313 Licinius se roagg. la sanctus summus deus"; p. 201. Cat despre
Constantin, el spune: institutum meum ipsius principis munus, de
trabeeza pe episcopi de frati" (ibd., p. 527). Diocletian si Maximien Se inchina diis genit:s et deorum creatoribus; Heuzey-Dumont, o. c., p. 389. Vestita formula visata de el, In hoc signo vinces
se afla, de altfel, In inscriptii de forma plopularg;
To6up ot mat&
2

vcxoiim;
3

ibid., p. 172.

Despre o mai veehe

sin lesa religioasa v.

Parvan, Gdnduri

despre oiata si moarte ta Greco-Romanii din Pontul stan7, In Rev.

1st., VI, pp. 15-49, Silvanus sau Liber sant intitu1ai pardheus in
inscriptii; v. Burekhardt, Konstantin, p. 192.
4 Natur. quaest., prefata, 12. Si urmeaza: quod v:des Eolum et
quod non vides totum... Solus est omnia". Supt Diocletian, crestin
e familia patriciang a lui Acilius Glabrio; Paul Allard, 1. c., pp. rx-x.
5 V. Burckhardt, o. c., p. 197 si irm. Din partee polemistilor
cre$tini conlemporani aceasta se tagaduieste fr dreptate. In acest
sens s'a putut spune de Constrntin-cel-Mare nsui ea era ireliOos";
ibid., p. 369.

Legea romdneased

83

Terminul dominus et deus Incepe de la Domitian1. Se invoca

Zeul cel mai InalL, stdpAnul vanturilor si a toalg. carn3a"

pentru a pedepsi pe ucigasii ned_scoperiti 2 .5i dogma Trei:nii

se poale gAsi In lumea barbarI.3.

Nu e de mirare deci s fi pNiruns la vechii credinciosi ai
nemuririi clturi ca acelea care fAceau pe o GaloromanI
vorbeascA astfel: Intre morti sant douA cele: unii rdtdcesc pe
Omani, ceilalti danteazA cu stelele eterului; dintre Reeslia
fac parte eu5 aci am cdpiaal un zeu de ealduz" 4. Strigdtul
in aeternum renatus 5 a trebuit sd rdsune din multe guri dire
zeul mijlocitor i mntuitor, care fericia pe credinciosi In
pesterile sale.

Tacit Insusi era aproape crestin cand credea In alta nemurire decat a religiei oficiale: Dac nu se sting cu trupul
sufletele cele mari, odihne5le In pace" 6, spunea el umbrei socrului sdn, crestin ca morald, nobilului Agricola: Si, ut sapientibus placet, non curn corpore extinguuntur magnae animae,
placide quiescas.

De altfel trecerea la creslinism e foarle adesea o simpld

traducere din priganismul anterior. S'a arAtat adesea de unde
vine marele cult al Maicii Domnului, In Apus ca si In RAsArit,
si s'a recunoseut cu dreptate In Sf. Gheorghe continuarea

atat de popularului erou trac" 7. Cosma si Damian apar In

veacul al IV-lea ca inlocuitori ai dioscurilor la Cavara S.
1 Gsell, Domitien, pp. 52, 73; Paribeni, Optimus Princeps, I, p
144. Cf. 0 Calocilius Cyprianus, In colectia cLal a vechilor scrlitori
cnestini, III', ibid., p. 25: Unus igitur omnium Dominus Deus". Si
p. 785.
2 Tocilescu, Monumentele, p. 439 si urm.
8 Pentru o treime celtica, Vendrys, In Comptes-rendus ale Academiei de Inscriptii, Iulio-Octombre 1935, p. 324 si urm.; A. Ehrvard,
Das Christentum im reimischan Reiche b's Konstant n, Strassburg
1911.

4 Dupd Millin, Voyage dans les dpartenymts da Mili, II, p.

198, la Burckhardt, o. c., p. 202, nata 1.
5 Ibid., pp. 206, 211 si urm. (mobil de taurobolli . Penlru E.emnul
crucii la Constan tin, Alf61di, in 7'he Journal of Roman studies,
XXII (1932), p. 9 si urm.
6

Vita Agricolate, 46.

7 V. si Dumont, Mlangles, p. 218 i urm.

8 Kalinka, o. c., C. 196, no. 233.

84

Creatitmea romgneascg

Dar de sigur ca. d. Zeiller avea dreptate O. se Intrebe daca

aceste citlturi orientale au fost un ajutor sau o piedecli pentru
raspandirea crestinismului 1.
Ca si instruc(iile lui Traian catre Pliniu cel Tanar, cu privire

la politica fata de crestini, felul cum pc vremea lui Adrian

vorbesle Sueloniu dc Chrestus si de secta lui, soiu de oameni
de o superstitie nota 5i rgat facaloare" 2, arata cli pe west
Limp nu putea fi vorba de o transactie co tradflia
Dar intre soldatii lui Marcu Aureliu era i o legiune de crestinti
din Mitilene 3. Izvoarele nu lipsesc pantru a precisa in ce

priveste situatia calturilor ascunse In Dacia4.

Venind la sintcsa r3ligioasa a poporului nostru, ceia ce lip-

seste cu totul e amintirca zeului local, care nu e eel mai,

mare, ci eel mai activ. Sfintilor nu li s'a rr,parlisal niciodala un
oururne tinut; ei nu sant leg4i, ca la Greet, dar si la Francesih

de un anume munte,

Sfanlul Ilie la Delphi, in locul lu

Apollon , de o anume apa, cu Nimfale sale, de o padure
ca aceia prin care la Elini rataciau Driade si Amadriade,
singura. Mama Padurii venind din cine 5tie ce vechi infiltratii
uralo-allaice, care dau asifel o hAd.lt viatli divinli codrului,

tolu5i a5a de strans legal de viata poporului nostru5.

In religia Romanului e si ceva general, universal. El n'a
Les orig'nes chrtiennes dans les provinces danubiennes, Paris
1918, p.

3.

2 Nero, XVI.
3 Dio Cassius, LXXI, 9.

4 Pentru raporturile ImpAratilor, dar cit titlu privat, cu crestinismul v. si, ln Rev. Arch., XXXII 1879 , pl. 154 si urm. B. Aub,
chrisranisme de Marcia, la favorite de l'emperear Commode, 1879.
Cf. si Dio Cassius, LXXII, 4. Pentru intrebarea dacA Impgratul
Filip a fost cnestin; Rev. Arch., XL 1880), p. 140 si
3 V. si ce scrie, bite carta curioasg, dar nu fail discernmnt
In materie de folklore, Sofie v. Thrum, in Ellmographische Ina-

logien, Bin Beitrag zur Gestaltungs- and Entwicklangsgeschichle

der Rcligicnen, Iena 1894: Im Folgenden will ich nachweisen dass
auch int Lleben unseres rumfinischen Volkes das Andenken des
asiatischen Sonnen-dienstes durch die Anwendung derselben Symbole
sich vielfach offenbart" p. 35 . Se citeaz roata de paie aprinse
la Ponor, roata pe pgreti si cruce, ibid , Si ochiul lui Dumnezeu, pp. 36-7. Coarnele din pieptAnAtura femeilor i zcita Dendis,

p. 57. Copacul vietii la femeia din Orastie, p. 65.

Legea romaneasdA

85

inteles niciodatg sg-si tie un Dumlnezeu pentru sine. Lumea

Loatg. e diving., dar e diving. Nutra toti oarnienii fr osebire.
In credinta acestor rurali va Lrgi mai mult acel Dominus
Deus-Dumnezeu al secolului al III-lea i dect Sabaolut noii

religii ebraice. De aici forma par bisericeasc a lui 'SUS

Hristos i In abisina: Crislels , a cgrui accentuare pe ultima
e fAcutg. prin asamanAri c't supus, &finillos 2.

Pasagiul, dese ori cilat, din Tertulian 3, despre patrunderea

crestinismului si la Sarmati i Daci si Germani i Sciti."

e ca si cum s'ar zice si: ultima Thule". C. astfel de scriliitori biserkesli ca Tertulian mai ales, dar si Origena, i unul
si alLul neavlind cunostinta locurilor de aici 5i de sigur
nici stiri de la vre-o bisric organisalg, pomcnesc Si pe
Daci intre cei cuceriti de noua cnedintg., acsasta nu aralg.

&cat ra'vna lor de a argla cit legea cretina s'a Inlins preLutindeni. De altfel e vorba de o vreme cnd mai pretutindeni
nu se poate vorbi de alLe organisatii decdt cele inlmplg.toare
si ascunse, Indltate de legende t4rzii.
Nu pare nici a fi oposilla vazulg. de Pftrvan4 intre pasagiile
lui Tertulian si Origene despre situatia la Britani, Germani,

Dad, Sarmati si Sciti; Origene caut a spunc c nu auzise

la aceslia c-uvantul lui Dunniezeu, dar II vor auzi, fiindea
s'au falcut cresUni, la judecala cea de pe urmg..
Dar numele de Chrestos, In legatur cu acel Chrestus"
din pasagiul, alai de disputal, al lui Tacit, cu privire, de
V. i Ramsay, The church in tiv- Roman Empire before A. D.
170, Londra 1893.
2 Un Annius fidelis in Christp" pe Rin; Reu. Arch., XXXI (1897),

p. 159, no. 68.

3 Contra ludaeos, cap. 6 (7).

De allfel trebuie sa recunosc c aoela

din Paulin de Nola despre Sf. Nichita, In care e vorba de opera

facuta la Geti" i de uterque Dacus", n'are un seus mai precis
bucata XXX . Locul din scr:soariea lui loan Hrisostomul, Patriarhul
Constantinopoliei, despre episcepul Unila din Gotia", unde e un rege

al Gotilor", nu peale fi alribuit, cwn o face Relsler (Rom. St., p.

90) nici Gotilor din Crime'a, ande, de altfel, clericii, supt influenta
Chersonului, au nume greceti; isg tv P6T0cov In secolul al 'V-lea
nu poatie fi dect Teodoric, la Novae. Pentru un cretinism mai
tArziu, in slecolul al III-lea, Parvan, Meya cuvinte, p. 52, nota 2.
4 Crestinismul daco-roman, r. 75.

86

Creatiunea romAneascg

sigur, la Mntuitorul Insusi,si nu e exclus ca aceasta s1 se

datoreascg, pe o vreme cAnd crestini erau si In jurul ImpAratului, unei legAturi ascuase cu credinta cea notiA, ea atill
Mai mult, ca eAt, hie epigramg. indecentg, e vorba si de le-

rusalimul ars: de Solgmis venit perustis , nu e rar In

acesle pArti. Astfel, un Chrestos In Moesia-de-sus1, un altul

la Apulum 2, cum, de altfel, gAsim si la Martial, tocmai in
acel timp, um Cures tus, o Chrestiana, o Chrestilla 3.
Satele InsA, pagi, de unde si sensul de InchinAtor al vechi-

lor zei pe care 1-a cApAtat si la noi si la alte popoare cuvAntul de paganus (pigtin, it. si iberic: pagdno, franc. paien 4;

In limba germanA Heiden t:Int oamenii de la tail", de pe

Heiden), au rgmas en traditia strAmosilor i, chiar atunci cAnd

s'au raliat la noua credintg acum sprijinitg. pe Indemnul, pe

ordinul ImpArAtesc, In vremea lui Constantin-cel-Mare si a
urmasilor lui, au vArsat In noua confusiune religioasA cea mai

mare parte din vechile inchipuiri si datini. Nu e greu sg.

se arAte larga parte de 0.ganism care e si acuma In religia,
de un materialism une ori grosolan si de superstitioase ilusii,
a satelor. Din pAganismul sdAnc InrAdAcinat care a cAzul
pe Incetul Intr'un folklore insondabil, au rAmas, In jurul
dracului, o sumedenie de superslitii, care leagd si desleagd,
Cu strige i strigoi, cu vergelatul i alte obiceittri care, supt

nume slavone, dar de sigur fgrg. O. vie de la o influentA

slavg, s'au pAstrat pg.a. la noi5.
Unde provincia romanA a fost dominalg. de cetAti, acolo
tnsA fireste cg. s'a putut desfasura o propagandA, Cu grabnice si statornice urmAri. La alle posibilitgli de pAtrundere
C. I. L., III, 1656.
2 Ibid., 1212.
3 VII; LV. V. i ibid., II, XXXI; VIII, xmii; IX, xxvii. Forma chresti,
bunii", la Clement de Alexandria, Stromato, II, iv. Dupd. Tertulian,

la care, cum am spits In text, e o simpl enumerare vaga de

popoare, i dup Lactantiu, pAg'dnii zic Chrestus i chrestiani; F.
Blass, In Hermes, XXX (1895 'pp. 466-7. Un Chrestius supt Constantin-

cel-Maiie; Sexhis Aurelius Victor, Epit., XLI. Cf. si Paribeni, Cresto

i cristiani, In Bilychtes, III (1914).
4 Pentru payanicum, clAdire, Rey. Arch., VI 19052), p. 474, no. 119.
5 V. si tesa lui Lulk, De vocis samba and paganus, REonigsberg
1910 (n'am avut-o la finlemAna).

Legea romdneascd

87

se adn& i aceia de a-si avea biserica gata Melad In ciddirea judecdloreascd a basilieci1, Cu lreeerea sfntului Ingropal
In cldirea de supt prnnt, ldngd fdnldna de apd. binecuvanluid, In locul zeului detronal, Sfantul Martin fiind aslfel stdsufletul orasului Tours, Sfantul Dionisiu, alt venut. de

departe, al Lutetiei Parisienilor, pr,cum Sfdntul Alexandru

era adorat la Dundre, Sf. Dasius d3 la Dacius? la Durosm, Sfintii Vasile i Trifon In orasele dalmatiene.
S'a spus si repetat cd Scitia ar fi fost dald apostolului Andrei; dar e Intrebarea: care Scitie? Nu poale fi vorba de cea

Mare, care, de allfel, nu mai parla acest nume dedil ea o

amintire istoricd 2 De alminterea, acolo nu se afld aminlirea
unor martiri.

Oricum, In ce priveste Inlinderea creslinismulul In SudEstul i Estul european, un lucra e sigur: cd ea a trebuit

sd se f oloseas'ed de unit atea elenicit In jurul Meirii N egre

Astfel, si In aceastd privinfd, rolul cettilor grecesti a

tu.

buit sd fie mare: doar prin Marsilia a pdtrans noua religiL

In Galia, si, dacd lipsesc terminii greeesti, e pentru cd aceste
celdti Insesi, Cu inscriptiile lor, si bilingve, se latinisau. Un
om din Pont se Intillnesle doar IiIngd un Frigian I un
Efesian la originile
Astfel, tot crestinismul balcanic inainte de Constantin 5 va
fi legal de coashele Mirii, de slatiunile mari ale drumurilor
imperiaIe, de existenta unor sinagog- evreiesbiG. El e In legaceiasi dependen(d ca pentru vi a(a cetdreneasca
turd dcci
Pentru basilica din cas, Salomon Reinach, In Reu. Arch., XXI
(19131), p. 449 (durd R. Lemaire,L'origine de la basilique
Bruxqlles [1912]).

2 Euslebiu, Hist. Eccl., III, 1, 1

i Zeiller, Hist, de l'Eglise, I, pp. 281-3.
3 Cf. Lebreton
4 Jullian, o. c., IV, p. 486, npta. 4.
5 V. Acta Sanctorum, Ittlie II, p 538 si urm. Pentru Constantin,
devotus Sanctae Ecclesiae defensor atque adjutor in omnibus"; Percy
Ernst Schramm, In Byz. Z4tschr., XXX, p. 424 si urrn.
6 V. Harnack, Die Mission und Ausbreitung des Christentums. Cf.
Zeille,r, o. c.; Raymond Netzhammer, Das altchristliche Tomi, Salzbuim
1903; Die rhr'sllichen Altertiimer der Dobrogea, Bucuresti 1906.

88

Creatiunea romAnease5

mai veche, cu imprumulul de zei i cu termal sudic, rasaritean, nordic, al Pontului, de unde un episcop de Gotia, Teofil,
iea parte la sinodul din Niceia 2; Bosporul Isi are si el un sef
creslin. In Nord, crucea initialI apare langa obisnuita formula
a bunei sorti" bite inscriptie de la Cherciu, care poarld numete regelui local, Tiberiu Iuliu Sauromates s. De aici si mai
puternica desvoltare, mai ttirziu, a unui episcopat al Gotiei
cramlene.

Deci va trebui sa fi fost crestini diin mai vechi vremuri

In partile de la Marcianopole, In toala Scitia Minora' sd,
In banda, paralel, a Istrului (Axiupolis, Noviodunum, Hal-

myris 4. Doar avem supt Diocletian, cum se va arta in urlmArirea pe fir cro.nologic a primilor episcopi ai Scitiei Minore, pe Evangelicus de la Tomi5. Regiunile moesice,
tot episcopal de Singidunum 6, 1-Aman In urm5., si ciliar fa1.a
de cele panonice, unde episcopi se Intalnese prin toate cen-

trele Inca din veacal al III-lea, care a dat pe un Victorin,

pe un Sf. IeroniM, gloria a literalua crestine din secolul al
\r-lea, pe acel Sf. Martin, adorat In Galia ca un deschizalor
de cale si patron al provinci2i, L faja de Iliric, care s'a
luminat crestinest-, foarle rApede, in aceiasi formd latina, din
Italia. La Muna se vorbeste, de clire Sulpiciu Sever 7, despre

o basilicl a marlirilor".
Astfel, si prin rAspandirea In cetatile ponlice i prin ce
a plecat din aceste centre de unde a venit i atta,activilate
economica si arIistic., mult mai mult decat prin propagandele misionare, de care va fi vorba, i prin cine stie ce influente oficiale din vremea constantiniana s'a ajuns la adop-

1 Nu e fdrd interes faptul a In Moesia Anul Nou era cel de la

Mlanges Wad, p. 365, nota 1.
2 Eusebiu, Vita Constantini, III, 7. Discutie asupm lui, In Pd.rvan,

Antiochia

Contributii epigrafice, p. 12, nota 27 si p. 13 si urm. El ar vol sa

admitd o Gothile" de pe malul sting dundrean, dar ea n'a existat
niciodatd. Poate din Cherson.
8 Minns, o. c., p. 657.
4 PArvan, o. c., p. 14 si urm.
5 Ibid., p. 12.
6 ibid.
7 Chronica, II, 38, 5.

Legea romAneascit

89

tarea din ce In ce mai generall a unui crestiuism de sinles

si de folklore, cu, prea putinA teologie" si chiar adevgrala
ierarhie In el.
Acestui fapt, cg.ci, allfel, am avea, ca la Gold, o Inilurire
greceasa, i se datoreste c. tot vocalndariul crestinismuluti
e la noi, latin. Asa, In siiptamiina ci In zilele sdpig.man,ii,
latine, ca In dialeclul venetian: Luni, Marti, Miercuri, Joi,
Vineri, Smb61,
nuniela acesla oferind dificultti pe ca,re
le Inlatual casuri, nu numai In Asia, dar si la Neolaiiini
de ex. francesul Same(101, Duminea.,
si lalin de o oarecare veehime. Crestinismul crucii are o lege cu un crez,
o fede (lides) la Maeedoneni 2, In care crestinul se inchind v.
si Fnchinelciune) 1-ui Dumnezeu g zciu), Donmului, lui sus 3,
Dumnezeu impelitat, In bisericd 4, i aceasta are o tdmphi. Si
In Sardinia Intalnim docummtar forma vethilica, adecd vasilica, din baslica, pronuntatA greceste'. Dac am fi asteptal
i Riisler, Ueber die Namen der Wochenlage, Viena 1865. Pentra
i Gustav leer, Zur Geschichte des Wortes Samstag,
In Indogermanische Forschungen, IV 1894), p. 326 si urm. Citeaza
i aqi6ccrotk In Egipt, p. 327. El adauge: Die griechische Kirchenspa-ache hat gewiss ein a6zto 0 so wenig gekannt wie die lateinische
ein Sambalum... Die Form acip.6cerov war lediglich eine vulgargiechische Form, eine Form der Volkssprache", ibid., p 329. Si Samba,
SihnbAtA, v.

la Otranto p. 329), pe langa francesul samedi i laLinul sonda. Ulfila

are sabati um, sabbato flags (ibid. , V Sambatios, In Zeitdchrift f. rom
Phil., XVII, pp. 563-6. Mikloiich, in Beitrage zur Lautlehre der

rumdnischen Dialecte, III, p. 23, credea si. el a RomAnii au imprur

mutat cuvAntul de la Slavi. Iti lipseste o SmbAtA" e o explresie
curioasA, inexplicabilA. Pentru Silmbata", ca serbAtoare si a sAmbAta", si Saineanu, o. c., p. 42, care citeazA Biblia de la 1688 Exodul

XXVI, 34), dar aici e un evident imprumut literar dupd vre unu1
din textele intrebuintate.
2 Tomaschek, Sitzungsber.chte din Viena, 1882, p. 487
2 Forma e greacA, tArzie. Dar Ihsus devine i la Francesi, la Italieni, lsus, Ges, ca accentul pa ultima.

4 Tribunal basilicae" la o bisericA; Marcelle Azra Hincks, Rev.

Arch., XIV (19092), p. 328, no. 118. Baseilgia o observase i Xenopol,

Teoria lui Raster, p. 231. Cf. la Bartoli, In Zbornicul Resetar, p. 413

i urm.; baselche in Iliric . V. si mai departe.
5

Solni, Studi storici sulle isttuzioni di Sardegna nel medio evo,

1917, p. 165. V. 5i Victor Vitensis, Hist. porsecutionis (in Corpus

script. eccl, kit.), p. 20: sepeliam te in una basilicarum". P. 43;

ad Fausti basilicam".

90

Creatiunea romAneascA

dincolo de veacul al IV-lca tel mai tgrzia, am fi aval forma

vasearecr.

El se roagd (rugdciune, ruge, fngenunchind, e binecumintat,

se cumineca, dupd mdrturisiroal, si cu sens juridic apoi sla-

von: spodedanie), a pdcatului, opera Dracului2, pkat care se

iarta, pentru ntustrarea de cuget, de constiinN, i pentru ajan,
afanare (ad jejuniam, franc. v. jedne); dad postal e slavon,

fruptal latin se pAstreazg. mnai In acest seng (de frupt),

ori dulce. Bldstdmul3 e derivat prin trecerea lui f prin th
In t ea In Santoader). El se implirtd fefte. andva el se
incupand, sau se canana- v. nunid), ca mire tracic; si la
Albanesi , cu un cumdtru, o cumdtrd. L'angd aceiasi
al carii rost e nesfArsit mai vasl 5i mai felurit decht al
vechinlui templa, erv5tinul se fnmormanteazd In mormdnt,
din cimitir, sau, stupt influentl germanA In Moldova, rintirim.

Altarul se zice popular altar doar pentru cd lerminul a

revenit de la Slavi, cArora Inaintasii Romanilor l-au transmis,
Intocmai precum Francesii au pe buvette si In formai buffet,

de la Germanii la cari a plitruns cuvntul. In altar e sfeinta

masa.; poate i antimisul (din antemensal) O. fie de acelasi
origine. Clopotul e slavon4, dar toaca rAsp-unde italianului
tocca.

Se fac comdriduri i comdndare) i saracuste (tessaracostae,

din greceste 5. Serbdtorile 'de, la servare), snt latine In geRealfru confusia filtre aceste dona sunete, V. i inscriptia Cu
Mareiani Augusti, P. F. et Ael. Pylcheriae Ayg. yx cius"; Mamut,

Mlanges, p. 269.

2 A face pe Dracul Ist patru ar veni din misterele" occidentalle ;

Journal de la jounesse, 18861-, p. 175. $i pi ctura greac infatiseazit
toai3e felurile de pacate In lega tura cit chinurile Iadului ,; Annuaire
pour l'ancouragement des tudes grecgues en France, 1871, pp. 6-7.
3 Pentru bldstdm i aineanu, o. c., p. 62.

a Dar pe ce cale decdt a populatiei romanice prin Greci nu) a

putut patrunde campana latina la Bulgari, cambana? Clopo tul se
afta In Orient Inca din secolul al IX-lea; Rey. Arch., I 1844 , p.
128. Cf. cloche germ. Glocke . Campana e dupit Campania bizantina. Sainieanu (Semasiologia; v. tabla) deriva din campana: cumpaa. Numele laline la natiun ile eres tine, Gh Chi tu, In Columna fui
Traian, 1883.

5 S'a observat lega tura In Lre formula obisnull corneado pe inscriptiile balcanice i romilnescul comdnd; Pfirvan, In Dar fa, II, p. 237

Legea romneasca

91

nere, afarl de Cra-ciunull care a eautat O. fie adus pe rand

la Creationem, irnposibil supt raportul fondle, si la calationem,

ichernane", imposibil supt cel logic; e, de altfel, comun cu

fugoslavii i Rusii,
dar se zicea si Ndscutul cf. Noel, din
Natale) , pare a fi nuan-le unui vechiu zeu slay , ca
Englesi yule. DupA clirnelegi i paresimi (quadragesima), meziptiresile 2,
Pastile, Invierea. Incilrarea, Rusaliile poate 3,

apoi tot irul de sdnfi dupA o comunicare a d-lui Sextil

Puscariu la AcadetnaRa Romana, asa se zicon prin Banat) 4:
Sanvasiiu, Sanziene 5, Sdnloader, angiorgiu, Snjorj, Sanpietru, Sanpal (de wide Sanpalean) 6, si Sampaur, Snlilie, SantA-

mnia, Santana, Samedru, Sanicoard. E sigur ca latine sant

colindele, de la calendae 7.
La Weigand, Balkan-Archiv, IV

1927), p. 98

.1

urrn., Cra'ciun

apare la 1143, In Cronica din Novgorod. Nu la Ruii Mari, dar la

Bechizi, la Hutuli, la Maramuraeni, p. 99. Alt sens la Rtii (moarte),

ibid. Craciun la Bulgari a cel cu crAci mari sau zina de paza a

vitelor de krast a, raie; ibid., pp 99-10. Chersendele la Albanesi, ibid.,
p. 100. Mo Craciun ar fi dupa Knecht Ruprecht, ibid., pp. 100-1.
La Slovaci, ibid., p. 101 i Sloveni, ibid.: mai multe feluri; la Sarbi,
Muor.
Cf. Asb6th, In Arch. f. si. Phq., IX, p. 694; Pintar, ibid.,
XXXIII, p. 618 Cf. i nota noastra In Rv. 1st., 1933.

2 Pentru paresim i celelalte numiri In legatura cu postul, v. i

5aineanu, o. c., pp. 46-7. La aoelai pentru bofe:, cuminecare,
partasire, cumandare. Pentru der:vatele din cruce, ibid., p. 57. Zeul

din vech:le texte, ibid., p 52, e din cansa lui Deus din textul latin
Intrebuintat. La Istrieni, Donmul pentru Dumnezeu, ibid., p. 53.
Pentru frupt, ibid., p. 182.
V. .1 Miklosich, Die Rusalien, In Stzungsberichte ale Academiei
din Viena, XLVI 1864), pp. 386-405. Cf. i culegerea de decisil
sinodalle a lui Rall i Potli, II, p. 450 (comentariul lui Balsamon
asupra sinodului in Trullo). Pentru rosae i violac. Tomaschek,
Breunalia u. Rosal a, p 377. La Heuzey-Daumet, o. c., pp. 152-3;
gasim pastrat in nomenclatura geogratca slava: Rosalia; Resi1ova.
Cf. ibd., pp. 157, 163 i
e pastreaz i In Sancraiu, In legatura cu ung,urescul
4 San
sfnt Stefan. La Macedoneni, Samptu; Saineanu, o. c., p. 34. 5i Aurel
Tripon, Crisana, 1936, p. 161 ...Sant-Domn din cer").
5 5i Sangenii;, Philipp:de, o. c., IT, p. 209. $i floarea Sf. Ioan,

6 De la Unguri s'a lug in Gorj. Pan cf. In Prahova: Pauteti,

din causa Sacuienilor . Cf. i Cipariu, Des pre limba romanii, p. 26.
7 5i pentru ce se tine de colind, Saineanu, o. c., pp. 43-5. Dar
cale.ndroiu, si vagabond" e In legatura cu calenderul-dervi$.

92

Creatiunea rom AneascA

Ingerii au cpltat foarte rpede, In leglui. cu divinitll

locale trace, o foarte mare popularitatel.
Credinciosii" ca credinta", e o contninare slav for-

ineazt. un popor (pueblo spaniol; italiana are pieve de la

plebem). In ce priveste conducerea, Inleo societale frI organisare episcopal I (piscup, la catolici, e din latina medievald,
nu din ungurescul piispeik; vlddica, stpanilor", din slavong.
Acimut]. 'TCderCO: la numele preotilor 'mor divinitti deosebite
.

PC o piatr. din Tomi pare a fi In legatura cu .,pop" 2.

Preot la Macedoneni; preft) vine de la presbyteras; alaturi,
praepositus e titlul dat de asa-zisul Maximus, In veacul al
IV-lea, episcopului 3. Preft (Tcpcutrce) e i in Sicilia, in diplome.

Cntret" e latin cu finala slavg., de creatiune mai nou..t;

dar cantee In sensul general vine de la canticum; dascil aparOrle unui Imprumut din greceste mai vechiu. GriluglIr, din
xceX6Tripoq, trebuie s fie vechiu.

Gontaminatii s'au produs pe no-mg.. Precum In Boboleaz

trebuie s admilem amestecul pr,firului Bog, Dumnezeu, gsim aceiasi contaminatie In Maica Domnului In loc de Mama
Donznului (dar si. Fecioara; Vergurci, e neologism , In Seintul
Duh, Buna-Vestilre 4.

Cateva elemente din acest vocabulariu sanl lila supuse

controversei. Asupra cuvntului de biseric. 5, de care an vorbil

si mai sus, supt un alt raport, a fast, de mult, o discutie neIntemeiat, pretinzndu-se c. el singar ar ajunge pentru a
Pentru ungen i arhangheli, Tocilescu, Monumentele, p. 463,
nota 2.
2 Tocilescu, Neue Inschriften, p. 12, no. 26. Popa, la Inceput servi torul templului, cane tale i fierbe maruntaiele victimelor, de unde
hangiu; Corssen, Aussprache des Vulgeirlateins, p. 118.
3 E adevgrat Insg cg aioi prep3siti heretici e pen L'u a evita alt
n ume, canonic. Preftul la Macedoneni, preotul la noi, are coresp unzatorul la Albanesi, cari au si toaca (toke . El al-1e o premdndlf
(prebenda . V Waitz, Ulfila, p. 23; cf. p. 46, nota 3.
4 Maria lata la Istrinni $aineanu, o. c., p. 33) e copiat upgi
Atarla vergine. Terminologia crestin si la Cipariu, Despre limbo
romtinei, Blaj 1877.

5 Basilicae apar ca identice cu ecclesiae in Ad quinque baslicas,

Ad V ecclesias, inteun izvor contemporan ; . Pie, Kampf, p 52,
nota 18. Aciest obiceiu se pgstreazg pang foarte tgrziu In regiunile
Dungrii mijlocii. Astfel la cAlugrul Roger, care descrie prdciu.-

Legea romlneasch

93

fixa o origine constantiniand crestinismului de pe malul Wane.

Inthiu, i Macedonenii au ac,est cuivant. Apoi nu numati. spre

Vest phnh. In Carintia, ci In Apusul roman el se aflh ca

baselgia si ca basoche si baseille 1, In Franja, 1.1.11de originea
crestinismului nu poate fi socolin ca asa de noul.. Dach n'arn

fi aval termenul, am fi paiut lua de la Greci xuptaxii, precum

au fdcut-o Gotii lui Ulfila la Dunhnea noasIrd penlru Kirche,
corespunzand lui church si kirk la Anglo-Saxoni2, cari au fhcut
imprumutul prin misterioasa parundere pe Mare care a adus
In Insulele Britanice si basileia. Nu e exclus sh fi fost candva
o rdutmineca" In aoest sens (domas dominica) 3. Tot asa
(rcya a Slavilor.

Inshsi ecclesial a pulul fi, de ale', adoptan. In adcvAr

Clejanii din Vlasca shnt oameni veniti, din Cleaja, i j ese
din s, ca In glaja din glas (glajar, glajeirie). Judejul Bachu
are o Cleja. Dar se poate un iinprufnut thrziu, pentru Moldova

din lalina cauolicismului unguresc. Ecleji; In sensul de phmnt alribuil parohului, vine tot din ecclesia, dar inteo epoch
mai noua.
In aceiasi categorie disculath intrh si Rusaliile care nu mai
au Intelesul
dar data primAvAratech, da , al serbarii

roselor si viorelelor" si amintesc rusaliile slhve 5. A5 crede

nile Tatarilor in seoolul al XIII-lea, gasim: basilicarum siquidem
campanilia"; c. 40, 01 Endlicher, p. 295. Pentru APus, v. Prosper
de Aquitania, la anul 441: ut eos privato jure basilicarum suarum
etiam civitatibus pellant". La Raoul Glaber, cronicar frances din
secolul al X-Iea, un manuscript are basilicarum, altul ecclesiarum
(III, p. 13 . i innovari ecclesiarum basilicas". Un tribunal basiileac la o biserica, Marcelle Azra Hincks, in Rea. Arch., XIV 19092),
p. 328, no. 118.
V. si St. Thibaut de Bazoches (de Basochiis, de Basogi's ; Rea.

Arch., X (1864), pp. 241 si urm.., 231.

2

iTiganii au kurk6.

Pentrn dominicum astfel inteles; Allard, o. , I, p. 267 si

'urm. Pentru basil:ca din easel; Salomon Reinach Rey. Arch., XII
19131), P. 449 dup R. Lemaire, L'origine de la basilique latine,
3

1912, citat mai sus .

4 La Albanesi cli, ponte veni de la Venetieni (Saineanu, o. c.,
p. 39), dar nu nu.mai de acolo
g V. si Ob die Rosaliorum, Tocilescu, Arch-epi. Mitt., VI, p. 16
no. 31. $i acelasi, ibid., VIII, p. 32, no. 1. Pascha Rosaliarum la
Ragusa; Jireek, Sitzungsberichte din Viena, II, p. 56.
Bruxelles,

Creatitmea romAneascA

totusi c snt de pus In'legattr5.cu serb6toarea romana din

Main a depunerii roselor pe morminle, de si un Britip Tauzigis qui et Macer" si o s2rie de alti Traci cu nuinele de
Bithus fac un dar pentru osalial. Cum vom vedea, ele, cu
alusarii lor, al cAror nume pare a s gtsi i la Greci
joc gotic", au o origine mai recenti, de si epoca anului e,
cum am spus, aceiasi. Anil vechea poclicit dalina a Rolmanilor ar rgspunde mai bine Floriilor.
E de observal trecerea prin formele lhnbii romAnesti si a
meitriniei (p.stcvoccc),ceia ce ne face a o pane In acelasi capitol

de vechi euvint ca si forma romAneascA a lui sdhastru din

*suxocc.rrilg, unde e o schimbare de accent si o confusie de sufix
(ca albastru, etc.).

Colinda, derivat de la calendele romane, a trecut prin

multe prefaceri de sens, la noi, si In societalea balcanick3.
Numele de botez au trecut prin schimbdrile fonetice ale
limbii (si Ileana din Elena; la SArbi: lela . Doar Staudr a
venit prin Sftrbi4. ImIportant e faptul ca.' la acestia numele
C. I. L., III, 703, V, si 707. De o piatril de mormfint din Panonia, mortal cere flori pe local IngropIrii sale; I'M., 3893. Tot na.
la Savaria (rose si crini , ibid., 4185. Pientru Rusaliile, Ielele, Albele,
Popa Lisseanu, Romanica, pl. 30 si arm. Pentru Fiord, ibid., p. 39
urm. Pentru oonfriecventarea Rosaliilor", v. Tocilescu, Neue Inschriften, p. 22, no. 1. Cf. mai ales, Tomaschlek, Ueber Brumalia

.und Rosalia, p. 366; G. Meyer, 1. c., pp. 32-3; Al. Rosetti, Colinde/e,
din Mem. Ac. Rom.
In ziarul llitptg din Bucuresti, 17-30 Ianuar 1901 cf. B. Schmidt,
Volksleben der Griechen, p. 147 si urm : a xccXXvealccpor..
8 Donum pro cholendis; Jiredek, I. c., II, p. 56. Cr. ibid., ppo
65-6. Pentru calende si Aster:u de Arhadia, Ar; xannopixbg
&cop.*
t61v Kcaccvbeiv, Tzetzes, Chiliades, XIII, pip. 245-52 In ce pliveste colinda In genere, ea a calatorit de la Roma prin Slavi. V. In

inscriplii o Kalandina, C. I. L., III, 4715. Un Calandianus, ibid.,

4764, 4997 prin Car;ntia). V. si P. Caraman, Contributie la cronologisarea si genesa baladei populare la Thmilni, I, Cluj 1932; Bucure.sti 1933; Obrzed koledowania u Slowian i u Rumunw, Cracovia
1933; v. I. Licea, Cdntecele ostiisesti din uremea reizboiului cu o
scarlet' privire asupra folklorului romdn, Galati 1936.

4 Jire6ek, Staat u. Ges., III, p. 28. Tot asa Baldovin (Balduin,

die la Impitratul latin de Constantinopol); ibid.

Legea romneascA

crestine sAnt extrem de rare, pAng ce, In veacul al XIV-lea,

ele vin "prin nobleta influentatd de aiurea

Asupra Inceputurilor crestine se anulc inslinctul de conservare al Imperiului.
Curn Diocletian fAcuse din acesle regiuni ale Durlrii-de-jos

puternica sa basa militarg, e explicabil silinta lui de a le

aduce, contra inovatorilor, din nou la legea veche, fundamen-

talg. Prigonirea din Moesia e descrisg pe scurt In Vietile

Sfintilor Marcian,nurnele Impgratulu din secolul al V-lea,
si Nicandru, probabil din aceste parti 2. Intre prigonitori se
ggseste si un Datian-us, Dacianus, care aminteste, ca si mardrul Dasius, pe Daci3.
La Durostor sufAr astfel, tol. supt Diocletian, Maxim, Dada
si Quintilian 4, Pasicrata, Valentiiin 5.

Prigonirea e, de alifel, aprig si pe aceiasi linie militarg In

Vest. In Sil-mili un Irineu 3piscpp, un Pollio. In Singidunum
un preot, Monlanus 6, Sf. Hermogen i Stratonic snt aruncati In Dungre acolo?. Cronica Sf. Ieronim inseamng suferinta
Sfitntuluj Quinn,i episcop de Sisoia 8, canija i se zice si Curinus In cutare criplg din Roma, fenomenul de prefacere
lui q, care se intamping In romneste 2. La Scarabantia scorIbid., pp. 28-9. Pentru prescurtarea vechilor nume .blavone,
Tvertco i la Bulgari, de altfel i la noi: Rada, din Radoslav, Stan

din Stanislav, Dan din Dantel); ib:d.

2 In Biuling3er, Untersuchungen, lucrarea lui Olio Hunziker, ZIIT
liegierang und Christenverfolgung des Kaisers Diocletians n'Id seiner
Nachfolger, 303-313
cutillor.

Lipsca 1868,

e numai istoria goal a perse-

3 Allard, I, pp. 235, 201; II, pp. 987-9. Cf. Ins. i Dativus,
p. 265.

4 Acta SS, April; Popa L'sseanu, Drdstorul, pp.

9-1-5

5 Acta SS, Maim, VI, p. 223; Popa, Lisseanu, o. c., p. 95. Cf. lista de

martiri datA In Leibreton i &Mor, listo re de l'Eglise, II, p. 128.

Ackle martlrului Iulius din Durostorum, in Popa Lisseanu, o. c.,
p. 219 qi urm. V. i Zeiller, Les origines chrtiennes dans la province roma'ne de Dalmdtie, tabla.
6 Allard, o. c., pl. 285 (i dupd Passio S. Pollianis, In colectia lui
Ruinart, Acta Martyrum, Regensburg 1859, P. 455; i A. SS., Mart,
IV, pp. 614-5).
7 ZOiner, O. c., p. 420.

8 Acta SS., Iupie, I, pp. 372-6

9 Passio S. Qu'rini, In acelai Ruinart, P.

522.

Creatiunea romdneased

discd, la Sabaria, incd pdstrate, se impune represiunea 1. La

Augusta Vindelicorum sant alti marliri 2.
SI. Dasius, soldat, ndscut la Axiopolis, sufere in 303, la Durostorum, unde se mai serban Saturnalele cu Intruparea comicd
a zeului si era un rex bibendi sau In locul de nastere), Imbrd-

carea In bland de capal ne duce Insd la obiceiurile noastre

de Anul Nou, cu capra". Tot acolo si pomenirea Sfanlului
Hesychiu 3, a Sfantului Emilian 4, a Sfantului Inliu5, a Sfintilor Martian, Nicandru i Marcu 6. Se adauge un Gordian, un
Maxim, dupd sinaxare, la 319.
La Tomi sant Inchisi Lucian, Hire, Zotic si Valerian 7. Apoi
fratii Argius si Narcis, copilul Marcenin: numele altora, In
Sinaxariu, sant mai mull grecesti Evagriu, Vasi1e, Chiriac,
Teodol, Alexandra), dar si latine (Paul, Primus, Crescens,
Fauslin, Martial, Ianuariu, Saturninus, Castus, Donalus, Passicus, Probus Altii, par a fi Goti 8.
.

Diecesa din Tomi e singuta care, In regiunile care ne intereseazd mai de aproape, se poale urmdri fard Intrerupere.
Nu lipsesc nici simbolele noii credinti. Pe o piatrd, probabil
din epoca bizantind, se o-tesie acolo, la Tomi, acest cuprins:
Isuse Doamne Dumnezeule, ajuld orasul Moil" 9. 0 alta, cu o
Allard, o. c., II, p. 139.
2 Ibid., p. 551. C.f. Netzhammer, o. c., p, 10, V. si Actele Si. Theodul,
in Acta SS., Septembre, IV, 24 religia Frigilor) si ale SI Filip, ibid.,
Octombre. Pentru martiri la Noviodunum %crate, 1st. bisericeased, I, 27, si la Harnack, Die Mission und Ausbreitung, citatA,,
II, p. 201. Altii la Sirmium, Singidunum, Siscia, Cebalis, Sabaria,
Scarban tia.
3 Analecta Bollandiana, X 1897), pp. 50-2, si martirologiul
Pentru mormAntul lui, Ingropal la Ancona, G. ,Popa Lisseanu,
hieronymian,

ibid., p 88.
4 Dupg Analecta Bollan liana, XXXI, p. 261, Popa Lisseanu, o. c.,

p. 89 si urm.
5 DupA Pasiunea Sf. Nicandru i Marcian, ibd, pp. 92-4.
Ibid., pp. 93-4.
7
i ibid., I, la 2 Ianuar, pp. 82-3. Cf. i Septembre, IV, p. 55.
Punerea la punct a citatiitor o datoresc bunului mien elev LazArescu.
8 V. i martirul MercuriuS, lA 25 Novembre; BO. Scitului Gordian
sufere In Asia MicA. V. Acta SS., August, V, p. 6, i Sinaxarul la
Netzhammer, Das altchristliche 7'onii, pp. 7-8.
9 Tocillescu, Inschriften aus der Dobrudscha, p. 35, no. 76,

Legea roingueasbA.

are numele de Emanuil 1 Dar e anterioark aceia care cuprinde

crucea, incepe cu A Sfnt-ului Dumnezeu" in greceste si

plomeneste un nume care e In legkturk. cu. Nazarineanul" 2.
Tomi, de altfel, e plink de lAmpi Cu cru,cea si monogramul
crestin 3,

In vecinktate, crestini din veacul al V-La 10 in-

c.hink monumente funerare in care e vorba de fideli (rccrcol)4.

Mai tArziu vase de pe vremea lui Iustinian, Cu inscriptii

de petrecere grecesti: Bea, vinul este bun" sau religioase:

Doamne ajutA", s'au gAsil si spre gurile Dunkrii 5. E'rau
crestini cari-si puneau semnul rkscumpardrii si pe astfel de
vase 6.

Tomi era da fapt resedinta unui episcop mostenitor al marilor preoti pkgfini de odinioark 7, Si dipetenie de lapl, ca
In Apus, cum se va vedea, a intregii populatii. El servia in
acele basilioe care s'au descoperi,t in vremea noastrk 8.
Pe aceast bask supt Constantin opera de crestinare se lace
rkpede in aceasIA Scitie Minork: numai la Tropaeum s'au gAsit
cinci basilici9 si un baptisteriu, intrebuintkndu-se si mar-

more". In Balcani, Serdica ajunge a fi un adevkrat centru de

rkspandire crestink.
Arianismul insusti e un fenomen sud-est european, care-si

exercitk influenta In acelasi colt. Arie e exilat la Dunkre,

1 Acelai, Neue Inschriften, p. 19, no.
2 Ibid., p. 6, no. 15.
3 Tocilescu, Monumentele, p. 378.
4 PArvan, Ulmetum, I, p. 40.
5

Ibid.,

112,

58.

pp. 24-6.

6 Ibid., pp. 26-7.

7 V. i la Gams, Series episcoporum, episc,opii din Tomi, p. 428. Cf.

0 Not tia episcopatuum, in Zeitschr. f. Kirchengesch., XII, p. 532.

Un Intaxono; 0 pe monede In Efes; Zeits-hr. f. Numismatik, VI
(1879), p. 15.

8 V. Netzhammer, Altchristliches Tomi, p. 37 si urm.; Tocilescu,

Comptes-rendus ale Academiei din Paris, 1898, p. 510 si urm.
9 Pentru vechimea cretinisraului lui Constantin, L. Duchesne, In
Rev. Arch., XVII (1891), p. 109. Cf. si Joseph Wittig, Das Tole-

ranzreskript von Mailand, 313, In Mlanges Waal. Cf. Duruy, La

politique religieuse de Constantin (312-337 , In Rev. Arch., XLIII
(1882), pp. 96 si urrn., 154 si urm.
10 PArvan, Cetatea Tropoeum, p. 90 si urm. E greu de admis cA
basilica zisA cu criptA" ar fi fAcut-o federatii germano-turanici",
ibid., p. 118.
7

08

Creatiunea romiineasc1

cum va fi, In Scitia, Audius. Soboarele se tin de la Serdica

(343), la Sirmiu,m (351); pe urma. prin Rimini se ajunge
la Constantinopol 1. D. Carcopino vede In aceasta eresie, pe
lftnga ce a putut iesi dintr'un sincnetism mergand de mutt
spre unitatea divina, dupg. Incercarea unui Victorin de Pettau, opera lui Germinius din Sirmium, lui Valens de Mursa,
lui Ursaciu din Sigidunum, toti Romanici. Si un Marinus din
Tracia e amestecat In miscare 2. E, zice Reinach, o teologie a Iliricului". Germinius fu Ins castigat de Apuseni
la 366 si lasa aceasta traditie urmasului Anemilus, care adung,

sinodul din 378, dup care vine, la 381, cel de la departata

Aquileia.

Fierberea produsa de arianism contribui si ea deci sa dele

o viafei Wind, fiindcd era o credinfd populard a acestor regiuni.

Lupta Intre cele dou legi se arata naiv dramatic In cutare

inscriptie a unei cruci puse inaintea unei biserici de la Chinstendil. Calatorul e Instiintat ca, daca, fiind ortodox, crede
In Isus de aceiasi fiinta cu Tatgl, poate intra, lar, daca nn,
s ramihie afara 3.
Alaturi, datina ortodoxa ramane la Romanicii separati acum

de Imparatul eretic. Solul pe care4 Intrebuinteaza Fritigern

Inainte de batalia, fatald lui Valens, de la Adrianopol e un
preot crestin"4 (christiani ;Ulm presbyter). El nu poate fi
un Got, legea cresting. a Imparatului, de forma ariana, patnunzand definitiv mai tarziu numai la acesti barbari. Inc
odata recunoastem fiinta si Intaurirea populatiei romanice.
De aici se Inlinde curentul spre Apus, pe cursul Dungrii,
pe margenea romang. a fluviu/ui: la Romula, crucea, pestele apar pe oblecte5.
13isericute se Inching. pretutindeni Sfintilor tutelar, venind
1 Rey. Arch., XIV, p. 435.

2 Suidas, sub v. 'Apaccool.

8 Kalinka, o. c., c. 195. Cf. Rogala, Die Anfange des arianischen
Streites, 1907.
4 Amian Marcellin, XXXI, 12. Tot un crelin cu scrisori la Adrianopol, ibid., 15.
5 V. .1 D. Tudor, Antichititi crestine de la Romula, In Archivele
Olteniei, XII (1933), i in Bur. Com. Mon. 1st., 1933, p. 79.

Legea l'amainase&

tme ori din pura traditie popularg,. Astfel Sf. Tratan nu

09

decAt divus Traianus1.

Acuma, numai acuma Incep i In partea tracica, Amasa

greaca, inscriptii cu xecauccvol

xptcructvot xpccruccvip) 2.

Gum, apoi, asaltu.rile gotice, ca si, mai tarziu, cele slave,

vor bate la vadul de la Sirmium, ea si la cel de la Singidun'amo vedem, In veacul la V-lea si al VI-lea, o lume crestina
care se refugiaza pana la Salona 3. E incii unul din motivele
pentru cgre s'a inteirit romanismul dalmatin, pe cdnd cel
scitic nu putea primi de la Nord niciun adaus.

S'a ajuns a se fixa astfel seria epistopilor de Tomi dupa

catastrof a gotg,: la 381 iea parte la sinodul de la Constantinopole Gerontius de Tomi. loan e 5.n prima jumatate a secolului al
V-lea4. Urmeaza Teotimus .,filosoful", misionar la Huni, prieten al hui. Hrisostom (la 400, 402 In Constantinopol)5. Ti-

motel participa In 431 la consiliul din Efes, Alexandru la

cel din Chalkedon (451) 6. Teotim al II-lea se adreseaza catre
Imparatul Leon pentru aderenta la decisiile chalcedonene 7.
'La 519, Paternus sta In cearta, la Roma, cu ncalugarii seiti."1
V. Jiredek, Das christliche Elernent in der topographischen
Nomonklatur der Balkanlander, In Sitzungsberichte de la Viena,
CXXXVI (1897). Pientru biserioAile i bisericile din Dobrogea, C.
Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III (1910), p. 29 i urm. Cf. si articolele arhiepiscopului Netzhammer, In .Rev. catolicei, 1912-3.

2 Arch. Anzeiger al Institutului german, 1933, MI, c. 136. V. C4arov,

In lzuestia de la Sofia, 1910, mormnt cretin la Sofia, i Starahristianschitea nadpisi ot Serdica, In Materiale pentru istoria Sofiei,
V, Sofia 1921, p. 37 gi urm. Una din Selinunt, p. 45. Un avccdPrfis

xat Oso Xitm, 46

3

Pgrvan, Contributii epigrafice, pp. 19-20. PArvan are dreptate

s spute a e un fapt vrednic de cea mai mare luare aminte

pentru problema originilor poporului roman" (ibid., p. 19).

4 Netzhammer, Christliche Alterthilmer, p. 12. Pentru loan, Morin,
In The faurnal of thedogical studies, VII 1905), pp. 74-7.
& Se citeazg. Ieronim. De Scriptoribus, 131. Cf. Nichifor Calist,
XII, 45; Sozomen, VII, 26; VIII, 14; Acta SS., April D., p. 755 i
urm.; Socrate, Id. Bis., VI, 12; Palladius, Viata lui Hrisostom.
6 Labbe, Concilia, IV, p. 460.
7 lbfid, p. 891 (cf. Herele, Kanziliengeschichte, II, pp. 401 si
urm., 911).

100

Creatianea rom:lucascg.

de cari se va vorbi pe urmd. La 520 el iscdleste In Constantinopol o scrisoare cdtre Papd. La 550 episcopul Valentinian
se manifestd In chestia celor Trei Capitole. Papa-i rdspunde
la 26 Maiu; el apare si la 5531.
Aldturi, la Durostorum, se Intalnesc ca episcopi, dupd Au,
xentiu: Iacob 431, langd. Dorotei de Marcianopol) si Mcnofil 2. La Axiopol episcopul Chiril apare in Martirolooiul
din Monte Cassinos.

Once localitale mai rilarita isi are, de altfel, episcopul,

dovad c5., din causa navlirilor, nu se putea Osi dect
apropiere cine s.t sfinteascd preoLii. Avem aslfel un episcopat
la Odessus,
la consiliul din Chalkedon, la 458, gdsim
pe Dizas, episcopus civitalis Odyssus, Scythia". Episcopate
sant nu nu.m.ai la Durostor, ci si In Trasmarica, Novae, Zal-

dapa si Scaria5, la Abrit, la Apiaria6. Un episcopus Theodorus Tropaeorum" se afld la al saptelea sinod ecumenic7.
Cu episcopi si la Sabaria si la Scarabantia, si la Carnuntum
si la Sopianae, si la Sirmium si la Miursa, si la Cibalae si la
Bassianae, si la Viminacium si la Singidumun, si la Marg-um
si la Horreum Margi, i la Rallarla $i la Aquae, si la Castra
Martis si la Oescus, si la Remleslana si la Naissus, si la

Novae si la Durostorum, si la Sexanta Pristas, se intelege

V. i Labbe, o. c., V, pp. 557-8. Cf. Sozomen, VI, 21. V. B.
Berliner, Altchr:stliche und frdhbyzantinische Beamten in der Dobrudscha, In Miinchener Jahrbilcher der bildanderz Kunst, XI (1919),
Cf. i Byz. Zeitschr., XXIV, p. 248.
2 Popa Lisseanu, Drdstorul, pp. 194-5. Praetextatus (ibid., p. 195,
nota 2) nu e de sigur un episcop.
3 Cf. Acta SS., Novembre, 111, p. 49, i Ma'u, II, p. 361. V. 1
Zeitschr ft fi& Kirchengeschichte, XII, p. 532.
4 Seare, Rev. Arch., X (1919,1 p. 331, nota 3.
5 Netzhammer, Altchrisltiches Tomi, p. 20. Se citeazA i cartea
bulgaril a lui Sivcicov, Viata crestind tn Peninsula Bakanicd, 1929.
6 Labbe, o. c., IV, p. 912.
7 DupA G. V. Niculescu, Dare de samil despre afacerile bisericesti,
1905, p. 52, Netzhammer, Christliche Altertilmer, p. 29. V. i acelai,
Nach Adamclissi, In Katholische Kirchenzeitung, Salzburg 1906, n-le
60-1.

8 Lista dupg d. J.

Zeilieir,

In Revue internationale des azules

balkaniques, II, pp. 79-80. Vezi si la Zeiller, L'empire romain et

l'Eglise, pp. 217-8. Cf. Duchesne, Le sedi episcopali nell' critico

Fig. 14.

Fig. 15.

Medalion al lui Constantin Chlorus.

Medalion al Elenei, mama lui Constantin-cel-Mare.

L,egea romdneascd.

101

a nu poate fi vorba de altceva deat de diecese de apNrare

local si politia, nu numai religioas.
De fapt, acesti numerosi si rnodesti episcopi locali, asemenea cu staretii din primelc timpuri ale vietil noastre nationale, corespund chorespiscopilor, episcopilor de la WI",
al aror rol a fost mare nu numai In Noric si Retia, apoi
la Salonal, dar si In Galia, la Inceputul evului mediu,
In Irlanda 2.

Chorepiscopii fAr5. re$ediu.15 apar In secolul al IV-lea si

In Panonia, ca acel Euterius a Pannoniis, din Panonia",

care iea parte la un sinod In 311 3.
Ulfila inui, episcop fda diecesd, e la originea acelor chorepiscopi germani pe cari i-au avut si Romanii.

Episcopii se substituie, in Noric, autoritdtii civile, dar si

Moesia; de aici si acea Inmultire a lor, prin toate centrele,
eat de mici. Astfel, In veacul al IV-lea, nu numai In locurile
citate mai sus, dar si la Scythopolis, In Dacia ripensis", la
Nicopol, la Ulpiana, toate de limbd. latinA 4. Am fIcut aceiasi constatare si In SciLia M:noa. O ordine episcopald
vine deci in local celei irnperiale, fi, cum e vorba de o crab-thaw popularei, ea e latinal, na greaca, f i in regiunile odatd

afa de Infloritor elenice.

Episcopul represintei, de altfel, nu numai o conducere re.
ci f i o forma de organisare populard, cum vom vedea-o

urmArind actiunea Sfntului Severin In Noric, asemenea Cu

a acelor episcopi, de la Orlans sau de la Roma, cari ieau

asupra lor apArarea oraselor fAa oaste ImpArgteasa Imp,
lriva lui Attila.
ducato di Roma, In Archivio della r. societ di stor'a patria, XV (1892).

Pentru corepiscopi, In genere, Echos d'Orient, VII, p. 263 si urm.;

Gillmann, Das Instlut der Chorbischfe im Orient, Affinchen 1903.
V. Depositio Engrafi chorep:scopi, In Arch.-ep. Mitt., VIII, p.
141. Pentru episcopi egumeni, Jung, Reimer und Ronumen, pp. 125-6,
2 Eph. epigr., II, p. 305, no. 552.
Mansi, Concilia, III, c. 43 si urm. Cf. si nota lui Pirvan, Contributii epigraf ice, p. 42, nota 177.

p. 755 ad. Cf. Pdrvan, o. c, p, 61, nota 285 si

i urm. Cel de la Aquae si In Novela XI a
lui Iustinian. Ar fi, dupd PArvan, Negotinul; v. Contribu(ii epi4

C. f. L.,

III,

Mansi, o. c., III, c. 43

grafice, p. 48. Se mentine qi cel din Ulpiana, cel. 4i

ibid., pp. 49-51.

RennesjanaI

Creatiunea romkneasa

102

E si, In jur, o soeietate tplscopald, trgind prin sine si

pentru sine. Optare episcop de Apameia In Siria are o armatg pe care o pune la dispositia pretendentului Longin1.
Cu preoti, cu foarte modesti vadici de targ, asemenea eu
chorepiscopii din Galia, religia
Hristos se Intinde mai
mult i mai usor.
Cutare inscriptie din Dalmatia (Depositus Primus, episcopas, XII kal. Febr., nepos Domniones martores" (299)),
arat i caracterul cultural al acestui episcopat provincial,
In legAtur. Cu martini, i limba de care se serviau cei din

jurul lui2. E multg imilin, sgrgcie si ignoran% In aceste

Chilii episcopale. Mormantul lui Danjil, episcop de Durostor,
11

primeste pe dansul, dar, Inteo scrisoare mai

ura.tg.

i rAmhsitile succesorului lui, Dulcissimus 3.

Rostul unor astfel de episcopli se pgstreazg, de alminterea,

IngrAmgditg,

de sigur, si la Persi, ca, In Arzanena la Chlomaron, unde

fun.ctiunea de aparare contra asediatorilor se exercitg, aman
fa% de Romanii Insii4.
Unii din acesli episeopi ai poporului", de o canonieitate
ea a celor din vechiul Ardeal romgnesc iean parte, de sigur,
si la sinoade5.

Gei mai multi dintre acesti episcopi eran laLini, precum

pe coasta adriatic. la Ineeputul secolului al IV-lea aligm
episcopi ea Natalis, Maximus 6, dar mai tgrziu i Nemesion.
Numele latine Aman, de fapt, pg.ng tgrziu pretutindeni: la
Durostor e cunoscut Auxentius, autora' Vietii lui Ulfila; cu o
rAddeing greacg e si numele lui Palladius de la Ratiaria. Curat
latini se numesc Insg. Ursacius de la Singidunum, Germinius

de la Sirmium, Valens de la Mursa 7. Ca episcopi latini,

Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 141, no. 6.
2 Bullettirro d'archeologia e storia dalmata, 1900, P. 265; Revi.
Arch., XXXIX (1901), p. 141, no. 60.
3 Kalinka,
o. c., c. 285, no. 361.
4 Menandru, ed. Bonn, fragm. 57.
5 Pentru sinoadele secolului al V-lea, Bgz. Zeitschn, XXIV, pp. 218-9.

6 Jiredek, Gesch. der Serberi, I, p. 91.

7 Pid, Die rom. Landschatterz, p. 347.
i HiinfalVy (I. c., p. 53,
nota 2) adauge, dupii Tomaschlek (Brumalia unc Rosalia, p. 395),
pe Vitalis din Aquae, pe Calvas de la Castra Martis, lang. un Protagenes din Serdica, un Valens din Scium (Cius) si un Gawlentius din
Naissus, la 347.

Legea romAneastA

103

Auxentiu de Durostor i Paladiitt de Ratiaria sant pome-

niti In textil ulfilian de la Dunarel. Un Seeundianus e In

acelasi timp pe acolo, ca i, mai departe, spre Vest, un Maximinus, considerat ca autorul fra,,amentului de propaganda
ariana 2.

Acest crestinism, chiar cand episcopul se Intampla sa. fie

Grec sau crescut greceste, e, deci, latin cuni cere fi cum ftie
poporul care l-a creat si-1 vrea. Despre mutare se spune

mustrator c nui stie latiheste ca greceste". Astfel despre

Victorin de Pettau (non aeque latine ut graece noverat) si de
aceia are greseli In compositio verborum 3, dar el va scrjel
asa Incat sa fie Inteles. Aceasta inseamna Intrebuintarea unei
limbi populare. Originea greaca a euiva cu numele asa de
latin aratA Ins cata precautiune trebuie pentru a despkrti In

acest timp pe oameni dupa. trame La sinodul din Niceia,

episcopul de Serdica e Protogene i cel din Marcianopol Pistus
(am aflat In Gotia", care nu poat fi decat Crimeia, pe Teofil).

Am vAzut cl tot un Grec, din Mesopotamia, Audius, predicl

la Goti. Dar tot acolo apare un Domnus din Panonia4. La

Cavara se ceteste Intr'o inscriptie lating c biserica a fost
fAcutg. din darul Imparatului": de donis d[otnin]i [aedificata
est haec ecclesia] Scti Cosmae", etc.5.

Limba populara ajunge astfel si la rangul de literatura, ca

In casul ha Fortunatianus de Aquileia, care supt Constantin,
explica Evanghelia pe scurt", rustico sermone 6.
In lupia grecismului cu latinismul popular, acesta, venind
din interior, fnvinge deci. S'a atras atentia asupra faptului c
p5rintii din Marcianopol scriau la 451 latineste si c avem
opere latine de la episcopii de Durostor Nalissus 7. InscripWaitz, Ulfila, p. 23.

Ibid., p. 27.
3 Ieronim, De "'iris illustribus, LXXIV, (si ed. I. N. Dianu, 1909).
4 Harnack, o. c., pp. 201-3, carie citeazA pe Sozomen, lstoria biserioeascd, VII, 19 (episcop In Scitia).
2

5 Jireek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 186.

re,ronim, De viris illustribus, c. 47.
7 Al% RCnuer u. ROM., p. 71, anta 2.
6

Creatiunea romAneasc.il

104

tia citat a lui Dulcissimus de Durostor aratg

aceia.5i bi-

ruinIg.1.

De altminterea, expresia de graiu simplu i usor de Inteles" (simplex el nitidus sermo), ceia ce Inseamna latina populara, se Intrebuinteaz, atunci, i despre opera literard a unui
Nicetas 2. Tot asa serie i Auxentius din Durostor de atAtea

ori pomenit In Viata Invgtdtorului su Ulfilas, ca i autorul

lgmuririlor contemporane pe care le-a descoperit Waitz 3. and
Chiril de Constantinopol (Cyrlia") spline episcopilor africani:
Nescio latine", i se rasp-In-1de c nu, e adevarat 4.
Cnd Gotii, adresAndu-se lui Valens, au cerut sg. fie cres-

tinati, dar prin oameni de limba lor 5, aceasta Inseamng. ca

Imprefur era un crestinism de o alt limba, a vechilor locuitori, la cari forma greacg. era acum disparutA, Kirche, din
xopccext, In Biblia lu Ulfilas, fiind un cuvant adus de el din
Capadocia lui, de limbei greacei.

Se \Tad Ins episcopi, ca Valens. de pe la fkoetovio, earl

apar Imbracati barbar (more indutus gentilium), cu lant la
gt i brachiale 6 Icoan a aniestecului de natii e Gotul Theotimus, episcop de Tomi 7.
Din viata oricum mai bog ita oraseneasca am vlzut c vine

basilica, pc cnd In Ririe se cunoaste mai mult ecclesia,

iar Gotii arieni, trgind In sate, au numai Casa Domnului",
dominica", de ande
cu acel nume grecesc, xuptaxt,
Kirche, church.

Apostoli pentru malul din fat se adauga, ca acel Nichita

de Remesiana, al carui rol a fost maiestrit exagerat de Parvan,
1 Arch.-ep. Mitt., XVII,
205, no. 90.
2
V. Gennadius, De viris illustribus, cap. XII, ed. Richardson,
in Texte u. Untersuchungen zur Gesch, der altchristl. Lit., Lipsca,
XIV (1896).
3 Leber: des Ulfilas.
4 Ed. cit., pp. 45-6. Pentru crestinism i biruinta vulgarei, Schuchardt, Vokalismus, p. 58.
5 Iordanies, Getica, p.
92. Un episcop al Gotilor" SelenAs, pe
vremea discutiilor ariene, la Suidas, sub. v. 'Apatead.
6

sL Ambrosiu, Epistolae, X,

7 Sogomen, VII, 20.

9.

Legea romkteascg

105

pentru a Invedera rolul misionarilor Intr'o Biserid. a Daciei

fail organisatie si ierarhiel.
Ei trec Intre barbari cu primejdia vietii. Une ori episcopul
misionar vine de foarte departe. In Dalmatia gdsim iun episcop adus din Antiohia 2. Dar, aici, Roma, fiind departe si leg5tura Intrerupa prin strecurArile necontenite ale cetelor de
barbari, nu-si trimete emisarii oficiali cu tillul episcopal, cum
s'a fg.cut dup retragerea legiunilor din Marea Britanie cu
un Paladiu care predicl, aviind calitqtea episcopalA, la Scoti5.
Martini, din cari am citat o suma mai sus, formeaz a treia
calegorie de agenti ai until cre5tinisir de sirdveche pAtrundere
lent5. 4.

Dincoace de DunAre legenda aseazA patimile Intre GO

ale Sfantului Saya, ucis la 12 April 372 5. Ambrosiu, In Epistola cAtre episcopul de Tesalonic, Ascholius, pomeneste si
el de martini de peste Duna.'re, prigoniti de Goti 6.

i Dupd. scrisorile lui Paulin de Nola, prietenul lui Nichita (Epistolae; mai ales XXVIII; Carmina, XVII, XXVII). V. s'i Duchesne,
Les missions chrtiennes au Sud de l'Empire romain, Mlanges d'archologie et d'histoire, XVI 1896), p. 79 si urm ; A. S. Burn, Nicetas
of Remesiana, Cambridge 1903. Cf. Zeiller, Les origines chrtiennes,

p. 549 qi urm. si altA bibliografie, analisa operelor).

In. Galia Greci, ca
2 Passio quatuor coma., p. 120. De altfel
Pothin (Potheinos, cel dorit"), sdnt cei cari vin cu evanghelia".
Niceta of Remesiana, De vigiliis,
3 Prosper de Aquitania. Cf.
.1

In Journal of theological studies, 1921, pp. 306 20. Pentru Nichita

die Remesiana, i dom Germain Mona, In Echos d'Orient, XIII,

pp. 209, 375. Ar fi scris si Un To-Deum. V. i. Wilhelm August

Patin, Nicetas, Bischof von Rem siana, als Schriftsteller und Theologe, Milnchen 1909.

a Delehaye, Saints de Thrace et de Msie, In Ann. Boll., XXXI

(1912), pp. 161-300 (cf. Byz. Zeitschr. XXII, pip. 253-5).

5 A. SS., April II, p. 967; Septembre, V, p. 40. Viata Sf. Saya,

afarA de numirea unui rdu identificat ipotetic cu BuzAul, nu cuprinde nimic de adevArat interes istor'c. Pentru Nicliita, qi Nichifor
Patriarhul, XI, 48. Cf. i Sozomen, VI, 37. Mai ales Zeiller, o. c.,
p. 429 i. urm.
6 Epistolae, 338-9. Waitz adauge (Ulfila, p. 49, nota 5) i. menPuma din vechile calendare, ca acela din Milan. Socrate vorbete
de prigonirea convertitilor arieni ai lui 'Una.

CAPITOLUL III.

Neamul
Niciun Stat barbar neintemeindu-se pAnN. pe la anul 400,
cand vom reveni la istoria leggturilor cu Imperiul, pe malul
stang al Dunkrii, tara rg,ma.ne o Romanial si cine o locuieste
pAstreaz numele de Roman, care e corespuriztor lui homo
romanus din Galia, confundat In curand cu barbarii,
panii

Orosiu arat.l. cum Ataulf a aspins ispititorul g.nd de a

face o Gothic din Rontania 2. Romania e opus conceptului
barbaries la poetul gal Venantins Fortunatus. Possidius, In
Viata Sf. August, numeste pe Vandalii veniti In Africa rAsturatori ai Romaniei" (Romaniae eversores)3.
sfarsit, pentru a se vedea larga r5spandire si sensul lui,
cuvfintul de Romania" pentru o tail romanisatil se gAseste si
In Britania Mare pArAsitA de legiulni, la Midas: Ita ut non
Britannia, sed Romania censeretur" 4.
1 `Pctipav(cc In sens politic, 5i la Sf. Ata asiu i la Epifaniu; V.
Jung, Reimer u. Romanen, 5i alte casuri in Spania, Africa 51 Galia.
In Norte, ca mime de persoane: Romanius, Romania;

C. 1.

I.,

III, 5078; Eph. epigr., IV, p. 94. no. 284. Pe o tigl -din Dalmatia 5i
Romaniensis; C. 1. L., III, p. 410. Cf. Gaston Paris, In revista
Romania, I, p. 1 i urm. 5.1 articolul d-lui Bartoli, Romania e
`Puniccia, In Mescolanze Renier, Turin 1912,

pi.

981

5'1

urm.

2 Ut, oblitetato romano nomine, Romanorum emne solum Gothoriun imperium et faceret et vocaret essetque, ut vulgariter loquar,
Gothia quod Romania fuisset et fieret nunc Athaulfus quod quondam Caesar Augustus; VII, 43; dar 5i I, 2: in media Dacia, ubi
et Gothia" n'ar fi Gothi?").
3 Citat die Budinszky, Die Ausbreitung der lateinischen Sprache,
p. V.

4 Ed. Mon. Germ. Hist.

Neanxul

107

Termenul se intampind, de allfel, in acest sens geografic,

g la Iordanes1.
Germanii conlocuitori confundd si pe acesti Romani" Intre
acei Valahi, al cdror mime pleac de la primii Celti cunoscuti
In Galia, Volcii2.
Dacd SI. Atanasiu vorbeste de Tcop,cda si tot asa Epifane a,
la Ulfila se zice Rumnn." (.,du Ruunim"), observa Cipariu 4.
daca pentru Mantua Augustin nu mai existd deat Romani" in tot Imperial 5, o largd conceptie de Romanie fgrA, un-

periu 6, cu ai ei Romani" neatarnati de vre-un rege barbar

care O. li fi impus numele siu. ajunge a se Intinde popular pe
largi suprafete din foastele provincii guNernate direct. i, peste
trecere de un mileniu i jamAtate, In care notiunea a evoluat,
scrlitorul frances Mrimle va ajange a cunoaste astfel, intriun
artiool din Moniteur Universel, aceastd Romania, cu nume

non, care nu e pe hartd, dar a cdtrii limb e vorbitA. si In

b,Ungaria, Ardeal, Basarabia i aiurea".
Gotica, p. 127. E Runielia la Sud de Bulgaria dungreanA. Tot
in Romana a aceluiasi, p. 32.
.1
2 V. Tomaschek, o. c., I, p. 111. De aici Valais, Vallons, Wales.
Jung, !Muller u. Romanen i alte casuri in Spania, Africa i
Galia). Apoi Dieterich, &inter, Rometer,. Runumen, In Neues Jahrbuck far das klass. Alt., XIX (1907), pp. 48-99. Pentru
`Palicevia
asa

nipaaav si Ttottavia nipOsv, Hp.spoX6Icov TIG MelciXT, TXXciboc, 1922, p. 170.

S'a putut ser* de d. Ephtalio tes, o lacoptcc T4g Tcop.accoabm, Atena

1901. V. si E. Fehrle, Romania bei Ammianus Marcellinus, In Philol.

Wochenschrift, XLV (1925); Gardthausen, Die geographischen Quellen Ammians, 1873.
4 Des pre limba romtinli, p. 17, care citeazA editia Gabelentz
Loehte, I, p. 221. Cf. Cist parloient romanz"; GUlielm de Tir; JI, 17.
Lupta unui Constantin ea Longobarzii jTmiduiv, Rey. Arch., XXX
(1929), p. 404. Nume Tweak Arch.-ep. Mitt., IX, p. 129, no. 83. Romanilla, Rev. Arch., X (1919), p. 412, no. 37. 0 Romania Naesia la
Sissek; Arch.-ep. Mitt., VI, pp. 95-96. Romania ca nume si In Eph.

ep. IV, p. 94, no. 284. 0 Romana la Constanta, l'angA un Foca, o

Konstanzia; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XIV, p. 30, no. 63.

5 Omnes Romani facti sunt t omnes Romani dicuntur. V. si L.
Hahn, Rom und Romanismus im griechisch-rmischen Ostrom, 1906.

Valens, fiind primiti

6 Dar se zice de Gotii cari trec supt
de mill" (suscepti sunt in Romania pro misericordia), ca s'au mutat
In Romania" guvernat4 de ImpArat; Consularia Constantinopolitana,
ed, Mommsen, In Chron. Minora, I, p. 242

108

Creatiunea romAneascA

De odat apare, astfel, Intre Adriaticg. si Marea Neagrg,

Intre Carpatii beschizi i Ong In Peldpones, un popor care,
de si trgind supt regimuri deosebite, se considera si numia,
In puterea unui trecut pe care nu-1 Oita, si a. unei asteptgri
a Imperiului, neoesar, inevitabil, logic si sacru, pe care uu
o putea pArgsi: Romani.

Incercgrile de a ggsi punctul de plecare cronologic al expresiei, fgeutg cu scopuri tendentioase, ca s se argte c.1
Romnii n'au rost la Norklul Dungrii
ca i cum rdul ar
n'au ajuns deca s dea statistici care In
fi o despr(ire,
ele Insesi pot fi folosiloarel. De fapl, acest sens se poate
stabili printr'o serie de inscriptii. Astfel In expresia
Syri ante Latinos romanos, dintr'o inscriplie din Arabia, se
arat cg sensul latinitAtii, al latinitd(ii pentru sine in afard
de forma lmperiului, era viu si In astfel de locuri depgrtate.
FgeAnd din Romdn" numai un termin social 2, Tamm uita
expresia RomAnul mien" pentru omul mieu", sotul mieu"

c se spune curent stii romg.neste?". Dar Insusi cita un

sat din Mehedinti cu osebirea Romani, si uita cg. Macedonenii,

cari n'a avut Stat si-au zis totdeauna: Aromni.

in sfarsit e cunoscut osebirea pe care o face, In veacul
al X-lea, compilatia Impgratului Constantin Porfirogenetu/
1 V. Treml-Tamds, in Ungarische Jahrbilcher, XV
1936), si in
itirchivum Europae contro-orientalis, I citeaza si note ale sale, ca
In Egget. phil. Kzlny, LVII 1933 , j artico1u1 lui Theodor Gartner,
in Bukowinaer Nachrichten, 1893.
Cum cunoaste eruditul maghiar
izvoarele, o arata v. si Cancel, Des pre ,,rumtin" si despre unele probleme lexicale slavo-romane, Bucuresti 1921), citarea in loc de quadraginta tyranni" a unei quadrigae tyrannorum" (p. 70, nota 11) (v. ca
stil si p. 82, nota 73: Kontinuationsproblem" [d.Tretn1 e totusi German ). Pentru archeologie i istorie tAng.rul autor nu e decdt un
spicuitor pueril si naiv al d-lui Alfdld,i, a cg.rui tin1 adevIratl e
dominall de interese si prejudecAti nationale, sau al d-lui Patsch.

Ca bun simt, ajunge acest citat: Nous ne comprenons pas trop

pourquoi on n'attrait pu, sous la protection d'une arrne concentre et dirige par l'empereur rnme, transporter just-0'A un demimillion de colons d'une rive I autre p. 81). Autorul adauge: mais
n'insastons pas". Toath lumea va fi de pitrere ch In adevAr ar fi
crud sl insistAra.
Ursprung der Ruin, p.

4.

Neamut

16*

intre Romanii politici (ePtilu(ot) i cei de limbd romana Pwvoc 1

Romani se numiau supt stapanirea franca aceia cari n'aveau

situatia juridica a Francilor; deci Romanas e acela care conserva fella de a fi de supt Imperia chiar daca are un stapan
barbar, dar Romania nu e decAt teritoriul care nici nu mall

face parte din Imperiu, dar nici n'a trecut la atarnarea de

un rege barbar.
Cand, In Basarabia-de-jos sau la Novae, a fost o conlocuire

cu barbarii, admisi sau asezati de Imperin, aceiasi osehire

ca In Francia a trebuit sa se impute Intre Got si Intre homo
romanus, traind in alte imprejurari de drept. Acelasi e casul
pentru Romanii din Pind i pentru Romanii" de pe termul
adrialic.

De Adm. imp., cap. 32: Tcop.otvou.; Toi4 ',TA; AsXp.ocsfccv we/ Tt. ItuNcixacov

oixoNtaq... Cap. 29; OE_ Pay.ivot, afG 'a

ncepx,X fag xiarpce bcsatiAlaccv xcti

AoniXaBov,
ata c Td8a xciavcc T 'Paoficrw,
BixXcc xed tat "OcPccpcc, obvtivv xat Eat
"Ap61,
t TaTparoOptv, rlhacittopcc,
Tops; taxpt. Toei viiv of *Peliffvot xcaoiiruct.
1.o.ixpr. SOB velv xpwrogatv cc5set

CAPITOLUL IV.

Acest popor In formatiune, romanic Intaiu, rominesc, pe

urma, este astfel mai ales prin limbA, pe care, pentru toate
gandmile i nevoile sale, Inainte de a culege mime si nuante
de la altii, si-o formase pe base pe caz-e le-am dovedit
sant, In parte, foarte vechi, aceasta si In ce priveste o fonetica In cane i c2 stau ala turi de un necunoscut. limbii
latine i de un care nu 'Ire In a,c,eia atAta raspandire.
In Apus confusia decaderii lingvislice, a supravietuiril elementelor din limbile locale si a capriciilor individuale s'a
repartisat pe ten, ducand la formarea limbilor noi prin
separarea regatelor barbare, stapnite de Germani de mull
initiati In cultura romana pe care o gasisera mai usoara de
Insusit decal complicatul sistem lingvistic, prins In legaturi
de nedesfacut, al Grecilor.
In Rasarit nu s'a Intemeiat Insa acel Stat barbar, pe care,
In interesul culturii generale el ar fi fost tot de graiu romanic,
1-ar fi dorit Burckhardt In frumoasa-i carte despre
Gonstantin-cel-Mare. Pe de alta parte, Statul, care era eel estroman, nu putea cunoaste decal traditia latink pura, dar, de
la o vreme, el a trecut la norme grecesti: Biserica, Koala si
caracterul populatiei din capitala i-au impus aceasta.
Nu ramane astfel decat explicatia pe care am dat-o mai
Inainte: Intrebuintand tot ce se facuse ,n domeniul limbii latine

In mai vechile teritorii de peste Dunare, Dacia popularei

e aceia care a fixat, des voltat qi peistrat limba romitineascri.
Pucariu, Local limbii romdne mire limbile romanice, Bucureti
1920; Rumdnisch und Rornan;sch, In Archio f. das Studium der
mueren Sprachen, CLXIV (1933), pp. 209-33. V. Meyer-Labke, Rumdnisch und Romanisch, In Mem. Ac. Rom , V 1930), pp. 1-36.

Limba

111

Dac nu se poate stabili In crearea lnbii romnesti nici originalitatea absolutg. a acestor regivaii si rase, nici oprirea In
tmargenile lor a unor noi fenomene care se par a fi pg.truns
Ong. departe, si I,n Egipt
ggsian cbar i rotacisimul. In
anutne dialecte italiene: astfel mandstirea devine In Sardinia
Imuristenil $i forme populare, amintiri dialectale se vgdesc, cu
o uimitoare boggtie, In inscriptii si pe papirusuri, consolidarea pe un anume teutona a formelor flotante nu ea putut face
&ad decal intr'o forntafie politica, fie ea i numai de caracter

popular, iar aceasta nu s'a putut realisa In partea de Pipt

Dundre, vefnic tulburatd i trecutd oficial la suprema (la gre-

intr'o lume inchisd, de sine statatoare,

supt nominala suveranitate a triburilor, &find Iii lagerr sau
in horda, ale noilor stdpani,
deci pe malul stang.
Colonisgrile In mas de barbari mergand Ong. in Bitinia
nu mai permiteau dincolo via a.sezat i unitarg, capabill
de a pdstra i desvolta o limbg. pe basa unei culturi neIntrerupte. E deci dovada c. numai malul stng, pe care nu se
citcl(ii bizantine, ci

putea face coloaisgri, provincia fiind oficial pgrKsitg., a putut

Indeplini aceastg. functiune, Inc din veacul al V-lea mgcar.
iaretfi, ca se; se pastreze limba cu toate nuantele
trebuie presupusei continuarea unei culturi mai inalte mire Romani ln toate timpurile, culturd complecid, orafeneasca f i ruraid, de o mare varietate 2.
In sfg.rsit, In noile conditii s'ar fi produs de sigur mai multe

dialecte romane, dacg. nu s'ar fi Impotrivit la aceasla, nu o

constiintg. de unitate a Statului, pe cale de a dispgrea sau
de a se refugia Intr'o conceptie de drept sau Intr'o sperant
de viitor, ci altceva: o intercircula(ie deosebit de actiud 3.

ta se exercitg. la orasele dalmatine prin tat ce le unege

1 Solmi, Studi storici sulle istituzioni di Sardegna, p. 165 Forma
doMnes", Ebersolt, Mission archologigue, p. 51.
2 Cf. Heilmaier, Ueber die Enfstehung der romanischen Sprachen
ant& dem Einflusse fremder Zungen, Aschaffenburg 1894; cf.
A. Rinse, In Berliner Iphilologische Wochenschrift, 1900, c. 435 raport
despre nAlirile Gotilor).
3 Cf. Pucariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen, Beihefte
zur Zeitschr. f. rom. Phil., XXVI, p. 17 *i urm.; cf. Fritz Werner,
Die! Latinitdt der Getica des Jordanis, Halle 1908 (bibliografie,
p. xll-m).

dreatiunea ronigneasa

ca interese de comert. lar, In interior, prin tot ce rAspAndeste

In sensul unitAlii, prin pArLile Pindului ca i prin acelea
ale Carpatilor, peistorul transhurnant, care amestec i armoniseazA graiul.

O despArLire va rAmAnea, astfel, din causa osebirilor In

condiliile de viaLA: limba oraselor din Apus dalmatN., limba
muntelui, a sAlaselor de pAstori.
CAL priveste limba plugarilor, ea dispare In Balcani, 1NsAnd

doar cateva 'urme In numele unor sate care nu par a fi in

legilturit cu drumurile si popasul ciobanilor. Din potrivA, ea
se menLine, Inteo regiune uncle orasele mor, dar unde pAstorul

nu e a toate stApnitor, deci pe acel mal stAng al DunArii.

InsemnAtatea pgrAsirii oficiale a Daciei e, astfel, hoardtoare pentru alcAtuirea limbii romAnesti. Un graiu romanic
unitar opus limbii artificiale a Statului nu se putea forma decAt
prin ruperea raportului cu acesta. Dar pentru o astfel de operA
delicat se mai cerea i alt ceva. Incetarea pAn la un iimp

a pAtrunderilor barbare, si, afard de coltul uncle momentan

strAbat Hunii In a doua junagate a secolului al IV-lea, W
intenlia i fAr putinla economicd de a rAmAnea, noi invasii
nu se produc, In acelasi timp cand stratul gotic, unde a fost
si. atata cal a fost, se revarsN dincolo de Duare, lAsAnd In
urm vaga autonomie peste care se intinde numai, cum n om
vedea analisAnd regimul, asa de fals InLeles, al lui Attila,
alAturi de pretentiile si Intreprinderile fIr urmAri statornice
ale Imperiului, deci suzeranitatea" de caracter mongolic fiscal
ImpAratului turanian din Panonia.
Aceastd stare de lucruri va Linea, cu. o Du.nKre plzitl de
Imperiali pe ambele maluri, pAnA la apariLia altor cete turanice, care, de altfel, fac acelasi hiera ca i Hunii, fAra nicio
atingere a acelei autonomii, Ong. la Iustinian si dup domaia
marelui ImpArat de restauratie romanA. Pe cAnd in Balcani
barbarii cad unii peste alLii, o instalare ostrogotA, cu centrul
la Novae (Sistov), Liind mai bine de 'au Ileac, pe cAnd acolo
li se repartiseazA oficial sllasuri cu viaLA proprie, pe cAnd
regimul fiscal slAbeste o veche populaLie aservitA unei marl
proprietALi apArAtoare, pe cnd grecismul resistA In orase
pAnA. In ullimul moment, in altfel de condiLii, de libertate,
ale malului stftng, s'a ajuns la crealiunea unui graiu romanic,

timba

115

ale carui caractere Inainte de influenta slava se pot stabili,

aratand o Intreaga slare de spirit, la un nivel cultural luan.
O astfel de prefacere din elenism In latinism nu era gata nici
pe malurile Pontului. Aici o necontenita legatura intre eetati

le apara de amenintatoarea desnationalisare complecta. Relatiile cu Atena, cu insulele Archipelagului, ca cele de pe coasta
Asiei Mici, cu puternicul elenism din aceasla AsieMica Insasi

au stat mult timp in calea transformarii. S'au produs chiar

Intoarceri ofensive ale limbii grecesti. Cdnd Bizantul a devenit cefalea lui Constantin,o piedecd hotaritoare a stat opoi
ealea unui proces, i afa destul de slab i adesea intrerupt.

In sfarsit viata cetateneasca, de si se continua slab si pana

In veacul al VI-lea, se stange acolo pe incetu/, nu din causa
patrunderilor slave care se faceau neIntrerupt pe la vadul de
la Noviodunum, ci din causa lagarului intarit al Bulgarilor,
admis si sprijinit de ocrotitul lor, Iuslinian al II-lea.
De mult legaturile prin Moldova-de-jos cu lumea daci.ek
ruralisata disparusera. Si aceqti coloni semi-barbarisa(i ca viatd
economicd nu d'ddeau acestor cetari iibrezite aceiaqi
ca Slavii ca State din dosul cetii(ilor romanice ale Dalmariei. Shibirea esen(iald a nego(alui la Marea Neagrd aratd
chiar neexistenta amor mase barbare in adeveir organisate in
*irrite noastre. Bulgarii se sor multami cu ce ramasese, ca
autonomii locale, din cetatile moesice si vor Ostra numai
vitalitatea regiunii de term, corespunzand, la Marcianopole,
ca Preslavul lor.

Fragmentul latin tiparit de Waitz ca adaus la Viata lui

Ulfila, golo-grecoromanicul din veacul al IV-lea, da formele:
invisivilis, incorruptivilis, scribturare, temtare, sibe (perfil-u
sibi), histe, Muga eretici, eff ingabat, dar si praba, derPliquid,

ducator (nu pentru edacatoi, ci pentru dador), thunc; m

final cade (ad Oriente) 1

Deci confusia Intre a si b, Intre d si t, oscilarea tntre e

si i, aspiratia Inaintea lui i sau disparitia lui h, confusia formelor verbale. Prepositiile 1st pierd normele (mitto in vobis) 2. Forme ca ducator si factor, In Intelesul de jacdtor,
arala si schimbari de vocabular. O alta bucata de polemica
L. c., p. 32.
2 lbid. Ca forme de cas: Constardinopolim obiit; ibid.
8

Creatiunea romgneasca.

114

din acelasi text pe care 1-am numi dunarea-n" are pentru

reas- Intelesul de rau" (.,cum prece rea ab imperatore veniam postulas" 1

Am mai spus ca fenomene romanice se simt

la GotAlann.1 Iordanes, care scrie: Spania, scubitor (cf. rornanesle

scobitor), schimba pe i In e (astfel: Belesarius), pe o In u
(consubrinum), preface Ariadne in Aria gne. De altcum, spre
si.

a explica miele forme, Waitz a trebuit sg. admita Intrebuintarea

si a untli text latin pearl' traducerea din greceste 2.

M e cazut In obita ad vita sua clintr'o inscriptie dobrogeana3. Tot awl() cei doi, i se contrag: fill, patri et matri" 4.
Um dispare, Rind Inlocuit cu o, In toata intinderea Tabulei
Peutingeriene, unde b e trecut In u (Tivisco) 5; numele Ratiariei, Novel, Durostorului sant In acusativ.
Unele fenomene lin nu, sant noua si strict locale, ci foarte
vechi si de un caracter sud-est european.
In Olymp.ia ggsim astfel pe d prefacut In z, dupa o
veche deprindere traca. Precum inscriptliile acestea de la Olympia au pe di trecut In z, tot asa si In dialectul taconian
Zntalnim azi: V.:oixx (gati6vixoc), ceXiltov (6taXiyu)) 7.

Pare c avem pe it aiurea, 14 forma de trecere 6sTpci.vo 8.

S'au semnal- 0. de altii degradari din latina artificialg, pe
care Imperial ,ois'e unicii. Diftongarea lui o e si un fenomen
1 $i. acolo

fabor, aput, scribture, Militia, temtare, Archadius,

Adaug: Cristiani, storiographus; ib'd., p. 22, nota 2. Alto casuri,

ibid., pp. 30-2; cf. ibid., p. 10 si urm. Pentru pre-romana ante-

dialectal, v. Philippide, II, p. 233, nota.

2 Ulfila, p. 55. Cf. J. Grimm, Grammatik, 1-a ed., p. xt.vi.
3 Tocilescu, In Arch. e.p. Mitt., XIX, p. 89, no. 29.

4 Ibid., no. 30.

5 Cf. dubletul roman: urabie 0 brabete. Vom vedea In numele ani-

malelor si aiurea prefacerea lin v In b.

6
Die Ergebnisse der von dem deutschen Reich veranstalteten
Ausgrabung, hggb. von Ernst Curtius und Friedrich Adler, Berlin
1896: Die Inschriften un Olimpia, bearbeitet von Wilhelm Dittenberger und Karl Purgold, Berlin 1896: zt auvuoc, Comm, tCuov, 06CipAcc.

Hubert POrnot, Introduction a l'tude du dialectc tsakonien,

1,134, p. 18.

8 SOure, Rev. Arch., XVIII 19112), p 443.

timba

115

spaniol (mortem-muerte, portam-puerta) i prefaoerea )ui e

n je unul italic (tenet-tiene).

O observatie general se impune: cl nu e schimbare foneticil in romanefte care scl nu fi exis(at in latina vorbitii a
anor pro vincii. Adaug ck o se preface In u i aiurea sporadic,
iar permanent In dialectul sard si In cel sicilian1. Avem disparitia lull e Intre o alt.1 consoan si r, ea In socru; In adevIr,

cetim pe o piatrg. din Apus: Claudiae acceptae socre2'.

En prefgeut In in se aflg. i In Galia munimintum)3.
Chiar i formele care se par mai osebit ale noastre se elk
ca negluciator 4. Ba i, In culegerea de papiruri a
lui Martini, In Ravena secolului al VI-lea, vcc7cucitpo pentru
negu4dtor"5. La Roma chiar, hack de pe vremea lui Quintu.lian cdzuse in final din acusativ 6. Prefacerea lui q In e
obisnuitg. si In Italia: cot pentru quot 7. Glsim Insg. africarea
In alte
cinque, sicis 8. Si In inscriptii occidentale ggsitm
pe LIM pentru mihi9.
De allfel, ce schimbAri suferia limba In inscriptii nedatorite

lapicizilor cu sliintk de gramatick o dovedeste aceasta din

Tunisia, pe vremea cresting.: ,Nictorianus bixit pace anos qua-

rageta meses ceque ere setima".

Ca fenomene de dislocare sintactick, de degenerare" anali1 V. qi Cipariu, Despre limbo romdind, p. 9.
2 Rev. Arch., XXXIX (1901), p. 146, no. 77. Pentru epitafe, in

genere, Frdric Plessis, Posie latine, Epitaphes, Paris 1905.

3 Rev. Arch., IX (19079, p. 319, no. 13.
4 Du,pa Le Blant, Inscriptions chrtiennes de la Gaule, p.
Gorssen, Aussprache, I, p.

Cf.

41.

55.

9 Ibid, p. 66.
6 Etiamsi scribitur, tamen parum exprimitur"; IX, iv,

40.

L., IX, 3058.

.
8 Corsen, Aussprache, I, p. 47. S'a putut admite africarea lui c
in secolul al VII-lieft; Schuchardt, Vokalismus, p. 101. Greutatea
7

C. I.

existleotei lui c In albanesa acolo unde noi avern pe t arata doua

epoci deosebite, dar e greu sa se admita africarea In secolul eal VII-lea.
9 Reu Arch., XXIV (1914), p. 365, no. 232.
1 Cagnat, Nouvelles explorations, p. 34. Schimbari fonetice Ia
Ulmetum, Daicoviciu, In An. Inst. de st. clasice, I, pp. 13-4. Cf., pentru
consoanb, J. A. Candrea-Hecht, Les lments latins de la lanque

Creatiunea romaneasel

116

tica se continua, In afara de ce se tnostenise pentru subjunctiv de la fondul trae, ca ceia ce sc poate observa $i la scriilorii,
din secollul al V-lea, ai Istoriei Auguste", daca nu Inlocuirea
forrnelor declinatiei prin surogatul prepositional cu de si ad,

eeia ce se observa In Apus, limba romaneasca prefernd

adaugirea demonstrativului (omului, homo-illius, casei,
noi am pastrat i locativul (stir:1i locului), pe cand

aiurea apare circumscrierea ca apud. Ca $i la acei scriitori

am mentinut, precu.m $i. ccii alti romanici, pe azi (cf. oggi), pe

ieri, dar In alaltdieri e aoela$i proces ca in altera die de la

ace$ti biogyafi 1.

Si unele fenomene semasiolog,ioe sant coman 'atine. Vedem

astfel aprtrand $i airurea
in sensul de rve2 (visu mio-

nitus). O inscriptie africana are ex visu"3.

Aceasta tiraba e a intregulni Sud-Est romanic, care tormeaili o sin gurd imitate" fiecare regime ddnduli part ea.
Astfel pavimentumpamtint si scaldarea, cu amintirea

arata laturea cetateneasc.i a limibii. De altfel cuyantiul hu

mal are n.otilmea de payare" In datare formula a lui Varro,
care recomanda pavimentum proclive in lacum" Humdhanius a alum sa insemne doar pamantul vault, de olari.e.
Tiktin constata asananarea limbii romanesli mai mult ca
cea italiana i gase$te i note fisice comune 5.

Totwi originalitatea creahunii populare romtinefii nu std,

cum s'a &tut crede, fi s'a admis prea ufor, in tonetied, ori
roumaine, Le consonantisme, Paris 1902 (In Bibliothque de rEcole
des Hauliep Etudes"), V. si, mai ales, de acelasi, Ct2teva substrate
tonne vulgare, Bucunesti 1892.
V. Wlfflin, In Sitzungsberichte din Mtinchien, 1892, pp. 973,475.

2 Dessau, o. c., I, p. 487, II,. 2139.

3 Cagnat, Nouvelles explorations, p. 121, no. 87.
Cl. si qui mihi
auscultabant, la Plautt
4 Ed. Deux-Potits, I, p. 113. Dar v. si o terra pavienda, la Corssen,
Aussprache, p. 359, nota *.

6 Die Balkanfrage, 1914, p. 51. De v. si Sextil Puscariu, Locul

limbii romdne intre lirnbile romanice. Acum, si I. Sadbei, Le latin
de l'Empire d'Orient, Iasi 1932; Jud, Problem der altromanischen
Wortgeographie, In Zeitschr. f. tom. Phil., XXXVII, p 58 si urin.

Limba

117

chiar in sintaxd, ci in semasiologie, In schimbarea de Inteles.

Aici o parte e fara indoiala datoria vechiului fond barbar".
Astfel d.Sextil Puscariu semnala la Academia Romana. a vi-poda, de origine slava, InseamnaC (dere, dar In nicio limba
slav nu exista aceasta semnificalie, pe care ar fi Intalnit-o,
cred, i In albanesa. Altele din aceite schimbdri vin insd din
desvoltarea cugetiirii poeticP", creatoare, a poporului nostru, fn
legiiturd cu cercul uta de vedere, ca ocupatiile fi ca experienta
vielii sale 1
Caracterul profund tornanic, lu toata tesatura, ramasa nealinsa, dar si In vechiwl tesaur de cuivinte, pana la cel d'intaiu
puternic amestec Oa un graiu strain, 11 recunostea un Invatat ca biefenbach, specialisat In cunoasterea Sud-Estului

european, prin aceste cuvinte: In general cred c trebuie

sa se admita ca odinioarit limba romaneasca a fost tot asa de

complect romana ca oricare alta din surorile ei, pana ce

un val slav a luat ea el poate in scurta vreme o multime
din cuvintele romanioe (latine) si le-a Inlocuit in c,ea mai
mare parte prin slave lcirei totaqi a placa sa deromaniseze
limba" 2.
i,

apasand asupra caracterului fundamental, tot el seria

aiurea: Si cea mai puternica atnestecare a unei limbi cu

clemente straine nu-i poale darama temeiul, ataja timp cal
Inca formele cele mai Insemnate ale formatiunii cuvintelor
si ale flexiunii,
chiar si daca si aceslea nu sant fh adaur
girea de Ingrediente straine,
sant visibile" 3.
V. si $ain'eanu, Semasiologia iimbii rorntine, carte mare, pe
nedrept uitatl.
2 Im Ganzen glaube ich annehmen zu diirfen dass die rumnische
Sprache einst cine so vollstndig romanische war wie nur irgend
eine ihrer Schwester, bis ein slavischer Strom in vielleicht kurzer

Zeit iene Menge der romanischen lateinischen) Weirter wegschwemmte

'u,nd meistentheils durch slavische ersetzte ohne jedoch die Sprache

entromanideren zu kiinnen"; Treaerkunde Osteuropas, insbesondere
der Haemoshalbinsel und der rnteren Donaugebiete, Darmstadt 1880.
p. 191.
3 Die ruzniinisrche Sprache in ihrer ethnologischon Bedeutung,

In Ausland, LIII Stuttgart 1880), p. 81: Selbst die strkste Versetzung einer Sprache mit fremden Stoffen ihr Fundament nicht

Creatiunea romlneascl

118

Ca epocg de formatiime a unei limbi specifice acestui SudEst european, ca limlitg de la care Inceteazg latina vulgarg,
dar aceasta n'a putut aVea nieiodatd un singur sens, nici macar
In Italia,
i bleep limbile romanice, limitg pe care o auta
Schuchardt1, e momentul cnd provinciile nu mai pot Imprumuta una de la alta, and se Inchid In regalitAtile barbare sau

In Romaniile" lor populare Limba romneascl ar putea deci

represinta, dupg Tomaschek, care citeazg pe Miklosich, starea
lui sermo rustiefus de la 400 la 600 dui* Hr.1, vocabulariul

crestin latin fiind un Imprumut din Balcanii Ina supusi

Romei 2 Oriourn, ea e deslipit dintr'o foarte veche
cu forme, cum vom vedea, obsolete Inc din vremea
August" 3.

Pe and, pentru a-si lmuri originea lirnbii romgnesti, Schur

chardt4 trebnia s recurgd la ideia unei asiinilri, armonisgri
(Ausgleichung, mehr gleichmissig Abe(' nderung der verschiedenen als Abeinderung der gieich gewordenen) a felului divers
41e vorbire al oamenilor veniti din bate pgrtile, trebuie s

se vad mai curand originea popularci, pe un singar teritoriu, a primului* grain, importat, gata feicut, in Dacia si
ldngd care au trdit tot fetal de diforrnrri particulare ale,
noilor veniti, care insci au rdmas sierpe.
L,ingvistul belgian. Van den Gheyn, frioand o asgmnare Intre
aceastg limbg romanicg i surorile ei din Apus, scria5: Mai

mult decat once alti limbl romang, cea romneascg e bogatg

In flexiuni, In locutiuni care erau acuma arhaice pe vremea
lui August". Unele schimbri de sunet chiar, sant arhaice,
ierstelren kann, so lange noch die wichtigsten Formen der Wortbildung und Flexion,
wvam auch selbst diese nicht ganz ohne
Zugescllung fremder
sichtbar wird".
Vokalismus, p. 101 i urm. El constatA intr'o ordonant a unut

liege," din Coinaka la 734 ceva care ar avea un aspect specific

portughies sau spaniol"; ibid, V. 102.

2 ben Zustand des sermo rusticus von 400 bis 600 n. Chr.";
Sitzumsberichte ale Academiei din Viena, 1882, p. 486.
8 Pp. 486-7.
4

Vokalismus, pI 83.

5 Plus que toute autre langue romaine, le roumain aboode en inflexions, en locutions dj surannes au temps d'Auguste"; Les
populations danubiennes, din Revue des questions scientifiques, BrusWles, p. 234.

Limba

119

ca laousta la Piaui, ceresial. Pe lane. aceastg atat de mare

vechime, se poate observa ct unele cuvinte arhaice latine sant
numai la poi. Astfel a IncPpe, inlocuit la Romanii (bin Apus
prin cominciare, commencer 2. Aceasta e limba conruptg",
mi o limb5. Dopular", aceiasi pretutindeni, pe care 'sir
dor de Sevilla, osandind-o, si-o explicg prin aceia c intinderea necontenitg. a Imperiului, tot cu alte moravuri si oarneni", a adus fireste atatea solecisme si barbarisme", limba

pe care Solomon Reinach o numia, opuind-o aceleia a lui

Cicerone si. Seneca, fabricatit cu o nesfarsitI artg, dar Si cu
mgsur romang.: limba sclavilor 3. Inscriptiile romane Sneercaserg zgdarnic a pgstra noua limbg de Stat, fabricatg, in
provincii 4.

Domeniul semasiologic e plin de at:Ala originalitate roma-

neascl. Astfel stnat, ca asternut chiar (nu numai in stratul

de puscg si stratul de flori), s'a mentinut 'Meg 5.

Aceastg limb are nesfarsite nuante, care o fac potrivitd,

si fgr neologisme, si. ea expresia literarg cea mai fing. Tntregul aparat de suilixe 6 servind s arAte toemai varietatea ne-

sfarsit a nuantelor,
acest semn sigur al pdtrunderil sufletesti si al valorii estetice a unei limbi,
s'a pAstrat (eiu,
el, ot, old, de veche origine elenicA.) tot din fondul latin,
Si,

el11111

vom vedea, ori de cate ori un sufix strAin,

fie

el slaw sau chiar maghiar, a pgrut c poate adAugi la nesfarsita

finet a discrimingrii, el a fost adoptat. In aceast privintg

intrecem pe once alt popor romanic.
Dar impresia pe care sufixele de Imputinare si. alintare,
1 V. Graur, In Romania pie 1907, p. 504 0 urm.
2 Isidor, Orig., IX, I, 7! Mixta, qua1e post imperium latius promotuni

simul cum moribus et hominibus in romanam civitatem irrupit,

intlegritatem verbi per soloecismos et barbarismos corrumpens.
3 lie franyais et l'italien", seria Salomon Reinach, ne drivent
pos de la langue de Cicron et de Snque, mais de celle de leurs
'esclaves"; Rev. Arch., X12 (19201, p. 150.
4 Franz Eyssienhardt, Rmisch und romanisch, Berlin 1882, p. 102.

V. 0 ibid., pp. 12-3.

5 llar. MihAilescu, In Anuarul liceului Petra Rares, Piaira-Neamt
1934-5, p. 72.
6 V. G. Pascu, Sufixele romdnesti, Bucure0i 1916, pussim; cf. Reoue

de dialectologie romane, II, 1-2, Ianuar-Iunie 1910, p. 56 i unit,

Creatiunea romaneasca

120

usa de numeroase In poesia lui Alecsandri, i-o Mc.a marelui

prosator frances Mrime 11 aducea s. vorbeascg. de o oarecare
gratie cochetg i mignarda, care aminteste decgderea greacil

lating"1. Se pAs1reaz1 5i o mare bogatie de propositii

conjunctii, toate latine.
Cercetarea cuvintelor care numesc principalele notiuni, Im-

pgrtite pe categorii, va 1nvedera caracterul fundamental al

limbii 2.

Elementele: foc (v. 5i furn), apd, rdu (nu, si izuor, pdrdu si

f iv iu, f ipo t, baltd, mlaftind, slave), sant din acest tesaur. Aspec-

tele naturale: cer, piimlintspavimentum e introdus din limbagiul urban pentru cg. (ard a ajuns sa Insemne regiune, de
unde (eran
soare, lund, stele, luceafdr sant redate exclusiv
cu cuvinte latine. Munte n.0 5i skincd), vale nu si deal),
ca i culmea, piciorul, plaiul, care .aminteste plafla, plaja",

giaurd (cavula), sant latine. A nu se uita cemqa, lutul 5i

huma, iar la mare, al aril nume aratit necontenilul contact
c'u (crawl Win si malul dacic, unda, spumu, valul. Tot asa
fenomenele atmosferice: rourt, bruma, fulger aulfietrum la Plitunet,
ar fi din concurveu5
niu cel Bgtran 41), curcubeu
ardsnet e onomalopeic , furluna, ploaie, grinding, piatra,
sensul de grinding, aflgtor la SI. Augustin 6, neo (langa slavele
zapada f i
ghia(cl i ghe(70 frig, racoare, pulbere,
durd, ar#(61 (cu sufix slay).

Tot asa punctele de orientare ale cerului, Cu seninul si

Until certaine grace coquette et mignarde qui rappelle la dcor
deuce gr(ecque et latine". i i se mai parea ca. Romanii se complac
In descrip%ii, In comlparatii, ei gramadesc bucuros imagini, adesea
cam vagi, i rnusica de cuvinte facie poate ilusie asupra golului
cugetarii".
2

Cf. Iorga, Psychologie du roumain, In Revue hisf. du Sud-Est-

europen, VIII 1931)6 p. 191 si urm.

Pentru sensul lui mina-Lent= In literatura, v. Pliniu, Hist. Nat,

XXXVI, p. 60 i uno.: pavimenta credo primum facto quae nunc

vocamus barbarica". Dar qi ibid, p. 64: pulsa deinde lex humo

pavimenta in camieras transiere e vitro".
4 II, 55.
5 Saineanu, o. c., p. 132.
6 In De Civitate Dei.
7 Capidan, in lucrarea despre Megleniti, p. 131.

Fig. 17.

Moneda a luilIustioian.

X11,

Limba.

121

norii, cu negurile (nebulae) din: rAsArit, apus1. Dreapta

Skinga (v. ital. man stanca, pe langd sinistra)2 vin tot de
acolo.

Nu mai putin anotimpurile: iarrui, primisivard, vard (la Macedoneni, dupg. Cavalioti, si secerare), toamncl, merinde (crepluscul, d-upg. CavaIioti) 3.

Ca elemente omeneti determinand o actiune, suflet i inimii

aratA o dugetare popularA concretA. Cugetarea O. pdsarea ilman

lngl gdnd, acceptat si pentru asNingnarea cu forma verbalA

de gerundiu.4. A 'Asa e din pensare, a cniAri" care a dat

In Apus penser, pensar, verbele gandirii. A incerca pare a
fi in legatura cu deprinderca cailor, dar e $1 cercare, chercher din Apus.
Cantitatea (cdt, catime), ca si mdsura, pe care lo vom cereta pe nrm5. In legAlturit eu determinarile latine tare s'au
pAstrat credincios: mare, mic din micas greco-roman , nalt,

jos, chiar putin6 sant latino, scund de la abscondo)6, ca

.5i.

sterp (exstirpo).

Vom mica mai pe larg, in analisa, greu de Impartit pc

caLegorii, a acestui subject, c.i, in acest domeniu al abstraeiiilor c'urente, vrastele omene51i, Wm& (tenellus, fraged"
pine i acum In Ardeal , batrano siint liable.

Vom reAsi In aceastit cereetare, asupra caria trebuic sii

ne prim mai Indelung, insusirile: bun, raq din reus, vi
novat, ceia ce inseamnd o puternied ula(il juridica) (la Apwseni mauvais InseamnA rea pretuire si cattivo, captivul).
1 Dar 0 asfintit 0 zori, slave. Pentru amurg, mai departe. V.
mai departe.
2 V. i $aineanu, o. c., tabla, si Siadbai, Elementele, pp. 54-5.
Sensul die rea menire, de oboseall (it. stanca, manca) e, se pare, In
toatle limbile. A se vedea si fnainte, dar fnap,oi.
8 Capidan, o. c., p. 131.

4 Se va reveni pe urma in legAtura cu actiunea sufleteasa i

cultura.

5 Spude pusinna miserima, v. an II, m. III, d. XX", In Dessau,

112, o. c. p. 941, no, 8493.
6 Si In greceste: Anderson-Cumont-Grtoire, Stadia Pontica, p.
176, no. 169: luXexcoc repp.av watpa* ivOdda wawa. Cf. la HeuzeyDaumet, obsTeivo;; O. e..,, p. 325

122

Creatainea romneascl

In ce priveste lumea (cf. lumina), deci: cela ce se vede

ar putea veni de la laja Tiganilor, nume adus de ei,
si sur e slav, ca si, la cai, pag, pintenogl, dar nu roib, da,c6
alb 2, rosa 3,
murg e trach se VastreazX toate colorile
negra, glalben (galbinui; v. jaune), verde si dublul termen
albastru (albicios" i vdneit trecut si la Pizantini)4.
Intre animale: fiar, vitd, urs (ursii) (bdrlog e slaV), lazo,
lup, vulpe, iepure, dihor, bursuc, rds, taur (dar si buhaiu),
bou, vacid
i uger), vital, mdnz, junc, fund, mascar, cal,
iapei, soarece dar guzgan, qobolan, dihor, bursuc, nevdstuicd,
snt de ala origine), mulare 'nac.calar , noaten,

biber 6

arm sar,
carie, cerb, cdi In legea salicI armissarius
prior, caprioara (capreolus) nu si ciutd), pecud, oaie, berbece 7, la Meglenitsiareate , miel, mioara, noaten, caprd, ied
se pare si rap 8 , lana, porc mac. poarca), scroajd, cdtusi,
cotoi (cal a c(ii9 fat5. de pisicci, md(a),ariciu, asin (!Theigar si

catdr, mascoiu sint strAine

Dar broascci e trae si vidrii

slav.

Pasarilen sfinl nunaile ronianic: g'

gaitd, puiu, clapon

1 S'a pus alAturi aoelasi amastec de sens In slavonul svet

In Zeitschr. f. dsterr. Gymn., 1872, p. 169). RamAne a se Nedea
d'acA nu Slavii au luat de la Romni.
Se zice IncA: irme de inet
In pioesia popularA.

lngA blanc (la Italieni i blanco 1.

2 Pentru aube la Francesi,
albo , ca zorile si o hainA preoteascA (cf. aubpine), Zeitschr. f.
rom. Phil, XLI (1921-2, p. 182 i urm. Wartburg .

3 Rasgas, la Mlacrobiu, Saturnalele, I, xvi, p. 17.

4

Veinietus ca vAnAt" In acest text legisiativ: utetur autem et

veneranda atgub antigua veneta (de purpurea plane stola loguimur";

Institutiones, VIII, iv, cm.
5 Observatia lui Dio Chrysostomos c odata erau i In Maoedonia;

ed. Dindort p. 297.

6 Dar uiPerris, la Pliniu, Hist Nat., XL 109. ar fi dihorul.
7 Si forma berbex; Dessau, o. c., Il, p. 14 no. 4477 a.
8 V. zappus; Graur, In Romania, 1930, p. 266.
$aineanu, o. c., p. 103.
9 Catas din *cid i cata, de unde a aceita; Hasdeu, Etymologicum, pp. 128, 131. De acolo si cdtuse; Saineanu, o. c., p. 81.
10 Moimd, moimifd, maimutd, e de origine necunoscutA.

Paseire ca vrabie In Bucovina; Manan, Ornitologia, I, p. 408;

iz Gdina, franc. gline, glinotte. Coco; 1:bate fi i apropiat de cog
11

galicul, supt amune influente de la Celtii Dunarii-de-mijloe.

Limba

123

(cured e o formatiune dupA curcan, care e truthahn), ra(d,

randunicd, porumb, vultur, vultan, strut, acerd, cuc, potdrniche sau peturicle (mac.), turturicd, pdun, ppdzd (upupa)
(nu,: cocor, gascd, buhrul, cucuvaie, huhurez, onomatopeio ,
corb (nu si cioard, stancd), mierld, sturz; numai fasan (pha-

sianus) e neologism dar slaNe: barzd, cocostdrc, lebddl, oirn,

prepeli(d, bibilicd-pichire, ceia ce Insemunk pictate; cf. pintada, fr. pintade)1.

Asa si insectele: furnicd, viespe, palianjen sau paingn,
paing, WO:1r (fr. cincelle) 2, bun, greier, mused (nu. si muird;
plosni(41 e slacv), purice, pdduche, ldcustei. Dack ar fi slay

olbind, poate s fi revenil de peste hotar, cum s'a Intdmplat cu francesul buvette devenit buffet (i se zice si mused 3;
apoi v. fagure, favulum; nu si stup, prisacd), ceard, miere 4.
Fluture e de la fluctuare, dupl. Diefenbach5 v. perperund
mac.; cf. papillon O. bizantinul papillio, pavilion", rAmas In
nomenclatura militar . Saineanu admilea si cicala din a
cialli), de la cicada 6. Din slavoin., gdndac, cdrabus, caradasca,
dar e lalin boa' lui Dun-inez z.

Ca reptile: sarpe (slay ndpd rca), cu venin, aspidd (prin

, scorpie, limbric, viorme (sopdrla e slay
Une ori o formd latirn se poaLe descoperi mai pm Dad.
pisicd e onomatopeic de origine, pentru matil s'a citat o
foron ilaliain corespunzAloare 7; catta se Ostreaz.I. In co-

cArti biserieesti

tarla. Si avicellus, de Linde franc. oiseau, a fost Wasit la noi,

In ausel, aucellus 8. C/ofca, da aparenn slavA., e clood in
Ardeal (v. a cloci), i la Colu,mella 9 g'sinr: glocientes gallinae 10.
1 Pentru gascA, gauta, la Pliniu, X, 22, 27.
2 V. Ch.-V. Langlois, La connaissance de la nature et du monde
au mogen-dge, Paris 1911, p. 151. Cl. it zincala, la Graur. I. c., p. 266.
3 Musca alvina la $aineanu, Semasiologia, p. 131.
4 ZahArul, zaccharon, medicinal, la Pliniu, Hist. Nat , XII, 17.

5 O. c., p. 189.
6 O. c., p. 91, nota 1.
7 Saineanu, o. c., p. 177. V. si catulire, din care ar fi legit si a
gddila "i a gudura, ceia oe pare foarte greu; ilrcl. i p. 100. Marco
Antonio Canini (Studit istorice asupra natiudi romdne, Buouresti
1858 citeazA (p. 66) fierraresnl gadolo, cu sensul de a gddila.
8 TicAloiu, In Zeitschr. f. rom. Phil, XLI (1921), Pp. 588-9.
9 VIII, 5.
1 V. In franc.: les poules gloussent.

124

Creatiunea romAneasel

Cu elemente luate din latineste, ea si din limbile ajutAtoare

unele pgsAri au nume creale prin analogic sau In glum6.:
domnisor, turoulet din causa colorii rosii) pentru sticlete
stigler)1.

Bourul, Wiwi (din bubalus) s'a 'Astral. la noi, trecilnd

din causa coarnelor, si la melc, al arui nume de buhar e
lual de Bulgari de la noi2.
Numele de peste e latin, dar nu si al oullor de peste (icre).
Dintre deosebitele calegorii, cele mai multe se numesc Cu
termini slavi: Huai, morun, biban, lostnid, pcIstreiv, somn,
znsrluga, tipar (chiscar)3; crap singur poate veni din latinesle. Tot slay e i rac, chit (cf. lat. coetus) j scrumbie

din skombros), dar euvilntul a venit poate pe

all5. calo.

Scoicei e slay.

Trecnd la Infltisrile, asa de bogate si felurfte In acesto

pArti, ale regnului vegetal, p durea 4 vine din paludem, pAdure
de balla, ca la Dunare
lerminul se aria In Valet si la Bari

din acelasi motiv de amestec cu balla , la Albanesi pial.

Paludis, prefcut In padulis, se gNseste bile suma de exemple si pAn5. In veaeul al VI-lea, dc allfel si In veehea spaniold
(paul), In portughes.sl. i sard' 5. Ndurea" Inlocuieste pretutindeni silva,

pe care am pierdut-o i alle limbi romanice,

af ail de sihhi si de adjectivul salhuin, ca si de salbatec, care

si la Romani se aplica si varietAtilor necultivale ale pomilor
vegetalelor 6, Pentru codru s'a gAsit usi echivalent albanes,
kodre quadruJni), cu atilt mai mull, cu cl vechiul sens e
si de pline (flmandul codri mnnc"7. Industria lemnului
dri solinduri.
V. Saineanu, Semasiologia, tabla.
2 Candnea, Straturi de cultura, p. 18.
Si

ateva nume turcesti. Pescarii deoseb:telor regittui

5i-au

impus nomenclatura.
4

Scbuchardt. Der Vokalismus des Vuloarlatelns, Lipsca 1866,

la Slavi, gomiles-

p. 29. Pentru schimbanea paludem-padulem, v.

mogilo.

5 Schuchardt, Vokalismus, p. 141. V. i Saineanu, Semasiologia,

p. 161 dui:a Schuchardt, care citeaza o diploma latina din Apus,

la 551).
6 v. silvatica pires In Macrobiu, Saturnale, III, )(ix, 2.
7 Grallr$ in Romania, 1:928, p. 504.

Limbo

126

Pomii (v. poamci), arborii dar si copaci) (cu rcidacina, trunchiul, rainurile, scoada, foaia, frunza; la Macedoneni si frutu;

nuiaua e din novella $i roman e si varga), sant latini: par,

nuc, alun (avellaneus)1, castan, corn, prun (dar si si. perj),
sakie, ceres, visin (din grecul 6t0t5vto;, din Bitinia, pronuntal
de Romani vissinius), gutuiu (malus cydonia, din Chlonia Asiei
Mici) si piersicul din 'Mullis persica, mar din Persia . Smoclzinul pare a fi de formatiune romaneascA, Irimiliul fiind luat
de la Greci, direct sau prin Romani, In timpuri mai vechi 2,
ilfdslinul e de origine slavg. (copac de grdsime"; v. si maslu),
dar untul-de-lemn arata a fi stavechiu, ca si uleiul. Lipsa de
nume pentru mN.slin, smochin, ca si pentru migdal, castan, ar
dovedi c limba s'a formal definitiv pe malul slang. Si copacii
din padure, salbateci, peidureq, alar de stejar 3 (dar si cer
cerrus; v.Ins6 ghinda),de gorun si de brad laMegleniii: Pin120,
de scorus, miolid, tisee; sant lalini; deci: ulTn, frasin, fag nu si
ir), rsinci, teja, adar (acer), plop, corn, carpen 4, jugastru(?),
sorb, soc, Wise, iuniper (dar si jneaplin), pilduce15, pe 1ang5
parasitul copacilor; iedera 6. Ilfdreicine e slay. In all domeniu,
papura (papyrus), spinal sant din acelasi fond (nu si scaiul,
trestia, stziful). Fragi se intalnest si la Pliniu 7. larbil e lalin,
ca si legumei (legunig." se zicea si pe la 1000). Avem apoi in
si cilnepek.

La buruienile de hranA: ridiche e latin, ca si verzele, ceapa,

&id (allium), usturoiul, faua (bob e slay), fasolea, lintea, laptuca, ceacirea (mac.; deer), curechiul, napul 8, peltrunjelu19.

i Alma apare

5i.

la Romani ca aulana, alana; Bucheler, Kleine

Schriftere, I, pp. 345-6.

2 Rodia e do la Grecii noi, ca qi portocalul 0 migdalul, pomenit

de Pliniu, Hist. Nat., XII, 20. Piperul i scortisoara par a fi 5i ele
recente.

3 De la steajd, pe care el o produce.

4 Carpinus; Pliniu, XVI, 30.
5 Peducellus; Capidan, o. c., p. 221.

6 A se adAugi, se pare, fericea sau ferega, miura. Pula, rdchild

&lilt de Oil origine.
7 Aliud corpus est tlorrestribus fragis; Hist. Nat., XV, 28.
8 V. Pliniu, Hist. Nat., XIV, 9.
9 Spuranglzel pare modern, MA niciun raport cu asparagas, Sparigus, sparago. V. 5.1 Schmidt (Mediciirzisch-botanisch.es Glossar uon

i26

Creatiunea romAneascl

(nu mdrarul); poale i spanacul (trecut din latina si la Germani) Pepenii vin de la Romani castravete e de tarzie origine
slavX), ca si cucurbata. Mai departe, cicoarea (cichorium),
rusca (labrusca)1, lptuoa, pastdrnacul (pastinaca 2), urzica (urtic,a), neghina (nigina) 3. Vita din vie si vinul sant din aoelasi

capitol; uva a trAit In arid. Fiind niiai curand unul cbu acei
vechi termini greco-dadci, strugu,rul (-Virg) va fi venit din
gresita interpretare la plural a strugurilor 4, precuml nil in-

cepe a se serie (ermure, In loc de Wm; dar Moldova zice

poaMa 5; apoi avem: laurul, masalariul (maxillarius), mdtrdguna it. Mandragora), vioreaua prin Traci). Met e latin, ca

mlust. Marl. de mufchiu (muscus), avem pastrarea cucutei laline (cicuta). Ciuperca, burete sant de alla obrsie.
Avem apoi grdnele6 (cu. spicul): rul, cud's& (v. si forma
derivata. Ovesea, deci nu wiz,- cuvantul a pulut caldlori si
la Slavii dunareni i reveni, ca pen tru albind, la nod.), orzul,
sdcara 7.

Romanii nu par s fi adus in Dacia cultAri Doi de granesau copad, afar de cireSul, piersicul i gutuiul, asiatici. Via
au gasit-o, si se pare c intinderea ei n'a fost margenita
prin lege, ca in Galia 8 Dintre legume, ourechiul, dovleacul
sau cucurbata i bobul sant considerate ca fiind de loe din
Siena, Hermes, XVIII, p. 529 si urm.). V. 0 I'd= ifiscus, hiscus
(p. 539).

Pentru Iduruscii i Candrea, lments latins, pp. 81-2.

2 Pliniu, Hist. Nat., XX, 14-5, 57; Columella, VI, 17; IX, 4; XI, 3:
Vegetiu, III, 4; Palladius, III, 24. Parstinaca, In edictul tut Diocletian,
Pe lAnga fascia, i fasuiu Graur, In Romania,
C. I. L., 1112, 829.
1930, p. 108).
3 Pliniu, Hist. Nat., XXVII, 82.
Stafida poate sa vie direct din antichitate; v. Pliniu, Hist.
Nat., XXIII, 12-3.
5

Alti termini in legAttu ea via, cutare du.bios, la Giurescu,

Rozndnilor, I, p. 169, unde adeastA parte e tratatA Cu Ingrijire.

$aineanu, o. c., tabla).
6 Grtlu e vipt la Maciedoneni

7i la Pliniu, Nat. Hist., XVIII, 141. Jung, Rom. Landschaften,

p. 427, nota 2, necunosciind cuvntul romanesc, dAdea alt sens

celui latin.
8 Jullian, o. c., V, pp. 187-8.

Limha

12/

Italia 1, numele mazdrei Bind dacic (dar In mad-riche e sufixul -cula latin).
Intre flori, nalba (malva) e dir tesaurul latin. Liliul roman, Inloeuil cu crinul gee., trkieste in lilicele maoedonene
pAnk.
zilele noastre. .5.0franul poate fi tot asa de vechiu. Trifoiul (trifolivat) se adauge fireste. Se pare ck fintaura
nu vine din centauris latn 2. Romanii, cunosteau limba boulzzi 3
Fri ochiul boului 4.

Numele florilor au fost reluate Ins de imaginatia populard

ori au primit mime barbare. Unele numiri descriptive, ca

pentru gura leulni" se aflk Intocmai si In alte limbi. lar
portulacul se Intampthg. si la scriitorii despre agriculturk Tomani. Bus uioc (an basilicum), sunk la SArbi bosioc, dar si
aid poate fi casUl uneti rAtacirl revenite la local de origine.
D. Skok a explicat rkspAndirea terminilor bizantini pnin grk.dinile de mknkstire; ar fi trebuit s se gAndeasck si la cele
impArktesti, ca, la Mimi, cele ale lui bostangft-basa Cu. bostangiii

lui, cari Intrebuintau i grAdinari crestini balcanici, prin earl

s'a fkou't rkspandirea 5.
Trandaf ir, Cu toat prefaoerea lui I In r (prin analogie cu

fir), nu pare a veni direct din tesaunal grec vechiu sau nou
(rujez e venit prin Polonia). Alte nume Out turcesti
liliac). Cele mai multe apartin Insk folklorului descriptiv,
glumet, au asAmInkri (nemfifor, nemfoatcd, ungurean i ungu-

reancd, stdnjinel, conduraf sau condurii Doamnei), dar cu

uncle corespondente i aiurea.
In genere o parte din vocabulariul despre flori e de origine
pAstoneasck. Astfel de cuvinte ciobknesti sAnt cerceluf, mtirgdritdrel, suflefel, 14creanioare, primeivarefd, lumcindrea (sau lumandrica Domnului), luminifa nopfii, frdfiorii, clopofeii, steIbid., p. 193.
Plink', Hist. Nat., XXV, 32.
3 Buglossos, boum linguae similis; Pliniu, Hist. Nat., XXV, 40.
4 Buthalmos, similis boum oculis; ibid., 42. Verbenaca (ibid.,
60) d'a dat verbina noastrg, care vine din verueine. Pentru crista,
creastd, intriebuintati In calitate de component la unele numiri de
Bori, ibid, XXVII, 23.
r

5 Skok, in EEG p.vliripo 27cupIacovo; Acipmpou, p. 468. Maruld ar fi de la

Bulgari, ibid.

Creatiunea romaneasci

128

topora0, fetica, condurii Doamnei, rochi(a rdnduneleii. Cele/a/te, cu cu.vinte s/avone, se explica. si prin ae,eia
ca, fiind medicinale, vracii, mostenitori ai doftorilor bizautini,
le-au introdus ei.
Metalele sant toate latine: aur, argint, argint viu, fier, aramd,
cositor 2, plumb, ruginei; pe ring pucioasd (de la a pufi), safe,
salitrd, paczwS dar si slavul dohot) i marmure.

Tot ce se tine de fiinta fisick a omului vine de la aceiasi

stramosi.

Om (stat" de om , brbat. muiere au ramas, femeie viind

din familia, eu um 3. sens care s'a pAstrat maid vreme 4. Toi
aSa trupul: cap, (eastd, cre,Ftet, frunte, creier 5, lard (dar si
obraz), ochi, gene, pleoapd (plehupd), nas, neiri, sprincene sti
sufrdncea, lang trance) 6, lacrami (plems), urechi, geit7 nu si
grumaz, cerb ice, bucd, barba, mustd(i 8, gingii, gurd,

falci, dinfi, mdsele, cerul gurii, impaardfel (pare a fi

o. forma viciata din palafinus). Apoi: gurguiu (gurgulia), pdr,
unghie, Wind, sudoare, muc, os dar si ciolan), sdnge. Urmea7
umeri, bra(, piept, furca pieptului, inimei, pdntece, vintre,

vintricel, splinA, foale, float sau mdiii, fiare (dar si pipold

rdnzii), spate, gheb 9, sup(ioarii, fele, beqica, meidavel, rinichi,
Cf. C. Negruzzi, Scrisoczrea despre piante, Alecsandri, Concertul

ta tuned; dr. BrAndzA, Limba botanica a teranului roman, In Columna lui Traian, 1882, p. 392.
2 Ar fi de origine greacI, dar canalul e de sigur latin.
8 Weigand, In Balkanarchio, III, p. 111, n'o admite.
4 Rsler in Zeitschr. f. ds'err. Ggmn., 1872, p. 169, se gandia
la femtlla. V. fainealcl= copii, la Megleniti; Capidan, o. c., p. 115.
Cf. O. feama; ibid., p. 126.
5 Pentru crier, v. Candrea, Elments latins, pp. xvi-vm.
6 La Macedon eni: sufracare i a se sufrai, a se mania, la G,ratu-,
In Romania, 1930, p. 105.
7 De ce gt2t ar veni din slavl, si nu din guttur? V. Candrea, Stra-

turi de culturd ta straturi de Umbel, p. 18.

8 Mustaceus e un fel de placintA; Script, rei rust., ad v.
9 V. si latiuul glebosus.
Plentru flaccus, Pliniu, Hist. Nat., XI,

50. E cu neputinta ca fleac O. vie de aici.

.

timba

129

rnrunchiu, buric (umbilicus), maruntaie (dar si mare 1, picior,

genunchiu (nu tinier), mcfnd, deget, policar 2, palnui, pumn,

Ca aspect: frumos, sup(ire, ager (nu si nulndru, tide, sprinten); s'a Incercal si leg5.tura dintre urdt si horresco3.
La animale, corn nu 5i bot, de la botulus, de uncle boudel/es si bogau)4, coard, turne gire, su, osanzei (axungia; si

diatectul venetian). La pNsAri, creasta e latia. (nu

In

plisc i ghiare).

Putine nu.me de boli slay; bolnav, a boli, bolni(4), s'au "As-

tral: durere, dorin acest sens i In Africa 5-5 usturime, fior

friguri, tusei, junghiu, ame(ealei, amor(ire, binged, lingoare,
pecin gene, impetinca la Macedoneni (inpletigo) 7, viirsat, oars&

turn', des gust, greag Ingreunare, usturare, sarcinii, lepcidare,

lepeideiturn', fncuiare, urdinare(?), tremur 2, negi, scrofule 2, 5i
venin. clziop rdspande francesului clopp, din *sclopus;
schioppo numele plu.stii la Italieni, ploate fi pus in legItura
cu aspectul pustii-archebuse, pu.s pe crScane. Orb se gases te
si In italieneste: l'orbo delZe canzonette W. Latin e si lunatee11,
In fat, putere, vartute.

Vindecarea venind de la vindicare, care-si are si senhul

de a usura: aceasta presupune interventia viljitorului12.
Ca Imbrcicaminte, fondul roman O. vesmfintul (verbul
onseut) In colina.":
Un Dumnezeu nou nAscul
In scutice invAscut.
1 Pentru matia, intestia, quae sordes emittunt bei Papias", Reisler,
Zeitschr. f. slerr. Gymn., 1872, p. 169. Parte din pudenda silnt de
origine slavA; dou din aoeiste cuvinte, latine.

2 Capidan, o. c. p. 239.
bid,, p. 318.
Graur, In Romania, 1930, p. 107.
5 Augustin, De doctrina christiana, II, 13, 20 ed. Migte, Palr. lat. .
6 Saineanti, o. c, p. 128. Din febris. V. 5i Candrea, Elments latins,
g. 65.
7 Columella, VI, 31; Vegetiu, II, 81. V. 5i nota ediiei Deux-Ponts,
IV, la acest nume, Cu citatii din Cornelius Celsus 5i Quintus Serenus.
3

8 Allfel stremur, stimulus, la Cipariu, Gramatica, p. 105.

9 Dar lesin pule slay.
1 I. M. Lombardo, Su e qi per l'Italia, Freiburg, 1911, p. 18.
1,unatici, la Isidor, Origines. IV, vrr, 6.
12 V. $aineanu, o. c., p. 185.
9

dreatiunea romAneasd

18o

Copilul se ingisard In fase (fascia), In scutice. Bdrhatul poarth

ceiciala, in rAddcina de la care e de sigur cap" (* capitizzla1,,

Cu adema lui p, ca a lui g In tarsor de la tfirgsor); gfuga

trebuie s aib o legLur ca cuculla 2. Apoi cdmasa, a axil
ci reducepgstrare Inseamnd nu o tradiLie de inaltd
rea vesmantului la dfinsa, cu manecille i si brdal
(-lar). Moda de aiurea a schimhat i amestecat numele

mentelor din care se compune In arnAmmte costumul femeiesc, dar nu trebuie s se uita udlul (la care se va addugi
slavul ualnic). lncingerea (v. cingidtoare) se face cu cureaua,
PC lng amintirea braccelor gallee adoptate de Romani (v.
si brcicinar)4. Dar mantas, mantie (mantel e turcesc), apare
si la Isidor de Sevilla&
lneclikimintea
a insura cizmele ar fi de la insolearea, a
le tAlpalui"
cu cdltunii, coltunii, e la1thn, dar se vor
sandalele opinci, dup opanka a Slavilor, forma opincilor
felul de a se 'Medita al vechilor legionari. Numele de
detaliu vin de la negustorii de alt neam.
Ostasul poarld coiful, care s'a putut aldtura de coiffe 7. Si
cununa, la MegleniLi: coruna s'a Ostral pentru picptndtird

(cu pie ptenele pletelor (si a lmpleti de la plectere) si cu

lncretire.

Actele principale ale vietii. se rostesc numai prin cuvinte

laLine: a se destepta, a se scula, a se speila, a se pieptdna,

a umbla, a merge, a pcisi (nu a alerga), a fugi, a ajunge

n'u a sosi), a gusta, a mesteca, a manca, a mistuit, a se
sodrpina, a se culca, a dormi; apoi: a aplr'inde, a alcIta, a
stupi, a vdntura (ventulare)2, a cuteza (s'a, propias cottizo 9), a
infrunta, a Invinge, a bate (a tdia; la MegiCrlili 18, a indupleca,
Dupii Bari, Albano-rumanische Studien, I, p. 11, din * catteulla
sau capiteulla.

2 La Gali, bardocucullus Martial, XIV,

c.

cxx, \un); v. si cea

liburnicA; ibid., CXXXIX.

8 v. i $erpar, rndnecar.
4 Si la Greci epima ; Saldas, ad u.
5

Orig., XIX, xlcIv, 15.

V. $aineanu, o. c., pl. 51.

Raster, Itr Zeitschr. f. sien.. Gymn., 1872, P. 169.
8 Saineanu, o. c, p. 51. V. i descult.
9 Graur, In Romania, 1928, pp. 508-9.
CalAdan, o. c., p. 115.
7

Limba

131

d dura, a involba (a Inholba, a holba), a muta, a striimata.

In raporiurile sociale: a vinde, a cumpcira (n'u a intillni
a gdsi), a indernna (indignare), a invd(a, a fnsela (de la
caii cgrora li se pune seaua), a ingdnerl, a inveti, a cercota,
(circitare) 2. Tot asa pentru actiuni de violentg.: a spfinzura
(expendulare), a strmuta (extramutare) 8, a arunca (averuncare), a inspciimeinta, a acide, a neca (inecare) 4, a ungida
(jungulare), a lua (ieau levo 5); a despica.
In ce priveste viata casnicd: ospeit (si aspe, naspete), meincare, buccifdrie snt laline :dar calme, slav, si fel unguresc),
ct-pdne, carne (v. si cdrnar, cama(); tot ala Cu merinde. Ca
operatii de gglire: a coace, a friimlinia (nu a dospi), a fierbe,
a frige, a fnccilzi si a usca. Coptura noastr corespunde unei
cottura italiene 6 Apoi: a bea, biluturci 7. Fleimand a fost adus
din flamabundus 2 Am pgstrat culitul, pdharal si capa, (ingura, fumiga, bu/ea vinuiui. Ciurul vine din cibrum.
La mancad, vipt, se gustd. Avem: aluat (allevatum) 9, phiturtei, muschiu, bucate, Malaria.
Pentru toaletg,
a se spcila (experlavare), cut lesie (lixivium)10, a se pieptiina (si mai sus). Scipunul e fcut din cenasa' si grilsime v. si untul). Se poarld inele si cercei (circelli),

Xenopol 11 observa c am pierdut pe domas, dar nici ItaHenil, ou casa, nici Franoesii, Cu maison, de la mansio, locul
unde s1t cineva", nu-1 au. La Traci cuvntul cdpg.tase sensul
de oras, ca In Usgudama. Dar casa nu e o locuintg. sgracg,
Saineanu, o. c., p. 98 (in legattul Cu ingannare, it.).
2 Rev. Arch, XVII (1891), p. 109. Totusi d. Leo Wiener eredca
eA vine din bizantina numai
3 Capidan, o. c., p. 276.
4 Ibid., p. 260.
5 !bid., p. 165.
6 Edm. et Jules de Goneourt, L'Halle d'hier, 1891, p. 8.
7 Pentru zemd, Graur, In Romania, 1930, p. 109.
8 Capidan, o. c., p. 123.

9 Ibid.
Pentru 14'd, v. G. Meyer, In Sitzungsberichte, citate In primul
volum, p. 39.

Teoria lui Rsler, p. '44, nota 2.

132

Creatiunea romgnease

precum s'a crezut; hui langl astrel de case" (ad casas) se

Invoiau de Sial nundinele, balciurile 1. Macedonenii u cdmara;
toti Romgnii: uva, fereastra, coperemantal (nu pragul, hornul,
soba; dar funinginea e lating.), La Macedoneni si murul. 13.6s-

trgm turnul, fantana, pu(ul. Tol asa: cdmin, vatrd, treaptd,

solar, poale, daci e vechitt, celar. In rostul acesta al casei,
snt, arar. de locuintile sgrace, i Incdperi. lar, ca mobia: masa,
scaunul, cheia, scrinul 2, patul, bizantinul neczoq (In legg.turg

ca verbul patere, a se Intinde"); a se afterne (v. afternut)

e de veche origine lating.. Ba maskt trace de la noi la Bulgarl
si chiar la Grecii din Tracia 3.
Alle cu.vinte se potrivesc dup felul de viat al populatiei
de aici: rural, pstoresc, ca a fnfela 4, a inkirca (de la laical
oilor), a infrunta (a lila. In frunte 1~1 , a medica 5, a smulge

de la a ~ye) 6, a sparge (de la samgnat 7. Apgrare, appanare, ardtare (adrectare) trebuie sg. fie, ca sens, In leggiurg
tot cu fenomene sufletesti din vachiu fohd dac.

In Merla de cas al femeii, care (ese pdinzei 9, din cnepA

$i in, $i lucreazk $i ldna, vocabulariul strarnowsc s'a Ostral:

torc, urzesc (ordire)9, cu fusul (i fusceii) i /urca (larca

Epltem. epigr., II, p. 274 $1 urm.
2 V. si franc. escrinet (stcrinelum i cr.n.
3

Revista

Opvcutec,

Din casd se trece in curte sau in cale, la

I.

drum, greco-dacic. Deductiile

Candrea din cartea citata", p. 14
si nota 1, desprie OrAsirea /ni lectus pentru un simplu asternut

de paie i despre sensul tIrziu al lui pat ca mobila sant mai

ingenioast dect verosimile, ctun se gandeste c'fieva la viata clasei
ridicate In Dacia. Dormitul p43 pdinAnt, cape se plslreazii i azi la
Bulgari, nu e obisnuit nica'iri la Romitni. D. Candriea cibeazg, ibid,
p. 15, nota 1, si cama ibericA, Imprumutat de la grecul xcciuct,
pe jos". E o influentA a stApiinirii bizantine, necercetat6 de-ajuns,
la Spanioli. V. si cdpiitdiu (pernil e nou).
4 V. mai sus, p. 131.
5
Si la Sf. Ieronim
p. 132.
6

Ibid, p,

Venanlius Fortunatug; $aineanti,

o. c.,

159.

7 Pentru a sparge, a rispandi, ibid., pp. 162-3. V. si gpartut tarr

gului.

8 Pandia, de la pandere, a Intinde; Capidan, o. c., p. 228.

9 A ursi s nu aibA acelrtsi punct de plecare, opera iirsitoarelor
urzind de fapit viata?

Limba

133

trece si la Bulgari , Maud fuiorull, prin ife litia) i spat&

Urineazg. a scdrmdna (excarminare), stramdtwei span. estramadura), i cu lucrul la piad (pillula) al flocilor. Avem
deaptin s'a propus depilo) din ghem, ci stric,la inceput pentru
panzg., din extricare 2; se face scoffed. Fir, ard $i nod slut
latine, ca $i frriinghia) (fimbria) i funja. Tot asa In case de
dregalori din Egipt, femeile lucrau tesgturi dupg vechea dating. 3.

Mdsurile sant de aceiasi origine, afard de stdnjenul luat,

se pare, mal tgrziu, $i de pogonul de origine greacg., poate
prin Romani: cot (cubitus), pas, pulen4, deget 4. Macedonenii
au Impart4tui v. parte, a impir(i), pc care Cavalioli 11 dg
ca echivalent Cu orgga. Am spus cg. batee se pgistreazg. Mug
slavul polo boc. Litra si dramul par O. fie de origine greacg)
mai noug.. S'a ggsil o etimologie lating i gidlerii (galleta; franc.

galette)5; cdntarul a trecut i el prin. formele de derivatie

romanesti.

La u,nelte, par, vas, road, ol si ()aid, Cest (les(um)8, cuidare,

frigare, cc, foarfece 7, caldare, acea ligula, despre care Martial
zicea

cg.

gra,maticii ignoranti" o numesc lingula: lingureit

cute, mil-turd, umbldcia.

A se adgugi sacul, piedera, pentru cal C$i a impiedeca),

qeaua si frded calor, ceipdstrul, scara, traista, care ar fi din
tegestrum, theristrum, nu $i ddrlogii. La bol, j 'gut, strimundrile. Din stupa ((loupe), a iesit. \Tashi' sens al verbului
a astupa. La lucrul de camp, secerea8, aratrul, uoamerul la
Macedoneni. La imeltele de rgzboiu: armet tuft si fuskui),
* Folliolus; Capidan, o. c., p. 131.
2 Candrea, Straturi de culturd si straturi de limbd, Bucuresti 1914,
p. 21.
3 Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936 p. 90
4 Cot, pias, picior, palma (palms), unghiu 5i la gyornaticul"
Balbus; ed. Lachmann, Gromatici ueteres, I, p. 95 si aiurea. ImpArtirea rornanA Cu palmas i dig;lu.s 5i la Mommsen, I, ed. a 2-a, p 209.
5 Candrea, Elments latins, p. 73; Capidan, o. c., p. 131.
6 Caton, LXXIV.

7 La Caton, X si XI, forpices pentru forcipes,

a Nu cousa.

134

Creatiunea romAneasca

bar, scut, arc, sdgeata, scard, fea, spatd. Mdciuca se intalnege

g la Bizantl. Avem g pieptar (zea e tdrziu, ca g plato o i

ca fi sabia ti tot ce s'a mai /uat de la Slavi: coif, obldnc,
si de la Turco-Tatari: toliki, sdhdiduc, ciomag).
Oaste e hostis, ca In francesul host, italianul oste, care sAnt

Insd In sensul adevrat de armatd", ceia ce Inseamnd cd

numai la noi n'a existat oastea care ataca (a lupia, a apdra,
se Intanesc Insd din latineste). Veghea, veglu 2 la Gre6,

617),a)

au aceiasi origine. Prada suferild e latind, pleated, pleaud,

jaf slave, dar dese ori elementele romanice se asocian, ca pe
vremea Tatarilor, cu ndvdlitorii. Mdcel, macello In italieneste,
maisiel In vechea frances5.3.

A se addugi sacul, piedeca pentru cal (g a Impi3dPca)41,

teaua fi frdul 5 cailor, cdpdstrul 6, scara, traista (din tegestrura 7, theristum 8, nu 0. ddrlogii).
Vdnatul i tot ce se tine de va.nat

se zicea si a vna
pe.ste", pe lngl a prinde peste", a pescui" s'au pstrat
cu Intregul capitol latin: urgi, vulpile erau urmriti de socie-

latea romand ca si de lnaintasii barbati. Corn ti a scorn;i

vine de la van:atoare, ca In fr. tromper (de la trompd)9.
Din alte domenii: sul (sub ilum), suia 10, pila 11, amnarul (ma-

nuarium)12, malura, laral, securea, rnaiul (malleus).

Viata pdstoreascd
venim la felurile de viald, pe care le
avem, pe toate ti hl toate nuaniele, romanisate
va strbate
secolele. In Maramurds se misa. oile In strigAtul de hi pecad,
1 Un Matzukatos pe la 1300; Pachymeres, la cap. Andronic Paleologul, c. 27.

Capidan, o. c., p. 323.

3 Monstrebet, Chron'gues, IV, p. 267.
4 Capidan, o. c., p. 218.
5 Fdrnu la Macedoneni; ilVd., p. 128.
2

Capistrum in edictul lui Diocletian; C. I. L., III, p. 833.

7 Reu. Arch., II', p. 132.
8 Isidor de Sevilla, Orig., XIX XXV, 6 V. aitci, p. 133.
9 $aineanu, Semasiologia, p. 90.
" Capidan, o. c., p. 280.
ti !bid., p. 221.
12
Ibid., la acest num1x. Sculele vin de la greceste: axaXec .in sens
6

de obiocte 1YrAdate; Teofane, ed. Iionn, p. 425. Si qxuXssw, p. 430,

Limba

135

pdcurarul
i. la Macedoneni, la Megleniti1; a se vedea si
Pd.curarii Iau1ui, Intr'un cartier asemenea cu al Vlahernelor,
de Vlahi, de la Constanlinopol, dupd fnidna lui Pdcurarin",
numele de familie PAcurar, se pdstreazd aldluri de pdstor,

care se pare cd. Inseamnd proprielarul de (arme, al cdror

mune aratal fmpramutat de la vocabulariul militar. Dac si
mime turanice, ea aoela de cinban poate si baciu2, se Intalnesc In acest domeniu, [rebuje sd ne g.ndim la o mostenire sciticd, oe se pdstreazd aldluri 3. Nutre( e latin. In ce
priveste tehnica acestui me51esug, cu staulul, lapide, corasla,
caful, zerul, operatiile de mulgere, etc., ea e par romand, din
capitolul roman fiind si strecurarea,, lar Dacii lasdnd numai
Ibranza lor (nu urda), cdreia toti romanicii Ii spun formaticul
(fromage, formaggio), pe cnd cuvntul trecut la Romni se
va Intinde larg, odald cu pdsloritul lor transhumant, In loate
regiunile vecine.. Butyrum a dispdrut, Inlocuit cu unt4, care

poate fi de lemn", dar e opus grchimii. S'a pdskrat si Mal.

In agriculturd, ale cdrii produse le-am presinta,t mai sus 5,
la boi, jugul, streimuririle. Aici Insd lrad4ia romand se pistreazd

Agricultura, pe cdmp, ogor e slav, dar derivat, probabil,

tot din limba latind, pe board (Vopoc), pe agr;z la Macedoneni,

numeste principala ei unealti plug, cuvnt germano-slav, de

iliric In origine, venit la noi de sigur prin mesteri fierari,
plugurile
fauri, din cetdtile slavisale de pe malul drept
romane de fier furd introduse asemenea ca cele de la Rin 6 ;
A pa$te piicatul ar fi o Iraduciere servil a Scripturii din evreieste;
$aineanu, o. c., p. 69.
2 Capidan, o. c., p. 221.
3 V. i dulu alaturi de cdne. La Lujerdiu v. Chelcea, Lujerdiu, p.

12 cel ce paste oile e pciourar, iar cel oe plzelte vitele, cioban.

Acolo si curioaselh nume de oa'e oaccird, &ala; pi. 9.

4 Pbniu spune de unde-i vine Romei untul; Ilist. Nat., XI, 07.
5 P. 126.

6 V. Dam, Vocabular:ul. Plug e di, alifel retic: non pridem in-

ventum in Rhaetia Galliae, quod genus vocant plaumo Raeti"; Pliniu,

XVIII, 18, 48. V. si Hruevsldj, o c., p. 247, nota 4. Cf. Goos,
Pentru opera de romanisare, din aceiasi epoca
Chronik, p. 110
a lui Traian, in Belgia v., de anfel, Ceulencer? in Eph. epi gr., IV?
p. 500.

Creatiunea romaneaseA

136

dar In BalcanI se pastrcaza aratrul. Daca rari(a, valdtucal,

nu i sapa, i grapa, nu sant
aceasta vine tot din
introducerea unei tehnice noud, bizantine, prin aceiasi Slavi
negustori, sau prin aceia Inlrebuintall. In gospodaria Impara.teasel de la Conslanlinopol. Se pastreaza romane si operatiile:

a ara, a seundna, a sdpa, a culege, a secera 1, a treiera (tri-

Ware), a mdeina (machinare)2. nu si a p/ivi. Dar pretu.tindeni s'au pastrat morile de 'liana, de unde si forma
moarci din mola, nu aceia din molendinum, ca francesul molllin (slava e rdsniN i deci a rdsni), 'wade se face Mind (dar
a cerne nu e latin; si scocul e slay, deci, ca totdeauna, slavo-

bizantin; tot asa MAI(a) i lamura. Gireada e slava, dar

intre felul cum e faculta, la noii si acela din Galia sant asmanari evidente, care pot fi mai curand roniane, de si Italia
nu le cunoaste, decal mince.
La Ingrijirea albinelor, avem: stup de la stuppo; v. fr.
toupe 8 Runcul se pastreaza si azi In numele de localitati
diva runcare romanul, Intocmai ea In Alpii retici, -uncle s'au
gasit mime ca Rungg, Runggen, Rungebuns (ruca bona), R-ungeletsch sau Rungelitsch (runculer , descoperile de eerce-

tatorul urmelor romane In aceste regiuni, meritosul Steub4.

Cum, deci, runcare la Ladinii din Alpi pentru creare pamantului arabil are corespondenta la noi cu substantivul rune
Si cu verbul a arunca, putcrn spline cu Julius Jung ca., si
aici, cand Germanii an venu n'aveau paduri meret,,, de dislrns,
curti si sale de Intemeiat, pentru c total. exisla. Trebuiau
numai sa se aseze In cuiburile romanke 5". Aceasta cry atat
mai mult, ea eat Got agricultor n'a existat pana la asezarea
lui Teodoric In Italia, iar O vreme mai noud In care elementele
adaugate ar fi putut face mire Carpati si Dui-are runcuri
pana In munte, ca la Dorna, nu se poa,te fixa.
V. Capidan, o. c., p.
2

2(32

sicilare).

Ibid., ad u.

Graur, In Romania, 1930, p. 226.

4 Rhaetische Ethnologie i Herbsttage in Tirol. DupA dnsul Jung,
Reimer u. Rom., p. 167 i urm.
5 In Zeitschrift far sterreichische Gymnasien, 1870, p. 99: Als
die Germanen karnen, braueliten sie keine Urwlder auszurotten,

keine Hfe und Drfer zu grtinden. Sie brauehten sich nur in die

romanischen Nester hineinzusetzen".

13/

Limba

Si pescitria, cu tot ce a Imprumutat pe urmg., e de strveche

origine. UnghiN nu widget), pe lngg voloc, plasti; de sigur
odinioarg. i retea (retella, de la retis). Dac ea s'a Imboggtit
enorm cu o terminologie sla A., e cg. Slavii, Intrand In contact
cu Bizantul, au creat termini noi pentru idei Ong, atunci
lor necunoscute1.
La meserii, nunae nou, meiestru si mdiestrie; este lngg
meter 2, si din minunile ce pot iesii din mna omen,easeg
vine apoi sensul zilelor mefiestre (Magistrae) i al calificati-

vului de mdiestru, pentru un cAntec ca Si penlru o faptg.

La constructii, varal e de import, dar MHz- mida, xepap,ig (ce-

ramica" e un Imprumut Man de la Greci in epoca romanI.

Industria tiglelor a dat un material de conslructie de o solidilate si de o eleganti deosebit',. Marmara si marmor) se
scolea din muntii Banatului; dar se lucra mai ales fn piatrei.
Pentru alte mestesuguri, avem telmplarii (stoler e din germ.

Staler; dulgher e, se pare, slaw

faurii.
La instrumentele de musicA, pe lng dacicele fluier i naiu,
avem vioara. Condeiul, din xov8()Xcov, a venit la noi pnin Ro,
mani,
pentnu cerneala se zice i negreala ; poale
odlimara v. calamaria theca
din c llamas
la Sueloniu 3.
,

Aryintarii arat pgstrarea luxului In obiecte de metal 4.

Pentru ifidustrinc alimentare, avem, la pane" si pita)1 pe
pitar (brutar, de la Brod, vine din Ardeal, prin acele femei
deprinse la copt, pe care le cerea Alexandru-Vodg Lgpusnear
nul si pe ceirnar, mdcelar (casap e turcesc, venil prin furniturile de la Constantinopol . Am spus cg. numai Romnii au,
D. Candrea, In Straturi de culture(' si straturi de limbtl, p. 16 si
tirm., admite, dupA diletantul dr. Emil Fischer, cl lipsa de nume
latihe pentru varietatile de pete si pentru unleatele de piscicultura
vine din retragerea elementului romiinesc de la Dundre si din ocupurea
numele Dunarii ar fi lost
exclusiva cu cresterea vitelor ba

uitat; dar atunci cum s'ar fi reluat?). D. Candrea nu observA el

terminii despee pesti frebuie sl-i stie

cine-i mndncii. Explicajia

e alta: Slavii au adus osebirile dintre pesti si o tehnicA nota de

prins pestele.
2 Slavici, Rumiinen, p. 154. V. si Torga, Istoria meseriilor, cap. I.
3 Claudius, XXXV: calamaria theca. Cf. xoaccilccptic eaccurqcigG la Bizdntini, Wassiliewsky i Jernstadt, Cecaumeni Strategicon, Petersburg 1896, p. 19.
4 Ferrarius, argentarius 0 In limba latina; Kilo, XV 1918 , p. 293,

138

Creatiunea romaneascA

pe 15110 uleiu (In Moldova: oloiu), unt-de-lemnul, In aceaslg

formg. perifrasticg..
se
Pe ail i drumuri (pe mare i Mari
dar si gdirle
merge cu luntrea i cu vechea oorabie greacg , pe ceireiri,

drum-uri de car, s000llbe In leghi (leuoae, dalcitoresc negustoril,

cii negotul lor, cu lucrul (cdqiig), care a cdpdtat poi un asa de
vast sens
si In lituang, loba nscamn si astig1"; e dcci

acelasi vechiu element barbar de basg. , pe and Romanii

din Apus au in loe: cosa, chose, din causa. Ei vand 0 cumprint schimbd, numiirii (a socoti, e mai tgrziu ca si plata),
imprumutcl capitalul: capetele. Dob4nda poate sg. fi trecut
Dui-Area penlru a ni reveni Inteo forma slava. Dator, datorie
apartin vechiului capitol, care e In leggturg. cu o puternicg
activitate de negot. Cum s'ar putea crede c nu s'a dat nimic
gratis Ong la adoptarea cuvntului hawse degeaba"? S'ant
avuri, cu avere, dar si miei i meraseri.
Sida Inlocuiesle derivatia, imposibil ca sunet, din centum
(de altfel poale fi si o influentd venitg de la negustorii slavobizantini . Numeralele romane s'au conservat, Ins., cu toatele,

de la unul Ong la zece, iar de acolo cu forma particulard

cu spre (patrusprocare raportg. a &Ara zece la cea
zece; cf. cellicul petrudecaneto 2 ; nu, precurn a rgrnas
o directie, ci o hilrecere", pe cnd la Romani era
gubstragerea fat de doudzeci pentru optsprezece si noudsprezece; duo deviginti, undeviginti. Am pierdut pe viginti, dar
Macedonenii II au, tried, In gigini. Bulgarti numgrg. Lracic",
ca noi. PgstrIm calcularea pe zeci (doudzeci; cf. franc., soixante-dix, (moire-vinyl i guatre-vingt-dix, sau quinze-vingt,
care se pdstreazg. pe 15.ng octante, nonante, din octaginta, no-

naginta la Picarzi), Ong. la acea vita' slavg, peste care se

trece la mia lating. A nu se uita terminul militar de fntedu
de la antaneus, ostagul care merge inainte .
Anul, luna in acest sens3 si bate inscriptie de la 205;
Saineanu, o. c., p. 132.
2 Julian, O. c., VI, 1 109, nota 6.
3 Si In sanscrita si la Greci (4N), Saineanu, o. c., p, 132.
4

C.

I. L., III, 1051. Cr. Parvan,

Problemele, p. 12.

Confributii, p. 130; $iadbei,

Limba

139

la Macedoneni si Megleniti, mes; la Daco-Romani e Influenla

germanului Mond-Monat), sdpkinidna cu zilele ei vin din laLind 1

S'a observat cd In sAptArnAna" 2 nu se IntAlnesle prefacerea

lui s In , si s'a crezut cd ar fi o dovada cd vorba a venil din

lalinitatea eclesiasticd", ceia ce nu e acceptabil, cdci prefacerea e mArgenia la casurile cAnd s initial se and In prima
silabd accentuatd. La Duminicd, de care se ocupd acelasi Saineanu 3, e de observat e forma adevdrall e Dumineed, si

aceasta poale veni din Dominica I. Owl s'a pdstral In a

doua, a treia oard", aldturi de datd.
Dimineata i seara (adecd tdrzia", sera), noaptea, -orile,
rdsdritul i apusul (ca la Italieni: ponente); amiaza (cf. miez,
amiezi) i miazdnoapte merg alaturi cu amurgul, termin trac,

care e In legdturd (ca la calul murg), cu coloarea rosie a

ceruluii (se mai zice si asfinat, si la Greci, impdri(ete soarele,
6acraeec). Alba, in sensul francesului aube, se IntAlneste a

In alba 'n cdpistere (cf. albul zilei si alba 'n sat)5.

Ca mime ale deosebitelor hug, d3 multi vreme Ms iesile
din us, Ianuar e si Cdrindar, nu numai Gerar. Fcbruar apare
la Macedoneni ca si la Albanesi ca Scurtul". MArtisorul noslru
a putut da pentru snarut rogi de la I-iu Mart grecul p,zp.cti;cc.

14110 Prier este si la Macedoncni Prir. Florarul lui :Ailaiu

n'a putut fi numit decAL In neo-romana latinisald a Dictio-

nariului de Buda si Pratar". Ciresar precede pe Cuptor,

pe Gustar, care e si MA,sdlar", al seeerisului de la messis).
S'a gdsit de mull aceasig etimologie, ca si Rgpciune de la
raptio penlru Seplembre. Vinar la AromAni, Brumdrel, la noi,
e numele lui Octombre. Ca si la Croati, cu nume de sfAnt,
i V. Iorga, Cateva observa(ii asupra celui mai vechiu tesaur
cultural roam-men, in Mem. Ac. Rom., XIII 1932).
2 Pentru acigoarcv grec, Buz. Zeitschr., IV, p. 187.
3 $aineanu, Semasiologia, p. 41.
4 Ibid., p. 42. Pentru dies solis, Cod. Theod., All, 1. La Valentinian
i aceastA zi i Patile; ibid., rt. V. i. solis dies quern dominicum
Cf. qi.
rite dixere maiores"; VIII, virt, H. V 0 ibid., XI, vir, xrr.
Domnica sotia lui Valens.
si

5 TicAleiu, In Zeitschr. f. rom. Pia, XLI

aici, mai sus,

1921-2 , pp. 588-9. V,

140

Creatiunea romlneascii

Undrea inseamna Decembre1. Alaluri, analogic cu aceste nume

ale lunilor romnesli dupa caraclerul lor, ar fi acela de Suli

Uscatul", pentru Mart Intfo insemnare ruseasca de la 1141,
In Caramzin 2.

In domeniul activitatii sufletesti 5i. al culturii pe care o

produce, a cugeta se 1n1rateste cu a mintui la Macedoneni,
gdrulul, slay, adaugindu-li-se; jocul, giocul, cu alt sens, al Macedonenilor, sta. Fang cdnt i acel cdntec, care, de sidur
cantieful- Biscrkii
prin infltuente bisericesti foarle

tine. Singuri Romnii au pastrat, apoi, minte, si au numit pe

acela care e pentru alti Romanici savius: cuminte i lnfelept,
alt cuvrint pe care-1 au numai ei. Ar ajunge pentru a se vedea

nivelul la care se afla populatia care a format natiunea 3.

A pricepe (din pricepere) se aseaza, de altfel, alaturi de a
cugeta si de a in(elege. Computul trece din donimild material
al negotului, care a dat francesul compte 5i ilalianul conto,

pentru a fi cumpdt.
Am putea apune ca si numele rom.mesti siInt,

HMO evi-

dente imprumuluri, ma mai buna dovada, pe de o parte, a

unei mot,leniri vechi romanc, pe de alla a pulerii dc creatium
a ileamului nostru.4.
A scrie s'a 'Astral, cui scriitor i scriptard, cu. oul. scrise".
Carte vine numai in romane.5te de la charla, materialul scrisului, care a devenit i hdrtia (din clzartia greaca), iar, daca a
disparut legere (de uncle logere it., lire franc. , e pentru a evita
1 $aineanu, care dg. (Semasiologia, pp. 41-2) mai pe larg aceste
nume populare, vorbegte de un Ningau-Decembre. El observg aceste

nume gi In Cazania din 1580 a ha Coresi (cap. XIV . Tot caracter

popular au lunile gi In tsakong: lunie, Zspoct, lulie, 'Acovcipc, Septembre,

Tptypx,b; Hubert Pernot, lntrod. l't. du dial. tsakonien, p. 361.

2 Traduceitg germang din 1820, I, p. 58. Cf. 5i W. Schmidt, Das
Jahr and seine Tage bei den Romiinen. V. Candrca, In Rey. p. ist,
arch. si filol , VII, p. 82; ElemPnts latins, pp. 35, 41 gi ibid., p. 34.
Si la Slavii de Sud sic Intlnesc asemenea creatiuni, ca luna
cgderii frunzelor" listopad pentru Oclombre. Sau, la Bulgari, pentru
Februar, ca gi la Rugi pentru Mart, Secico, Secula; Tzenoff, Ursprung
der Bulgaren, p. 317 V. gi studiul mieu dial In 111em. .tc. Rom., 1932.
8 V. i Pu5cariu, In An. Ac. Rom. pe, 1936.
4 V. studiul nostru despre Numere la Romani; eNttras din revista.

Cup/ clac,

timba

141

omonimia, de linde introducerea slavonului a ceti. Insemn5ri

se fac mns i pe rdboj (slav). Condeiul (kondylus) a trecut

prin schimbrile fonetice rombiesti, dar odatI se seria cu

pana, care a avut si acest sens. Si. cdlimdrile au trecut prin
fonetica noastr1. ,F colii au voit sA i se g5seasc o origine
strAinN. 2, dar Macedonenii au scotia, i de mult invitiare a de-

venit a invdra i. a ti a gasit un alt'sens, poate si a afta (de

la adflare). Socotelile s'au lacut pe numere i a aduna; a
saidea, a fnmulti i a tmperti nu sant, cred, neologisme.
Rolul judecdfii In latineste a fost cudreptate notat si aiurea3.
De acolo vine dreptul, dreptatea, fndreptdtirea, judele, scaunul de juder, die judecatd, judeciltorul sau judele, pdrfile, legea,
legea peste lege (apelul , pedeapsa (greco-latin), a ramdnea
de judecatd, jardtorii, rclul (reas, vinovat , peicat. In administratie diregdtorii si diresele. Mai trziu vino vat (termin slav)

a ajuns s insenIne rea si s'a relevat4 c aceiasi prefacere e

si la Petrarca, rei fiind opus lui migliori. Dar pdrd e slavon
si hoteindrea e In legturA cu hotarul maghiar.
Toate nuaniele legaturilor de familie, sant laline. Macedonenii au ghinta lOEngt fara iliric. Cu. totii: fermio ti, beirbatup,
bunioul, auul si aufatec mac. , ylrintele, tata si In Romagna italian si in limba ragusand, dalmat5. , mama, mama,

vitregul (vitricus), pruncul (dup5. d. Sextil Puscartu din puerunoulus latin, acceptat i de d. Capidan.), ftul, fata, fratele,
fdrtatul, cdsetoria (si odsdtori)7, udduu, socrul, soacra, unchiul
cumnatul, cunwItrul, feciorul, ginerele, nepotul; la Macedouni
apoi: virghir i gione, arfan. June, la Ardeleni, bdtrdn, senec 8

sant cuvinte laline. De mama si tata isi rade trivial epigra1 V. mai sus, pi. 137.
2 V. Iorga, lstoria Inveadmdntalai, calf. I.
3 Jullian, o. c., VI, p. 106.
4 $aineanu, o. c., p. 183.
5 Familie-femeie nu poate veni de la poligamia turceasca la Romitai

Greci (1); M. L. Wagnleir, In Zeitschr. f. rum. Phil., XLI (1921-2,

p. 586 si urm.
6 111 ac,est sens, barbatus, la Arch..-epigr. Mitt., VI, p. 124, no. 77.
7 Hasdeu, Cuvente den beitrd.,:i, II, p. 5, la Saineanu, o, c., p. 51.
8 Not.:4 a lui Bogrea, in a mea 1st. a poporului romcinesc
lui (diferite edita).

142

Creatitmen romAneascl

mista! Martial, puind-u-le In gura ninei Africane. Mastelm,

mastiha au venit mai mult prin notiu.nile de drept Imbracate
In limbagiul slavon. In fata sta strdinul, extraneus.

lnsurarea e In legalura ea uxor. Credinrd si a incredinta

stau In fata cuvintelor slavone logodnd si a log'odi. i prima
Intfilnire Intre viitorli soti, la vedere, se numeste lalin. Apol
vine nunta, cununia, mirele i mireasa avfmd nume vechl
trace; nunul Insusi pare a fi latin 1. In loe de slavul iubire,
Macedonenii au vreare, si Ardelenii a pleicea pe cineva.
Peritorul e latin. Gasim, In adevar, petitor, In sens de candidat, la Macrobiu 2. Zestrea a fosl pusa In legatura cu sensul

de dar" al latinului dextra 3. S'a dat lui fin o etimologie

fulanas 4.

Lumea se adund pentru mancare la ciad i prdnz In amiaza.

Se primeste bucuros oaspetele, care s3 ospeiteazii.
Castellum a disparut ca si castra, care In Britania a dal
cester, chester, xeter, ca Viraconium, Wraxeter 5, dar, daca

din magbiarul kostly a veint costeiul nostru, e Intrebarea

daca nu e reluarea cuvntului vechiu romanesc. Numele Cos-

tolatului arata paslrarea pe Duniire 5i la Slavi a terminului

roman.

Viata politica pastreaza cetatea si ea avea odata cuvantalpastral In kovent 6.

adunare, pe care Albanesii
O extraordinara putinta de a Imbogati limba prin meLafore
a ImboOtit apoi necontenit neest fond7, care nu e numai o
basd, ci un tesaur complect.
Saineanu releva cu dreptale sonoritatea am putea zice solemnitatea eu care poporul trata cuvintele de origine lalina."8.
Elementul vechiu barbar a contribuit ns adesea a faco
Nonnus, la Ph:lippide, Or. Rom., II, p. 649.
2 Saturnale, III, 14, 7 5i urm.
3 Saineanu, o. c., p. 103.
4 Ibid., p. 48.
5 Inscriptii latine 5i In Irlanda.
6 Pentru conventus, Coroiu, Adele congresului de studii bizantine din Sofia, p. 363 5i urm.
7 Saineanu, o. c., p. 135.
0 Ibid., p. 247.

timba

143

ea IntelesuI s fie altu1 sau mkar $i altul. Saineanu. a releval

o surp de cuvinte care $1-au sehimbat sensul latin Inteunul
corespunzAtor eu eel albanes. Astfel pentru falcr, grau,
stru, mufchiu, a ura (din orare, a ruga), so t (In sens de coniux),
a astupa, yard (In loc de primduard), viirtute (ea putere fisic% 1.

cu limba lituanA s'au relevat asAmankii, ca pentru cenit

urii 2, care nu pot veni, ea $i In easul doinei, decat din

asAmAnarea supt 'mate raporturi a Lituanilor si Letilor ca
Dacii. Tot prin vechiul temeiu barbar se explicI ficatul, Ingrasat cu smochine", corespunzAtor euvntului grec 8.
Ins i unele limbi romanioe au, ascunse, forme, ca ale

noastre. Ceiese astfel In A ravers les Espagnes de l'auleur

des Horizons Prochains"4: Des cavaliers'... vont l'amble sur
le ehemin"5. De mult, eneiclopedistul diletant Marco Antonio

Canini pomenia, din italiene$te: fa-ti in qua (16-te Moor

fa luogo
loe" 6.
Intrebuinfarea de Romani, a acestei comori e la inill(imea

valorii pe care o are ea inscIfi.

Se poate ca pretutindeni, afar de ermlecul p5storului pentru

a rilma mershl oilor, sh' se fi plecat de la cnteoul religios.

Oricum, rilmul preceda cuvintele. O literaturd popidarA e
de sigur str6veche 7. Cki ritmul, odat6 deprins, a creat, neoontenit, bucati lb-ice, pentru anurne momente ale vietii, ori
pentru anume senlimente. PAstorul nu e, cum s'a erezut,
principalul creator; el are numai anume antece, pe care le
rAspilndeste In eakirile lui. Altele au trebuit O. vie de la
datina cntecelor de serbAtoare si de la morti (naeniile romane, voceros In Corsica).

In ce prives Le cntecul eroic, Apusul e acela care 11 va

trimete: din Franta, la Neapole, din Neapole In Albania, din
Albania la Srbi, cari na cfintd rumie anterior veacului al
XIV-lea, al gloriei si suferintilor. Numai din secolul al XVI-lea
1

Ibid., pp, 86-7.

Ibid., p. 102.

lbid., pt 13.
4 Ed. a 4-a, p. 81.
6 De acelasi si les figuiers dploient leurs frondes".
6 O. c., p. 68.
7

V. Iorga, 1st. 1:teraturii romilme.Fti, I, cap. 1.

144

Creatiunea romgneasd

la ei epopeia se sparge In bucriti

ca romantele" roman-

cierului spaniol.

Se slie cd astfel de cdnLece se aud si la Greci pd.nd la

inceputul veacului al XVII-lea 2.

O strAveche boierie ceremonioasa a dal de sigur i frumoasele oratii"

dovadd 5i cuvfinlul
de la nunti. E curios
ce bine samana cu uncle frances2. Astfel, In Franta:
Honneur A la compagnie
De cetie maison,

A l'enlour de la table,
Nous vous saluons:

Nous somrnes venus de pays lrange

Dedans ces lieux.
C'esL pour vous faire la demande

De la part Dieu.
Sau:

Mame de cans,
Vous qui avez des fines,
Failes-les se lever,
Promptement qu'elles s'habillent.

ca in Sculati, sculati, boieri mari"

Nous leurs passerons un anneau d'or au doigt
A Parrive du mez de Mai
Nous leur donnerons des bag-ues el des diamants
A l'arrive du doux printemps 3.
1 V. Jire6ek, In Sitzungsberichte din Viena, II, p. 60, nota 9. Si
despee Duan i Uro (ibd. . Se merge pana la Stefan de Ilertegovina. La Spalato In 1547, gasim: ,cantando in schiavone del re
Marco"; p. 61, nota 2.
2
Sc consolent en chantant communAment une longue et lamentable complainctie qui fut faicle sur la mort de Scanderberg, Milo
Comnene et autres princes grecs contenant leurs beaux faits d'armes conbie le Grand Seigneur, car ils luy firent longtemps la

guerre et ne se peut jamas le Ttu-c empareir de la Grece que

aprs leur mort; Benegrmations du S. lean Palerne, Coresien, 1606,

pp. 497-8. La p. 506, prinderea cu vrajA a lui Milo Comncne". La
p. 507: Le chasteau du diet Comnene appell Zechau". Cf. i Julius
Sahr, Das deutsche Volksl:ed, Lipsca 1905 i pentru bitlalia (je la
MohAcs).

8 Ampre, Posies populaires de France, p. 388.

18

Limba.

In genere, e o poesie care nu s- transmite, ci se improvir

seazg. necontenit1,
ca si viata politicg, une ori, In aceast4
lume popular care a pgstrat numai, ca In lege pentru religie,

In preceptul moral al lui se fade, se cade, se cuoine,

tot ce vine din aceast !lazing (cooling cuviincios), disciplina strictg. a Romei.
Musica urmeazg.

niciun amestec roman 2 vechile linii

ale melodiilor preistorice, cgrora li daloresc asa de mult
actualii Sud-Slavi, iesiti In mare parte din aceiasi tulpinV.

Si In ce privevte arta, ea continn traditiile preistorioe4.

Deci arta popularg. In tot aces!. Sud-Est european pgstreazg une

ori cu o credint uimiloare vechile forme de vase. Cele ce

se fac astgzi la Silistra au o perfeel formg antia si In unele
ornamente In relief din prirtile Argesului, dar si In Balcani,
In Bosnia once bucata se spune numai data; Jiredek, Mem.
citat, p. 62. V. si Dragotin Subotid, Yugoslav popular ballads; Gesemann, Studien zur sild-slavischen Volksepik, Reichenberg 1926.
2 Melodiile pentatonice maghiare-secuiesti cu versuri octosilabice"

ale d-lui Bela Bartok (v. Musica si poesie,

I, 9-10,

p. 22) sant e

Inchipuire ca i raportul cu Ceremisii de Mug Volga, deci o comeara culturala a Maghiarilor, adusa de la hotarele Asiei' (ibid.),

sau cu cele heptasilabioe p. 23). Cf.: Si formele romanesti de

obArsie maghiara sant din nou prieluate de Maghiari" p. 23. Cf. de
acelasi, Volksmusik der Romanen von Maramzires, MiInchen 1923.
V., de anelasi, Chansons popnlaires roumaines du dpmlement Bihor, Bucuresti 1913. Adelasi Bartok face parte si. Tiganilor din ce
a ramas; ibid., p. 24. Doar am avea oe,va prrin Bihor i Huniedoara,
pi. 23. Cat despre Romanii din Tara, ei au luat ce au i ce ar mai fi ca
In Maramur i Ugocea) din /rac i Persia, p. 25. V. si Die Volksmusik der Magyaren unf der benachbarten Valker din Ungarische
Jahrbacher, XII).
3 Pentru bugarst.ta, piXo; 6oukraptxv, Jiredek, Afem., II, p. 61, nota 2.

Pentru ce e comun in literatura populara. balcanica, Dieterich, In

Zeitschr. des Vereins far Volkskunde, Berlin 1902, pp. 145-55. Cl.
Reinhold Trautmann, Das russische Heldenlied, in Eupthor:on, XXVII,
Stuttgart 1926. Povestiea lui mesterill Manole" si la Tenoff, Abeammung, pp. 299-301.

4 Ornamentele de la Chalkopratea sant ca acelea de pe covoare;

Ebersolt, Sanctuteres de Byzance, p. 81.
10

146

Creatiunea romaneascA

sant figurile i procedoele tehnice ale bolurilor megariene"

aflate la Olbial.
Aceast comunitate se Inlalneste si in proverbele romanoalbanese, romano-sud-slave si greco-slave.

In vechi vremuri a trebuit s pkrundk, prin Bizant2 dar

nu e sigur dac si prin Slavii-de-Sud
povestea venitI din
India: oriental poate fi rolul tuturor dobiloaoelor. Prelucrarea
ei cu figuri cavaleresti,
si ennui calului, al armAsarului
minunal pArra la batraneta
ca a lui FAt-Frumos, corespunalor lui Digenis Akritas, aralul vremea cruciatelor, iar
amestecul cu ImpArgil verzi" si rosii" dovedeste un contact
cu Turanicii cari Inseamn'u' atfel punctele orizontului. Numele
zmeului e balcanic, dar idcia lui poale fi pusA in legAturS. cu

draoonismul" traco-dac 5i cu acel cult al sarpelui care a

starnit si bizare teorii moderne. Mcdiul imperial, 5i cu eultul
fetei de Imprtral, e ins5. bizantin. E curios c uncle terno, ca
aceia a pArechii de iubiti pe cari-i urmareslc cu dogoarea lor
Impgratul jignit, se afla. In literatura portughesii, allele le-am
intalnit in Limousin, cirumul fiind direct prin Bizant sau
Arabi, earl nici aici n'au peal crea nimic. De acolo iese cg.

avem a lace eu o Impleticia sintes5., in care am introdus

doar vioiciune si duiosic, lar in povestile caricaturale, ca
Neghinird din urechea boului, hazul specific al natiei, In
povestile albanese apare si dracul, dreki 3.
Aceleasi sant, de altfel, si spectacolele populare comune
la serbAtori: aceiasi ursi", aceleasi capre", aceiasi bid .,mosnegi" 4.

Minns, o. c., p. 332.

2 V. Bgz. Zeitschr., XVIII, pp. 247-8.

8 Pentru originea indiana a povestilor, v. Saineann, Basmele romane, si Kretschmer, In Festschrift gewidmet den Te:lnehmern
Deutschen Orientalistentag, Viena 1930. Cf. Leskien, Balkanmeirchen, Iena 1915; si Maximilian Lambertz, Albanesische Meirchen In

Schriften der Balkankommission). Viena 1922; acelasi, Vom Golde-

nen Horn, Griechische Mcirchen aus dem Mittelalter, nach dem

Urtexte verdeutscht, Viena 1922. Cf. si Die Volkspoesie der Albanesen, Seraievo 1917, i Hans Lietzmann, Bgzantinische Legenden,
Iena 1911.
4 V. Wace, Mumming plays in the Southern Balkans, In Annuals
of the British School of Athens, XIX (1912-3), pp. 248-65.

Limba

147

In sfarsit, superstitii comune se IntAlnesc, pe un vechiu

fond preistoric, de la un calla al acestei lumi sud-est europene la altul. Astfel si zilele babel" au si ele un corespondent, mkar la Greci: Tlg iptecq oE p.ipeg 1.

1 13).itpoX61iov rilc IlalciXn 'EXXcibo, 1922.

CAPITOLUL V.

Gruprile politice fundamentale

Cel mai mare neajuns In judecarea lucrtuilor de trecul

romniesc e In totala ignorare din partea strginilor a conditiilor In care si asldzi traeste acest popor si mai ales In
structura grupgrilor popularc organice aproape de douX ori
milenare.

Lacuinfile sin guratece ale poporului romodnesc i represint

cea mai modestei formd de via(ci a lui.
O atentie deosebitg o merit cgrbunarii in Bilior) l blir
darii, represintnd ',jata in poieni.
De alt parte e popasul pgstoresc, care inseamnI mgnunchiul de pomi, fintna, malul apei, adapostul. Astfel de nume
4nt i In Ital,ia, ca ad duas, tres tabernae 2

Urineaz, in al treilea rand, ca forma cea mai modesa a

asezrilor agricole, colibiniil din colibe, Ostra-ti azi doar

lfingg. cetaLea Braindui4, ca casele-cetti" la 1300 de metri

altitudine; ei snt crescgtori de vite ca adausuri agrieole,
Plebe 5i pupa!, in Zagor, sAnt InsA de origine tArzie venep.ank,
HAciu, Aromanii, 1936, p. 62 5i nota 2. Cf., In genfere, IIcnry Maine,.
Village communities in The East and West, Londra 1907, Slater, The
english peasantry; Meitzen, Siedelung uncl Agrarwesen der Westgermanen und Ostgermanen, der Kelten, Rmer, Finnen und Slaven, 1895.

Jung, Geographie, pp. 37, 39.

Kalibia; Rey. Arch., VI (1849), p. 142. Kabile qi la Am.ian
Maroellin, XXXI, 11, 2-5. Viata In colibe a Albanesilor din Musakia,
'Enariptg 6uCacvrcav alcooMv, I, p. 254.
2

4 V. 5*1 I. Simionescu, In Universul, 1936, no. 180. Ca sate: Mbeciu

(vechiu slav), Cheia, Fundata, Sohodol.

Gruparile politice fundamentale

-149

de fapt vechi pgstori transhumanti, Inchisi In popasul lor

vremelnic. Despgrtirea e prin haturi cu huceaguri".
Ceva mai sus e ceitunul, al chrui nume avea la Bizantinii
secolului al XII-lea o semnificare militarg, trupele oprite

tr'un loe trebuind intglu a se cAtuni".

Inteo regiune de atAtia vici, numele de vicus 1 a dispgrut
si el, ca si acela de colonia, care numai la Rin a dat, aldturi
de Coblenz-Confluentia, de Mainz-Moguntiacum: Kln. In loc

e, ca In Albania si In Egipt, ande Cairul se cherna odatg

El Fasta.% fossatum 2, de unde, prin fsat, pdstrat de Albanesi,

satul. Dar ae,easta nu e deat locul Ineunjurat cu sant";

el nu vine din desvoltarea cannabei, ci din acele fossae iimitales, care se prevgd. In statutele coloniilor 3. De altfel vicus

nu s'a pgstrat nicgiri, la urmasii Romanilor. Statul oficial,

militar, a Inlocuil pe cel barbar sau de creatiune spontang.
Aceast derivatie nu se Intalneste Insg. In nicio altg. regiune romania. La Francesi ay la numele satelor vine de
la -acum, ceia ce Inseamn mosia, fundus al colonului, de
unde a plecat asezarea. Acest sufix lipscste complect si de-a
dreapta si de-a stAnga Dungrii.
Curtea se formeaz Ins, cu toate rosturile ei seniorale,
cum vom vedea-o in secolul al V-lea pe latifundiile dungrene
ale marelui general Aelciu, si numele de chorta, din cohors,

apare si In inscriptii 4. Se lucra (de la lucrum, cdstig) In

parte" Inc de atunoea. Se stia ce e loc si ce e margene,
In desvoltarea lor, tinzit ni spre crearea unor unitAti mai
vaste, care vor cg.pgia apoi i alte mime, satele se Intind pe
linie de colonisare care se poate .uringri pe hartg. Un tfinr
cercetg.tor,. d. H. H. Stahl, a urmgrit-o petru Vranc.ea5. "Une

ori satul nou e lang cel vechiu, si avem atunci satul de

sus" si satul de jos", ca locuitorii Suseni" i Joseni" sau,
dupg caracterul locuitorilor, Pg.m.finteni" si d. ex. Ungureni".
La Germani un Bardonwic: Jung, Geographie, p. 115. Si
SArbi va's, vas; v. Jire4ek, Gesch. der Serben, I, p. 147, nota 3.
2 Phossaton" si In legislatia bizanting. zis a Procheiron. Citat
de Jirelek, Arch. f. slau. Philolog., XXII (1900), p. 213.
V. al coloniei Julia G(einetiva (supt Cesar), In Ephem. epigr..4
II, p. 112.
4 Dessau, o. c., I, p. 512, no. 2568.
5 In Arhiva soelalel a d-lui Gu.sti 1932.

150

Creatiunea romAneascg

Derivatia e ardtata de obiceiu prin sufix: astfel Scalenii vin

din Scaiosi sau Clejanii din Cleaja, prin emigrare. In Prahova este chiar un sat Batrni, opus celui creat de tineri,
care si-a luat alt nume.

Se face osebirea, In Ardeal,ire sat adanat si riisfirat1.

Astfel, Intinderea locuintilor ramase romanice, are un linistit caracter sedimentar, pe cand dincolo de Dundre e un
teren framntat de explosille c-uceririlor i colonisarilor. Aceasta resulta In chip firesc din actiunea numcd acolo a unui

Imperiu care s'a mentinut prin astfel de transplantari re

un teren atat de adese ori ruinat si pustiit de necontenitele)
lupte care n'au avut loc pe malul siting, de simplii tre3ere.
Si anume de trecere numai pe la cele cloud mari vaduri,

se invedereazei prin urmele, slave sau turanice, in aceste

iingure cloud puncte: Isaccea qi Portile-de-fier.
Inca de foarte de vreme noile sate, de o fundatie populara,
ca a veebilor vici, apar. Ele poarta numele stramosului, cu
finala
Iar in alte parti oei din non asezati se leaga prin

finala -eni Cu satul de origine sau Cu aspectul locului. Se

Intmpla. ca ambele sufixe s se Incatem. Astfel, pe lane!.
Popisteni, aoei cari vin de la Popesti, Valenesti, acei cari-si
trag originea de la Valeni, de la oamenii
raului.
Mai ales In Moldova Inainteazt si la satele de coborire
genealogica acest suf ix -eni, de origine geogafica, de unde Liteni, Folticeni, Focsani (din Litu, Folliciu, Foca), sau Raducaneni, din Raducanu. In Nord e si finala slava genealogica -ciu(i,
en o radacina tot slava sau un nume comun: Rat:Mai, ha chiar

unul hatarIt romanesc: Fralauti. Une ori, cand e vorba de o

stramoasa", se da simplu, numele ei, fAr sufix: Farcasa, Tibana, Comana, Vidra. Dar gasim 5i nume barbatesti singuratece

ca Panciu, Buftea, Chilila din Chilila, salmi Mild.").

Asezarea locala se Intalneste In Grarleni, Raureni

cari au acelasi sens: de langa apa", In Padureni, Balteni,

Rogojeni, Singureni (din singurlatate). Ba chiar de la carare
si lumin,a: Carareni, Lumineni 2. Urlatii ar putea fi In leChelcea, Schitd monograficei asupra Lugerdului-Somes, p.

8.

Damian P. Bogdan, In Raze de lumina-, VI p1934), p. 341.

Origini nationale sau Aparent nationale se IntAlnesc in Ungureni,
Tiltitrani, etc. Jidesti vine de la vechiul Jid = arias. Cf. I. Bogdan,
2

Documentele lui $tefan-cel-Mare, I, p.

119.

tX,
ti4

Fig. 19.

Osta; roman de pe vremea Impiratului Valens.

Sculpturile de la Tropaettm.

XIV

GrupArile politice fundarnentale

151

gnurA Cu o cascadA. Urzicenii sant dup Sestil cu urzici.

Merei inseamnd pAchwea meree. Humor si Homorieiu vin

la holm, deal. Izvoarele-si spun originea. Padurenii si Poienarii Intrd In aceiasi categoric. Se presinlI localitatea si cu
sufixul
sau -et (Peris si Perel , Gomel din Gorun , Cornet
din Corn, etc. Pe alocan i e forma de nominally plural a semnului osebitor: Peri, Meri, Soci 1 Sufixul -iste Inseamnit o
stare anterioarN desfiintal5.: Silisle, uncle a fosl un sat slay
seto), CArpiniste, unde s'au tuai carpenii.
Productia e arAtatd In Ocne, In Doftana de la dohot),
in Pucioasa. Anume creatiuni sociale poi da numele
Moreni, de la mori.
Corbii-de-piatr pomenesc o slem sculplatA a terii, cum,
probabil

i Uunii, Lea

In n'umele satelor, mai ales dal fiind anlagonismul firese

dintre cei \recta si cei veniti peste dansii, e dese ori porecla:

Parlitii, Afumatii sant coi venii dup un roc saw la cari a

fost focal. Din causa despretului cu care Cojanii, probabil
,,eosanii", cei rAtkitori In cArute acoperite ca cosuri", rAspund despretului Mocanilor, de origine ciobgneasck interasatoriile fiind rare, cutare sat ciotanesc e numit de vecini:
Rncezi, din causa cinnKsii scAldate In zar a p6storilor.
Drumurile ciobanilor se pol de altfel foarte bine reconstitull.

Astfel In Ialomita prin localitMi cum sant Ciresul,

Stanca,
Fgureii caprindeau probabil pe Tiganii
Indepliniau anume rosturi faM de tome.
Animale se pomenesc une ori, ca In Corbu. daa. nu In
Vidra. In Boureni se vId cei ce vin de la pkIdurea cu bouri.
Unele nume din Moldova sant
DArlani, Sulita , ceia ce pare sg. Insemne acela51 lucru ca In Apus o
lance, Cu. unitatile omenesti ce cuprinde. Vechi Intgrituri dan
numele

Allele din sale sant In legatur cu ocupatii de negot, ca

Bivolarii, Podul Iloaii, cu targurile, ca Targul Frumos. 1stfel
de ocupatii dau numele Podarilor de la Olt, V6denilor, de
la mid.
Satul, Inching odatA

ajunge acum de sine :AM,-

M. Costchescu, Anderea targului Floci, p. 79.

152

Creatiunea romAneasd

tor. Si In Asia Mica. se afla sate en o conslructie independenta, decalchiata dupa aceia din name 1, dar cu tribut catre
acestea 2.

Oamenii se aduncl In adanclri carora li s'a zis la Inceput

ouvi2nt, ca In albanesnl kou-nt 3, fiind, In acelasi timp, cum

se va spune mai tartiu,

hnamuri biserioest.i4 i bclicitiri

sau buncturi, dupd cnvAntul unguresc Mesa, Cu acelasi seas,

sau iarmaroace (germ. Jahrmarkte) In Moldova, panaiari
vnytpecc) In Dobrogea, sboruri sau nde,i (dupl. nedelia, Dumineca.), In Muntenia,
odaLa i mcirturii.
Ca grupari, una din cele mai vechi i mai larg raspandite
e a atimpulungurilor, aceleasi pe tot malul stng dunarean,

In legAtura cu cel din Pind si avnd corespunzatoarele In

Franta (Longchamp). Ele au de sigur un caracter general roman si merita, ca si Chioajdele (de la Kuesd, ung., care
pleacit de la K, stnc., intr'o regime wide muntele
triseama.
Coblele 5, sa ne oprim asupra lor.
Pe lAnga Campulungur moldovenesc, muntean, rusesc,

ramurasean, cel pe care-I pomeneste In Balcani un izvor

bizantin, pe ltingl. CAmpul moldovenesc al lui Dragos In judetul Neamt, avem deci In CobAle" (sensul din colibasii
Cabilii africani , si In Chioajdele de pe BAsca, o via% ca aceia
din Vranoea si din Chigheciu sau Tigheciu nu de la a tiui,
tighel?).

O astflel de via o duce si grupul, ludetul de la Suli, vestitii Sulioti, cari, RomAni de origine, au. ajuns a vorbi greoeste i albanesesle. Sftnt cinci sate, In care nu exista autoritate strainA decal a spahiului ales de Sultan, ca i vornicil din
CAmpulung si din Vrancea ai Domnilor nostri. Au sate su-

puse, care li dau struguri, vin, gran. Se pastreaza, ca basa

Une sorte de constitution indptendante calque sur celle des
Victor Chappt, La province romaine proconsUlaire d'Asie
depuis ses origines jusqu'a la fin du Haut Empire, 1904 (In
de Mote des Hautes tudes", 150 , p. 96. Comarchi, ibid., pp. 97-8.
2 Ib'd., p. 98.
8 $aineanu, o. c., p. 34, nota 1 (dupd Lexiconul de Bada si Contemporanul, IL p. 595). Pentru ce coreslYunde la schimbArile de
sens ale lui cuvant, ibid., #. 127.
4 Pentru hram, Ji.ron6ek, Gesch. der Serben, I, p. 244, nota 1,

n6X5cc;

5Nu intervertire din Colibeleg

6rupArile politice fundamentale

153

economick, lucrul la camp cu rndasii, mosnenii" Iiind, dupd

vechea datind bizantind, zeugiti". Numai fiii succedeazd.Prada
se finparbe egal, ImplArtdsind si biserica. Zestrea e de doi
pan1 la patru, boi, de doulizeci de oi, pe langd vesminte. Bditranii carmuiesc tara". Nutl e nicio dajde. Legea e obiceltd, si

judetul apartine acelorasi bdtrani. Omerul se pldteste prin

omor, ca la Albanesi, dar si prin rdscumpArrarel.
Peste aceastd lume de satz ori din Rdsdrit ori din Aprus,
IAA osebire, amintirea Impdralului necesar era asa de vie,
tuck pang. la Augusta Vindelicoru,m se pomenia ca dominas

nosier perpetue Augustus Impdralul Foca de la inceputul

secolului al VII-lea2.

Peste toate deci notiunea Imperiului stapaneste. 0 spune

asa de frumos Oplatus de Mileva contra Donatistilor: Nu e
Statul in Bisericd, ci Biseriea in Slat, adecd. in Imperial ro-

man, de oare ce mai presus de Impdrat nu e cleeat singar

Dumnezeu" 3.

O regalitate" galled, de calitale barbara, dar cu bas romand, se consta,LA in Galia ndvalild de Sarmati, Visigoti, Burgrunzi i Franci. E represinlatd de un Egidiu si de un Siagriu,
care ar prutea sd-i fie fiu,, d3 si nu sant probe. Din magpfster

militum ce era supt ImpAratul Maiorian, el ajunge a exercita o putere In adevAr regala. Cand e atacat de Visigoti,
localnicii rurali din tractus armoricanus langit OrMans sar
1 F. H.. Marshall, in Rees, Byz.-neuvr. Jahrbiicher, 1932, pt. 145
urm.: Gubernium piatriarcale .. Patnes familiae gubernant maximique patres familiae, qui phari nomitantur, sunt sequ-ntes... Geteri
minores sunt cum maximis consanguineis. Leges nullas habent scriptas, sed quicquid evenit contra leges naturales illud arbitrio senium
deciditur.. Divisio praedarum aequaliter fit et ecclesia unam habet
piartem... Contributiones nullas habent". V. capote blanche de peau
de bouc A longs poils, qui est la capiate ordinaire des Suliotes" (ai
tui. Chicio Giavella); Tableau de la Grace en 1825 ou rcit des
voyages de M. J. Emerson et du comte Pecchio, Paris 1826, pp. 34-9.
2 C. I. L., III, 12030, 1. V. i nume date la pAsAri; impardtus,
imperei(el, eitat 0 la Saineanu, o. c.
8 Non enim riesplublica est in ecclesia, sed ecclesia in republica,
.1

id est in Imperlio Romano, cluxn super imperatorem non sit nisi

volus Deus; fti Mignie, Patr. lat.; II, p. 999. Relevat de Bryce, The
Holy Roman Empire, editia a 7-a, 1880, p. 13.

154

Creatiunea romAneasa

sg.-1 apere. De allfel el pdrilseste, pentru misiuni depdrtate.,

ca la Vandalii din Africa, teritoriul sdu.i. Si un al treilea

sef neatrnat se Intalneste acolo, contele Paul, mort la Angers In 463-42. Dup. u.n izvor necunoseut, Matei Palmerio
Florentinul vorbeste de tentativa lui Servandus, care, din Galia, Gallol'um praefectus, cauLd sd usurpe 3. Acelasi proces

se va constata $i, pe vremea lui Iustinian, in Africa, la cei

addpostiti In =le, cari-si fac un rege

$i. pentru Romani

pentru Mauri, amestec'andu-se si numele oamenilor si Litlu-

rile dregglorilor si snele 1. O regalitate momentan4 apare

apoi, mult mai trziu, In secolul al XI-lea $i la acel Forchitorio, rex Sardiniae de loco Callaris", rege al Sardiaiei
din localitalea Cagliari"5. Un Teodor, Gnatoq xcc16o5, .,consulator si consul", pe la 706, se afM In aceiasi Sardinie 6.

Dar dedesupt, In realitate mai modestd, sibil antonomille.

In Aquitania, contele Littorius, ca clreUi lui, lupt autonom
Ja 349 cu VisigoLii, scApAi' id Narbona 7. Avem a face eu. qpd-

rarile locale. Poate tot aceiasi e calitalea lui Vitrieus, reipublicae nostrae fidelis", pe cane acelasi izvor 11 laudd pentru
isprdvile de osla$ 8.
Dnpd mentiunile din Idatiu, Sidonius Apollinaris Priscus, fragm.
20, Grigore de Tours, Gabriel Monod, Eludes critiques sur les sources de l'histoire mrouingienne; Tamassia, Egidio e Siagrio, in Rivista di storia italiana, 1112, 5-6; Cessi, La ((ilesa della dioce.si
galica; acelasi, Egidio e l'opposIzIone imperiale romana nelle Gallie,
1917 (din Atti dell' Istituto vendo, LXXV12 . V. si Ludwig Schmidt
Das Ende der Rmerherrschaft in Gallien, Chlodowech und Syagrius,
jn Historisches lahrbuch, XLVIII 1928 , pp. 611-8.
2 Grigore de Tours, II, 18.
3 In ed. de la 1529 a lui Eusebiu.
4 V. Boissicr, L'Afrique romaine, Paris 1895, Pp 309-10.
5 La 5 Maiu 1066; Resta, La Sardegvia medioeuale, p. 77. V. si
mai departe.
6 Ibid., p 39. V. si azelasi, Il liber iudicum turritanorum con
altri documenti logudoresi, Palermo 1906; La Sardegna rnedioevale;
Le vicende politiche dai 450 al 1326, Palermo 1908; Mimaut, Mestoire de Sardaigne, Paris 1825; Manno, Storia delta Sardegna, Afilan
1826; Capolago 1840; Di Tucci, Storia di Sardegna.
7
Prosper de Aquitania, Chronicon, la aceast datA.
La a. 442.

GrupArile politice fundamentale

155

Forma obit,uuila a armuirii, cuprinYand mai, ales judecati,

e Ins1 cum se vede si din casal lui ALanaric, ca si dinteo

serie de probe italiene si mai ales din pastrarea la noi a
judelui, ludeplui, judecului In Sardinia parasit s'a mentinut
aoel4i obioeiu, cu. judiko, trecut prinLeo form intermediara
a judeluil.
bizantina
De altfel, in regiunile macedonene vedem un Roman ca
iudex pus de Traian, care judec afaceri de hotare intre co-

munitatile grecesti vecine, cu privilegii Inca de la tatal lui

Filip al II-lea Macedoneanu12.
In Dalmatia la 1113 gasim alaluri, dup." schimbarile, mai
mult de name, aduse de nAva.lirea slava, juzi, casnic,i, sednici 3.

Sant acolo si juzi ai ciobanilor, ca Grubessa, Minis iudicis

Stan de Tribina", la 132O.
Curia, la Reti, de unde orasul Coira, Chur, nu inseama.
decat acelasi regim sprijinit pe jude. Asamaarile cu SudEstul european sant mari in aceasLa. regiune. Un Victor, .,curiensis Raetiae comes", e dial astfel la Walafrid Strabo 5.
1 Pentru iudex publicus, guvernator, si Rd. Beaudouin, Les grands

domaines dans l'empire romain d'aprs des trauaux rcents, Paris

1899.

2 Wace i Thompson, In Annual of the British School of Athens,

XVII, p. 193 si urm.; Arthur Rosenberg, in Hermes, LI 1916), p.
499 si urm. Iudices, in secolul al V-lea, i la Salvian, De gab.
Dei, pp. 109-10.
3 Diimmler, Die aelteste Geschichte der Maven, p. 3504 nota 6.
4 JireSelk, in Arch. f. slay. Philol., XXII (1900 , P. 172. V. si
Ernst Mayer, Die dalmatisch-istrische Munizipoluerfassung, im Mit-

telalter und ihre ranischen Gruruilagen, in Zeitschr. der Savignystittang fiir Rechtsgeschichte, XXIV 1903), Germanistische Abteilung,
pp. 21-308; Reutz, Verfiassung aired Rechtszustand der dalmatinischen
Kiistenstddte und Inseln im Mittelalter, 1841. Statute pentru Budua,
Scardona, Fara, In Monumeada iuridica Slayorum meridionalium, I-III;
pentru insule Arbe, Archeografo triestino, pp. 67-100, 358-407; pentru
Zara si Cattaro, Manzoni, In Bibliotheca statutoria, I, p . 491. V.

si Lucius, Memorie istoriche di Tragurio, ora delta Traa, Venetia

1873. Pentru Curzola, Mon. hist. iuridica Slauorum meridionaliumb

I Zagreb 1877), p. xxu. La Tra. datina vechle" 0 antigua conSuetudo.

Pentru Macedonia romAneascA, obiceiuri din Samarina la Sterie Papagheorghiu, in Acceripacpbc, I, pp. 432-46.
Fentru
5
Vita S. Galli, XII. Alti comites germani, ibid., XV.
Othmeri,
I.
Vita
S.
si
Victor se citieuzA

156

Creatiunea romKneasc.g

priveste Apusul, Venetia porneste ca juzi, tribuni, adunare a poporului, peste cari Bizantul isi trimete ducele, dogele1. O astfel de organisatie se intalneste In toata Italia-deSud, care, supt Bizantini, ca si supt NormaInzi, se guverneaLl
episcopi 5i juzi 2. In Roma Insiasi, unde Papa are alaturi
o Intreaga organisatie popular., puterea e In mana unor juzi 3.

Jtudecata se faoe prin fur4tori ca si apoi la Unguri 4; st

la ei judeeaborul chiama pe martori si se face raportua 5.
Se verifica si acolo gradul de credinta al partilor, nu faptful
Insusi. Calitatea social a a acestor adeveritori trebuie sa corespunda eu aceia a partilor. Coniuratores, consacramentales
se pomenesc necontenit si la Sarbii influentati de Inaintasii
romanici, 6. $i tot asa, in Balcani, judecarea nobililor se lace
cu vladalacii" lor 7, oricare ar putea fi socotita originea lor,

pe care cu greu am putea-o crede slava.

Vedem supt Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei din prima

jumatate a secolului al XV-lea, douazec2 si patru de vlastele" mergand pentru hotarnicie 2 Muntenegrul Insusi cu episoopul-domn, tiind i loe de jude,
cum judeca, acum In
urma, regele Nichila,
nu e decat o ramastita a regimului

pe care-1 vom regasi In Noricul Srantuki Severin9.

Emil Daniels, Der Staat von Venedig in seiner aelteren Zeit, In
Preuss. lahrbachier, CXXIII (1906), pp. 1-48.
2

In genere, Iorga, Di akune formazioni popolari romane

!let

medio evo, din Studii Medievali, nuova serie. Indices domini imperatoris"; Carl Hegel, Geschichte dar Stadteverfassung von Halien,
p. 2. V. si hulloes cioilis scabini, p. 39. Iia Pisa consulies, vicecomites, iudices et sapientes"; p. 215. Proainciarum iudices ale1 ali
episco pis et primatibus; p. 143. In 1st ria homines capitanei, p. 225.
V. pentru aceasta acum In urml comunicatia mea la Congresal
studii bizantine din Roma, La province byzantine, In Bulletin de la
slection historique de l'Acadmie Roumaine, 1937.
3 V. mai jos, pp 157-8.
4 Timon, Ungarische Verfassungs- und Rechtsgeschichte, p. 481.

E cu sibi similes, ibid., p 482.

5 Ibid., pp. 484-5.

6 Jiraek, In Arch. f. slam Philol., XII 1900 , p. 183, nota 2. Si

boni homines iuratores, ibid., p 184.
7 Ibid., XXII
1909 , p 185.
8 Ibid., p. 197.
9 V. In English Historical Review, XXXV (1920), articaul
William Milner, The hereditary prince-bishops of Montenegro.

8rupdriie politice fundamentale

ikrAtand

157

ce a fost la tnceput dogele Venetiei, ca i ducii

bizangni din S-udiul Italiei, d. Eug. Musatti reducea la MAU

privilegiile lui, Intru toa,te asemenea, dar pentru traditia popularA, ou. ale Voevozilor nostri: impunerea la dijme si alte

primirea de presenturi ca pAsgri, vin, fructe", pe

langI allele cane nu ne privescl.
Sefii. orasului Amalfi s'ant intitulati gloriosissimi iudices 2.
ToatI coasta Dalmatiei era plin de astfel de State" 3. Mai
jos, i Epirotul Argyrokastron formeazA. pn grziu. o republic autocra,ticl"4 de exact acelasi tip ca si al oetatilor dalmate rAmase autonome. Regimul lAtranilor proestosi" In sate

a trgit si

On la crearea Statului national In pArtile grec,esti

ale Sud-Estului europiean, iar supt regimul venetian In Mo-

reia, In secolul al XVII-lea, oricc caste', aproape once sat

aspira s5. se ridioe ca o republia." 3.
Tot asa, supt Turci insula Chios era gu.vernaL de trei demogeronti alesi de noua persoane, dintre care trei fosti bAtrAni" In biseriok 6, Intiocmai cum se proceda In Ardeal cu
alegerea juzilor romkni din Slliste 7.
Organisatia aceasta se Intklaeste si la cantoanele elvetiene
phInA. ce se unesc la 1,291, dar se. admite ca mete
di,n
principato ueneziano, In Nuovo Archivio Veneto, XXXIVI, p. 6

Pentru ce se pgstreaz plAna azi ca urme de viat populara romana

In Atlasul african v. Jrme i J. Tharaiud, Morrakech ou les seigneurs de l'Atlas, pp. 51-3. Cf. qi Mitteis, Reichsrecht rind Volksrecht
in den dstlichen Provinzen des rtimischen Kaiserreichs, Lista 1891.
2 Camera, Codice, I, p. 128. Pentru juzii aoWia din Italia-de-

jos (iudex civitatis) cu militici sa, une ori ,,tribun", consul", locilseruator, mai ales Gay, L'Italie mridionale, pp. 554-6; pentriu boni
homines acolo, pp. 445, 560. Ei se admia, ca In koventul albanese
In corwentus planus; ibid.
Pentru Statul" Poljca. v. Mon. hist. iur. Slay. mer., IV, p. 59,
In genere, pentru juzii din cetAtile Adriaticei, Jire6ek, In Arch. f.
slav. Phil., XXII (1900 , pp. 171-2. Ai regelui, ibid., p 172 i
La castelani, ibid., pp. 175-6.
4 Gelzeir, Vom Heiligan Berge und aus Makedonierz, p. 221.

5 William Miller, The Venetian revival in Greece,

In

English

Historical Review, XXXV (1920), p. 360.

6 Fustel de Coulanges, In Archives des missions scientifigues,
V (1853), p. 636.
7

V. Iorga, Sate si preofi In Ardeal.

158

Creatiunea romAneasck

act sant mai vechil. Val." si comune" akkbuind toatl. tara",

toata oblea terii", se aria, si in Engadina 2 Vkile" se leagit
prin juramintele Mettle de landamanni" cari sant de fapt juzi.
Geva de acest fel e si la basa organisatiei de clanuri din
vechea Scotie.

O astfel de organisare, de plebe", pieue, a existat In Trentin

panA si in epoca moderna.. Din prima forma mic s'au desfacut comunitatile". Odata, ele erau gu.vernate de oameni
bunt' 3, sau balrani, sau jurati, cdrora li se zioe mai tarziu
numai: consilieri, formAnd si un consiliat mic" al grupului
intreg,
ei, populari sau
dei villaggi", delegati
aJi satelor, unindu-se pentra aceasia cu delegatii episcopului
de Trento, magistrali del principe". In frunte sta un sindic, un

sindaco generale della pieve", care e ca un duce, un voevod", dar obisnuit farO rosturi militare. In fiecare sat e o
vicinia", o vecinie", ca vecinii" Moldovei. Se realisa astfel,
spune istoricul obstii.", o perfecta liberta(e", in sensul, neIneurcat de teorii, al evului mediu.4. Acolo, la Condino s'a
propus etimologia comitinum). care e format dintr'un grup
de sate si de catune (casali), cate until in adevAr foarte
mic", singurul feudal" n'are nicio autoritate. El incearca une

ori a trece drept veein", capaLand drepturi care nu i-ar fi

revenit allfel. Dar In aceste regiuni, ca si in Sardinia, exista
judetul insusi, giudicaria, compus din sapte pievi de acesLea, si in frunte sta. judele" cu titlul de apitan" 5. Asa se
Cf. Revue d'histoire suisse, IV, 1, 2; Kilpfer. Le problme des
origines misses, In Bibliothque Unimrselle et Revue de Genve,
Ianuar 1925, p. 96 si urm.
2 V. Fritz Jecklin, Materialien zar Standes- und Landesgeschichte,
III. Btinde (Graubilnden , 146ft-1803, Basel, 1909: von dess g.anzern
Lande in dem Eng,edin, das gantze Land in dem Engedin gemaynlich.
Vom gantzen und gem.eynen Land Engedin"; pp. 16, 28 i urm.
8 La Maxa, citat de Saineanu, senatorii buni, o. e., p. 127, nota 1.

4 E come una grande associazione, nella quale ognuno dei componenti, senza alcune differenze senon quella che veniva dall' autoritli

morale o dalla fiducia dei compagni, portava il contributo del suo

consiglio, della sua ojkra, della sua uolontei; Papaleoni, Un commune trentino, p. 49. In Nuovo Archivio Veneto, Iulie-Decembre
1919.

5 Le giudicarie o stile pievi dipendevano daft principe ed erano

governa.te da un capitano"; ibid., p. 36.

Gruparile politice fundamentale

159

traia Ona la cgderea republicii venetiene i In vkile bergamasce.

La Roma, regimul a fosi veacuri intregi al juzilor" si

In viata Papei Adrian I-in gksim: ittdices romanae
urbis, tam de clero (rum de militia", ca i la barbarit: Longobardorum iludicum filii", flii juzilor Longobarzilor". Reaele Desideriu fuge cum suis indicibus". O definire pentri
populatia romand supL Franci e aceasta: indices, duces nempe
et graphones" (deci contii, gratil, ducii siint si ei juzi" .

Unii sant prinsi in Franca: romani indices qui in Francia

tenebantur captivi" (supt Eugeniu al II-lea). La Viata Papei
Conon, Liber Pontificalis scrie: juzii si Cu cgpeteniile oslirii"1:
Iudices cum primaLibus exercitus". La Viata lui Sergiu avem

aceiasi fruntasi ai juzilor i ai ostirii militiei rornaue". De

alLfel, si la Papa Deodat se spune: cu juzii ce s'au gash".
In secolul al VIII-lea, supt Constantin al II-lea, supt Stefan
al III-lea, acelasi e regimul.
Salmi sicilian supt Arabi e hilocmai asa 2, i autonomia
orasului din Italia de Sud, palriotismul local", le semnaleazd si Guy s si Heinemann 4.
In toal.g. Italia-de-jos, orasele, rkmaind de Lraditie politick

bizanting., ajung a se apk.ra In libertate" si contra Arabilor si contra Normanzilor framcesi. Si aid grija e oca
judecata i apgrarea. Sant pentru popor" juzi" pe
cari Bizantul Ii numeste xpmcd, sant fruntasi, arhontii".
Santacroce, La genesi delle istituzioni municipali e provinciali
in Sicilia, In Arch. st. per la Sicilia orientale, II (1905), pp. 177 i
urm., 323 i urm.
i comunicarea mea la Congresul de bizantinologie de la
2 V.
Roma, citata mai sus.
3

L'Italie mridionede.

4 Gesch. der Normanen in Unteritalien uzul Sicilien, II, Lipsca

1894, p. 21.
5 Nelle provincie bizantine della Terraferma d'Italia, le frequenti

mutazioni della signoria aveano dato occasione alle maggiori citta

di costituirsi in corpi politici, come si si trae dagli esempii di Bari
e di Salerno, che cita lo stesso Gregorio, e degli accordi che altre
cilia tenevano coi capitani normanni ... Le cita sciolte dai fastidi
costrette a far dassa soNto il giogo degli
degli uffiziali bizantini

Infedeli, aveano dovuto inforzare lor ordini municiptai nel IX e

160

Creatiunea romgneasca

Dar In sate ca Naxos, Fitalia, Mirto, San-Marco hotaraso,

fixAnd i hotare
la noi aceste notiuni ant conexe
oameni buni" (buoni uomini),

simplu: homines), dar si gre.-

matores natil si batranii" (anziani). La

Oppido, In Calabria, care arninteste run vechiu oras roman,
In 1138 Inca, acesti ,,oameni buni i batrni" asista pe dreceste: xcaot avOpconot

gatorii Statului sa determine drepturile feudatariului. Si acolo

se ajunge une ori la simbiosele cele mai curioaste,, ca acelea
romano-goto-slave din partile noastre: la Petralia crestinil

tinnd sfat, hotatira O. se dea condottierului

normand 2, cm se va face la Drurare sefului bulgar. BAIAnul", gherontele", cu caracter de jurat 5i sarcina de judecator, devine astfel, In chipul oel mai firesc scion]." arab 3.
Si la Savona, de altfel, se urmare* viata local a prin
borii homines 4. In genere, boni homines s'ant egali eu nobiles,
idonei, ueteres, archontes 5.

Supt Bizantini outare e, In secolul al XI-lea, jude al Peloponesului i Helladei", xpcitg IleXorcovtilcrou xcd TXXEog 6.

Dar nioairi mai clar nu se vede functionnd regimul

dicatelor, judicaturilor, judefelar, peste lunga stapAnire bizan-

tina si in secolele de complecta isolare, deal In Sardinia,

X secolo, per provvedere all' amministrazione della giustizia, soddisfare a lor obblighi verso i nuovi signori e difendersi civilmente dai
sopru,sr; Amari, Storia della Sicilia, p. 280.
1 Ibid., p. 285, nota 3, pp. 286-7.
2 Ibid., p. 281.
8 Ibid., p. 285.
4 Ibid., pp. 288.-9. In genere, pentru iudices 0. sapientes, Hegel,
Geschichte der Steidteuerfassung von ltalien seit der Zeit der reimi-

schen Herrschaft bis zum Ausgang des zw6Iften Jahrhunderts, II,

Lipsca 1847, pp. 210-11 (dar el nu vede decAt Rechtskundigen").
Interesantii maiores vicinarum h Milan In secolul al XII-lea, ibid.,
p. 219. De curand Giardina, I boni homines" in Italia, contributo
alla storia delle persone e della prociedura civile e al problema
dell' origine del consolato, Bologna 1932.
5 *i In Chalandon, Histoire de la domination normande en Italie
et en Sicile, I, Paris 1907, pp. 673-4.
6 Wassiliewsky
i Jernstidt, Cecaumeni Strategicon, Petersburg
1896, p. 73.

Grupgrile politice fundamentale

161

linde culare jukle ajunge a fi rege, dar pind atunci, berbecarul e unul din marii demnitari ai Slalutui"i.
Acolo satul, de caracter evident genealogic, lucreazd, ca si
la noi, In primele limpuri, un pamilnl care se Imparte dupd
nevoile fiecdruia. LAngd primar, maiore, snt, pentru paz,
fruntasi ciobani si maiores
mandres 2.
Judecdtorii" (judike), numiti de exarhul Africei hadiu, devin apoi cu total independenti 3. Papa, care-si alribuie
aici dreptul imperial, dd. apdrarea In sama episcopulni.4. Ea
se face supt acesti juzi In chip neted popular 5. Siluatia e

astfel ardtatd de un istoric al insulei, care presini pe un

duce autonom ca voevodul-duce al nostru: Astfel ducele, de

apare in forma sa exlerioard ca un funcionar bizanlin,

In fond Incepu s exercile puterea lui liber. E Ingdduir, mai,
la urmd, sk se afirme cd, In veacul al X-lea, s'a repetal.
pentru Sardinia ce s'a Intilmplat ca arhontii si ducii din
Neapole, din Venetia, din Amalfi si din Galia, cari la Incepul.

eran ministri trimesi din Bizant, cu putere temporard,

cari, dupd o oarecare perioadd de supusenie nominald de
Impdralul de Orient, se proclamd indopendenti de rapt" G.

Se ajunse astfel la cele palm judicable`, judge, ale clerului, notabililor si poporului", din veacul al XI-lea: Torres,
Arborea, Gallura, Cagliari, sefii putAndu-se aduna la o corona,
corona de lega, cu. jurati (jurathos) penlru casuri grele: acolo
1 V. Tela, Codice diplomatic di Sardegna.
2 Raffaele de Tacci, Manuale di storia delta Sardegna, Cagliari,

f. an, p. 39.

Ibid., p. 29.
Ibid., p. 31.
Gli isolani organizzarono essi stessi t mezzi per opporsi alle
6
furillonde incursioni dei Saraceni; ibid., p. 32.
6 COS1 il duca, anche apparendo nella sua forma esteriore come
un funzionario bizantino, in fondo cominci ad esercitare il polere
liberamente. E lecito in somma affermare che, nel secolo decimo,
si sia ripetu,to per la Sardegna quanto avvenne con gli arconti e i
duchi di Napoli, di Venezia, di Amalfi e di Gaeta, che prima erano
ministri inviati da Bizanzio, con potesta temporanea e che, dopo
un certo periodo di sudditanza nominale dall' imperatore di Oriente,
si proclamarono indevendenti di fatto"; ibid., pp 34-5.
3

11

162

Creatiunea romAneascl

se ieau mgsurile de cgpetenie, se hotrste adunarea de bani,

colleta (gollecta)1.
Pe cfind la noi se vor lua si din Rdsgrit si din Apus numele

si rosal' dreggtornor, In Sardinia ele vin de la

ocu.patii,

Si dreggloriile cele m4. Inane arat acolo triumful

populare de la targ,. Pe langl. vestaritul" bizantin. (v. vestes de
la Roma, Vistierul nostru"), comisul (matare de caballos) si
camerierul (maiore de camara); pe 'gag neexplicabillul genezzariu", gsim un armentariu de pecugiare (mai mare peste
turme), un berbeoariu O. un poreariu. CALi si acolo satul
represini agregarea normal a locuintelor Sardiniei"2.
Sistemul judicaturilor din Sardinia, descris si de istoricii
locali, Manno, Tola, ca si de arabistul Amari si. de Solmi 2,
a fost recunoscut i ca o continuare a vechii traditii ro,
mane cu adaptare local" t. Juzii au une ori si titluri bizantine 5. Gsim i o boierie" de nobiles ac possessores Sardiniae
ingulae 5.

In curioasa bucatg. din. Galia, Querolus, scrisg. supt Impratul

Teodosiu 7, apare unul care, fiind privat i puternic" (privotas et potens), despoaieb. bate pe vecin, prin a lui potentia.
Algturi, pe Loira, trgiest alti oameni de drept popular" (liare
gentium), cari judec, liberi, si procese capitale, supt copac"
(de robare), si-si scriu sentintile pe seanduri (in assibus, Tm:
ossibus).
Ibid., p. 38. V. si un Porkotorios, amo', lapalvcccc, In Resta, La
Sardegna medipevale, p. 48.
2 l villaggio rappresenta l'aggregazione normale degli abitati di
Sardegna; p. 38: Un gruppo di famiglie stanziava in modo permnnente in mezzo ai territori che cultivava;
3 SOIrrli, Studi storici sulle istittzzioni di Sardegna.
4 M. L. Wagner, Die Beziehungen des Griechentums 2// Surdinien, In Byz.-nougr. Jahrbiicher, I, p. 195 qi urm.
5 Ibid., pp. 161-2.
6 Paul Koch, Die byzantinischen Beamtentitel von 400 bis 700,
Iena 1903.
7 Le Quierolus, comdie latirme anongme, In Bibliothque de l'Ecole
des Ilauters Ettudes", fasc. XLI (1880). V. Paul Thomas, Le Querolus
et les justices de uillage, In Pizilologie et linguistique offcrts a Louis
Havet p2r ses anciens lves et amis, Paris 1909, p. 531 i urm. Se
citeazA Loyseau, Discours de l'abus des justices de village, Paris,
1628. GAsim acolo si patus, patul, c,eia de aratA un original gnec.

Gruplarile politice fundamentale

163

Si in toata Franta veche judecatoruI facea chemarile la

adunari de sale. Si acolo, in Bigorre, ca la noi, oamenii se zic
vecinii i adunarea lor vezian1. In Proventa avem iarasi vecini
vecine, cari hotarasc inteo chestie de loc 2. Adunarea se Nce

si aici supt un pom, in rata bisericii 3. Curn la noi se ice:

un popor de vie", acolo , zece locuitori fac un peuple 4.
Votarea se face ca la Sali$te cu glas tare 5.
Cumanii vor duce si In Ungaria notiunea de jude" sau
domn" (princeps) pentru fiecare neam 6.
La noi, cuvntul de despuietor In sensul de dispositor, de stapAnitor, nu lipse$te In cele mai vechi traducen, dar el poate
veni dintr'un text latin Intrebuintat de talmaciLori. Tiitor exista

In Crez, a carui prima traducere trebuie sa fi fost foarte

veche. Vor fi fost tiitori" irisa $i pentru tinut, care vine
rara indoiala din tenutum 7.
Un jude poabe fi intitulat $i upan, chiar $i aiured decat
teritoriul sArbesc. Astfel se da, de cronicarul Ansbertus, pe
la 1200, acest titlu. unui satrap al Bulgarilor" 8.
In Balcani celnicii fruintasii vor conduce cetele si la Siirbi 3.
La Arles In sec. al VII-lea se vorbia greceste; Bouquet, II, p. 384A, la
To.ugard, L'helleinisme dans les crivains au moyen-age, p. 13.
A. Babeau,, Le village sous l'anclen rgime, ed. a 3-a, Paris 1882,

p. 22: Dans le Bigorre les habitants jouissant des droits manicipaux s'apipelaient les voisins, leur runion formant la communaut, le vezian".
2 Ibid., pp. 23-4. VaduveIe ieau locul sotilor; p. 29.
3 V. juges dessous l'orme"; ibid., p. 32, ibid., p. 33.
4 Ibid., p. 159.
5 V. i CaggeSe, Classi e communi rurali nel medio evo italiano,
Florenta 1907.

Pentru Cumanii In Ungaria, Timon, o. c., p. 233 si urm.

7 Saineanu, o. c., p. 84, nota 4, a gasa in Dictionar;u1 latinitatii
medievale al lui Ducange numai tenementum, tinemant" asemenea
cu cwszeundnt, el Insusi foarte inleresant pentru vechea ordinie).
8 Mon. Germaniae Historica, N. S., V: iupanus vel satrapa Bulg.";
Godtglic din Sofia, XXIX (1933).
9 Jiredek, In Arch. f. slav. Phil., XXII (1900 , p. 192, nota 1. Cf.
o visita la Cutovlahi" a lui H. Militar In Kardica Beotia), unde
aria tsellinges (celnici) i akrivates; Heinrich Brisker, Abriss der
Gesch. der Ilalkanstaaten, p. 113 qi
cf.

dreatiunea romaneasa

164

Vom vedca cd numele de loc pe care le aduce Procoptu nu

vin dintr'o antichitate deLyIrtatd, ci represinld Insdsi aceastd
creatiune populard, cu predominare pdstoreascd.

Nu lrebuie sd ne gdndim la alle forme de concentrare arhaled anterioare veaeului al X-lea. Consideratille d-lui Silviu
Dragomir i Cu privire la jupele si ohabele din Banal $i Ardealul-de-jos ca Infdptuiri speciale romdnesti, adcvdrate gruOH politice, nelnriurite de altii, nu se pot admite. Jupa,
jupalnicul, cu jupani Cu tot, se daloresc primei colonisdri sdr-

begi, din veacul al XV-lea (dar Supafalva, satul-jupd" e

de la 1389; u.a altul ca acelasi nume din 1417). Argumentul
cd de la o vreme jupa" ca form it de organisare slavd dispare
(dar se recunoage cd nu $i In Bosnia) nu Impiedecit pdstrarea
cuviinlului In vocabulariul viu. I. Bogdan liimurise deplin
obabele" ca scutiri, asemenea cu sloboziile" din Muntenia
rdsdriteana $i din Moldova. Tot a$r de putin putem atribui o
patrie" definita crainicilor cari, evident, ca si In Puebe nilPrahova, n'au nimia a face ca strigarea (hraut
Crainici

d'armes), ci Inseamnd oameni din Craina, din ,,col". lar

prisdcile de care vorbesle acelasi cercetalor si pe care noua
istoriografie unglu-eascd le pune In legAturd Cu acele indagines, margenile pdcluroase, nelocuite, din care ar fi sit iasd o

a$a de numeroasd populatie, au a face numai cu sensul

priskii de albine din codri, care se pdstreazd $i pAnd acum.

Tiacoromania, I (1921), pp. 147-61: Lime ale organitatiei de Slat

slavo-romdne.

CARTEA a III-a.

NITRE iMPARATUL ROMAN

1 HANUL TURANIC

CAPITOLUL I.

Opera Impdratului Teodosiu

Impdratul Teodosin 379-95)1 va pune capdt rdtleirilor de
bandd germanicd., pe care k-alm Intlnit pnd aici, revenind
la ideia lagdridui asezat cdruia i se hicredinteazd apdrarea
un.ei provincii, dar si exploatarea ei, Cu retragerea si a legiunilor si a personatului administrativ. Aceasta va fi situatia
Ostrogotilor asezati la NoVae, dupd ce Alaricsd nu uitdm:

tisi magister militiae per Illyricum pentru Roma oriental.,

a plecat In Italia, NM' Indoiald
frd un mandiat din Constantinopol pe care vechea Roma' n'a vrut
recunoascd, $i
de aici conflictul i prAdarea venerabiled cetAti. Asa se va face

mai tArziu cu Teodorie Insusi, si el trimet In aceiasi Italie

care, duipd ce a suportat usurparea lui Odbacru, de
forma de supunere laid de singurtil Imperiu existent dupd
demiterea lid Romulus cel mic, a primit ou multdmire pe
acest vicariu care a trecut prin initiarea calturall In Bizant
0. a ajuns astfel a fi sufletesbe un Roman.
Dar situatia Ostrogofilor la Novae (Sistov), pe Dundre, ca
drepturi In dreapta i lit stnga, gin% tndoiald f i pe malul
celalt, al Daciei vechi, e aceiasi ca fi a fnaintasilor Gott de
Apus tn Dacia dupd pactul tncheiat de cine stie ce sefi obscuri
ai lor ca Aurelian.
In adevdr, Moesia n'a fost peirdsitei de populafte, care e, din
potrivd, deosebil de prosper. cum nici Italia, de fapt evacuatcl, n'a rdmas un pustiu: aceiasi conclusie se impune deci
fi pentru vechea Dacie.
Gfildenpenning, Geschichte des ostr6mischen Retches unier den
Kaisern Arcadius und Theodosius; Gerhard Rauschen, Jahrbticher
der christlichen Kirche unter dent Kaiser Theodosius dem Grosser?,
Freiburg in Breisgau, 1894.

168

Intre Implaratul roman

i Hanul turanic

De aceia, teoria lui Rthy, care vorbeste de pastori italieni

veniti tarziu catre Dallare, cuprinde o visiune confusii, falsa
supt raportul cronologiel, a unui mare fapt existent1.

Imperiul a rdmas, Intreg, incapabil de a fi impartit. Ca un

sin gur organism 11 inteleg acei fii ai lui Anitemius, elenisantul,

care fusese pus, din Rasdrit, ImparaL in Roma si a ami sta-

pnire fu asa de rdpede Intrerupta. De aceia acesli tineri,

dintre cari unul se ehiama, greceste, Procopiu, dar e,elalt
poarta numele voinicului Imparat militar Marcian, se rascoal pe vremea lui Zenon, Marcian, ruda lui Leon Tracul,
fiind i sotul Leontinei, fiica acesluia 2. Leon i eruta. Marcian,

calugarit, e ajutat de calugIri din mandstirile sapate In stnci,

pe care le-a stu,diat parinlele Jerphanion. E trimes la Caesareia
Capadociei, de unde starnesle o rascoala Ifinga Ankyra, pentru

ea, prins, O. fie Inchis filtre st4ncile celelalle ale Isauriei,

la Tars. E interesant ca fralele lui ea-uta m aclapost la
Teodoric al lui Triariu, -care-1 priveste de sigur ca pe un
Imparat legiuit 3.

Asa de greu se desradacineazd marile idei politice care

domina antichitatea.

In Roma del:adata abia daca rasarla Ins ceva din ce se

petrece pe aici si pentru a exprima un adevar contemporan
se Intrebuinteaza vechi formule getiee" ii chiar imprumuturi din vechea poesie, ea In casal lui Prudentiu4.
Pe Goti, *fan din Bizant, ciLnd pe Partenie din Foceia
Bizanticele" sale insusi, Ii arata mutati In interiorul TraV. Rthy, In Budapesti Szemle, XC, pp. 161-71. De aoelasi
si A romanizmus Illgricumban. Pentru biNiografia generala.
canica (395-120) si Eugen Horvath, In Killtiggi SzemIe, II (1921-2),
pp. 367.412.

2 Eustatiu, in Fragm. hist. gr., IV, p. 140, no. 3.

3 Gandidos, fragm. 1 (ed. Bonn sau Fragm. hist. gr.). Candidus
cunoaVe pierfect aceste lucruri ca unul care e insusi din Isauria.
V. si Eustatiu, ibid., p. 140, no. 3.
Hirotonisirea ca preot poate
sa fi venit mai tarziu, dar legaturile cu calugarii arata Inchiderea
lui prealabila In manastire.
Canana, ed. Alb'ert Dressel, Lipsca, 1861: Contra Sgmmachum,
II, v. 730; Getici tumultus", geticus tyrannqs", patrio veniens
iuratus ab Istro", p. 279,

Opera ImpAratului Teodosiu

169

ciei1". De sigur c orasele de la Duare n'au primit pe

Goti p5.a. ce Imparalul Teodosiu li-a dat lagIrul de la Novae
ca =or clienti. ai Imperiului. Nu lipsesc insA, aiurea, amestecuriLe. InfrAtirile dintre Romani si barbari se fac, die altfel,
si solemn, ca la nunta Placidiei cu Alaulf, care se 1nfaiseat5.

roman eu acest prilej: jo te5 si se bucur.5." intpreun unii

cu altii 2.
A rAmas, in lipsa poporului distinct, provincia de osebire
geografic5. schimblioare, al aril mime la Romani arat5. o
origine greacA, venit. de la cetAtil3 de pe malul Adriaticei.
La 379 regiunile pAnA atunci legate de Apus, Iliricul acesla
daco-macedonean, trec la 115s5rit 3.
O singurci viald teriineascii se fntinde inset acum pe ambele

maluri clumarene. Ea conlina ce s'a observat de aillea ori

in vechile vremuri romane. Si Jordanes, adesea singurul nostru
izvor 4, cunoaste Dunarea inghetaLI si str5b5.1.ull. de cara 6.

De si Solomon Reinach 6 a relevat cA Jordanes e un mauvais ouvrage", cu lucruri legendare si grosolan gresite", c
nu avea, scriind, cartea lui Casiodor inaintea lui Si c5. vorbeste

insusi de ce a adaus (plura in media mea dictatione permiscens), tirile date de acest. cleric semi-barbar ni vor servi

pentru a intregi iooana vietii duarene pe ambele maluri

la inceputul veacului al V-lea, cilnd ele erau de o polrivA
latine. Si e a se observa c5. Jordanes scrie latineste fAr vre-o

influent a limbii greeesti, care va aata apoi

supt influenta Constantinopolului grecisat. De allfel, si corespondenta episoopilor din Marcianopol co conciiiul din Chat-

kedon e In latineste 6. Nimic n'a r'Imas din traditia grecisant.A. de odinioarA.

Latinisati vor fi fost, in forme romanice, evoland spre o

1 Sub a.
2 %al ODVtSX3Ta -rdp.o; =Ovum; xat xceLp6vuov 6p.o5 c@v a 6x,p6cipm xat
meow% Pcopaion ; Fotiu, Bibliotheca, p. 265. Ei au un fiu, Teo-

Tcbv &No

dosiu, care va fi ingropat la Barcelona in sicriu de argint. Se spune

cA Ataulf nXiov

-1:17c&Crrov

Tiro nr* *Pcopaioug cpa(av, p. 268).

3 DupA Sozomen, VII, 7, Zeiller, o. c., p. 5.

4 Getica, p. 130.
Rey. Arch., I 19151), p. 16
6
Bury, Later Ronign Empl.re, II, pp. 15-6.

Intre ImparatuI roman si Hanul turanie

170

i barbarii colonisati, cari shut, aici,

multi In noua. ostire. In armata secolului al IV-lea ggsim
astfel tot fella de barbari germanici: comites alani, si, Intre

romaneascA Inchegatl

vexillationes comitatenses, honoriani, Taitali izzniores1, pe

Ian& Maroomani2 i Heruli seniores 3, rgingsite germanice

aclimatisate. Intre legiunile palatine se aflg. si Moesiaci seniores 4.

In aceste conditiiicare suipt multe raporturi sant alLele decat

ale recentului trecut, Impgratul Teodosiu Incelpe ca o biruintg

asupra barbarilor" la Sirmiu 5. El nu e numai un curg.titor,

ci 5i acel care consolideaz peste ruinele de atala vreme
acurnulate.

Ma, el trimete pe Eunomiu, seduellor religios al curtenilor

sgi, la Halmyris, care era deci Inc qua centru. important. Dar

orasul e luat apoi de barbari", cari vin pe ghiata

Eunomiu fugind la Cesareia Capadociei 6.
O lume crestin de acolo, solid inrgdgeinata. Supt Gratian,
Valentinian i Teodosiu, un Teramius e episcopus Scythiae" 7.
Barbarii stau Inaintea Impralului ca si localnicii. Ca adusi
In Romania" apar, supt Teodositu si Arcadiu, Greutungi 8. Unuia
Iinpgratul
din efi, dovedit credincios,
RhothesLeu,

tidied o coloang, dupgi Temistiu.

Tot pe acest timp, Gotii adulc ca ei episcopti si cgluggri 9.

In corturi purtau cu dansii altarc10. Altfel ar fi cApgtat cu

1 Nolitia dignitatam, I, pp. 31*, 39*, 40*, 122. Alauni, ibid.,

rfi.

122.

Cf. ibid., p. 264 si urm.

2

Ibid.

3 Ibid., p. 33* V. si editia von Seek, 1876. Pentru Hermundunduri,

Aulus Genus, XVI, 4, 1. V. si Ernesl Devrient, llermunduren und
ilfarkomanen, In Neue Jahrbilcher fiir das klassische Altertum, 1901,

p. 51 si mtn.
4

Ibid., pp. 23*, 33*.

PhibaStOrgill, IX, 19.

6 Ibid, X, 6. Apoi trece la mosia lui: Acotoponvog be Sag ecyporG ?Wow&

De aici te dus la Tyana; ibid., XI, 5.
7 Cod. Theod., XVI, irt.

8 Si In Jung, Passe, p. 17, nota 4.

9 EU,114411, Fragm. hist. gr., IV, pp. 38-9, no. 55. Cf. ibid., pp. 40-1,

no. 60; aoelasi, Viara lui Aidesios, ibid., p. 39, no.

leronim, Egistolafre, 107,

2.

65.

Opera ImpArandui Teodosiu

171

greu leggturile ea femei romane: sotia lui Stilichon e Serena,.

Dar, In flout media, ei pAstreaz une ori vechile nume. In

inscriptii ggsim pe un Paul care e si Anakubaros1. De alttel

si Traci se mai poara c nume pg.g.ne, ca acela de Kutilas,

de rapt Imprumutat de la &oil 2".
Intre apgrgtorii pgrtii orientale a Imperiului se Intlnesc,
alaturi, astfel de Traci, adecI, precum vom vedea, locuitori
krani, pe langg. acei Tervingi 3: Constantinii dafnenses (de la
Daphne) i balistarii dafnenses Tzann4 4,

Lupia n'a Incetat mula vreme insg. la Dungre. Se vede

accasta dup marele document militar al vremii. Dar s'a aulat
sg. se Inature cara,ctertul contemporan al descrierii apgrIcii
dungrene In Notitia 5. Ar fi vorbt de o basA necontenit acaur

Inlocuit numai cand era prea mare desordinea

nepotrivirea. Pentru Orient s'ar fi redactat de Occidentali cand
era la Milan o singurA, cancelarie a Curtii; Curtea din Constantinopol n'ar fi cormunicat schimbgrile de la 397 Inain.te.
Numai ce privia terile cedale se stergea, i adesea necomplecl.

In casuri particulare, astfel, Flaviana, pentru Scala., e In

luptg. cu Sueidava, Ad Novas si Pisician; Gratiana ar fi adausg..

Ordinea de sup!. Constantiu e pgstrat ea un lucru de trecut

locurile de resedina nu se schimbg..
Aceastid arhaisare, adaug, corespunde aceleia, uechi, din Tabula Peutingeriand.
DunArea apare, de alLfel, i aiurea necontenit tulburaa,
existenta flotei, de care ascultau ambele maluri pgrAaid a
fi momentan Intrepupa, pentru ca al, fie Ins reluatig. pe.
.u.rmg. In evul media. La 391 Honorh mergea eu sotia, Serena,

In Italia prin Tesalia, Epir si Dalmatia, pentru el nu era

sigurg. calea Dungril 6.
Dumont, o. c., p. 411. Si un negustor, Kthin

Ma-Kep6(ov, cesa ce

ar trjrne& la Maghiaii"; ibid., p. 412. 0 Magava, ibid., p. 417.

2 Tomaschek, o. c., I, pp. 77-9.
s Notitia dignitatum, II, p. 24.
4 Ibid., p. 31.
5 Otto Seeck, Hennes, XI, p. 71 i urm. Notitia ar fi dupl Collingwood Bruce, In Hand-Book, p. 12, de la inceputul secolului al
V-lea.

6 Claudian, In III consulatu Honorii, v. 113 i urm cf. Epithalamus Pall., 88.

Intre Imparatul roman si Hanul turanic

172

Poetul Claudiani presintg. Panonia i Tracia, Moesia cu

totul nenorocite, expuse unui cursis sollemnis, ea un amp
In prada furiei", i locuitorli, ca tampiti de nenorocire.
Situatia grea In care e pus ImpAratul Gratian, care face
la Sirmiu coleg pe Teodosiu, se vgdeste i prin aceia ccit
se scrvesle de garda de Alani i neglijeazg. oastea romang 2
Supt Teodosiu aire 380, auxiliarii goti devin nesuferia si
trebuie sg.-i aspingg si sg-i ucid comandantul de la Torni,
Gerontius. Un rege al lor, Aristindinus, Ii conduce. Ca si Turcii

la Galipole, ei vreau s ica orasul. Valoarea personal a lui

Gerontius singurg poate da curaj apgrg.torilor 3.
FAr barbari Imperiul ar fi peril. La un moment dat, Teodosiu se razimg pe un Gainas si un Tribigild, un Fravita 4.
Dar barbarii 'incep a crede cA accastg lume romang, pe care
romang o vor, ar trebui st li apartie. Si frumosul Rahn se
gandise sg Inniture ca Impgrai
tfig 6ccolXstoc.; gpcog
pe
slitbAnogul Arcadiu5. De allfel solia lui Arcadia era fiica
barbarului Baudo 6. Alot pulernicul adevdrat slApau al Impgralului care e Stilichon ar fi vrut sg-si facg. Impgral fiul,
dupg. ce dduse Imprtratului pe fiica sa; ar fi haul si nanl,
numai frA chipul sg.tb 7.
Malul slang nu se pulea sg. nu fie alins de aceste schimbari

creatiuni ale veacului al V-lea.

Ina. de la 412, Alaric fiind plecat In Apus, Impgralul hoIn Rufinum, II, 45. Seeck, in Hermes, XI, p 69, cita si pasagiul din De bell. get., 540, In care Alaric spune cg. prlida an de an
(omnibus annis). El adaug,e mentiunile din Eplistolele lui Ieronim,
I.X, 16; CXXIII, 17.

2 Scrim Aurelius Victor, Eiji, XLVIII.

3

&SLIM, IV, 40, 1-5.

4 Philostorgiu, XI, 8. Supt ei Traci . e complect pradata. Se adauge

si garda Isaurilor; ibid. Gainas e ucis. Pentru Teodosiu

i Tlirici,

Stein, In Rheinis.hes Museum, LXXIV (1920).

5 Phlostorgiu, XI, 3.
6

lb:d.,

6.

8i Inca o barbara aspr; ibid. Dar fiii se chiam5

Pulcheria, Arcadia, Marina si Teodosiu; ibid.

7 lb:d., XII, 2. Atunci puterea e a luii Sarus, alt barbar, In lupn.

cu Alaric; ibid, 3. Se va urma cu un Ardaburiu si un
Aspar11.

Opera impAratului teodosiu

113

OA* conditiile flotei dandrenel. Cand Vegetiu2 vorbesle

de sislemul lui Teodosiu de a apilra granita Cu castelo, malul
Dundrii se vede locuil de plagari pe cari-i apdra acsm nou:t
flotd imperiald 3. Deci Honoriu va putea trimete In Orient,
Intrebuintand acest drum, pe Placidia si pe fiji ei.
De aici, din legdturile reslabilile cu malul slang, vine faptul

ed. la Galati, intre palm mii de monede gdsile la 1836, pe

lang cele de la Antonin si Diocletian, ofldm si unele de la Ar-

cadiu4. Tot asa In comitatul Albei-de-jos, au iesit la iveald

monede ale lui Constantin, dar si In Alba-de-sus 5, in Secuime,

langd Odorheiu, apoi bani de h Valenlinian al II-lea, de la

al doilea Teodosiu, si lngui. Sighisoara6; de la Marcion si
de la Leon (457) 7. Aur bizanlin s'a scos la Korond, in aceleasi pdrti secniesli. Pand In deportatul Sillaghi, si-au ldsal
monedele Impdrati de dupd presupusa evacuare, si, anume,
intfun singur tesaur: Maximian, Constantin, Constantiu, Valentinian si Valens, gratian 8. De cealalld parte a terii, la
pasul Tulghesului, gdsim bani de la Constantiu9. Incaltea
pagul Valcanului e de o rard bogdlie in monedele, natute
In parle la Siscia, pe vremea campaniilor contra Sarmatilor:
plecand de la Tiberio, se $Lie cat de mult tineau barbarii,
ourn o spune Tacit, la vechiul metal, ele merg prin Probus
Maximin Dala, prin cei doi Licinii, la ImpAratii dinastiei lui Constantin, pInd, la Julian 1() Si obiecte de add de
acelasi caracter bizantin a-u rdsdrit pe Tarnaven. La Ocna
Sibiului s'a descoperit un aurar al lui Honoriu 12; langli Medias
Ccd. Thead., VII, 17.
2 Pentru Vegetiu, Seeck, Hermes, XI, pi. 61 i urm.
Delusoriis quae in Danub:o agrariis colidianis tutantur excubiis retice.ndum puto; IV.
4

Neigiebaur, in Ardh. Zeitung, 1845 (Tulle ,

Rev. Arch., III

1845), p. 106.

5 Goos, Chronik, p. 135.

6 lb:d., p. 134.
7 Ibid., pp. 132-3. E vorba de pleiste 300 de solidi bizantini".
Ibid., p. 137.
9 Ibid., p. 138.
1

Ibid.

11 Ibid., pp. 133-4. Si corAbioare de aur Cu capete de animale, la

Apoldul Mare; ibid., p. 136.
p. 136.

Intre ImpAratul roman 0 Hanui turanic

174

monede de la Teodosiu I-in si al II-lea, de la Zenon, Atanasie

i. Iustin, pe lng lucruri da artAl. D. C. Mdisil a aflat astfel

de tesaure si dineoace de munti. Si Intrebarea se pune: ca

cine se "(loea acest comer?

Ca noduri ale apArdrii, RaLiaria si Horreum Margi reapar

In Notitia dignitaturn 2 si le vom InICilni apoi si de-a lungal
secolului al VI-lea.
In ImpArtirea militard a Jiatiilor, In Scitia se gAseste leg,ku-

nea a patra seiticd, Dalmatii, Ilirkii, Maurii Ilirici, aripa I

saiutaria a Iutungikr, cohorta primg. a Gotilor, Helela", cohorta primg. Ulpie a Dacilor, Claudiana3. Asa de mult se
pAstra vechea traditie. In schimb, prin Armenia se afta si
o prima Ulpia Dacorum", pe lgngg. cohors apukia civium
romanorum" 4.
O deosebit grijA se dg. astfel In acest Limp apArdrii aceste,i

Scitii, unde e un duce. Sucidava e un cuneas de cAldri se,utari, la Capidava altal. de solenses", la Cium al stableslantlor", la Bireum (sic) alti stabksiani", la Arubium cAlkri catafracti, la Aegysisus numai &Mari armigeri, la Talamonium
cAlgri aKcasi. Ca auxiltiari, la Fiaviana marinan i (nauclerii),
la Axiopolis superuentores, la Carsum mhites scythici", ca
si la Dinogetia sau Dinigothie, la Troesmis milites secundi
constantiani", ca si la Noviod-urnum; la Salsovia milites quinti"
ai aceluiasi Con,stanliu; la Graliana milites primi gratianenses".
Legiunilc malulrixi (riparienses) cuprind aceste prefecturi:

la Troesmis a legiunii II Herculiand, la Axiopolis a cohorlei

V pedaturae superioris", la Troesmis a celei inferioare, la
Noviodunum a legiunii I Iovia, aceitasi ca la Axiupolis, la
Aegyssus acelasi ca la Troesmis, 1,a. Platypegiac 5, MUSCUiii
sci bici" si flota 6.

Aceiasi grija in Moesia secundg ca caldri scuLa5i la Sectai lb:d.

2
3

II, p. 39.
bid., p. 88. Iliricieni

ibid, p.

90.

si Mauri iliricieni"

Iliricieni In Mesopotamia, p.

si In Osrhoena;

93.

Ibid., p. 36.
Salsovia, V. observatia lui Biicking, ibid., pi. 456.
6 Ibid., III, pp. 38-100.

Opera impAratutui teodosiu

116

risca, Latri" (Iatros) i Appiaria, solensi" la Dunum, armigeri" la ,,Tegra i Sexagintapristal, stabksiani" la Sucidava. GAsim apoi auxilian: preventori" la Ansamus (Asimus), constantiani la Trimammium (Trimanion la Ptolomeu ,
dacisd la Mediolana, marinan i tertli" la Appiaria, soldati din
Novae la Transmarisca, primi moesiaci" la Candidiana, ;floesiaci simpli la Teglicium (Tacxe.ov la Procopiu, probabil Telita) 2,

quarti Constantiani" la Durostor, Cimbriani" la Cimbrianae

(v. rani Ciabrns). marinan i altinensi" la Altinum, unde Procopiu notea&l. un pustiu".
Prefecturile riparienilor sant: la Novae pentru prima Italia, praefectura ripae legionis primae italicae cohortis gaintae pedaturae superioris", la Sexagintaprista pentru cea inferioarA, la Durostor pentru, leghmea XI Claudia, la Transmarisca pentru cohorta V a ei, pedatura superioar6" si cea

inferioar, lar la un loo necunoscut, a nvilor de pe rdu"

(naves amnicares).

De aid se desfac apoi cohorti In Rodope si Tracia 3.

de unde Picensii lui Amian
Moesia primd are la PinCum,
Marcellin 4
clad at lui Constantiu i dalmati si la Cuppae), la Flaviana promotori, la Tricorniura (Gradzka), arcasi,

Dalmati la Aureus Mons, pomenia si In Viata lui Probus,

care ar fi Semendria 5, promoti" la Laederata. Ca aumiliari,
reginenses" la Castra Reginae, Tricornensi (si Aureomotani ,
la Tricorn,icum, Novensi la Novae, Margensi la Margus, Cuppensi la Cuppae, Gralianensi la Gratiana, Taliatensi la Taliala.
Prefecturile shut la Singidunum (leghmea i flota Dunkii
V Flavia), la Viminacium (legiunea VII Claudia) si la Cuppae,
la Castra Augustoflavianensia (ostasi de la Contra Margura),
la Novae (exploratorii, si la Taliata , la Laederata (Vincentiensii), la Zmirna (exploratori), la Margus (flota stradensis"
gemensis") 6

Incercare de a o indentifica, si ca trimetere la

TtpLott

a lui Ptolomeu, ibid., p. 460.

2 Ibid, p. 465.
3 Ibid., II, Pp. 101-3.
reprodus i aici, p. 458.
4 V. ibid., p. 475.
5 Ibid., p. 478.
bid., I, pp. 104-6.

Acelieasi si

In Itinerariul

ltd.

Antonin,

Intre Impliratul roman

176

Hanul turanic

Se poate face comparatie Cu Itinerariul lui Antonia

Ierosolimitan, ca Pentingeriana, i ea nu va fi fIrl. folos.

In Dacia Ripens ducele are acesti cunei de alAri: Dalmatii fortenses" snt la Bononia, Dalmatii divitenses" la
Dorticum i Drobeta, scutari la Cebrus si Aegeta, Dalmati
simpli la Augusta i Varina. slablesianii" la Almus, Constantinienii" Ja Utus.
Ca auxilian: la Drobela primii Dacici, la Burgus Zoom cei

la Crispitia c6.15ri cu acest nume, la Oescus

auxilium Mariensium", la Translucus al Claustrienilor", la

de-ai doilea,

Transdierna exploratorii".
Prefecturile legiunilor sibil la Variana, Cebrus, Oescus, Sucidava (V Macedonica), la Aegeta, Transdrobeta, Burgus NoXIII Gemina . La Aegela i. flota istric." la ,Ratiaria]
cea ratiarensis, la Siosta" tribunul cohortii reducilor sevus

cunzi", la Sostica" al cohortei noi Deci, Inc odald, se pAstrea.7 vechile cetAti, si flota imperiala tine, pe la noi, fluviul.
Pe DunIre veniau trupe din Vest pn6 la Castra Marlis 2. G4slin
delerminarea intre pseudocomitatenses si Romanenses 8, al cI-

ror nume trebuie fth, mndoial. retinut. Dar un barbaricvn

(in barbarico) se loca1iseazI4 si In Vest, pe la Aquiincum 4, la

Dun6rea mijlocie pling de coloni romani, Intr'un timp cand

Sarmati gentiles garnisoneazI Italia 5.
Arsenale erau, sau fusesera, la Adrianopol, Marcianopol,
la Tesalonic, Naissus, Rallarla i Horreum Margi 6
De altfel, toti barbarii de la hotare, Golii si deci

lor provisorii, Sarmatii, Alanii, Hunii, pe lngA multe mai

mici semintii, nu formau o unitate solidA, cu care s'ar fi
Notitia dignitatum, II, pp. 10 7-10.
2 V. Alfeddi, Dar Untergang der Reimerherrschaft in Pannonien, II,
Berlin-Lipsca 1926. Heruli seniori, Batavi, si In inscriptii, unde Tare
Otra'ustaguta, Ostrogotul; Dessau, o. c., I, p. 552, n-le 279 si urm.
In ce priveste materialul uman de pe maitu' stng, o cohors apuleia
ciuium romanorum serveste supt ducele Armeniei; comen tariu la
Notitia dignitatum, I, p. 689.
8 Ibid., pp. 28*, 36.
4
5

Ibid., p. 36*.
!bid., pp. 120-3*.

6 Ibid.,

39.

Opera Impiiratului Teodosiu

177

putut pacta, cu,m s'ar fi putut face Cu un Stat civilisat. In cete

rkslete, supt feluriti condueitori, ei cutreierau tara, cand certandu-se !Titre ei, cand -uniti Cu Roma. Astfel aflkm deci de
un rkzboiu de guerilla foarte intins in timp i spatiu, eu
pace si legAturk, odatk cu acest set odatk cu acela 1.
Multi se dau la brazdit" In adevkratul inteles al cuvntului
lucrand pamntul. Lui Teodosiu panegiristul Latinus Pacatus
li vorbeste de Istrui crusit de macelul sarmatic2. ImpNratul
lkudat apare ca acela care a Milt din Goti ostasi i plugari 3.
Barbarii organiseazk chiar oetdtile panonice data pradate
de ei. Gotii, Hunii, Alanii Indeplinesc serviiciul de pazk, ascullAtori de ordin, crutItori de provisii 4. La Siscia, un atac grkbit
de cAIN.rime biruie dinlr'o datk p publici proditores" 6
E, de la o vreme, o usurare. Dar opera de cureilire s'a fcAcut
cu concursul populafiei locale. Astfel Temistiu laudk pe Teodosiu, care a InlAturat frica de barbarii cari prAdau
dar ImpAratul apare ca aeela cane lnarmeazel fi pe plugari
contra barbarilor 6 si se adauge c i locu'itorii de la minele
de aar, uecliii Bessi, acum romaniga(i, deuin ostai.

Acesti terani, a ekror rask nu e de sigur park, sant tot

mai mult temeiul. Sf. Ieronim, In Prologul la Comentariul II
al epislolei care Galati, spane ct latinitatea. se schimbl zilnic
dupli regiuni si vremi"7.
Insksi figura Sfntului Marlin, un Panonian, cunoscut, din
Seeck, Die Zeit des Vegetius, In Hernies, IX, p. 67. Si el
observA cl, dupal de, la 382, se spune cA toti Gotii s'au supus
au fost aezati In Imperiu, printeo infida pax dupl. Idaciu, Valenfinjan are la 382 luptie In Panonia i la 391 se dau alte lupte, grele,
In Tracia: noi bande tree Dunlrea.
2 y, 2. In Paneggrici veter,s, II, ed. 1779, p. 250 Presenta lui
la DunAre, X p. 269 .
3 Receptos ad servitiMn Gothos castris tuis militem, ternis sufficere cultorem; ibid., XXII, 3; pp. 316-7. Si Scitii" aleargl. sI
se supoile; XXXII, 3; p. 358.
4 Ib:d., XXXII, 4; pp. 358-9.
5 Ibid., XXXIV, 1; pp. 366-8 (rebelle agmen).
Kai tin)g ysweyan cpo6seok Tag 60.040K; Oratia, XIV. Si In Oratia
vor
XV e vorba de Ext3Oat ot atit)etot. El soul (Oratia XVI) di
veni la o vista eivilisata, devenind si ei 6pdanov6eg, posed.ireCot, jzo crreaievtievot, ditot, 2etrovevoin- seg.

7 Et lpsa latinitas et (ex) re0onibus quotidie mutatur et tempore.

12

118

Intre Imphratul roman si Ilanul turanic

nenorocire, numai prin mArturii care n'au precisiunea acelei

a lui Eugipiu despre Sf. Severin, e In legnur5. cu aceast

viat rurald care se ridicA supt Imperiu si e capabilA a-1

cAmasa lmpartita in doug.
Inlocui. Mila de sdraci
e una
din Insusirile de cg.petenie ale aoestrui spirit erestin, tot a.sa

de deosebil de pasivitatea Orientului, ca si de realism al din

Occident.

De /apt, barbarit sleint f i rdmdn, pentru aceste regiuni, numai ca streilucitoare elemente de suprafarei. Alaric el Insusi,
condus f i dominat de episeopil, se fncadreadi In Roma, se
fpcorporeavi ei. El oere lui Stilichon, Vandalul romanisat si

prin casAtori^, Roman" deci ca oricare altul, si fiindc nu

e, ca Alarle, rege", 4.000 de livre de aur pentru a servi. i
vestita prada a Romei de catre
dupa ce a prAdat Roma
dansul e, dupl Casiodor, din potrivI, o actiune erutItoare 2
el se priveste lot ca auxiliar al ei. Au-sti oameni nu poartil

rlzbotu, cu ideie de Stat si In vederea unei Inloculd,

ci

se dedau la accese de manic pentru. stipendii Iniarziale sau

se pun In serviciul unel ambitii romane care i-a scormonit 3.

Alaric isi are unmai un sIlas si un izvor de venituri: in

Noric, Dalmatia, teritoriul venel, chiar si fg.rri alai de magister, cu care se mndrese asa de muli acesti. sefi 4, dar de
aceia barbarul 5efusat Isi va crea un Impiiral. ca acel Altalus
cu numele macedonic, aminlind pe veslilul rege al Pergamului,
care va oonsimti. sg.-1 decoreze cu west mare titlu5.
Orichnd, in oricare din domeniile vietii publice, se Incearc

a se imita Roma In obioeiuri si tillmi. Astfel Teodahad isi

va zice In inscripti gloriosissimus rex" 6.
1 V. Mommsen, Stilicho und Alarich, In Herrnes, XXXVIII, p.
si urm.; Salomon Reinach, in Rev. Arch., I (19151), pp. 16-9.

2 His consulibus Roma a Gothis, Halapico duce, capta est, ubi

clementer usi victoria sunt; Casiodor, Citron. Am sPus c5. In Italia,
Ataulf, wmasul lui, s'ar B. g5ndit la o Gothic", dar respectul pentru.
Roma. neapAratA II opreste; Orosiu, VII, 43.
3 V. Zosira, V, 29, 42, si Olimplicdor.
4 zosim, V, 49; Sozomen, IX, 7.
5 V. Fustel
die Coulanges, H.stoire des institutions politiques
de l'anc'enne France, L'invasion Germanique et la fin de l'Empire,
a 3-a edit* Paris 1911, pp. 419, 422.
6 Rev. Arch., 19282, p. 387. Asupra atacurilor barbare citate de
Claudian, Salomon Reinach, Les loups de Milan, In Rev. Arch.,
XXIII (1914), p. 237 0 urm.

Opera Imparatului Teodosiu

179

Germanii n'au Invatat, In genere, aici, in Orient, limba gazduitorilor: gasim aslfel un interpetrus Geimanorum" la Brigetio 1.

Daca marele general roman 0 regent 4 partii rIsaritene

din Imperiu, Siilicho, e de origine germana, nu Insa suflete$Le
un German, ci erescut In Orient", probabil In Constandnopol
avAnd educatia i cariera nobilului roman, far coala WA. 2,

e natural ea dintre westi barbari pot rasdri prelendenti

ooroana Imperiului: aslfel, dupa loan Primiceriul (425), loan
Vaudalul 3.

Literatura timpului nu poale osebi Inlre unii i altii dinLre

acela cari Isi Impart puterea i paginile istoriei, 0 ea n'are
interes la ac,easta. Archeologia d' mana eu confusia literara,
dar n'u fara sa fulgere prin aceste neguri o raza de adev1r.
Poetul Claudian prune Impreuna Geii, Daci, Sarmati, Masageti

$i Geloni 4. Sant laolalta turpes Huai" i impacati Alani"5.

Sarmatii i se par blonzi 6 Nu se uild sageata daciek" D-u.narea apare trecuta de earl. 8 La el se vad Bastarnii distitu0
nu Visi9
feroci pe earale lor"10.
poate MAO. Mysi
Intr'o visiume poeticd, poetul vede pe Gruthungi luerand la
camp 0 a5ezand vita.11. Dar ei apqr penlriu moment ca du$mani, dupa ce li se dasera ocampii i ease"13.
Osta$ii lui Stiliehon sant deprin0, de altfel, a Infrunta
1 Arch.-ep. Mitt., X, p. 115.
2 Mommsen, In Hermes, XXXVIII, pp. 113-5.
3 Lehmann-Haupt, In Klio, XV 1918, p. 438.

4 In Rufinum, I, p. 308 si urm

6 Ib'd., II, p. 270-1.
.I3e nuptiis Honorii, p. 123.
7 laculum Daci; Paneg., de tertio consulatu Honorii, v. 28, Ingit

,,seythici arcus".

bid., v. 149. Getica plaustra"; De quarto cansulatu, v. 53. Cl.

De consulatu Stilichonis, III, v. 325 si urm. Si ibid., I, v 175:

odrisiae orae"; In Rufinum, II, Prefata, v. 18; II, Sr. 425. 5i aiurea.

9 Ceia ce ar fi Visigotii, dupl. editor.

10 De cons. Stilichonis, I, v. 94-5
11 Bene rura Gruthungus Excolat et certo disponit sidere vites; In
Eutropium, II, v. 196-7. Pentru Getul" Tarbigil, ibid., p. 102. v.
176-7. Pentru est i Gruthun, ibid., y. 399.

" Ib'd., v. 576-9.

180

Intre linpAratul roman si Hanul turanic

cetele Tracilor"1, cari sant Intelei aici geografic ca barbad..

CAnd se produce Incercarea, supt Arcadiu, a Gruthungilor
lui Odotheu de a trece DimArea pe trei mii de luntri, ei se
Ineacg. In pArtile Peno:Dei 2, deci In vecinN.tatea giutelor /Alti

de la guille DunArii.
milis
Claudian va celebra Ins mai mult pentru blandea
erat
pe acela cae a triumfat la Capitoliu dup5. frangerea
Dador" 3.
miseranda moenia Thracus , dar se
Cet6ti1e suflr
v.d al6ttoi ogoare rodnice4, arva Mysorum", care hrInesc
Capitala.

StabiliLatea crire lipsia de alla vreme e In sfrsil cAstigatI

prin sistema acceptArii barbarilor in Balcani 5 pentru a-i

trimete apoi In Apus. S'a citat pasagiul din opera acestui contemporan al fiilor ImpKratulai Teodosiul In care se vede cum
colonul se intoarce la hotarele sale f i Curtea se limpie iar4,4i

de drile ilirice" 6.

1 In Eutropium, II, v. 412.

2 Paneg. de quarto consulatu Ilonorii, v. 623 si urin.
3 Ibid., V. 318.
4 In Rufinum, II, v. 45-6. Pentru limes mysiacus i limes scythicus
de la Honoriu la Teodosiu, Cod. Theod., VII, xvii, i.
Soldatii isi
imphm fiii ca urmai. Pentru mutilan, spurca amputatio digitum,

ibid., VII, xin, van. Pentru burgarii, ibid., VII, my, z. Pentru robil
la barbari, Rey. Arch., X 1834 , p. 435 si urm. (si inchipuirea SI.
Paulian c ar adea prins la Gelli" si Alani).
5 Consulta Gadalaippus, Rey. Arch., IV1 (1847), p. 175.
6 De laudibus Stilichonis, II, 206:
Inque suos tandem fines redeunte colono,
Illyricis iterum ditabitur aula".
Cf. Jung, Romanische Landschaften, p 445. Pe cazad Panonia e
recApAtata de Imperiu; Alf61di, Der Untergang, passim.

CAPITOLUL II.

In umbra lui Attila

Asupra acestei lumi satesti se Intinde In curand o stapanire huna, care da un nou tip dominatiei barbare: acela
din laggrul litchis care strange pe toti ostasii, din ceia ce
pentru Avari, cu un termen german, luaL de la supust, "la
fi ringul, gruiparea conoentrica pe care o inta.lniin de la Peching pana la Gremlin, iar, pentru Tatari, considerand doar
oamenii, horda 2
Attila, asupra caruia se exercitA, atotputernica, influonta unei

lungi traditii care duce 'Ana la milenarele conceptii ale cerescului" imperiu universal al Chinei, va putea fi pentru
Romani, ca i Alaric, un strajer al granitei, un ofiter" Inscris In ierarhia constantiniana, dar el e, pentru dansul si ai
Hauul, Imparatul, domnul lumii: el pune pe un pictor

presinte In Scaun de aur, lar Imparatii romani cu

traiste pe umeri viarsAnd am- la picioarele lui" 3.
Attila n'a bAtut Insa monedt niciodata, ci a intrebuintat pe

aceia a Imperiului roman. Impodobit cu un tilla inalt dat

de Imparatul, el peteste, cm voia ei, pe o prinoesa din Apus.

E astfel un candidat si la acestalalt tinut roman, el care

aducea cu dansul nestersele aminliri ale Sfantului ImperiA
de alta lege, al departatului Rdsarit. Rostul unui magister
militum, asa de mane In aceasta vreme, intareste tnca siPentru Attila, Byz. Zeitsclzr, XXVII, p. 480.
2 Mommsen (Hermes, XXXVI, pp. 524-5) lace pe Attila dome
de la Atlantic la Eufrati
3 Suidas, sub u.

182

Intre IrnpAratul roman i Hanul turanic

luatia lui Attila. Roman" e, prin aceasa situalie ca i prin

faptul c asezarea lui politicd slApania atata romanitate, de la
care luase, ca Decebal, nu numai arhitecti, mesleri, secretan,
cari, evident, scriau latineste In numele imperialului rege",

dar si obisnuintile mai inalte ale unei vieti cane iesise din
adApostul corturilor si din obisnuintile transhumantei turanice,

ca si din momentul marilor migratiuni Am putea zice

In curtea" lui ca oerdac si cu covoare Hanul mongolic, west
vechiu ;Pure" mare, era, Inainlea Romanilor, acum aproape
deplin formati, un fel de ,Pomn roman", ca si Seuthes din
dosul Bizantului i ca $i Decebal din muntii Hategului. Cdci
conditiile trainioe impuse de naturd si Inldrite de lungul curs
al desvoltArilor istorioe sant mai tari, nu numai decal schimba-

rea sefului, dar si decal succesiunea popoarelor.

Pentru a ajunge la acest Imperiu vedem, intdiu, la Sozomen, pe Hunii lui Uldis, In 408, veniti dupA. rritaciuni In
peninsula, dar trimesi ca plugari; scriitorul Ii afld si la Ohmpul Bitiniei Ici si colo gAsim si In pamanl urmele -tried
lor, strAine i stranii. Asttel cu tesaurul de la Sanmiclausul
Mare, care ar fi datorit utior argintari din Altai 2.
Vechii izgonitori de Goll prad Insa mai mull pentru a se
impune, pentru a cdpdta pe uncle au Madill omagiu, tribat,
dar fnainte de bate robii pe cari li se sprijind gospodiria de
Stat. In acest sens e a se Intel3ge mentinnea din Cronica lui
Casiodor cl Hunii a-u pustiit Tracale si lineal cu un s51batec jar 3.
Ei aduc, fireste, o civilisatie real k care vine dint'ini loarte
lung trecut si nu e capabild de modificare. Admirabila descriere a lui Priscus4 despre Attila i Curtea lui e Intru toate
ca a misionarilor franciscani veniti la horda Impratului mongol din secolul al XIII-lea.
Datini din vechea patrie, ea Inchinarea fierului scitic, audiIX, 5. Si Codex Theod., V, 4.
Heinrich Glfick, Tiirkische Kunst, In Mitteitungen des ungarischen
wissenschaftlichen Instituts in Konstantinopel, Budapesta-Constantitinopol, 1917.

3 Hunni Thracias et Illyricum saeva populatione vastarunt.

4 Analisa lui Priscus i la d. Grecu, In Codrzzl Cosminului, VIII
(1934), pp. 432-8.

In umbra lui Attila

183

enta cu regele Intins pe pat. obiceiul c tatal lea de sotie

pe Biqa, c femei stint feriae calatorilor, traiesc In noua
patrie. Turnuri se ridia de-asupra locuintilor. Regele, caruia
sotiile demnitarilor lui Ii aduc hrana i vin, gusta din ele
de-a ealare de pe tabla. In usa palabutui sau el judeca pe
oricine.

La audientele lui, paliare cu vin trec de la un oaspete la

i i se inching.. Ca
vechiul Dromichaites, ImpIratul care area. bucate In vase
de argint ti gusta carnea pe taler de lemn, si din pahar de
altul, cari, pe rand, Isi moaie buzele,

lemn 1 bea. Fiecare dintre sefii ft.L da cate un cal oaspetilor.

Dar sant i datine gasite pe noui pamant. Astfel easele

de lemn acoperite Cu sindila, gardurile de lemn ale palatului" lid Attila. Stalpii shut spati cu ingrijire si legati prin
arce ca In pridvoarele noastre. Jos sant Intinse covoare si
femei tese In jurul Kerkai, Imparatesei". O datina locala,
poale traca, e cantarea ispravilor rdzboinice Indeplinite de

naintasi sau de cei In viata, cari se Induioseaza pkna la

lacrami.
Alte obiceiuri, ca rasLignirea vinovatilor, se ieau de la Romanii

oraselor. Cu pietre din Panonia si un arhitect din Sirmium se

fac bai ca acelea cu care se laudau odinioara Quazii. Glumele
In trei limbi ale lid Zerkon Mau,rul, ca si ale cutari Hun, fac
parle din elementele de petrecere la Curtea imperiala mai mull
deal din ce putea Ingadui acca severitale divina a Monarhiei
orientale de care Attila nu se desface dcat atunci cand zimbeste copilului iubit si-i cimpeste obrazul. Se vorbeste laolalta

lima germana i cea romana, cea greaea.

Un fel de feodalitale mongola e aralata In raportul lui
Priscus: astfel cutare rob e al vadu.vei lui Bleda, fratele
Attila. C-utare trimes la Impilratul celalt e domn al mai multor sate. Popoare de aceiasi rasa si-au.dat si ele partea ImptN.ratiei, larg concepute.
In fund, cu mai multi regi, dintre cari unul se chiama Kuridah, sant Acatirii turci, gata sa se piece ori spre Romani
ori spre Huni 1.
In sate se afl si elemente hune, C.tacelea de la care se aduc
provisii misiunii bizantine. Cultivarea rneiului e Insa In raport
Priscus. LAngA ei, Saragurii (fragm. 37). V. O. Suidas, sub v.

184

Intre ImpAratul roman

i Hanul turanic

cu vechea gospodgrie romgneasok, pe card numele berli, kamos, trgieste si azi In mongolicul kumis. Colibele, xca56c&E, de
strkveche origine track asa cum le descrie i Xenofont, cores-

punzAnd loouintii colibasilor de astAzi la Bran1, au rtnas

In limba noastrg..
In duda tratatelor,airovEiczt, auvTgeK, care cedau barbarilar ca

sglas, din voia generalului roman Aetiu, cu al cgrui mire rol,

roman si barbar, dar mai ales local, ne vom ocuipa Indati, Panonia, i aoeasta li asigurg venituri, cp6poc, Huni apar la ,paaai-

ruri", bAlciurile din Balcani, i pradg ori i ueid, ca, peste o

mie de ani, Cazacii la targurile de pe Nistru 2. Episcopi, ca

acel de Margus, speriali, dar si castigati prin oferte, In loc

s apere, cura vor face alti derici In Apus, orasele, prefert sg.
le dea regelui barbar, care oere neconlenist fugari i pretendent" la tron Impgratului 3, si aoesla e bueuros sil mai pro-

mitil citteva mii de livre de aur peste suma obisnuitk oontribuind i cei inscrisi in senat" ca panca lor
Attila urmgreste sil-si adauge la Panonia tot sirul acestor
centre romanice pgng la Novae, uncle slau, d3 mult, alti
musafiri barbari, Ostrogotii lui Teodoric3; el a si luat
unde vrea sa mute emporiul de hotar, i ammiut cg, dacg
nu i se admite ac,easla, va merge si Ong la Sardica 6. De
altfel, cAnd el cere ca sotie pa princesa romand Honoria,
ca soeptru" ca tot
cum va face Gotul Ataulf cu Pladdia,
si i se spune cil numai bgrbatii au dreptul de a mosleni,
va fi fost Indemnat de aoeasta Insksi sgri vie In ajurtor, asa
pAgAn cum era 7, CUM si din Galia francg Ii vin chemgri din
partea outgrui pretendent 8.
V. I. Simionescu, in Universal din 1-iu Iulie 1936.
2 P. 140 din ed. de la Bonn. Cf. ibid., p. 168. 0 traducere romneascA a dat-o d. Popa Lissioanu, In colectia sa cu traducen, lzvoarele
istoriei Romdnilor.
' P. 141; cf. i p. 168.
4 Pp. 142-3.
5 P. 147.
6 Pp. 151-2. Distrugerea ei, p. 171. Paza bunA la Dungre, p. 162.
Relatii si lupte cu Gotii, pp. 163-4.
7 bid., pp. 152-3.
S'a aErmat cA Priscus, Fr. Hist. Graec., aratA Hunii i la }Ur-

soya, De fapt Karsos In Tracia e in calea lor; p. 169.

In umbra lui Attila

185

ImpArat", cum spumbeam, Aula crede c onoreazA dinastia

imperiald, cerAnd s i se dea, ea zestrea, o parte din Imperil4

pe acea princesI Placidia, care se pare cl i siar fi feral.

In cursul acestor iurusuri, rAsar InsA, nu numai satele,
de strA.veche origine, care se simt pretutindeni pe malul stAng,

Hunii stAnd In hordA, dar, pe malul drept al DunAr sau

mai In fundul balcanic, cu episcopi, senatori $i obisnuitli
cetAteni, de sigu.r si cu terani din Imprejurime, cu ciobanii
obi$nuiti 2, Ora"Se cu mult popor", ca asa de vechea Ratiaria,

ca Asimus (dup rAul care e azi ()una, cu Asimuntea. sAi

celate tare" 3, ca ziduri, cari jur fals cA n'au primil In cuprinsul lor pe fugarii reclamati. DunArea, strAbItutA de 1-untri,

Cu luntra$i barbari" cari nu pot fi huni I, cAci se spune

apriat aiurea cA sA.nt luntrile de care se folosesc locuitorii
de pe maluri5, $i e vorba $i de strAvechile paute, care se
adule gata f Acate pe cgrutele cu bol 6, e vie pentru negot, $i
vedem pe un sol al lui Teodoric, de bunA sama atunci la
Constantinopol, care vine pe mare de la Odessos7.
Tot asa va fi fost si de-a hmgut acclor rAuri care, pAstrAnd,
afarA de neexplicabilua Derkon sau Drenkon, de la care vine
Ins de signa- Drencova bArateanA, vechile lor nume de 'Fisa5
e scris prin grewal65 Tigas si Timi$ Tifisas , se dovede$te cA a fost cine sA le transmill $i, anume, nu hile forml.
barbarisatA".
Cu bate prAdciunile pa care $1 le Inchipuie, de veacuri,
atAtia cari n'au In de ajuns simtul realitAtilor, ca represintAnd
Pentru casatoria Placidiei cu Constantin se cere Gothi placati";
Casiodor, Citron.
2
P. 164.
3 (beatieicrp xaersedv; pp. 143-4.
Xxdgnat povoHlotg, noeOpek; p. 172.
5 Torg govoMotg n).ototg olg ol neoaotleofn rcag Tan noranot)g xixenrcat; p. 183.

XxeStat, linatat; p. 183.

P. 171.

8 Pentru. numele Tisei, v. Melich, In Magyar Miela, XX (1924),

pp. 37-8.

9 Explicabil In scrisoarea latina, nu in cea greacA, ca i pentru

cel urmgor (f pentru b).

10 pp. 183, 213.

Intre Impiiratul roman si Hanul turanic

186

o distrugere totalI a terilor strAbdtute, In furia-i de a wide

0. de a nimici, de bicinl lui Dumnezeu", Priscus, solul Cu
nume latin
raportul Insusi pe care-1 cunoastem si care e
un asa de binecuvAntat izvor contemporan, va fi fost scrig
latinesle i tradus greceste numai cu prilejul compilatiei prac-

tice a NI Constantin Porfirogenetul, din cane face partes

trimes de ImpAratul Marcian la Attila, 11 pregintl ca pe un
impunNtor suveran.

De fapt, Attila apare si ca un asociat imperial la viala

popular din ac,este pArti.

Sc ospAteazN. la Serdica rdistrusg." cu boil si oile locuitorilor din 1mprejurimi, Traci romanisali1. Izvorul bizantin
citai arat6 pretutindeni sate, undc se iea hrana
i Hunii, ca
loge semintiile turcesii, Mau In lag'ir, In ring, i nu In asez6ri saesti , unde se face acea mAmIliga de meiu si se ofer
drumetilor miedul 2, - asa numit de locuitori"
care nu e
decAt bAutlu,ra vechilor Traci, sabaia, braga de azi 3, pe cand
Hunii prefer chefir-cumisul din lapte acru obisnuit In i tepd
si acum4.

Aceste sate au colibe"5, pe cind nomazii, cum se stie,

sed In corturi, si ei n'au vetre, ci se incalznsc numai
usorul foc de papurA, 6. Se pescuieste In helesteiele vecine 7.
AlN.turi se vor Wasi pomii cari lipsesc In ringul stApAnilor 8.
Satele pot fi cedate numai membrilor clasei domnitoare, cum

au facut apoi Turcii cu, acelea din Ungaria sau din raialele
de la noi, de exemplu In a Bralei.
Acel Rusticius care vine la Imp5ralul pentru o afacere
P. 170.

2 Pentru rnied, v. Tolnai, In Ethnographia, XXX, 15, pp. 101-2.

3 Kdpov of 6de6aeoi sea2ofcriv and; ibid. Dar se face confusie Cu berea
din orz. Pentru uo ca romanic, Heinrich Gelzer, Byz. Zeitschr., XXIV,
pp. 313-3.
4 _Kara xdniag reoTal, dvri ,u6tv troy selyxeog, dvrl otvov piSog introelan maAadgsvog; p. 183.

5 KaMag rijg ;dying; p. 184.

6 Ircacipog; ibid.
7 01 rijg grAnotov tMeetovro whiting; p. 183.

8 P. 188

In umbra lui Attila

187

privatg,l, pus de ai sgti la petreceri alaturi de Cesarul roman,

de care deci ei recunosc cg algrng teoretic, apartine aceleiusi

huni, foarte vioaie, care a ggsit rgpede cum se poate

si In aceste vremuri de sigur aspre 2. Scrisorile la Curtea,
Hanuiui le alcgtuieste un Romanic, Constantiu, dat de Aetia,
prietenul vechiu, gata oriand de serviciu 3. Un Constantiolug
e Panonian4. Tata lui Oreste, asa de legat de Attila, poartg.
numele de Tatulus, TccroGXey; pe care, ca

Tatal, 11 vom ggsi

peste o jumg.late de mileniu la un domn al Silistrei. A.cest

Oreste, care e din Panonia, lea pe fiica unui Romulus din
Petavio, In Noric, si fiul lor, toi Roma!, ca. adausul de Augast,

va fi cel care e considerat ea ultimul Impgral In Apusi5.

Incunjurul de lemn al palatului lui Attila, asemenea cut

zgplazul sau cu ostretele satelor moldovenesti 6, e de o potrivg
si cu acela pe care Xenofont l-a vg.zuL In jaral cartii lui Seuthes. CardaCul 7 de la casa sfetnicului Oneges se pAstreuzg.
azi la locuintile noastre salesli; doar turnal si fie romau,
ca i, firesle, taile8 pe. care Impiratal pustei a pus' sg i le
facg, Intocmai ca Inainlasul sau Decebal, si se spune anume
c a fost adus acel arhitlecl. din Sirmiu, care se pg.stra roman.
Poate ca forme de pagoda snt. intelese In descrierea, pentru
locuintg, a cercurilor" care se ridica lreptat de la pg.mg.nt
spre Inaltime 9, un hiel Cretnlin de lemn in tinutul 16rg.
piatrg.

In ce priveste obioeiurile
1

cntecele scitice" ale fetklor-

P. 176.

2 P. 176. V.
P. 176.
4 P. 198.
5
P. 185.

p. 207.

6 lIset6acp .1.1,11vcp xvIdov,uiva (oladbuara); p. 187. $i Heac Tm, neet60.ov;

p. 195.
a?,scrn, fla6lTok
Tfig iesag ntiorrok wi Scipov axenotdvov 16are
CELV; p. 197.

8 Ineyog, 6a2avelov; p. 187.

T01.1 ISdoovg dezdoevot, 151pog dv56cuvov pgrelan; p. 197.
9 01 ag xtbdoc,

Intreg sistemul de constructie turanic este astfel, fisecare din cercani

represintAnd un rost social, Originea e In Imperiul chines, de .trA.veche culturA.

10 P. 190. Cf. p. 206. Tot acolo, un Hun care vorbete ausonian".

iss

Intre Imparatul roman s't Hanul turanic

la Turci nu anti femeile

aratg. originea lor got sau.

gepidg, care se vede, de. altfel, i din vgurile Ior, care pot

fi imprumutate de la cele milenare, trgind i On astAzil

ale Tracilor. Si, de altfel, se spune c accastg lume =estecatg, de origini asa de deosebite, se foloseste si de limba
gag si de aceia a Ausonilor 1, adecig. a Italienilor, pe cand
greceste stie foarte putin afarg de unii robi din Tracia Si de
pe litoralul iliric", ceia ce Inseamng numai din ceatile care
rgingseser elenice, dar se pomeneste si unul, de bun samg
negustor, din Viminacium 2. Covoarele ce se tese de roabe
In colori felurite" apartin unei datim artistice care a trecut
de la locuitorii Sud-Estului european, peste Anatolia, prin
Asia Centralg. i prin Manciuria, mai sus de Industan pang. In
insulele Sondei 3. Cu aceste scoarta se acopar, ca i acum In
gospodariile noastre sgtesti, paturile 4. Sant vechile tesgtoare
trace ale cgror urmase stint mesterele femei ale hunii noastre

tergnesti.

Masa aminteste mai mull ospetele trace decal sobrul fel

de hrang al rasei lurcesti, care-si face din sofraua de piele,
obisnuit 5i la Turcii oLomani, in acelasi timp punga si ,fata
de mash" 5. Se bea ca la un Seuthes, dar pe urmg asteaptg afar
cantecul germanic, care a devenit, tr3cand peste ten i si mgri,
cantecul nostru bgtranesc Bufonul scit, pe tang/ Ma-arul
Zerkon, cu nume mai curaad dacic, vine din obisnminta asiaticg. 7.

Algtu.ri sant, i cia vechi nume romahe, ca Romul, conti

ai Imperiului, caruia-i apartine i Noricul 8.
V. s't in Dumont, Mlanges, p. 360, Mihail Imparatul, intitulat
tot asa. Pentru sensul cuvAnbilui Ausoni", Tomaschek, Ueber Brumalia "Ind Rosalia, p. 362 la Constantin Porfirogenetul .
2 Pp. 190-1. Dar sotia e barbar; pl. 191.
3 P. 197.
4 Ibid.
6 P. 204 si urm.
6 P. 205.
7 P. 205 i urm.
8 P. 184.

Un sef bagaud la Attila, Sbin, o. c., p. 494.

In umbra lui Attila

189

Dacg. Viminaciul i Ratiaria se prada, dacg, la Naissus (loar

bolnavi dg.'inuiatu In bisericile ruinate 2, episcopul de Margins
fuge, cu tot ce poate prinde, la Attila, si-1 aduce la despoiarea
orasului 3. Cel din Sirmium, asediat, se pregateste, incredin-

land unui conational vasele de aur ale bisericil, a se rascumpgra pe sine sau pe cetgteni. In schimb anume regi
fug la Romani si prefera moartea, Intoarcerii lor.
O alta atitudine o au oamenii din Asimus. Ei fac razboi al
pe sama lor. Nu numai ca primesc pe robii Hunilor si-i
libereaza, ha chiar si Huni fugari, dar iese din widuri
prind pe barbarii cari adamelca prada. Oamenii Imparatului
cari comanda In Tracia lrebuie sa negocieze Cu dansii, cari
nu dau pe cei opriti decal dup ce ai lui Atlila jura ct nu
sant la ei ciobnaii cazuti in manale acestora 3.

Alaturi, tara lui Attila se Intinde si pe malul drept pana

la Novae spre Rasarit, coborandu-se in ad'a'nc pgna la Naissus, unde aseaza el emporial 4. Dincolo de holar, supt pretext de vanatoare, Hunul se arunca din cand In cand 3.
Cutare negustor grec din Viminacium, ajuns ostas al lui
Attila, arat bate motivele de nemultamire ale fugarilor romani la regele hun: reaua iparare militara, biurocratia, fiscalitatca, formalitatile pe care le 5tia numai bogatii i puter-

nicii si de pe urma cgrora se ruineaza

desnadajduiesie

slabul sarac, apoi justitia de paragrafe, care se M. pe bani 6

In zadar Incearca Priscus sa-1 recheme la alte sentimente; fie
si legile bine, spune fugarul, dar dregatorii sant rat
La un Imperiu si la celalt, care se framantg. indelung Intre
ele e, astfel, una $i aceiasi lurae, proporaile singure variind,
vechiul amestec se continua. Attila trimete. Imparatului,
alaturi de credinciosul sdu Edecho, pe Oresle, provincialul
din Panonia; eunncul cu numele grecesc care e Spatar ImResistenta Naissului contra lui Attila, In Revue Archologique,
18682, pp. 89-90.

2 priseus, fragm. 2.
3 Ibid., fragm. 8.
4 lb:d., fragm. 5-6. Mai trziu se. reface hotarui Dmarii grin cedarea de bunA vole a lui Attila fragm. 14 . Fiji lui Attila vor erre

de la ImpAratul Leon emporiu la Dunre (fragm. 36 .

5 Ibid., fragm. 8.
6

bid.

190

Intre ImptIratui roman si I-Ianul turanic

partatesc Invala pe Edecho sA Intre In societatea a aril aparenta splendoare o admira acesta. Goti sant la Attila, si fetele lor prituesc pe Imparat- cu caulece in. Limba lor, iar la
Curtea bizantina un Got Vigilas e talmaciu. Puternicul Aetiu,
al carui nume grec Inseamna vultur", nascut la Duros tor, are
un fiu Carpilio, si aces/alail nutria aminteste pe Carpii de la
gurile Dunarii. Lui Attila, care-si cerca un secretar pentru
latineste, acelasi Aelia-i Lrimele pe un Constantin; un alt Constantiu servise In aceiasi calitate Hanului. i un Constantiolus

din Panonia e langa acesta.

De sigur ca unii dintre Huni stiu latineste, si bimba acestora
e cuno,scuta. lui Rusticius, nascut In Moesia-de-sus, cu numele
asa de roman'.
In sfarsit, robii dusi la Attila din orasele latine pradate ale

malului drept al Dundrii adauga la populatia romanica a

c,elui stng.

Patronatal turanic al II unilor e de fapt znai ales un nou

si mare factor de sintesei. A se face Hun" e un fenomen
obisnuit In vremea lui Attila. Ou dreptate s'a scris despre
sistemul vechiulunguresc, care e In fond acelasi ca al Huailor:

Omul care se batea bine, oricare i-ar fi fost rasa, capata un

pramant, un titlu, care-1 lacea sa. Intre ca drept deplin In
nobilime 2. Nu se poate zice ca. In aceasta scultare era si
iubire. Cu Andul la Attila, se pare, Alexandru.-cel-Mane e
pentru Orosiu ille gurges miseriarnm atque atrocissimus turbo
totius Orientis"3.

In definitiv, regalitatea acestor barbari nu represinta la

Inceput nicio administratie peste un tenitoriu stapanit de fapt;

e numai un drapel de lupta. Nu se conduc", spune Amian

Marcellin, rnarturul eel mare pentru secolul al IV-lea, cu
vre-o severitate regald, ci se multamesc cu conducerea Imbulzita a fruntasilor 4". Attila nu e deal produsul ulterior
i Bibliografia laturalnicA a lui Attila In J. Geffcken si E. Giebarth,
Laker, Reallexikon des klassischen Altertums, ad v.
2 Jrme et Jean Tharaud, Oland Isradl est roi, p. 142.
8 III, 7. Cf. qi III, 20.
4 A,guntur autem nulla severitate regali, sed tumultuario optimatum ductu contenti; XXXI, 2, 7.

In umbra lui Attila

191

al conceptiilor chinese amestecate cu amintirea regalitItiror

din Europa centralk si din Dacia.
Din palatul sku. panonian magister"-ul barbarl merge spre
Apus, nu atht pentru a peti
ca run Timus Hmilnitchli pe
fata lui Vasile Lupru.
pe Honoria, sora colegului" occidental, areia duvk ideile lui mongolice i-ar reveni jumaate din

Statul roman, ci ca Imparat al lumii care vine sk fack a i

se recunoaste aceast stkpnire mondialk.

Intors, el va muri obscur, si cu dsnsul acest Imperiu se

va pierde In cetele personale ale urmasilor lui 2.
Atitudinea Imperiului de Rkskrit fatk de lumea romani din
vecinktate trebuie acum ceroetatki.

V.

i Boak, The master of (he offices in the later roman and

byzantine Empire, Londra-New-York, 1919.

2 Pentru moartea lui Attila, Moravcsik, in .1f6rosi-Csoma Archivum,
II (1926), pp. 83-116. Monede pentru Infrangerea lui Attila, Rev.
Arch, XXIV 1914), pp. 308-9; cf. Blanchet, In Rev, hist. da SudEs! europen, I, pp. 97-102 (pentru lupta lui Teodosiu al II-lea
cu Attila).

CAPITOLUL III.

Crisa social supt Imperiul restabilit

Am spus c. Statul" hun nu putea si aiba o lunga dura:

el era sprijinit doar pe linpartirea prazii teritoriale intre
membrii familiei. Astfel Attila ueisese pe Bleda, frate si
tovaras In domnia sa."1. Legatura chiar a triburilor supuse
e personala. Dispare stclptinul, total e pus in chestiune, cum
se considera oareeinn lucrul, pdna foarte tarziu, si la Sultanii turci stapAnitori de noroade.
Mai multi regi sant pomerfiti si mai departe ehiar la Hunii,
unul Bind doar primul 2, ceia ce pregati disolatia la moartea,
lui Attila.

Aceasta era ea atat mai posibil4., cu cat intre barbarii stapanitori nu se facuse o unificare. Vechile neamuri, ca Boiscii,

mai sant la Dunare, adaugindu-se acesti Turci" cari sant

Ilimarii, Amilzurii. i Tonosurii 3.

Nici hotarele Statului nu erau bine fixate. La 400 Uldin nu

Ingaduise o asezare barbara peste Drunare 4. S'a pretins ca
Fratrem
consortem in regno suo... eiusque populos sibi parere
compellit; Casiodor, Chran.
Astfel Xaecirow, rciv 60,6 v nectirog; Can did, In Fotiu, Bibliotkeca, p. 264.

Pentru sensul cuvntului Hun, v. si Kiessling, in Real-Enzykl., VIII,

pp. 2583-61, si Nmeti, Die historisch-geographische Beweise der
Hiung-Hun Identitcit, 1910. Cf. Baynes, in English historical Review,
VIII, xxv.

3 Ur e in turoeste domn"; v. ungurescul (ir i munele Ulros la

Sarbi. Alte name de acest fel, ca Aleisurii, la Iordanes. Cf. Zeuss,
o. c., p. 709. Allturi, Acatirii, ca ai ion regi, cAstigati de Imperiu;
Priscus, pp. 181-2.

4 Zosim, V, p. 22; Sozomen, IX, 5, si Codex Theod., V,

Dup Seeck, citat de Alfeldi, o. c.

6,

3.

Crisa social a supt Imperial restabilit

isa

la 433 Aetiu ar fi cedal lui Rua Panonia; Marcellinus Comes

socoale insa ca eran cinzeci de ani de cand Panonia era huna
(ab Hunnis retinebantur), la 427, cand a fosi reluala.
Urmarea n'a put-ut fi, mai ales dapa. plecarea lui Teodoric
din lagarul de la Novae, fi el o consecinfri a des facerii skiprinirii lai Attila, dedil revenirea vechii ordini d3 lucran:

un senalor catre Senatul roman vorbele d3 Dunarea faculd

romanal, cela ce Inseamna revenirza la sislemul de garnisoane, de mult parasil. In adevar, pacea Dunarii apare si la
poetul Merobaudes (Danuoii curn pace redit) 2, care, de si
traind In Galia pare bine informal.
Se continua si In a^esl. v3ac al V-lea exploalarile de mine,
poate si In Dacia, si se.vorbeste tot astfel de ferrariae oetzao
In Dalmatia 3.

In afard de influenta huna ramasese, apoi, toala Scitia Minora. cu episcopii ei. Contra lui Nestorius si Eutyches serie
dupa. Marcus Mercator
la 448 episoopul roan 4. Ea rontinu a fi basa dominatiei militare a acestei Rome rasaritene
care evolucaza spre Bizant.

Dar aici Roma Nona inseamna Aeliu, pulernicul inlre paternici, si Aeliu represinla regimul unei mari proprietati, unui
patronal si unei seniorii aproape independente5.
Un pasagiu din ,scriitorul pierdut ikenatus Profuturus Fri-

geridus, ajuns In Istoria Bisericii galim a lui Grigore de

Flavii se laoeau si barbarii
ca fiu al u.nui fruntas scit, Gaudentius, din Durostorum, fost
conte al Afrioei", si al unei Ralien3. Mo,lenitor de pamtinturi
Tours, araLa pe Flavius Aelius

Casiodor, Variae, XI, 2. Cf.

Enslin, Die Ostylten in Pan-

nonien, In Jahrbilcher ale lui Bees, VI, p. 116 i urm.

2 Panegyricus, 1.
3

Casiodor, Variae, III, 25. Pentru EtroPipitr

tabloul Noricului

m-ri departe i capitolul lui Jung, IMiner und Romanen, p. 133

si urm.
V.

4 Migne, XLVIII, pp. 1087-8. Reprodus dup Germain Morir], 'he

Journal of Theolog:cal Sludies,

1905, pp. 71-7, in Netzhammer,

Christliche Altertlulmer, pp. 18-9.
6
Aetiu e ditcoi-, din &s.*, vullur. Un Aetios In Pausanias, Corinth., II, XXX, 7. Un Aetiu din Cerlesiria, Philostorg,iu, III, 14 i nrm.
13

194

Intre Impdratul roman i Hanul turanic

ca un Warwick engles din veacul al XV-lea sau un beiu albanes pand astdzi ,e1 creste in
lagdrele undc militia era alcdtuitd din sdracii rilmai In sama
acestor mari proprietari
puero praetorianus). Pe atunci
Inlre Roman si barbarul In servicial Romei nu se fdcea deoIntinse si de numerosi client"

sebire; de aceia el Invatd armele la Ina atotputernicul

temutul Visigol Alaric. Va cunoaste si pe llunul Attila, cu
care se va ccrta, se va impdca si va veni vremea cnd, cu
o coalitie de alti barbari, Ii va tdia drumul In Apus1.
Aetiu se cdsdtoreste cu fata unuia al cdrui nume aminteste
pe Dacii liberi. Carpilio, fiul., primind si el acest nume, care e
deci Inddlinat am pomenit pe Carpilio si la Priscus Dar ambitia lui, ca i frdmntdrile vremli, 11 desfac de aceastd patrie.
Ajunge la Curte comes domesticorum, sprijin pe usurpatorul
.

Ioan, se ceartil cu Aspar si cu Bonifaciu, se mirage la el

acasd, dar apoi cumpdrd mosii in Italia si ajunge In curnd,
cum va rdmnea pan la moartea silnicd, stapilnitorul Intregului Imperiu, care ascult astfel de acest om de la Dundrea
noastri.
Aetiu, duce supt tiranul acela Ioan, avea dupd uciderea aces-

tupla pAnd. la 60.000" de barbari, pe cari-i opune luli Aspar.

Valentinian, fiind
Li dd drumul cand fac,e pact cu Placidia
numit comes. La plecare, se schimbd ostatecii si se fac jurdminte 2.

Cronica lui Prosper de Aquitania presintd In sfil.rit pe

Aetiu devenind, la 432, magister militum din plagar, ex agricola. In luptd. cu Bonifaciu, la 435, acesta murind, biruitorul
revine in agro suo", la tard, unde un inimic cautd.
ucidd.
Acest tipic represintant al piovincialului dundrean trece la
Roma, apoi In Panonia, unde, cum am spus, se pune In ser-

viciul Hunilor: cu prietenia si ajutorul lor" face si pacea

1 V. i Merobaudes, In Paneghicul citat; i p. 204 i urm; Zosim,
36. Cf. Georges Lizerand, AtYtius, Paris 1910. V. i Wurm, De
rebus gestis Aetii, Bonn, 1844; Amde Thierry, Aetius et le comic
Boniface, In Revue des deux mondes, 1851, p. 270 i urm. TatAl ar
fi murit In Galia, lute meute de soldats", p. 287. Apoi Carlo Bugiani, Storia di Ezio, generale dell' Impero sotto Valentiniano, III,
Florenta 1905. Cf. i Mommsen, Gesammelte Sehriften, IV, 1906, pp.
V,

531-45.

2 Philostorgiu, XII, 12.

Crisa soctal supt Imperiul restabilit

195

Impgrg.tiei"1. Si ajutorul si emulul su Littorius luptg. Hunnis

auxiliaribus" 2. Aceiasi trabuie s fi fost libertatea de actiune
a lui Albinus, care concurea/g in Galia pie Aetim3.
Aetiu represintg, ca si Bonifaciu,
Constantiu, sotul Placidiei, era Ilir din Panaisos 4 --, rivalul sgu, a cgrui biografie

nu se poate scrie, dar care se pare a fi apartinut nobilimii

italice, tendinta elementelor zomane de a inlocui ele, iar nu
serif barbari, incapacitatea de a gamma a urmasilor lui Teodosiu. Din non e pornirea pro vinciilor de a pune mana pe
plutere prin oamenii lor, dar Wei aspiratie la coroand ca in
secolul al 111-lea 5.

In delinitiv, traind unde traieste si fiind ce Pste prin mostenire si avere, Aetitt joacrt la Dung.re un rol ca al lui Cid In
Spania, care a fost, cum se stie, cnd prieten, and duisman
al Arabilor. El, fostul anal, si client hull, apare in Cronica
lui Casiodor, supt numele Imparalului Valentinian, ca biruitor
al Hunilor pe cari-i adusese in Italia usurpatorul loan 6.
Pe vremea lui, poelul galic Merobaudes vorbeste de pacea
Dungrii si inoetarea primejdiei de la Tanais, de linistea datA
de Caucas si de regii sgibateci" cari nu mai vreau. lupta.
Getii" nu mai Un leggturi cu cei neasezati si taie brazdg. cu
geticele" lor plu.guri, lumea fiind scdpaLI de furiile scitice"7.:

Apoi Dungreanul ajunse factorul Imperiului cel mare al

at:ail-Aril si In Apus 8.
1 Quorum amicitia awdlioque usus, paoem principum /Otitis laterpellatae potestatis obtinuil." $i mai tarziu Aet-in cu Hunii lupta contra
Visigotilor; Casiodor, Chron., la a. 440.
2 Ibid., a. 442.
3 Ibid.
4 Ora' tijc Kccata; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p. 276.
5 Cf. si Mommsen, Aetius, in Hernies, XXXVI, p. 516 i urm. putin
original; ce intereseazA pe marele erudit le mai mult institutia
minim-A pe can o represint Aetiu)); acesta ar fi Ilir; praetorianu.s.

ar fi notar".

6 Qui in Italia erant Ioannis praesidio, per Aetium mira felicitate

devovit.

7 Mon. Germ. Hist., Auctores Antiquissirni, XIV, p. 11. Tolbele

scitice", p. 14. Sabine Seitilor`-, p. 16. Regele got, ili'd.
8 Aetius, multis Francis caesis, quam occupaverant propinqtrun
Rheno partem recepit Galliartun; Casiodor, Chron.

Intre Imparaltil roman

196

lIanul turanie

In legglurd Cu aceasta predomnire a marelui proprfelar

ajuns general, Cartea, asemenea Cu Hof sau Hube la Germani,

se intftlneste la noi In sensul de centra al unui domeniu

agricol pe carc-I tre numli in Lorena francesd Avricourl,
Hricourt , unde loatd toponimia e dominald de aceste forme.

Dar aceasla impune credinta ea domenii agricole ca al lai

Aetiu s'au pastral permanent In Sud-Eslul european.
Alaturi de aceastil 1 utere dominatorilor neincoronati ai
ImpAraliei, grupe de provinciali aratd conlinuarea vechii vitalilati. Avem penlru accasla un cas curios, a cdrui deplind
lamurirc n i e usoard.

Excerptele gasile dc Wascher din Priscus arala cum un

Valips" se rascoall si lea Noviodunum, cel din Apus,
tindu-se de prAdaciuni In Tracia si Ilirial.
Valips apare ea OCA),(4), nume imposibil, de inlocuit ca
lens. El atttla pe Tot;oot."2,

contra Romanilor din Orient".

El carmuieste(atexecpfaccco) pe ,,unii din locuitori" si iea toat

averea din celate". Ai lui vreau sd inoveze(motepry'scv). Copii sttnt

pt.ti pe zidurile Noviodunului ca sa opreascd. atqcul. Se ajunge

la Intelegere si la pdrasirci qs-diului. Nu e vorba de lueruri

de pe vremea lui Atina, ci mai vechi (maca), afaril numai dacd

accasta nu e un adatts In excerpi.

Impara(ii nii ajung a se ridica din aceste mase populare.
AsIfel croicul Marcian. Urmasul lui, Lcon Tracul, e Insusi din
acest alual romanic popular; la Malalas, cronicarul antiochian,
i se zice: Bessul, cela ce se Inlaresle sii de Iordanes 3.
111sit e si concurenla noului barbar, Inc6 necomplecl
asimila, sau a Asiiliculni, al carui rol, de la o vreme., cresle
In locul Gerrnanului. Asad. Armcanul Ardalmriu Ardabur
V. Dindorf, llist grae-i in'nor,s, I p. 278, 10; C. Wascher, In
Revue Arch )1o7ique, 1869, p. 86 si urm ; cf. i Buecheler, Kleine
Schr fien, I, p. 661. Pentru asedia la Naissus, ibid., ed. Dindorf.
p. 279, 18.
.0 rtcan.c to5: To66oug tf.; .P00Cq bravracrripx; In ei,
dreptal,e, Mommsen (Rev. Arch., 18383, p. 91) vede pe Rugi, pentru
ca

ei se :Mil, Upa Sidonius Apollinaris, VII, v. 321, Mire ai

3 Bessica onus progenie; De s teces., 127.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit

e exilal de Antemiu fiindc

197

mbla dap/ Lron: imperium

ten tans" 1

Adesc ori dominatia nsi1,i a b irbarilor In L. rovincii e privita pretutindeni, din motive socialc si religioase, Cu
mire. Si accasta ni aratd marele motiu de skibiciune al aceslei
restauran; nemulidmirea generald a claselor de jos striuile
de regimul fiscal, care odinioar le aruncase In bratele Hunilor si care va face, In Siria, In Egipt, ca Arabii, la inceput,
pAn5. n'au InvAtal prin uncllele lor romane na-avul, sa fie
privii drept niL liberatori 2 Pentru Salvian, unul dinlre cei,
mai Insemnati propagandisli crestini ai semi-1111.1i al \T-lea,

Gotii sib-a pudici" si numai supusii lor romani apar plini

de pacate 3.

Ca moralist, Occidenlalul va pane In fatit lumea gola, in

care niciun nevinoN al nu sal:ere 4, Iii care e curatie 5i virlute
Criticul social i resint ehiar pe aceia ImpovArati de dani

cari nu tree la barbari prinlru ca nu poi duce acolo lucrisoarele i casutele si familiile lor" 6 E cineva deci supus
al Imparatului
na poale
Salvian ni ami cum eel ce nu pot fugi la barbari sc dau,
pentru a fi ocroliti, c31or mai mail, supuindu-se hogaii1Jr

trecand oarceum In sama lor si In a lor propriehle" 7. Si,

adaugc el, de fapt ci siint exploalali si despoiati de acei
cari ar Lrebui s li fie sprijin. Sc ajunge acolo, In \ Ilnzarea
de servicii, Incill vanzalorul nu da nimic
primcste Lot, iar
cumparatorul mi primesle nimic i pierde Lot". Ciimpul se
1 Casiodor, Chron.: Un Romanus palritius affeet.ms imperittm"
e decapitat.

2 Pentru greutatea decurionatului nc de la jam il.tlea secolului

al II-lea, Schiller, o. c., Il, p. 890, nota 1 Cf. si S. Dill, Roman
Societg in the last century of the Western Empir'.
3 Golhorum gens pferfida, sed pudica est. Alanormn impudica, sed
minus perfida; De glib. Dei, p. 175. Si: lam apud G )thos impudiei

non sunt nisi Romani, iam aptul Wandatos nec Romani"; p.

4

191.

Ibid., p. 120

5 Ibid., pp 133, 167.

6 Ibid., p. 111.
7 Tradunt se ad tuendum prJtcgenduinque maioribus, dediLicios
se divitum faciunt et quasi in tits eortun dicionemque tr,a9seendunt;

198

Intre Imparatul roman i Hanul turanic

duce si sarcina rAinne, dar capitatia odioasg. se plgeste si

mai departe. Asa oameni liberi devin coloni, inquilini, servi.
lar alai se ad6postesc de barbari prin castele1.
De sigur c lui Salvian ti e min de sefii romani eu manile
begate la spate, ajmnsi de rasul femeilor si cophlor, cari zac
In temnite de misck si pe barbari 2, dar i se pare Ifni cg, n ge-

nere Go1ii trateazg,, de alfel, bine pe Romanii cari traiesc

antra ei" si cari nu doresc decat s n'u. treac su,pt regimul roman (in ius transire romanum), ci s fie lIsati a-si duce viata
ca barbarii" (ut liceat eis vitam guam agunt agere cum barbaris). Si ne mai mirAm c nu sant Inv-nisi din pArtile noastre

Gotii, and Romanii prefer s fie la ei decat la noi31".

Cei, si din clasele de sus, cari fug de dusmani", lasg.
acolo i -urnanitatea rornani.". Nu, li pasA de deosebirea de
obiceiuri, de limba, de putoarea barbarilor". Ei merg la Goti,

la Bagauizi,

si nu li pare r5.u. Mai bine s traiasca liberi

supt aparent de robie decl supt aparenta de libertate captivi." Ajunge a se un i si numele de Romani.

Si aici vine pasagiul decisiv pentru barbarisarea feud barbari: Chiar i acei cari nu fug la barbari, sant siliti tolus/1
a fi barbari, precum este adeca o parle mare a Spaniolilor

si una nu prea mia. a Galilor, in sfarsil toi aceia pe cari

In toatd lumea roman nedreptatea romanA i-a f4cut s nu
mai fie Romani"4.
Apoi mg.surile sociale ale lui Iustiniian vor scAdea si valoarea

militar a acestor oameni acum legati de glie".

Aceasta se lace, de si criticii cei mai aprigi ai sistemului
bid., pp. 113-6.
Ibid., p. 168-9.
3 Ibid., pp. 113-4.
2

I Et hinc est quod etiam hi qui ad barbaros non oonfugiunt,

barbari tamen esse coguntur, scilicet ut est permagna Histpunorum,
et non minima Gallorum, omnes denique quos per universum romabum orbem fecit romana iniquitas iam non esse Romanos; fbid.,
p. 109.

6 In Codicele lui, coloni thracenses", cari par liberi", sa se

socoat servi ai pAmantului In carie s'ant ng.scuti". Viata de la tara

fmtptat; &1pu3 zcc sbXewc, arat4
descrisA die Libanius, lu
pastori.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit

199

imperial recunosc obisnuinta de a insela a Hunului si Gepidului", datinele foarte s6lbatece ale Scitilor sau Gepizilor"

In schimb, nc supt Iulian barbarii" de la Pont apAruser lucrnd pmntul 2

Salvian presintA pe Htuni ca fiind si chemati de Romani,

cari insa refusa solia de episoopi' a &Olor, capabili de a

se fuchina si la preoti str6ini. Dar aceqti alieni sacerdotes"
nu pot fi clec& ai popula(iei supuse3.

Tolusi se ajunge In locurile ocupate la o vitiare", la o.

impurilale", la o germanitate" a Romanilor 4.

1 !bid., p. 89: Si fallat Chunus vel Gipida, quid mirum est".

Apoi Scytharum aut Gipidartun inhumanissimi ritus", p. 94.
xpsvicaovvec,
Libanius, Panegiricul lui Iulian, II, p. 246: ve

eamt(Conat.vv"(tV.

3 De Gub. D-i, p. 167,

4 'bid., p. 136.

CAPITOLUL IV.

Ridicarea elementului latin

In acesl secol al V-lea aparenta ar fi ck Imperial e condus

de barbari fdr a se linea in sana cal de luan puternioul

prin arme a desbrkcat barbaria sa.
Astfel, sapanul Apusului, Ricimer, In a doua jumatale a
secolului al V-lea, e Suev dula. tata, Gel" dup mama 1.
Poelul vorbeste de geniul r-geltti, strAmosul lui" 2 Dar In
cronica alexandrina Rieimer apare ca Richomeros 2 El e un
om cult, mare amic al lui Libaniu3.
Dar, mai ales, fondul provincial ajunge a ieg lot mai nula
la suprafala. Aceleat,i regiuni ca ale noaslre dau Romci ca
Imprat pe Antemiu, fiul, nascul la Constanlinopol, al anui
Pr000piu, patriciu, general, negocialor al pcii cu Persii, el
insusi ginere al blranului Antemiu, pe care lautlalorul Nugustului roman, care a luat pe fata lui Marcian din Orienl,
Il presilla ca descinzand din ImpAratii cei vechi 4. Lauda-1

presina fcand de copil isprkvile vilejiel si strbland ca

vantor pActurile, In acelasi timp cand Isi castiga invltura

vremii clasiee, grecesli ntiu, laLine pe urna. E si el din

seria Fui Aeliu. Ca si acesta, el, avand acum rangul de confite,.

lupia la D'unare, unde strkbale, sftuiesle, ascaza, scuturk,

Inarmeaz malurile dunkrene si regiunea vast a limanului 5.
Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Antemiu.
2 Ibid., quem spiritus armat regis avi"; Rev. Arch., 1911 19081),
p. 111 V. i Keller, Stilicho, 1884; E. Vogt, Die politischen Bestrebungen Stiliehos, 1870.

3 De vita sua, ed. cit., p. 67.

Panegiricul lui Antemiu.
5 Comitis sed jure recepto, Danubii ripias et tractum liinitis Ampli
circuit, hortatur disponit, discuta, armat.
4

'AX

Ridicarea elementului latin

201

El crutg. termul Ririe" de dominatia Gotului Valamir

Mtfina onullimea ralaciloare a Tinutului scitic, bogali in
sllAtAcie, grozav, pfuilcare, mai barbara dect insesi neamurile barbare de acolo, InfruntI pe urtii H-uni ai lui Hor-

midas", cArora li se face o descriptie ca aceia din Amian

Marcellin, aclAugind trAsgturi noi. Acestia apar trecnd Cu
carAle -Dua-area, inghetatA sou curgAtoarel.

Ca luplAtor din aceleasi locuri e presintat si viitorul Imparat Maiorian, care, in ciuda Cur1ii, ramilne credinciosul
prieten al lid Actin 2. Dar so[ia barbara, de neam regal got 3,
a acestaia II prigoneste4, temnciu-se pentru soarta fiului,
Gaudentiu..

Despre Maiorian, Sic/onius spune ca s1r5mosul lui a guvernal Iliricul, ca termurile lstrului, acolo uncle in Panonia
infloresle rAz1)oinicul Acincus" Aquinetun 5, pc vremea cnd

Teodosiu era proclamal la Sirmiu.

Accst bunic clup maniA al eroului cntal se infatiseaa,

intr'un pasagiu destui d3 obscur, luplnd cu flota in Scilia

Mimed, ca colonii ei (scgthicis ilkita colonis) la Hipanis Bugul si la inglie(ala Peuce" Pencemque rigenfem).
Il vedem pc Maiorian la Siclonius alacand ca trupe cltuin-ene
PC Vandali si S2. isira, ar-heologia, poesia si ignoranta fiind
asliel unite: Baslarnul, Suevul Panonul, Neurul, Hunul, Gelul, Dacul, Alanul said", bello nolus", Rugul, Burgundul,
Vestul" Visigolul , Alitul" Alanul , Bisaltul, Ostrogolul, Procrustul sic), Sarmatul, Moschul 6 Numai Tuldila, Got si el,

de la Istru, e impotriv't Dar cei cari dc altea ori trecuiserl

DunArea ingliciala &Ant rApede

Gens isla repente. Erumpens solidamque rolls Iransvecta per

Istrum. Venerat, et sectas inciderat orbita lymphas; ibid.
2 Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Maiorian.
3 lb:d.
Exclusa scepiris geticis.
Fertur Pannoniae, qtri Tutuila pullet Acincus,
Illyricum rexisso solum cum tractibus Istri
Huius avus.
Panegiricul lui Maiorian.
5 Ibid.
6 lb.d.

Intre Implratul roman

202

Hanul turanic

O lupt se dA astfel, dincolo de Campiile dace" (claciea

rura), lngi Serdica, de o armat. perfect disciplinala, dupa
acest laudAtor; lagrul navlitorilor e asediat. De si soldatilor
Ii lipsia adesea Cererea (pnea si totdeauna Lyaeus (vinul),
n'a lipsit totusi disciplina"; cnd colegol lui Antemiu, poate
un barbar, tradeazA, fugind, frontal se mentine, si fugarul e
pedepsit perind intre vrajmasi 1
Ca si Aetiu, si Maiorian, dup luptele Cu Tracii In Galia,

se retrage pe mosiile lui, ca un Cincinal2.

cu alti fruntasi de provincie se petreoe aceiasi readucere
acas.. StrAmutarea lui Marcellin In Dalmatia e ca p lui Egidiu In Apus. Si depusul Impa.tat Nepos e in afar de autoritatea ambelor Impratii.
In Galia, tot asa viitorul Imparat Avitus dispone de miile
barbarilor si staphneste Intinsele-i domenii, ca Aetiu la Donare 3 E presinlat de Sidoniu ca emulul lui. Traian,
gittoral pe Rin al Germanilor 4, pe cand ea Geloni si Rugi,
cit Gepizi, Burgund, Neuri, Bastarni, pe llingg. Germani la
el vine Atlila5.
Dar asezarea, aprobat., une ori chiar cerul si toldeauna folosit.

Imperiu a barbarilor aduce o osebire Intre ce li se

las lor, dar ca sla, i ceia ce se numeste romanae par(es,.

Sidoniu Apollinaris, poetul gal 6, ca,re serie 5i rex Gotthiae" 7,

si cunoaste przile Masagetilor", celor mai noi la Dunre 8;

acest scriitor, adnc inraurit de moda oriental, de altfel
pretutindeni mntins, spune cit numai orasul Arvernilor a ra.lb:d.
2

Et illum Adtius)
Rure iubet patrio suetos mutare labores,
Fatorum currente rota, quo disceret agro
Quid possessomm maneat; ibid.
Sidonius Apollinarius, Panlegiricul lui Avitus.

1 Ibid. Tot acolo scutul sarmat, secenea Gelonului

A

6
7

lb d.
Scr.sori, VII, v.
!bid., XII
lb:d.

Ridicarea elementului latin

203

mas romanis parlibus", Bistonii fiind, la Slrymon, iar Hunul,

Sarmatul, Getul, Gelonul" la hotarel.
Din acest Orient al nostru Insd poetul galo-roman slie
cd se razimd pe Tracia, lar fecundd In eroi", cd acolo e frig,
cd de la Inceput In zdpadd cresc copiii, c ei beau mai mult
sAnge de cal decat lapte, cd din fragedd vrAsid se exercit5
la gerid, cit, vndbori de curand, ei cautd fianele in peteri.,
cit sabia holdrdste totul, ca batranetii i se preferd sinuciderea 2

El vorbeste de Sarmat, de Mosh, de GAii deprinsi a bea

lapte de a-si mnji cu, sAnge (uenis) pdliarele"9. Amintindu-si de Ovidiu, el pomeneste pe dusmanul cu cojoc" (petlitus) care acuma armuleste pe Goti supt judele nostril".
Tot asa de nestiutor, un alt poet, Avitus, pomeneste pe Alamannus, Saxo, Toringus, Pannonius, Rugus, Sclavus, Nora,
Sarmata, Datus, Ostrogotus, Francus, Burgundio, Dacus, Alanus... Suevus" 5. Niel istoricul general al Bisericii, Orosiu, n'are
o vedere mai clard de la noi. El credc...

In veacul al V-lea!

cd Dacia si Golia e acelasi Wen] 6. Dar Eurul dulce drege

clima rdcit de suflarile bistonice ale Crivgului"; chiar Persi
Indieni vin de se Inchind la Bizant7.

Dar unitatea Imperiului, In duda grecisdrii sau mdcar a

model elenisante, larg rdspandite, o aratd si Sidonius Apollinaris In paneOricul Impdratului trecdtor Anthemius,

Rand pe Leon care e mai presus de Domnie fiindcd o ddruieste": mai bine va sla acum Statul nostru unul singur,

1 V. Epistolele n versuri.
2 Paneg,iricul lui Antemiu.
Ibid. In Ep, IV, i, Geloni equintulgi, Alanii din Caucas.
4 Qui dictat modo jura sub iudice nostro; Panegiricul lui Maiorian.
3

V12, p. 195.

In medio Dacia, ubi t Gothia; I, 2.

7 Ibid. In scrisorile lui Sidoniu: Anthedius, Pannyechus, Graems,
Euplirasius, Palladius, Hitmerius, Philagrius, Tryfetius, Megetus, Oresius, ltingA Salonius i Nimbus. Apoi Afranius, Syagrius, Auxanius, I,
vn, Erdicus; III, in. Theodorus, X, Genesius, IV, vi. Evodius, VIII,
Elaphius, XV. g o vreme de grecisare arhaisantA la care se supliM
top scriitorii.

204

Intre ImpAratul roman si Hanul turanic

care aslfel a fost Mena a doi"1. El lauda regina Qrienlului,

Roma universului (orbis)" sau nascaloarca de Imperiu".
0 privirc larga .5i adanei In viala accslor regiuni ni-o
mijloce5te Insa Viala Muhllrti Severn].
sant nume dese in Panonia-de-sus 2.

Sev..rus, Sever-hills

Faca pr:orum
Exsuperas, Auguste, Leo, nam regna superstat
Qui regnare iubet: I-Julius respublica vestra

Nunc erit una magis, quae sic est facta duorum.

2 C .1. L., III, 3873, 3874.

CAPITOLUL V.

Viata populari roman

Viata in viitoarele pdrti austriece, la Favianae, oras lutemeial pe o veche mosie de familie, la Pelavio, la Quintanae,
unde au cvartir Alamani 1, la Lauriacum, oclald mosie privatd,
la Ioviacum, la Comagena, cu numele asiatie, la Tiburnia, se
infdtiseazd astfel, In toate amdnuntele ei bogate si felurile, la
acel Eugippius, ref ugial in Italia dup. evacuarea Noriculul, in
Viala Invdtatorului sdu, acel Stan!. Severin a carui amintire,

pdstratil si in celatea ungureascd de la podul lui Traian, n'a

dispdrut mult limp din aceste regiuni.
Episcopul functioneazd ca NTAjilorul care lucreazd cu puterea crucii: Nu te lasd. Domnul mieu Isus Hristos sd lreci
dincolo de acest semn al crucii" 2.
El apare ca patronul unei celdti cu ziduri si burg, ande

este cle un tribun purtand rdzboinicul nume de Mamertinus 3. Locuitorii, populi 4, COntinuA traditiile romane pro-

vinciale. Sant deci terani In margene, apoi mesteri, neguslori

si chiar giuvaergii, carii poi face si podoabe pentru un rep;
dupd. Invdtdtura luala din Asia si din rogitmile Pontului5.
Teranii pot sd fie mansores 6, sil aibit mansi de proprietate par1 P. 35; ed Mommsen, in Mon. Germ. Hist.
2 Non te sinit dominus mious Ihesus Chrislus hoc signum crucis
exedere; ibid,, p 27.
3 Pp. 14-5.
4 P. 35. Terminul s'a pAstrat la noi ca popor, numai la vii.
nu
5 Cred ca triobuie cetit: quosdam enim aurifices barbarus
barbaros pro fabricandis regalibus ornam(entis clauserat arta custodia; p. 19.
6 V. i mansoribus in messo detentis"; p. 32.

Intre Impgratui roman qi lianul turanic

206

ticularg., de unde francesa' mas (din Mas-Latrie, etc.); ei ies,

ca Sicilienii, azi, dintre ziduri ca sg. mearg. la tar la ei, la
ogor, ad agros exire 1. Isi au acolo si bisericile dincolo
de ziduri"
si veden' si aici terminul de basilica in loc de
ecclesia 2.

Sfatul omului lui Dumnezeu", ales de cornunitate 3, pe care-1

venereazg si pAganii, e totdeauna folosilor, arbitragiful lui se

impune, binecuvantarea lui e cerut de cei cari pleac in

lume sg-si cerce norocul 4.
Apgrarea se lace cu .ostasii oraselor" si ca mercenari cari
se aseaza la botare 5. Mici bircinte se pot cgpg.ta de fortele org.senesti: astfel Alamanii sant biruili la Petovio, de
si s'au asezat la Quintanae e. Dar, algturi, Turingii distrug
intregul oras Lauriacum, dintr'o singurg. aruncane7. Se Intalnesc fugarii din castele" 8.
Forte ale Imperiului sant In caste/e, cum e Cucullis 9. De
acolo se aduc si salarille19.
Leggiurile cu 'mea romang.11 inc necotropit se fac prin
luntrile care, din Retia, vin pe Inn si pe Dungre1-9 afarg, de
vremea de iarng, cnd, cu apele Inglietate, provisiile ajung a
fi patine 13, dar, ca pe Dungrea-de-jos, umbl cargle cu boj,
1 P. 24.
2 Basilica extra muros" la Petovio, p. 31.
3 La Tiburnia; p. 31.
4 Barbari, cum ad Italiam pergerent, promerendae benedictionis ad
eum intuitu deverterunt; p. 18.
5 Milites oppidorum... Pro custodia limitis publica stipendia; p.
31. Milites turmae..., numerus batavinus; ibid. Cei patruzeci dintre

Romani cari apArl un ora; p. 32. Veghilte" lor; p. 38.

6

P. 35.

Excidium opp:dorum... Omnis populus; p. 36.

8 Transfugae castellorum; p. 38
9 Pp. 22-3,
28 oppida vel castella" .
10 Extramum stipendium commilitonibus allatum; p. 31.
11 Raporturi 0 ea Milanul; pp. 34-5.
1' Danuvii navigatio; p. 32.
1s Rates plurimae de partibus Raetiarum, mercibus omustae quam
7

plurimis, insperatae videntur in litore Danubii, quae multis diebus

crassa, Aeni fluminis glacie fuerant colliolne quae Dei imperio mox
soluta eiborum copias fame laborantibus detulerunt; p. 14.

Viata populara romana

207

plaustra1. Scafele" 2 romanice vor da germanicuI Schiff pentru

Dar e drept cA negotul nu se mai poste face regulat din

causa necontenitei perindAri de barbari fArA cApg.tAiu cari
nu cautA niciun foedus. In zAdar Sf. Severin e trimes de orA-

seni la ei ca sA li cearA voia de a umbla cu mArfurile: el

prevede vremea cAnd, ca si uncle castcle acum pArAsite, viata

de afaceri nu va mai putea fi pAstratA. Intre aceasta cetltenii acelui oras Petovio) venir A rugtitorii la fericitul, ca, mer-

gaud la Tava, seful Rugilor, sA oeard pentru ei voia de a

face negot. CIrora el li-a rAspuns asa: s'a apropiat vremea.
aoestui oras ca sA, rAmAie pustiu ca si celelalte castele din sus,
lipsit de cullurA. Deci ce mai e de nevoie sA. aprovisionAm

locurile cu mArfuri, cAnd nu va mai putea sA aparA vre-un

negustor?3". Se anuntA si pArdsirea" altor orase din causa
barbariel"4. Putine orase" mai rimAn astfel pe
unja Dundrii 5.
AfarA, tree barbarii, Isi Insiruiesc cArutele scilice. 15i Intind
corturiley bAciuiesc un timp In acest loe de bun popas, astepVaud sA Ii se aducA daruri care sAnt de fapt un pret de rAscumpArare cu privire la care se poate si discuta. Se ajwage
la o Invoia15., la un foedus 6. Atuinci ei pot A. fie primiti
inlre zidurile a cAror pazI li se incredinteazA 7. Adesea, ca
pentru Turcii lui Urcan pe la jumAlatea secolului al XIV-lea,
de frica unui cutremur ei au c,erut s fie admisi In celate 8.

1 P. 16.
2 p. 33.
3 Intenea beatum virum cives oppidi memorati suppliciter adierunt
ut, pergens al Fabanum, Rugorum principem, mercandi eis lioentiam
postularet. Quibus ipsie: tempus", inquit, huius oppidi propinquavit ut desertum, sicut cetera superiora castella, cultura destitulam

remaneret. Quid ergo necesse est locis mereimonia providere, ubi

ultra non potest appa.rere mercator?"; p. 32.
4 Quamvis et illud oppidum quo pergimus, ingruente barbarie, sit
quantoeir relinquendum; p. 36.
5 Ex paucis quae super ripam Danuvii remanserant oppidis unum;
p. 49.

Initi foederis pactio; p. 28.

Barbarorum intrinsecus consistentes qui cum Romanis foedus
inierant custodia servabatur; p. 12.
8 P. 13.
6
7

208

Intre Impdratul roman si Winu1 turanic

Altii iltAcesc prin imprejurimi, In cele mici, i full Mel

ori alac pe once drumell: li se zice soainarae, de fapl scaarae, Schaaren 2. Sc ascund prin paduri 3. La bfticiuri, nundinae, se Inlithiesle ns loatt lamea4.
Une ori e Insu o forIN. organisal5.: Golii din Panonia-de-jos,

Rugii cari merg spre Apus, preg6lind luarea in sapilnire a

Ilaliei de Odoacru5, Alamanii Itti Gibuld 6. Ei sil-se pe Romani" a-i servi 7. Se ajunge acolo, Inca unii din ei culeg
un tribul" de la Draw, pe care, cum fa.ce Rapti Faya, zis
Felelheus, contra Alamanilor si Turingilor, isi simt apoi
datoria de a le aOira. 8, asa c se poale lrE cu ei in soeictUe
binevoiloare" 1, ca adevgrali supusi" 19 ai unui Slat care era
sa se inlemeieze In ae-asl regiune a Norieului, untie germa-,
nisarea s'a facut mai tArziu Inleo formI mai ameslecala si mai
conf us/. IncepQ a se ,Indulei chiar numele aceslor domni" ai
unei socialAti 15.3ale de capul
aciola de Friedreich

vine In gura locuitorilor romanici Ferdorichusu, aslepland

pe FederigQ si Ferigo al Italicilor.

E un adeOral. Slat de filtrare, care nu va pulea s se

menlie. Se slabilesc si relalii inter-barbare: Aslfel Onoulf, iratele lui Odoacru, care va fi In curand slApanul ILaliei sta la
viilorul dusman, Inlocailor si ucigas al accslnia, Teodoric, In
asezarea moslenil. a acesluia de la du,nar2ana Nova,e, Sistovul de ostN.zi12.

Barbarii vin pe cara (vohiculq), ca gandurile cele mai pasnice, pc care le vor pArasi numai crind se vor am2sleca antune
P. 17: turbo latrocitrudium barbarorum".
2 LAtrones quos vulgus Scamares appellabat; p. 20.
8 Hostes silvarum occultati nemoribus; p. 39.

4 P. 20.
o P. 16. El cute trecerea" (transitam de la efii Gotilor (a Gotharani principibus ; ibid.
6

Pp. 29-30.

P. 19.
8 Cum s'nt nobis", spune el, vicina ac tributaria oppidaq; p. 40.
7

9 Benivola cum Rugis socielate vix.erunt."; ibid.

10 Subiecti, p. 47
11 P. 49.

12 Ad. Theodoricum regem, qui tu rn apud Novas, civitatem provinciae Molesiae, morabatur"; p. 49.

Viata popular5 rontanA

209

toametti pAtati" (homines maculosi), pe cari povestilorul, ofi-

terul sirian romanisat, care a luptat si In aceste par, Amian

Marc,ellin, Ii cunoaste bine, personal: Lupicinus, Maximus1,
O plecare in mas5. spre Italia se produce in aceste regiuni
In care vesnica tulburare se indulceste Insa prin mijloacele
pe care oamenii strnsi de nevoi stiu s5. le descopere
A, le varieze p6n5. la nesfiirsit, dar ea are un cara cter particular. E un ordin de la Odoacru, care s'a asezat acolo si
care-si chiam pe aceia pe cari-i prive5t3 ca supusi ai
Dar Onoulf, urmnd ordinul fratelui s5a, a poruncil luluror
Romanilor sA se mute in Italia; alunci toti locuiiorii, ca din
casa robiei egiptene, aslfel din zilnica, barbarie, pradati foarle
adesea, au fost scosi" 2. Si multdmirea pe care o roslcsle
strArnutatul biograf al Sfilntului Eugipiu, nu e decitt un ornagiu, care calad a inegri trecutul, din partea noului Italian cu
nume grecesc, care serie deslul de ldrzia, sutil ImpAratul Anaslasiu 3,

Aceiasi viatd se invedereaza si prin cercetar_a nomenclaturii

In aceste prti. Jordanes pomeneste o Bassiana4, mosie de

senior, si prin vechite mime Ostrale pe ceia ce Jung3 numeste calea galo-ilirr: p5storeseul Arbor Felix, copaoul
feria.", veche asezare cAticd din Campodunum, un roman
Abodiacum, la Pons Oeni, podul de In", peste care treceau
necontenit caravanele, pe hingl. Iuvavurn si Lauriaeurn, de
care a fost vorba mai sus C.
i XXXI, 4, 5.
2 Onoulfus yero, praecepto fratris admonitus, universos iussit ad
Ilaliam migrare Romanos; tunc onmes incolae, tamquarn de domo
servitutis aegyptiae, ita de cotidiana barbarie frequenlissime deprae
dati, cducti; pp. 52-3.
8 P. vil" Citarea In Amian Maroellin, Excerpta,
15 vine (tinte
adulterare a textului. Cf. si Amde Thierry, lis/ojee d'Afilia, si
Fuste! die Coulanges, L'invasion germantqac, p. 321 si urm. V. p
326: la bande guierrire"; cf. si p. 357, nota 1. Pentru disparilia
cetii L,auriacum, v. Alexander Gaheis, Legionslager und Zivilsladt
Lauriacum am Donanlimes, In Forschanyn und ForIschrittc, XII, 20-1.
4

P. 55.

Zeitsclzrift ftir 6sterrechische Gymnasien, 1876, p. 104 si min.

G V. i Amian Marcellin, XXXI, 10, 20: Gratianus exinde digressus
5

per castra quibus

Arboris nomen est, per Lauriacum... ten-

debat".
14

Intre imparatul roman 5i 'lanai turanle

210

De altfel, mult limp dupa plecarea lui Alaric, luptele intre

barbari nu se dIduserd la Dunam, ci In Dalmatia, unde, printr'o biruinta asupra unit alt rege german, Odina", Odoacru
se pregalege pentru mai mamle sau rol italian 1. Clci Dundrea e a vestibului Got, marele Teodoric.
Un Limp, Wald Tracia-de-Nord a fost Insd a celuilall Teodoric, fiul lui Triarius. Sabia spanzuratd la intrarea cortului
sdu, si de care va peri prin accident 2, pdrea cd amenintid Biza.n-

(Jul. Impdratii trebuiau s idscumpere pe cei cdzuti in manile

Fui si cari totut,i sant une ori
Euslaliu din Epifania,
Sirian trdit la Constantinopol, asigurd c, dacd nu s'ar fi des-

coperit o conspifatie alor sdi pentru a-1 wide, el ar fi pulul

lua Constantimpolul 4. Acolo, ca si barbarii din Apus, -A-ar
fi asezat cl Impkratul, 5i nu s'a acordal importanta cuvenitd
aporlului pe care 1-a dat candidatului la Imperiu care a fosl
Procopiu, fiul Imparatului Antemiu 5. Teodoric al lui Balatnir

Ii s1.5. In WA pdad ce e alas a trece In Italia. lime ori ei se

combat, dar comunitatea de origine si interese li apropie 6.
Viitorul sldpan al Italiei prada fruanosul Slobi, Indreptandu-se i spre Tesalonic 7. Imperial nu-1 poale confirma, si
episeopii sant aceia cari, trdind In aceleasi imprejurdri ca
acelea care ni se vddese pentru Noric prin Eugipiu, apdr6
rdscumpArd populatia 8, retrasd prin cetati, ca acei din Apus
odinioard fald de Attila 9. Cutare alt Got", Sidimund, are o
Intrese provincie la Epidamn. Se evacueazd cetd(i Intregi
pentru a face loc nkvAlitorilor cari-si mild o asezaren. OfiOclovacer In Dalmatiis Odin= vincit et perimit. Tot tip pe
Pheba, rex Rugorum; Cronografia lui Casiodor.
2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 139, no. 3.
3 Malchus, fragm. 4.
1

L. c.

Cand;dus, fragm. ed. Fragm. hist. gr., IV, sau Bonn

lb d, fragm., 14 si una.
7lbd., fragm. 18.

lb:d.
lb:d.
10 Ostrogotii ar fi , stralucilorii"; Visigotii
Wilhelm Streitberg, Ost. mid 1Vestgoten, la Gustav Meyer, In lndogermanische
Forschangen, IV 1894), p. 300 si urm.
11 Eustatiu, ibid., pl. 140, no. 4.
8

Viata populara romana

211

terii imperiali Ii arald uncle e mai muat gol de locuitori, ca

In Dardania. Cand li se dk bani barbarilor, i and se Incearc

o loviturd trAdaloare contra lor. Teodoric oel Mare fusese

inlrebuintat de Impgralul Zenon ca sa suprime rkscoala urrai
non Isaurian, Leontiu, la Tars1.
Dar in courAnd Apusul, si Panonia, $i Dalmatia, au In 'Feodoric, vicariul imperial din Italia, un dominas noster, ca

Impgratii de odinioarg. 2
Restaurarea roman supl urmasii lui NIareian se face deci

pentru partea centrala $i apuseank a Imperiului prin acest

vicariu, barbar, insk de educatie si conoep(ie romank, care e
marele rege ostrogot, consideral Inirc ai sai ca presidentul
tuturor regilor in jarul Raliei El garanleaza pacea, munca
schimbul in pArtile care-i sfull atribuale $i In care nu Mirk
acka Dungre-de jos pe care o r,stituise, la plecare, Impgratului.
Relatiile de comer t de care Teodoric are nevoie au rginas
Insk intinse $i solide, inlre Apusul noii locuinti i Rgsgrilul
de care era legal prin origine $i o atAt de largk parle a vietii
sale. In Noric 4 inIfilnesc boll de acolo ca cei din Alamania 3.

In unele privintd el iese chiar cu tolul din conceptia osebirilor barbare. In scrisoarea XXXII a lui Casiodor, Panonia
e numitg. sg.laul de pe uremuri al Gotilor" (quondam sedes
Gothorum).

Cnd viata roman e stabilitg, supt palernica sulitg. a regelui italian, treb-aie sk admilem deci o restituire a unitklii
economice militare $i populare. El a trebuit s ia. ca &Masai.
in Italia si elementele romani sau golo-romanice de la acea
Dunkre-de-jos uncle slgtuse atdta vreme4. El n'a putul pierde

din vedere acesle locuri, si marea lui operk de refacere, cu

1 Ib'd.

2 Contra Francos a D. N Theodorico) destinatur exercitus qui

Gallias, Franc,orum depraedatione confusas, victis hostibus ac fugatis,
adquisivit imper.o; Casiodor, Chron. Aiurea nlnim aceasta
formula, pe un vas; Regnante d. n. 7'heodorico, fella. Roma; Cozza,
o. c., p. 303.
3 Casiodor, Variae, III, 50.
4 V. Enodiu, Panegiricul: un Pitzia ca general al lui. V. si Hodgkin,
Dynasty of 7'heodosius, 1896; Pfeilsch, Theodorich der Grosse, Masuo

lento. 1910.

212

titre impIratul toman i

turanic

orase, castele, palate, a trebuit s ating1 si partea din Europa

centralg si sud-est-oriental care-i apartinea 1
In aceasta peninsulg a Sud-Estului european, lasata in sama
urmasilor lui Arcadiu, aspectul latin: dalmat, ca supt Ariastasiu din Epidamnum 2, tracic, ca supt Iustin si dinastia lui

ca cate o intercalare asialicg dar mediteraniang, ca a Isaurianului Zenon,

fratele hii, candidat la Imperiu si rebel, se
chiamd insg Longin4,
se pgstreazg. Acestia nu sant de
altfel represintantii importantei unei provincii asa de mici
5i de sgrace, ci ai unei bande militare, plAtal ca un mare
stipendiu anual, care ajunsese stgpand pe Constantinopol5.
E deci tot o veche viat populara care, ca in secolul al
III-lea, dar acu.m fgra amestec visibil de barbari, se fidicg
la culmile Impargtiei. Folklorul romanic de aici domina prin
vanjosia sa Monarhia, si provincia de limb lalina cucereste
grecisantul Bizant.

In acest timp insg. Iliricul pare c.g. Linde a se despiirti, ca

o formatiune aparte, sprijinila pe celgtile maritim3 si pe unele
alatuiri de vgi In interior. Apare gu.vernarea, pomenitg, a lui

Marcellin, in care cauta un addpost fostul Impgrat Iulius

Nepos 6. S nu credem cg e vorba, la ac,esta, numai de un
refugiat, trlind In retragerea pensiei sale: e Impgratul legilim
si aceste teritorii nu s'a-u desfacut inca din legglurile cu,
Apusul uncle guvernase el, rgmanand ins pretutindeni tot
un Imparat. Supt scutul acesla Inc puternic, In unele .)rase
ca Durazzo populatia se alcgtuieste de sine supt un ltptotetkov 7.
Sub cuius felici imperio plurimae renovantur urbes, munitissinm
caslella conduntur, consurgunt adlniranda palatia, magnisque eius

operibus antiqua miracula superantur; Casiodor, Clzron.

2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 110, no. 4.

3 Vartil lui se chiama Marcim; Teofane, ibid., V, p. 271, no.

Rudele lui Iuslinian poarta Auricle vechi latine de Germanus, Patricius; Ioan din Epifania, ib.d., p. 276. V. i A. Rose, Ka ser Anustasius I., 1882.
4 Eustatiu, I. c. p. 140, no. 5.
5 Ibid., p. 142, no. 6.
6 C. I. L., III, 6335. Astfel, ca Imparat, 11 considerri acela care
a pus inscriptia ggsM la Belgrad.

7 Jireek, Gesch. der Serben, I. p. 37, nota 1.

Viata popular romang

213

Cu elemente de tot felul, In Moesia-de.-sus, Mundus, un

Got, mild sa facd el Insusi un Stat, lupandu-se ca Sabinianus, comandantul roman de aldturi1.
Toatg. linia Dundrii e obieclul unei atentii speciale, cdci o

mud primejdie, cum se va vedea, Incepe sa se pronunte:

a cobardrii Slavilor.
De aceia, credem, In fata unei primejdii pe care o invedereaza i ruinele marmurilor antice, Impdratul Anaslasiu face
a se lucra In Scitia Minor pan. la Histrio., uncle s'au gdsit
alg.tea ardmizi cu numele acelui 2 cdruia totusi i s'a adus
Invinuirea ca n'a opus barbarilor armele Imperiului 3. Si midtdmita acestei restatirdri dungrene ocrolind p neguslorii romani In Dacia se glsesc monede bizantine pdna in secolul al
VI-lea 4.

Epocei Iliricului Anaslasiu trebuie sd i se alribuie si c15.direa In vechea regiune d- oici i pagi spulberati, de cetdti
nimicite, a unor centre cu nume de Sfinti, ca Sf. Ciril
Ulmetum 5.

Aici se pune insd o cheslittne. Tol termul dalmal are celati

Inchinate Sfintilor ca i alillea din cele moesic- si din adfincul
Traciei. De ce pentru cele de h Pont sfintii lutelari nu sruit
cunoscuti, afard de acest singur cas, chnd tolusi nu e vorba
de o cetate?
S'a crezut cg. In secolul al IV-lea cineva din acesti vici pe
la Histria ar fi Inching un altar hui Constantin si lui

dar cetirea nu e de loe sigurd6; in once cas, epoca lui

Anastasiu a lgsat urme epigrafiee In locurile unde Vitalian,
pretins descendent al lui Aspar, a jucit un mare rol, Incercnd s lnvie de aici Imperiul de Rdsdril In vecliJa forrnd
latind pe care a putut sa i-o deg Iustin, Iuslinian i dinaslia
1 Hartmann, Gesch:chte !Wiens, I, pp. 152 si urm., 170 si urm.
2 pilrvan, In Dacia, II, p. 218.
3 07..rr6

i SnXocc, To6g er.z6vcce4 6ccp6dpoug Lamm; Suidas, sub u. Anasta-

sius. Un decret al lui ileintru commerciari; In Rey. Arch., 19111,

p. 521.

4 Fr. Willer, Rmerspuren im Osten Siebenbiirgens, In Mitth. der

k. k. Contralkommission, 1859, p. 105 si urm.
5 Procopiu, De aed., p. 293.
Petrvan, Histria, IV, pp. 161-2. V. mai sus, capitolul respectiv.

Intre Imparatul roman qi Hanul turanic

214

lor. Ostasii lui snt Tracii latinisati, Bessi, si Caliacra ajunse

a fi, ca mai trziu In veacul al XIV-lea, supt Dobrolici, o

capital.

Vitalian, asupra cruia vom reveni Indat, pentru a-i arkta

o carier mult timp fericit, era fiul lui Patriciolus din Zaldapa 1

si se rzima pe terani, aceiasi cari luptaser si In

armata lui Marcian, o Intreag lume romanic. Marcellin spune

aprial c erau localnici cei din jurul lui. Numele romanice

abundA, de altfel, In aceastA vreme: Marcian, Marcu, Longin,
Marin, Grermanus, Verina2.

$i povestea alugrilor din Scilia merla. sl fie InfAli,siat

aici ca lilc o dovad a unei vieli populare extrem de vii
In aceste regiuni, In legtur cu netntrerupte traditii.
Scilii", numiti dup provincie, cari duc lupta cu episcopal
de Tomi 3, mergand p5nN. la Roma, cu plangeri catre Papa li

starnind, ca badea Callan la Coloana lui Traian, lumulturi

acolo, apartin fireste poporului de jos latinisal de aici. Ei
sant de sigur In leggluirA cu Incercarea lui Vilalian.
Ereticii aces tia, theopaschili" 4, cari cau 1 A leg tara cu Roma,

rman apoi la Constantinopol. supl paz 3. Oricum, ei snt una

din aparitiile cele mai caracteristice ale 1Temii, ca unii cari par

s'a ardte lupia unai element calugrese, de earacter indigen,

contra episcopului din Tomi, care va deveni grecesc. i intregul incident al clugrilor sciti" are, am spus, un caracter
romanic. Episcopul contra cruia se duce lupla se chiam4
1 Schafarik (Slau. Alt., II, p. 158, nota 1 awaza Zaldapa la Dicalic,
lar Aquae la vArsarea Timocului.
2 V. Jiredek, In Arch.-epigr. Mitt., X, p. 189; Iorga, Histoine de la
uie byzantine, I, p. 40 adauge Cronica lui Marcellin, 515); cf. Parvan,
In Histria, IV, p. 702, care Vede InsA In Vitalian un indrAznet general got, Cu stApAniri personsle" si In fortificatiile lui Anastasiu o
mAsurA contra foedieratului rebel", rAu aerolito& al unor tinuturi

care din vina lui

s'e

pastiesc. Tot de la Anastasiu ar fi inscriptia

Parvan, 1. c, p. 171), de la care s'a pAstrat numai tig,LA cu aoelasi

semn, un malle A.
8 Pentru Paternus die Tomi 5i la 520; Labbe, IV, 1525) 5i cAlugkiri
v. scrisorile Papi Hormisdas, in Migne, Patr. Lat. (cf. Netzhammer,
Altehristliche Tomi, p. 31 5i urrn!).
4 V. Zeiller, o. c., pp. 173, 383-4.
ti Mignee Patr. lat., LXIII, p. 477.

Viata popularg romang

Paternus, dar, mire numele lqr, pe liing6 Achile, loan

215

si

Leontiu, e si un Mauricin.

Caracterul pur latin al peninsulei balcanice In secolul al

V-lea si al VI-lea e formal si energic recunoscut de un Bury:
Populatia peninsulei traco-ilirice era de limbd latinA In secolele al V-lea si al VI-lea. Din aceastA populatie se coboarA Vlahii 1m deosebitele lor locuinfi f i la Nordul i la
Sudul Dundrii. La Nordul DunArii, In adevAr, probabil a

supravietuit In Muntenia si Moldova un rest de populatie

romanA, de si Roesler ar fi vrut ca, atunci cAnd Aurelian a
pArAsit Dacia lui Traian, sA fi fost In Intregime evacuall de
Romani, dar ae,est rost n'a putat fi bogat, i Pie n'a tAgAduil
6. a fost o imigratie medievall. de Vlahi de dincolo de DunAre, care a fAcut o RomAnie posibilA". Si el continuA:
Marea Valahie" din Tesalia s'a formal printeo miscare spre
Sud a acestor Romani ilirieni cari au fost probabil strAnsa
In regiunile muntoase ale Pindului si promontoriile Acarnaniei de Slavi. Dar a ramas pentru cAteva secunde o considerabilA populatie vlahA In Bulgaria InsAsi"1.
Tot asa, despre situatia din Palestina, scria E. Rey: PAnA

azi s'au mArgenit a o studia dinleun punct de vedere pur

occidental si lasnd prea malt In uinbrA rolul important ce
1-au jacal Sirienii si Arabii In stabilirnentele de care ne ocu.pam. Elemental indigen, precum i relatitle statornice en Grecii

It was mentioned before that the population of the Thraeo-

Illyrian peninskila was Latin-speaking in the fifth and sixth cen-

turies. From this population ve descended the Vlachians in their

various homes both North and South of the Danube. North of the
Danube indeed probably survived in Walachia and Moldavia a layer
of Roman population, through Roesler would have it that, when
Aurelian abandoned Trajans Dacia, it was entirely evacuated by
the Romans; but this layer cannot have been large and Pi d has
not disproved that it was a medieval immigration of cis-Danubian
Vlachs that rendered a Romnania" possible.. Great Walachia" in
Thessalia was formed by a southwird movement of these Illyrian
Romans who wcre probably precsed unto in the highlands of Pindus
and the promontories of Acarnania by the Slaves. But there remained
for many centuries a considerable Vlachian population in Bulgaria
itself"; o. c., p. 515, nota.

Intre Imiraratul roman i Hanul turanic

216

Musulmanii, au executat o influenta considerabila asupra

societatii principatelor francel`1.
Dar in acest Limp se produce si acea mifcare a indigenilor

romanici tinzdnd a da ei lmperiulut un fef.

Imparatul Marcian e un Roznan din Tracia. Urmasul lui,
Leon Tracul", e insusi un Bess 2
Vilalian 3 tine ctiva ani Scilia, uncle Insa la Axiopolis se
mai seria greceste4, cu, o oaste care s'a socolit. la 60.000,
biruind pe Hipatiu, nepolul lui Anastasiu, si pe Rufin, pe
Alathort, generalii Imperiului 5. Iustin va izbuti sa-1 rapaie
numai la el, In palal", cii saisprezece rani pe dnsul 6. Moneda lui are inscriptia mandra: D. N. Vitalianus, pp. Augustus, vicar. Augustor." 7. Si Victor Langlois a publical. 8 o

moneda a lui Vitalian. Ea poarta lnga capul ccsarului inscriptia latina Vitalianus, Cu acel aclaus ceX4 care se intalneste

de la Anastasiu la Iuslinial 2.
Dar Vitalian, presupusul Slav sau Bun, nu e singurul, ci
tipul se inllneste n multe exemplare pna la Iustin i ustinian.

Jusqu'il present, on s est born randier un point de vue

pureme,nt occidental et en laissant beamoup lrop clans l'ombne le
Hole important que jourent les Syriens et les Arabes dans les
tablissements dont nous nous occupons. L'lment indigne ainsi
que les relations constantes avec les Grecs et les Musulmans eiercrent une influence considrable sur la socit des princjpauls
franques"; Les colonies franques en Syrie aux XII-me et X111-me
s'Icies, Paris 1883.

Bessica onus progenie; Jordanes, Romana, p. 43.

3 V. mai sus Pentru Vitalian i Philippide, Or'ginea Romdnilor, I,
7 si urm. Kutzis, nepotul lui Vitalian, la Malalas, pp. 441-2.
Tocilescu, In Festschrift pentru Hirschfeld, p. 351 i twin.
5 Jordanes, Romana, p. 46.
2

6
lid., p. 47. Langl el un Paul si un Celerianus. El ar fi un
barbar, un Got, pentru unii istorici. De fapt, nwnele, rar, se afl
si pe malul stng al Dunrii un Publius Iulius Vitalianus; v. D.

Tudor, In Bul. Com. Mon. 1st., 1933, pp. 76-7 .

7 P. de Sauicy, Essai de classficali m dcs suites mondaires
zant nes, Metz 1836, pp. 5-6.
In Reo Arch., V2, Ianuar 1819, p. 692.
9

Si la Saul^y, o. c., p. 6.

Fig. 21.

Medalion al lu Iustinian.

XVI.

Viata populard romand

217

Nume latine se gdsesc asliel la generalii din secolele al

V-lea g al VI-lea. Belisariu Insusi 1, Velisariu, fabricantul
de vdturi" li apartin2: e de fapt, un Vitalian care s'a supus
acelui, mai nor000s, care domnesle. Impgratul Antemiu are
doi fii, cari se ridic impotriva lui Zenon. Unul se chiamd,,
roman, Marcian, celalt, grecesle, Procopius. In areastd latinitate care acopere Imperiul de la Anastasiu la Iustinian,
nepotul de filed al lui A.nastasiu se chiamd Marinus, o and
rudg. Bassianus 4. Unchiul lui Diocletian, a and mamd era
din Diocleia iliricd, se chiaind Carus 5.
Iustin, un Flavius, de altfel, ca si Fla vius Eulbricus, consul
ca el 5, e un Beudani, Trac 7, de la Bederiana langd Naissus 5,
Belisariu fiind din localitalea Germanae 5. Nutnele solid lui
Iustin, Lupicina, e lalin, al mame.i. lui Iuslinian, Viglenicla,

vine de la vigla (vigilia)". Suidas pomenesie iubirea lui Belisariu pentru terani, grija lui de a nu se &ilea sgmgralurile,

de a nu se fura fruciele, de a fac pc saleni sg. profiLe din

prada ostasilor.
1 Jine6ek, D e Thinanen, I, pp. 18-9. Libor Pontificulis, la NI*
lui 8ilveriu,
Valisarius". Virsarius".
2 Mabeescu, In Dacoromana, I, p. 117. Ar putea fi si din Belisara
v. Germisara).
3 Fotin, Bibliotheca, p. 253 Candidus . Cf. si ce spittle d. Aussa-

resses, L'arni6e byzantin'. la fin (liz

sicle, 1909.
4 V. Suidas, sub v. Anastasius. Peelinsele vechi nume slave

Mi-

lizza, Vulkassinus), C. I. L., III, 8292, 8291. Cf. Philippide, o. c., I,

p. 330 si urm. V. si Bryde In Engl hist. Rea., lE, p, 657 i urm,

viata lui Iustinian, de Theophilus), nu se inentin. E curios cd un

spirit critic ca al lui Jirie6ek, alunci tandr, In vechea-i carte Geschichte der Bulgaren, pp. 78-9 descoperia numele slave: Ljubkyni,
Viljenice, mergand i pnd la fabulosul Upravda. Iustinian e pentru

ddnsul un Slav" indubitabil, cum pentru altii Vitalian e un indubitabil Got. Pentru pretinsa origine slavd, y j Tomaschek, /. c.,
in Zeitschrift f. &tern Glynn., XXV 1874 , p. 658.
5 Suidas, sub v. Sophia.
6 V. Dumont, o. c., p. 658.
7 Chron. Paschale, p. 611.
8 V. si Hammer, In Hermes, 1872, p.

339

fragment din loan

de Antiohia).
9 Procopiu. De bello vandaiico.

i Un Iustin, tribun Valeptinianensium" inteo inscriptie greacd;

Mommsen, In C. I. L, II, p. 282.

218

Intre ImpArgot roman 1 Hanul turanie

Vitalian n'a avut noroc, dar pultrea suprema a ajuns totusi

In mana unui plebeu latin din lumea romanica, acesl Iustin,

din pantie Dardaniei, ca si nepotul Iustinian, care lauda,

ca un adevarat Trac nationalist", marile Insusiri de vitejie
ale poporului originii sale 1 Toatt familia are nume romane 2:
In inscriplia de la Philae, Iustin al II-lea, Flavius, pomeneste
pe Sofia Aelia, pe Tiberiu Noul Constantin.
Batranului soldat, imperator dilectissimus", i se Inchina o

inscriptie la Nisibis, dup parasirea din secolul al IV-lea,

de exercitus omnis Orientis", care pomeneste de neamul
barbar" Intre care se anal.). Si la Ulmetum s'a gasit o moneda de la el 1.

1 Novela a XXVI-a.

2 Iorga, HIstoire de la vie byzantine, I. c

3 Helmolt, Weltgesoh. IV, p 326.
Prvan, Ulmetum, 112, p. 75.

CARTEA a IVa

REGIMUL NOUWI AUGUST"

IUSTINIAN

CAP1TOLUL 1.

Basa romani
Fusese odaia o Intreaga perioada cane se ponte numi In
adevar ordinea con-.stantiniana, ea o randuiald de Slat, un lucru

militar si achninistraliv, poruneit, ea o consecinP fireasod a

schimbrii centrului de greutate al Imperiuluil.
Inert Inainte de 500 fenomenal popular biruie. La 192, in
oastea lui Anaslasiu contra Isaurilor, gasim
Gott si
Bessi" 2. La 502 lupt.a. contra Persilor Grotii si Bessi si pale
popoare ale Traeilor" 3. La 539 un Bess, Burkentios, apare
In armala
Epoca lui IusLinian are un al treilea earader. Ea represinta
afluxul acestei vieri latine rurale, care risare atunri, intinzandu-se din Moesia ci Ririe si asupra Traciei 5,
cere
drepturile, pe o vreme oand candidap la Imperiir, ca Vitalian,
eland Impqra(i, ca
lustinian, Tiberiu, Mauriciu, sant
vreau sici fie latini, Romani In vechiul in(eles al covantilui,
eand prin influenfa Papel, prin ,ridicarea Impriratilor de riscoag a antar(ilor", si In Italia, invie rommismul, iar Galia
se pregatoste, primind pe Franci, set foal, supt regii acestora,

ca un imperiu al ei.
V., In genere, Holmes, The aje of Justinian, 1905; Mrs, Die
Reichspolitik K. Justinians, 1893.
Malalast p. 393.
3 Teofane, p. 224.
4 Procopiu, De bello gothic, II, 26. V. si In Anthologia Palatina,
IX, 428: 'Ast.868ta. 576 aots6vivov "Apacc Beacsav (antici).

5 In acelasi timp el se concepe ca Imparat al lundi, chiar daca

diinsul,
mentioneaza pe mose pAstreaza regi atitrnnd
nede; v. Rey. Arch., VI2 1810 , pi 389 si tirm.

222

Regimul Noului August" Iustinian

Se adauge mandstirea Bessilor la Ierusalim, despre care se

va mai vorbi 1.
Chestiunea Bessilor din secolul al VI-lea e de cea mai mare
imporlanld. Din mArluriile aduse, ei apar ca existnd in acea

manastire ierosolimitand a lor, In care Intrebuinleaa. limba

Bessilor", dar si ca (erani sfraci, soldati romani de un rang
inferior, ajutnd adevratele trupe.
Putem admite la o dat asa de tdrzie Traci pAstrnd ca-

racterul lor si vorbind limba lor, care ar fi aunt fi o literaturd bisericeaseel? Mai ales, tin'And sama de ultimul fapt, ni
pare greu.
Ar trebui deei sk se admild cd terminul de ,,Bes" era doar
o formuld archeologicd penlru nolitmi deosebile, cum a fosl,
de altfel, si p-ntru Scit". De o parte, la mandstire ar fi
Goli, iar, de alta, in lagare, provincialii semi-barbarisali cari
snl strmosii Romanilor. Si se lie samd si dc.s aceia ed la
Kekauumenos, mull mai tdrziu, S3 spune despre
apriat
c. acesla sAnt cei zisi Dad i si BesIsti" 2
Oricum, aceastd viatd pop ulara, prin eteva ultim3 sfortdri,
pune, pentru vre-o suta de ani, stdpftnire pe Imperiu. Ldudnd,
In Novela XXVI. pe Traci, Iuslinian vorb2ste Cu m'ndrie de

acel element romanic din care el Insrusi fcea parte.

Pentru el va face, fi ca un centru militar si politic, un

arhiepiscopat nou In regiunile originii sale, pecettaindu-1 Cu

frumosul sdu nume latin. Tot un Latin e acela care avea

acest Scam dintru. Inceput, la 549, Benenatus 3.
Pomenind In actul de fundatiume a noului arhiepiscopat,

nu numai de Viminacium, dar si de Recidava si Lederala,

recuperat- dincolo de Dundre, se arat supunerea bisericPascci

a acestui mal ceitre Scannul cel non romanic din Balcani,

binecuudntat de Papa Vigiliu, Impdcal cu Bizanlul, si Rine1 Acta SS., Ianuar, I, p. 692a; cf. Tomascliek, Sitzungsberichte
din Viena, 1882, pp. 490-1.
2 06ToL -rekp slaty of Xerrbinvot Acixac xat Baao3 ed. Wassiliewsky i Jernshidt.
Toinaschek, In Sitzungsberichte eitate, 1882, p. 497, emnala. i Bsacciva,

Betaaatcocc din Codex Theodosianus, In Dardania, i mentiunea In

7, X, 19 fi 15, X, 19.
3 Jiretk, Geschichte der Serben, I, p. 56.

Basa reman

223

tionnd ca un mijloc de apropiere, de simbiesd chiar cu

Apusul.

Care e sensul acestei fundatiuni religioase a lui Iustinian

Tate epoed in care rice, eveniment politic lrebulia s.-si aiba
rdsunetul in ierarhia bisericeascd i once creatiune reliffioas
trebuia s fie influentat de o nee,esitate sau o tendintd. poMica?

Tustin. se Impdcase, cuan am spus, dup o mai lungd

cu Papa care, intAmpinat cu adanc respect de bAtrdnul ImpArat i aclamat de populatie, isi Meuse, neasteptata aparitie
In Constantinopol, ca triumfdlor. De sigur c acesta a fosi
un prilej de nagocieri cu, privire la ce i se recunoaste vechii
Rome si ce Tntelege ImpAratul din RAsArit sA retie penlru
propriul sku Palriarhat, socotit de Papi ca usurpator. Deci,
admitAnd drepturile Romei asupra Iliricului, Iustinian voia
sa opuie acestei pAtrimcleri a Occidentalilor In Balcani unja
sa de apArare.
Dar, In west'. Batean', tinuluri latine nu emu. nnmai %mica
asupra cd.rora se intindea Suprematia ierarhicA a Apusului,
ci si, In fata celor p-ecesli, de pe malurile Mrii Negre,
ale Arhipelagului i Mediteranei si din adncul tracic, acele
regiuni moesice, panonice de Sud, ici si colo macedonene mule
Tutdia pAtrundere romand facuse pe alocuri alta loe pentru
colortisarea populard sau si p-ntru cea oficiald 1. In harta subor-

dondrilor fat de aceasta Iustiniana. Prima cu nume asa de

latin
o a dou.a Iustiniand." nu cuprinde pArtile din jos
oorespunde cu aceia a predomindrii limbii
romanice In regiunea de la Ulpiana 2.
E, astfel, nu o noud ordnduire fornzaki tin aceste regiuni
de sintesci, ci o florid crcafiune organica, iesind din partea
substratului rural al acestor parti frd orase mari i vechi,
a romanisnmlui din Sud-Estul Earopei, si ea cuprinde, prin
interferen(a malurilor dunetrene, si infhenra,
solidaritalea
pAnd la Salonic

V. i, pe larg, pentru delimitarea sferelor de influent, Jire6ek,

Die Rornanen, I.
nap/ rcx6-coxspiXou ecpwaccaxont Tlg Ilp(brix
2 V. i Dimitsas,
uvtavt,
xat BouX^rapfog, Athena 1859 cf. Miletici, In Bul. Institutului rusesc, IV, pp. 21-151; Echos d'Orient, V, p. 409 si urm.;

xXlmccauxil 'AV/0am. IX

1859), pp 158-60.

224

fleginLil Noului August"4. Iustinian

constiinfa de drept fi asteptarea de autor asupra vechii Dacii.

De aceia pentru Iustiniana Prima, care sta. In fata Iliricului,
ca o cetatuie a RoM13i rasaritene, se aleg: Dacia Medifterana
ca i cea Ripensa, pexdeaua din fata teritoribului neg,uvernat
direct de Imperiu
deci malul stelng atelrncl de acelasi centru
add.nc, tide ragiune pe care n'o ating usor ncluedirile , Dardania legata de Dunare, Moesia a dona, acuma dup moda

vremii o Mysie, Praevalitana: In sus, o parte din a doua

Panonie cu oetatea bacense (nu e de acolo Bacica slava? ,
iar, In jos, o parte din Macedonia, Macedonia a doula"1.
De altfel, oei mai multi Traci 2 tn. Dardania

vecini cu panonia 3, vteau pe Papa, se spunea la Roma in

517, au tot respectul fata de prea-induratorul Imparal", caruia
i se cere s supuie Scaunului Sfantului Petru Bisericile orien-

tale, ceia ce o face aproape deplin Justin si dupd dansul

Justinian.

E semnificativa si masura de a deslace de Salonic bisericile

circa Viminacium", din Ratiaria, din Aquae, care vor avea

un arhiepisoop al lor in Prima Iustiniana4. Episcopii
tellanjus, Baunantius sant romanici 5.

De cealalta parte, in cetatuia, pan atunci statornica, din

Scitia Minora, supt Justinian se ridica basilica la Troesmis
si Tropaeum 6. Cele doua lagdre din noua Troesmis a lui
lnstitutiones, coll. II, tit. II, nov. XI Zedler observd disparlitia

ei In 545, o. c., p. 104). Questorul armatei, Bonus, residd si prin

Moesia, Scitia; ibid., IV, v, L. Pentru Biserica Mysiei", coll. V, lit.
xx, CXV.

2 ,,Plure,s Thracum"; Jaff, ad annum.

8

Vicinum Pannoniae, ibid. Plangeri la Roma ale cpiscopului

de Larisa, scos de Pap; Migne, Patr. Lat., LXII1, p. 531.

4 Institurones, coll. II, tit II, nov. X.
i Ohrida, In Byz.
5 V. i Zlatarschi, deispre Prima Iustiniana
Zeitschr:/t, XXX, p. 484 si urm. Iustinian la Taurisium ldngd Bedeliana; Litzica, Procopie din Cesarea In loan Neculce, VI, 1926
pp. 21-2 din (extras. Si identificarile pentru Iustiniana Prima, pp.
22-3. Numele ei trece la Ohrida, ca al Severinului la Minnie. V. si
Zeiller, o. c., pp 151 multe nume latine de episcopi in Ririe), 162
urxn., 368, 385 ar fi numai dorinta lui Justinian de a-si glorifica
looul nasterii), 393, 397-8, 900-1 Justinian i eresia).
6 Netzhammer, ChristUche Altertamer, p. 21 si urm., despre haSince.

tasa romana

225

iustinian redevenirk fortgrete formidabile, flancate de bksti,

garnisite de spori, apgrate de imense anturi naturale i de
trei rnduli de retrans,kri. Toate rnaterialele romane. morminte,
altare pkggne, monumente fuuerare, religioase sau ancle furk
hilrebuintate ca material de constructie 1.
Iustinian Intgri i cetatea Ibida, pc care Parvan cu dreptate
o aseazg. la Slava Ruseasck 2. El creiaza asezkrile Pulchra
Theodora si NeoiusLinianas.
La Marcianopolis, de-asupra unei vechi clgdiri se ridick Adausele bizantine, de bung. samil din secolul al VI-lea I.

Noii lumi bizantine care se formeazg, Ii place a aminti

In hotare i in clMiri trecatul
Jiredek Insusi recunoaste cd pe vremea lui Iustinian 1nd.
se pgstrau castelele de pe malul stOng4i, atkt de necesare
Prin opera lui Procopiu din &sarda despre clkdirile lu,i
Iustinian cunoastem Ins tot ce a dat restduratorul imperial
frzsefi a Dardirii 7.

Se pgstreaz aici vechile Bononia, Batiaria, N6vae, Aquae,

Al.nats, Ciabrus, Iatrus, Utus, Securisca, Daphne, Trasmarisca,
Diurostor, Dimum, Constantiana, Valeriana, Adina 8, Mocatiana,

Zaldapa, Sexanta Prista.

AtAtea represint numai aparenta localitaii: Mediana, PonDesjardins, In Reu. Arch., XVII (1868), p. 260.

2 Procopiu, De aedif., IV, 7; Pitrvan, Ulmetum, I, p. p.

3 V. ibid, p. 98, nota 1.
Kalinka, o. c., c. 14.
5 Am pomeuit Viminaciul, Recidua i Lederata, quae trans Danubium sunt", din novela XI.
6
Gesch. der Serben, I, p. 39.
7
V. i Brfickner, Zur Beurteilung des Geschichtsschreibers Prokopios von Caesarea, 1896; Dahn, Prokop uon Ccisarea, 1865; flaury,
Procopiana, 1891, 1893. In Zeitschrift f. &ten.. Gymn., XXV (1874),
Tomaschek observa c Pr000piu lucra dupa
Procopius schrieb
die restaurierten Castelle nach einer Karte heraus, da er manche
in Grenzbezirken gelegenen

Orte zweimal anfart"

(p. 659).

Cf.

Litzica, Castele romano-biiantine in Dobrvyea, CARV. Lit., 1920, pp.

198-205, .1 RemUis lije, In Rey. Istoricli, XI, pp. 23-34.
8 Schafarik, Slaw. Alterthiim r, I, p 155, nota 2, o aeazit,
Ptoleme,u, la Cuciuc-Cainargi.
15

226

tes

Regimul No dui August" Justinian

Ti nactun Maius1, Taliat 12, Palma Lis, Ponies liana, row-

b e Crispae, Vicianum , Vind miola, Meridium, Palatiolum.

ele sant In I gdtu.rd cu Statul, ca Augustae, Aeraria, Muciani castellum, Galices, Lapidariae (carield , Ferraria, Argentares. O amintire de zei In Hercula.
Stdpanii par pomenitii In Calventiae, Marcipara, LonguVariana, Cassia, Romuliana, Valentiniana, Gratiana, Va-

Aureliana, Trasiana, Susiana, Quartiana, Florentiana,

Appiana, Musiana, Zitnacortis 4, Candidiana, Palatiolum, Maxentium. Armata
Burgt s Altus redat romanic: BurguAltu , Morenburgul, Saltoburgui, Alicamburgul,
name di-

format , Luoernariaburgul, Tulcoburgul, Lacoburgul, Moreburgul, Stiliburgul sau Siliburgul, Castellum Novum, Turris
Nova, Ducepratum (Aouxercpcitou), Castra Martis, Almyris, Armata,

Biglana (13pzvt), iar, In Dobrogea, rdman: Ulmetum, Aegissus,

Troesmis, Carsum, Axiopolis, Noviodunum, Kallatis, Tomis, pe
langd Securisca 5. Pdstorest sant: Skeptekasas 6, Caput bovis 7,
Tuguria (bordeie , Cunae (sdlase), Tredecetilias (Treizeci de

tei), Lupofontana, Paulimandra (Turma lu Paul), Viconova,

Gemellomuntes, Luoopratus 8 Nume crestine sant Theodosiopolls, SI. Ciril, la Axiopolis, i aiurea SI. Traan, SI. tullan,
Si. Sabinian, Sf. Stefan, Sf. Donat, Tilikion (Teii). Castelul
Kasibonti la Procopiu se leagd intr'o inscriptie latind cu Sanctus Casebonus 9.
Gdsim l nume barbare: ale Sarmatilor si Hunilor, Bastarnilor. Tracice, arhaioe, par a fi Zerna, Kantabaza (= biza),

Muridava, Dorticum, Aedava, Sicibida. Tot asa Altinon, Altinum (care e desigtu- In legkturd cu Oltul, Oltina i Oltenita),
1 Ttliczetivop; Indreptat del Litzica, p. 43.
3

Indreptat de Litzica, p. 41. Inexplicabila e Litterata sau Lederata.

Ibid., p. 37.

4 Gurte.gc

xer.ptaxx # prepositia eiG. Pentru Sekuriska i Sa5 Poate fi si

bulente Camas, Biu3r, A hist, of. the later Roman Empire, II, 1889,

pp. 127 si nota 1, 132

6 Dupl Litzica, p. 44; Septekasa.
7 Caput fossae, dupl Litzica, pp. 49 51.
8 Smornes, Kampses &Ant neidentificabile.

V. si Jung, o. c., p.

373 si Tomaschiek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p.

Jiredek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 53.

62.

Basa romanA

227

kuestris (poate Insg. Quaestoris), Adina, Iudeul ('IouSar%),KuvT6Srillog (de la Quintus; V. g Kuvtav), Trikesa, Putedis, Onos,
Iskos, Tigas, Skatis. Krateskara e de sigur o Kratispara, 13.ngX
care o KOmedava Fang Remesiana,
de sigur, cum s'a si

propus1, o Comudava. 0 Dardapara se Oseste Iti Dardania.

Alg.turi ggsim vechea Drizipara devenit, la Teofane, Sf. Alexandru, lang4. o Zupara (Zounapan), In care se pAstreazA vechea
para tracK a.
Thunmann adAugia, aiurea: Monte Regine, Maurovalle, Castella, Hemimontu, Esimontu, Arina, G-esila, un fossaton vii Sa-

cromoutinii s. Se poate intreba cineva dacA. Hunii" fosatisi",

din sate", nu, sant acesti supusi romanici ai lor.

In acestelalte pgrti din Ve3t am semnalat ca.ndva4: Bessi,
Isgi, Belaidi, Chesdu., Grinkia, Skari, evident de caracter iliric, alAtutri de numiri trace in para, ca Priscupara, sau. In
dava, cum e Kiridava Quiridava), Muridava, Bregedava, Itadava, Aiadava sau Aedava, Cumudava, pe lang care am adaus
Deutreva cu sufixul, S3 pare dava), In dapa: Mundapa, Tharasandapa, Axiopa ( Axiepa), In sara: Badisara, in beta:
Brebeta, in isla: Bratzista, in dina: Bisdina, Rhesidina, Bassidina, Beleclina (ha chiar o Altina), In izi sau izos: Burtudgizi,
Brigis, Kistidizos, in bre i bria: Sukabre, Ymanparubri, Zabinibries (cu rkikina Sabinus), In arba: Kastrozarba, Dalaterba, in arta: Diniskarta, Stenokarta, Zitnucorta (dar poate
fi curtis), In tura (dgrum): Karastyra, Kuzustura. Nume de
natii vechi sAnt si In Burdepto, Skythies, Getistraus, pe ling
arhaicele Graikos, Dalmaas si cetatea Hunilor"5.
i Litzica, I. c., p, 32.
2 Untersuchungen, p. 340, nota 1.
3 In deshaterile Congresului de studii bizantine din Sofia, I, p.
161 si un., d. P. Skok se ocupA de Clementiana, Mutzipara, aiminutivul Dutzolo, Marmarata, Candida, Kastellobretera, Gesilafossaton,
wallachian
Pulchra Theodora. Bury admite si echivaienta oxo6Xxce,

a se culca"; Later Roman Empire, II, p. 171, nota 2.

4 La Romanie danublenne et les barbares au VI-e sicIe, In Revue
beige de philologre et d'histoire, III' (1924), p. 35 si U1111.
5 Altele multe, mai putin interesante, ibid, p. 42. Numele care

s'au crezut slave In Itinerare au finale trace: -dizus Beodizus, Ostodizus, Hortizus, Burtizus, greoestif Micolitus sau Milolitus, Corintus;

ilirice; Brendica (cf. Brindisium) sau neclare (Zervae, Brizica); cf.

228

Begimul Sloului August" iustiniali

Cand dm de forme ca Alistios lng Listrai, Listria, ceia

ce ar dovedi cg. adausul lui a la Inceput e vechia 1, aici, ca
si mai pretustindeni, si In alle pg.rti decfit ale Dung.rii se afirml

ari sensul limbii noi, cu disparitia lui m final

(Novo,

Tilito, Iuliovalle) si In majlocul cuvintelor (Monteregine), a

lui s Asilva pentru ad Silvas), a lui u In Kaptitboes, cu suflete obscure Neveiustiniana), cu e lin loe de i (Modeca), apoi

cu desul (Tzonpologon, care ar putea fi un Cmpulung,

Tzerzenusa, Pretzuries, Tzimes , cu s trancris sk (pe lingg
contestata Skeptecasas: Skemnes, Skitakes, Skedeva, Skemenitis, Sketuclies, Cherduskera). Acusativul a Inlocuit nominativul. 0 e diftongat In acel Naiochmo, adeog. Noaiodina (pentru
Noviodunum). Avem o Vigranae pentru Vigla-nova. S'a crezut
cg. In Covenkiles (Ko6i1xas0 ar fi articolul romgnesc.

Astfel acela care a fost asgmknat cu August credea cg

Imerge pe urmele lui Traian. Supt el, Traian e intitulat optimts imperator".
De altfel granifa roman nu era o linie, ci o regiune pgzit
si de barbari si de contraband412.
bar i sinqurd puternica organisage bisericeascd (laid de lus-

finian Irnperiutui ar ardta fnoirea vigii romane pe medal

stdng: episcopatul de Novae guverna si peste Dung.re 2. Vedem

in actul chiar de Intemeiare a cliecesei cg In Aquae, la DuP.Are, era Inc un episcop, care Ins trebuise
caute
Rilederle, Manuel, II, p. 60, nota 3. Acest autor nu e convins de

caracterul slay al nume/or: Stredin, Dolevin, Bralzista (cf. seatrisca, final celtic), Debre (cf. Debra albanes1), Beledina, Zernas (cf.
Oerna), Berzana (cf. Bersavia), Labutza, Pezion, Kabetka (cf. Cave-

rethun dalmat; ibid, p. 60).

1 V. th West-deutsche Zeitschr;ft f. Gesch. u. Kunst, V 1886) a
lui Heffner i Lamprecht, E. Paulus, si apoi K. Samwer, Die Grenzpoliz,ei des rnzischen Reiches, pp. 151 si urm., 311 i rurm. Valuri cu
Durch frei sieh bewevase, dkr fArti- piatrit, monede, pp. 151-2.

gende Vortruppe'n sowie durch ,befestigte Puncta, die teste

halt abgaben, war ein Streifen Lands vor dem Limes bewacht.
Dieser Streifen Ist twei bis drei Stundn breit; davor war ahne
Zweifel wiistgelegte,s und grimdlich vntwaldetes Land, und allies dies

in friedlichen Zeiten als Viehweide benatzt; p. 151.

2 Instinian, NOvellae, XI, I. t.; cf. PArvan, ContribuIii epigralice,
pp. 179-93; Mem. Ac. Rom., XXXVI, pp. 48-9.

Basa romanil

229

legittura asa de departe ca Mesembria; acum si Aquae

toate castelele" se leaga. de noul Scaun arhiepiscopal.
Cu toata aceasta opera. de fortificatii1, ca i cea
a se tinea sama de gloatele aclimate i Intretinute de Belisariu, ca oaste a sa, de condottiere", i loan Lydus 2, vorbeste de tironii", indigeni saraci, cari servesc armatei Intr'o
situalie inferioara aceleia a soldatilor,
loan din Antiohia
acusa pe Iustinian ca asa de mult Imputinase paza In Balcani,
Incat un Hun, Zabergan, trecand Dunarea, poate prada
pana la Constantinopol, cu cei 7.000 de barbari ai. sal 8
Dar formele impun. Vechiul Imperiu pare In adevar resA. se Impiedece hotia 4, precum i pastoria. La vestea unei
societati pe care noua legislatie vrea s'o aduca In spirit _iber
crestin.

De fapt lusa potentium procuratores 5, vechilii acestor pvi honorati, cei In slujbel, gn la
dispositia lor bata aceasta lume. Supusii lor sant Intr'o astfel
de disposilie Inca" trebule sa se opreasca tinerea de cai pa
sa. se Impiedece hotia q, precum 5i pastoria. La yestea unci
niivaliri ei fug i sant ceruti Inapoi 6. Dusmanii vin cu tgangele i bracoele lor, a caror raspa,ndire e oprit oficiar .
Ill astfel de conditii, unii pretera exilul servitutii: aceasta
se pune Intr'o pretinsa scrisoare a lui Iustinian 8.
Lernici", cari SAJA adese ori

Pentru armata lui Iustinian, Albert Mallar, In Philgiogus,

(1912).
2

Die magistratibus, I, 47.

3Y. Fragm. hist. gr., IV, p. 622, no. 218.

Codex Theodosianus, I, VI, \Tu.
5 Ibid, XXIV, xxx.

6 Cum per Illyrici partes barbaricus operaretur incursus, numerosa incolarum manus sedes quaesivit externas; ibid, X, x, xxv. Cf.
Afri infortunio hostilis dads expalsi"; XVII, xLvu. Mai e.rau Triad
cAutAtori cia Luir; ibid., X, xvin,

7 ibfd., X, u. Si pAral huig, ibid., IV.

AdIniSg si de 13udioszky, o. c., p. 168, nota 57.

CAP1TOLUL 11.

Romfinii in Imperild avar

O lncercare de Stat barbar ca demente care nu erau poate

numvi slave e pe acest timp, in povestea printului longobard
Ildigis, care merg- de mai multe ori la Varni", la Slavi si la
Gepizi, intinzAnd cercul av,nturilor sale pgng. In Venetia, ca
sK ajung in serviciul lui Iustinian i sd piarg. la Gepizi1.
Uzi acestia si Slavii apar acum in povestea silintilor si pa-

timilor Imperiului care 'Area asa de solid reasezat pe cele

mai puternice temelii romane.
Dar
s'o spunem de la inceput
noii barbari stau, cum
o impuneau neoesittile economice ale unor natii care nu se
pot hreini ele singure, pe temeiul vechii populatii.

Nu nUmai ct Gilpil al lui Jordanes pgstreaza pe I din

Jiiu (v. ungurescul Zsyl), si el pare c presint6 forma articulat4, dar nomenclaLura push-art pAnd pe la 600 arall rteclintirea temeiurilor etnieel.
E drept a, fat6 de mdrturia lui Procopiu, asa de precisl,
de circu1iStantiat6
purtand o peeete oficia15, Jordanes, de
O. Got-Alan i cunoscAtor al Traciei, nu dA, ca bucnile luale
de pretutindeni, Cu neinteligenta prescurtare a senatorului"
su deal stiri contuse si une ori indescifrabile, ca lacul
Morsianus sau Mursianus de la cursul superior al Istrului.,
De o stfirg.re de atre barbari poate fi verba tot aa de putjn
de una die catre Romani. Cetim
insoriptie arricanii:
Abscisi ex Africa Vandali extinctaque par Solomonem... universa
mmuusia gens" (Rev. Arch, IV' (1847), p. 371), qi tottqi urmaii
.ca

aoelor Mauri in i astazi raalul african al Mediteranei.

Romanii In Imperiul avar

231

mutat pe urm la guri 1, si raid Vagosola" dintre Danastris,

Nistrul, 5i Danapris, Niprul 2, Cu rAul Flutausis" ceteste
Alutansis") 3. El creole cd Dio Cassius a scris istoria si analele lor" ale Getilor 4. Confund lupta lui Tiaian la Tapae
cu a lui Dariu, care ar fi fAcut vestita lin expeditie pentru
a a fost refusat ca petitor al fettei lui Antyros (Indatirs),
,,regele Gotilor" 5, Ilnchipuire car se afl, de altfel, si la

Iustin si la Orosiu, Inaintasii lui. C. se zice Gepudia6" in

epoca lui Iustinian, cnd scrie autorul, c6lugAr si notar, Itntregii Dacii e loar le greu de admis: dar el vorbeste numai
de fines, adecA. de hotare ale Daciei. Daa. Gepidia ar fi

existat, cum s'ar putea ca 011ul s despara pe Iazigi de

Roxolani7? 0 lupt6. Intre (kti si Vandali se da la Muras, dar
nu acel ardeltean, ci partea de spre TiSa 8.
1

Getica, p.

63.

2 P. 61.
3 Ibid., p. 62.
4 Ibid., p. 64.
6 Ibid., p. 72.
6

Ibid., p.

75. Dar lui

ii

&thine dupa o pretinsa Gotie" dis-

pand o alta forgiatiune germana.

7 V. s'i. R. Loewe, Die Reste der Germanen am Schwarzen Meere,
Halle 1896. Pentru panerea ca toata. Dacia ar fi fost o Geptidie cu
cati locuilori?) si ca ne coboram In mare parte din aceti Germani, v.
Diculescu, D e Gepiden, I; Altgermanische Bestandteile im Rumcirdschen, In Zeitscltrift f. rom. Phil., XLI 1921 , p. 420 i iirm.;
XLIX 1929 , p. 985 si urm. (cf. R. Loewe, Altgerm, Elem. der
Balkansprachen, in Zeitschr ft f. vergl. Sprachforsch. XXXIX 1906
p. 263 si urm ; P. Stok, Gibt cs oltg rm. Bestandteile im Runginischen,
In Zeitschr'ft f. rom Phil., XLIII 1923 , p. 187 s urim. Philippide,
o. c., II, p. 351, sciie: ,,Niciun element vechiu german, afirmat de
'unii si de altii ca atare, nu e sigur", Ungarn and Romcinen. V. si Diculescu, Die Wandalen und die Goten, Lipsea 1923 Mannus Bibliothek,
n . 34); cf. L. Schmidt, Geschichte der Wandalen; qi Diculescu,
Din istoria religioasil a G pizilor, Cluj 1925; De vazut si Giuglea,
El mente vechi germane in Oriental romanic, In Dacor., II, p. 372 si

lurin. Cl. O. Densusianu, In Grai si Suflet, I 1923), pp. 161-5; Boigrea,

In Anuariul de ist. nat , II (1924), pp. 390-3; Mario Roques, In Ro-

mania, XLIX, p. 144. Pentru aceleasi cuvinte germane si Siadbei,

Elemenkle, p. 19 i urm.
8 Jordanes, Getica, p. 87. 0 aratit

cererea Vandalilor eittre

Constantin de a li se da loa In Pamonia; ibid., p. 88.

232

Reginitd ,Nou1ui August" Imtin

Cafaeterul adevdrat al lui Sunderic, $eful Gepizilor, uniti cu

Tfatric, apare si In Panegiricul lui Ennodin, care vorbeste

de un rdu Uka, in care s'ar recunoaste cu greu Oltul. Se
vorbeste da o apd care Inicunjur laggrul celor cateva mii de

oaMeni ca niste Agazuri" si ca nista ziduri de munti pe

eare nkio masin de rdzboiu nu le poate drama; coenus,
noroiul, Ineacd pe oricine ca.ut a-i urnAri 1 E vorba deci
de mlastinile de la vdrsarea Tisei; acolo li e sdlasul, si numai
pe acolo.

Iordanes aseazd de altfel pe rudele sale jubile la Mulls,

Miliare, Jiiu Gilpil) $i Cris" 2, deci numai in pdrtile de spre
Apus de Dacia. Mai Incolo, povestind biruinta Ge.pizilor asupra

rdmdsi[ilor bunice, el, sau acela pe care-1 copiazd, aratd cd

invingAtorii au luat ringul, Alasul Hunilor" (Hunnorm secb,$)
si nu Dacia, ci acele hotara" ale ei (totius Daciae fines).
Vecini li rdmn Gotii din Panonia, pe cnd unele cele huuice,
Cu Cemandrii" si Sarmatii, se as.,.azg. la Castra Martis, dincolo de Dunkre. In Scitia Mick, ande se afld, sus, si Hernac,
unul din fiii lui Attila, rudele lui, Emnetzur si Ultzindur,
capdtd pgmfint in Bulgaria de astAzi, urmasii lor din Sacromontium i Fossatum (Sacromonte ses si Fossatenses) traind
supt Iustinian, si in Moesia isi ari locuintk trecdtoare Scyrii 3
si Sadagarii4 si unii dintre Alani cu conduatorul lor anume
Chandax 5", din care se coboard autorul, care trebuie s tie
deci bine aceast hart de pe la 500. Pe la Durostoru.m se
Intmpind Crotch zdsi Minores", cei cu vestitul lor episcop
Ulfila, pe cdnd altii se infundA in Hem pe la Nicopolul de
acolo, unde se dedau pdstoritului.
Ulca fluvius et (= est tutela Gepidarum, quae vice aggertuu
munit Audac'es (de sigur gresit) et in iugorum morem latus provinciae quibusdam muris comp1ectitur, nullo ariete frustrandus... Mersa
coeno haesere vestigia.
2 Getica, p. 87.
Pentru ultimii Gepizi, Jiret:ek, Gesch. der
Serben, I, p. 84, nota 3.
3 Getica, pp. 126-7. Pentru Sciri, prieteni cu Gotii un timp, 'bid.,
p. 129. Ei vor fi distrusi apoi de aceiasi Goti; ibid., pp. 129-30.
4 Aeeiasi cu Sadagia", cova mai departe. A se apropia de nuntele
pe care-1 dit Tulian Sarmatilor" de la Dunkre.
5 SA nu fie lt cel ce vorbeste de Fossatensi o oonfusie cu kdvact.
sant, fossatiun, dar si name de localitate In Creta?

Fig. 22.

Fig. 23.

Iustinian, dupi o medalie.

Heracliu si Heracliu Constantin, monede.

XVII.

Romanil In ImpeIiu1 avar

238

Seanl principal al Gepizilor e insula Sirmiului: o spune

eicplieit contemporanul Menandru 1. De acolo se intind ei spre

Rasarit sporadic, prin sate razlete, pana la Tisa. Acolo, la

Tisa, aveau cele cateva sate de care vorbeste Teofilact Simocata 2. Erau foarte putini si asa au ramas pana la 863,,
and /1 mai pomenesc Analele din Salzburg.
Departe de a forrna un Stat, ei n-u sant, supt regii"
decat acel gru.p d3 sate, pe care le navalesle, de o parte,
viafa rurala romanica, de alti, influenta In toate privintile
Airarilor vecini, pe o vreme cand Gotii din Noric, daca
acele armenta
paso turme, pun pe indigani sa li aiba. grija,
Gothorum pe care le pomeneste acolo Jordanes 3.

Teoria c Gepizii ar fi avut In formarea natiei noastre

un rol hotarator, mai mare cleat al Tracilor in Galia seJ
sprijina pe interpretarea exagerata a valorii unor fibule care,
dimpa. socotelile scolii din Kossina, ar fi neaparat gepide. E
usor sa se infeleaga cat pot trage in cumpana cateva descoperiri intamplatoare de obiecte atribuite mai mult abusiv eutarii categorii, germanice. Textele bizantine au fost rAu interpretate de cineva deprins a lucra numai cu traducerea lor.
lar etimologiile, i pentru Hurl, sant, cum s'a doiredit uslor,
Cu totul fantesiste.
Ciudatul Geograf din Ravena" e sin,srtuld care hotaraste
apodictic: Datia clime modo Gripid;i scribitur", adaugind apoi

acolo sant Avarii: Hunii i Avarii"4. Dar acesta Mi

face &cat s. arate a e vorba, Au de vechea Dade, ci de'
parka din cea nomi ande erau de fapt Avarii, pe la Sirmiu
i Singidun. Acelasi pasagiu o i apune, de altfel: in care
ca.

acum se stie o locuieste neamul Hunilor"5, sau, aiurea,

No. 64.

2 td. Bonn, p. 319.

3 Getica, c. 53. Pentru teortia d-lui Diculescu, i Balkanarchiv, III

(1927), pp. 307-10; Revue des etudes hongroises et ftnno-ougres, IV
01926), pp. 187-91; Dapsch, In Mitteilungen des dsterreichischen
tuts, XLI 1926), pp. 428-30. V. Diculescu, Altgermanische Bestandteile
im Rumeinischen, p. 420 si urm Totul e de Inlriturat afar4 de
rofii, de primire modernA, i gdnd, ajuns insA pe cale slav4).
Parthey, pp. 28, 202.
4 Ed. din 1648, p. 25; ct led. Pinder
i

In qua nunc Unorum gens habitare dinoscittir,

I.

234

Regunul Noului August" Iustinian

Avarilor 1 Dar e o lraducere din grece5te, a unid om simplu4

probabil Italian, care serie abia dup. epoca dinastiei

Iustinian.

Din aceste s6lasuri, care se Intind de pe malurile Tisei

pInA la capitala de la Sirmiu, cetele gepide, de ciobanit,
alnd nevoie de bielsugul ierbii" herbarum copia), se ieau

pentru lupte in Italia sau la Rin, dupa o scrisoare a lui

Casiodor 2.

Procopiu-i stie tot la Sirmium i In locurile din acea parte",

aire Dacia" Ont Acoda; xtbpqc) 3, nu In aceastd provincie,

care, de altfel, la istoricul lu.i Iustinian, nu InseamnA, fireste,
malul stAng. Imperiul Ii foloseste, ca, odinioarg., pe Goti, pentru
mAruntele scopuri militare. Cred chiar c n'ar fi cu ne-

putinfri o intrebuintare a lor ca federa(i pentru a rima in

Pentru Geograful din Etwena, Schweder, In Hermes, XXIV, pp.
urrn., 471 i urm.; Gutschmid, In Kileine Schriften, V.
Pientru hotarele de la 925, Pseudo-Caesarius, In Magna bibliotheca
patrum, Paris 1654, XI, pl. 603; cf. Millkephoff, Deutsche Altertumskunde, II, p. 365 i urm. Notele lui sAnt, de altfel, adesea neidentincable. Geograful Ravenat e din secolul al VII-lea. Scriitorul anonim
pMinde, si In special cAnd vorbeste de cele don.A. DaWi", cA se In586 si

dreaptA dupl filosofa" pe eari i-a cetit

filosof" In licnbagiul

unii din ei Gloti Cu

iepocei InseamnA un tehnician, un om de teorie
num(e grecesti ca Aristarh i Melenac", care e Menelaus cu sigla
finalA nedescifratA, un Athenavichus de fapt Athanaricus, rAu cetit),
Eldevaldus (Adelwald) si un Marcomir, sau un imposibil Sarclutius,
carie, ar fi roman. Originalul e grec, cAci se vorbeste de Livanius,

loc de Libanius. Ar dovedi-o si redarea lui $ plrin sc, ca la Skeptekasas; astfel MurAsul e Marnscus. Existente originalului grec e si
mai nvidentA In numele de localitate: Stamarisca,
tec Mdptaxa
Transinarisca). V. si Parthey, In Hermes, IV, p. 134. Ricobald din
Ferrara, cronicar medieval, II pomeneste: Sexto ravennatis scriptoris, cuius nomlen non extat, qui ex pluribus scripboribus scripta
complegit". Si la acelasi, p. 135 Si Papa Agathon vorbeste de un
arhiiepiscop si filoso!'"; Mansi, o c., XI, c. 294. Pentrn originalul
gyec al Ravenabului, v. IncA Gutschmid, In Kleine Schriften, Leipzig

1894, p. 228 si urm.

2 Ceva drept InsA la d. DiCulescu (p. 65, nota 441) e cu priVire
la sAtenii romanici din Sacromontisii" si Fossatisii" semnul de
abreviare a prefficut ensii In isiiA, la Iordanes. V., In genere, punerea
la punct a mea, In articolul Une nouvelle thorie sur l'origine des
Raumains, In Reune hisf du Sud Fst europen, II, p 55 i urm,
3 Goth'ca, III, 33, 8.

Rom&nii In Imperiul avar

23g

loc pe Slavi, contra cetrora tacit de pe vreznea lut Anastasiu,

cizun Dom vedea, se *eau tntiriri la vadurile, cercetate de
acettia, de la Noviodunum i de la Durostor.
Daca ar fi fost Gepizii In Dacia, in oricare Dacie, nici
nu era de nevoie ciocnirea cu Longobarzii cari, In sKlasurile
lor panonice, erau In drum spre Italia, uncle, cu acelasi mandat
al Imperiului, care nu putea sg. retie cucerirea lui Belisariu
si a lui Narses, s'au si ase,zat. Gepizii. par Ins a se fi strecurat In blli1e lor fr acel mandat imperial, mai mult sau
mai putin explicit, pe care 1-au avut Odoacru, Teodoric
chiar Longobarzii. Acesta este, de sigur, si motivul pentru.
care, la 551, Imperiu1 Incearcg. o ofensivg. spre Dungre contra
lor, dar rriscoala bisericeascd o opreste la Ulpiana.
Observatia unei scrilloare americane, d-ra. Manley, at nu
e probabil ca grupa de ngvg.litori sg. fi 15sat numiri de lociuri,

de si astfel de urme pot s fie lgsate de laeti", adec de

elementele colonisate de Romani pe pgmantul provincial 1, poate

avea greutate si In aceastg. Incercare de a data o nomenclatur topografic germang la noi, ba Inc de forma caracteirisat gepidA.

Dar domnii In aceste locuri sant Avarii 2.

Avarii nu sant nou-veniti, ci emUita hunted, supusg, cAtva.
Limp Germanilor rdsculati contra Imperiului asiatic al Hanilor. Cercetgri recente au argtat chiar la Longobarzi
ente mongolice In forma craniilor ca i In obiceiul
In bucgti i chiar a frigerii mortilor 3, cela ce aminteste eatare jurgmant al Molossilor cu boi:. tglati In. bucg.04.

Avarii sant, de fapt, Hunii cu alt dinastie, cu altA sedominantd, dar si cu unele schimbdri. Noul Stat e
,mult mai modest decill c 1 vechiu care, cu un ImpArata,
Inza Jam Manley, E f feels of the Germ tnic inuctvions ort Gaul,
234-284, A. D. citatA i aiurea , p. 29.
2 Pentru Avari iSig'e, G sch. der Kroatt n, I, p. 55.
3 V. Forschungen und Fortschritte, August 1935.
4 Suidas, ad.
MoXweroi Niederle Manuel. I, p. 72, nola 9 vede,
fr dreptate, Longobarzi In itaxxo6o0pia; din Pr000piu, De aed.,
IV, 6; cf. 27, i In Logovardi, sat langA NIonastir. V si l Velleius
Paterculus, II, c. IV: .,Fraoti Longobardi, gens edam germana, Jeri
tulle ferocior". Rugi se gAsesc pAna jos de l ml, la N izye yi kreadiopole;

Iordanes, Getica, p. 266.

286

Regimul Noului August" Iusdnian

misca ta lupte multimi imens2., de mal multe feluri. Haganul

dispune, cum vom vedea, numai de Slavi si de ceva resturi
gepidice. Biciul

luii lama la lupte rare !Asa, In expeditilb

*nperiale, o adevarata. oaste, In fruntea careia stau elemen-

tele pure, relativ putine. De obiceiu atacurile slut nmai

raiduri, de simple cete 1.
Roma bizantina nu poate decat sa-i recunoasca,

i tncarcand de daruri pe sefii lor, noii Rani din

Panonia. Astfel o Auaria apare In inscriptii 2, numele fiind
dat i cutarii fennel: Aoarea uxor 3.
Poetul latin Corippus, supt noul Imparat Tustin al II-lea,
descrie pe Avarii aspri, cu parul ca naparaile (colubrimlodis
subsidii

capillis), cari se lasa In jos cand Ingenunche inaintea lui

Iustin pentru pace, lAnga. ei fiind Geti" cari MI pot fi deelt
Slavi sau chiar popularia romanicd trclind supt acela0 regim
tmparteifindu-se, de uoie sau de silci, la caceleafi
cum a fcicub,o fi fafd de al(i barbari.

Asa s'a tntemeiat o stapAnire de aproape doua veacuri,

numele de Avar. ramlind pana la anul .1000, si In cutare
act pontifical 4.

Fata. de locuitorii mai vechi, politica aoard nu poate fi

decal continuarea aceleia a Hunilor.

La Teofilact se vede emu Balan, sotul unei femei culte",

cleprinse cu baile, cruta i muta pe locuitorii Romaniei" 5,
de si se pretinde cA, alta data, patruxeci de orase" dalmatine dispar subit. Tudunal avar cArmuieste o lume supusk

traind In vechea ei autonomie6. TrAind In bine relaii ou

acesti clieifli i supusi si pastrAnd asprimea lor temuta. numai

pentru Imperialii bizantini, urmel- lor au putut sa

si in 'u.nele asezaminte ale supusilor: prin Avari, i Croatia
Atacuri avare xca'al.-roug ; Suidas, ad u. eiXrippnov. Si la civitoMluxv
2 V. i broom'. mea, Les Lutins d'Orient, Paris 1921.
3 C. I L., III, 6518.
$i Auarica ale lu Gheorghe din Pisildia;
Suidas, la radv^r.o;.

4 Schafarik, o. c., p. 497, nota 4.

0 Pp. 40-1.
6 DupA un izvor necunosout, Lucius, I, 8.
7 Bull a lui Eugeniu al LI-leg. 828), citatA la Schafarik, o. o., II,
p. 493, nota 7. Pfentru beledde la Avari, Schafarik, o. o. II, p..167.

Romnii 3n Imperiul avar

se Imparte in AIb

237

i Roviel. Ca r5mIsite de art avem de

la ,ei curiosul vas, mult discutat i dese ori foarbe rki atribuit,

de form chinesk de la SamniclIusul Mare 2.

Dar, mai ales, sapanirea avarg., care n'a llsat, astfel, deck
urme putine i discutabile, a mutat peste Dungre pe Slavi.
Astfel al doilea popor turanic lucreaza la tnchegarea i inMrirea poporuZui roindnesc prin aceasta curcitire a unei si-

pire vetre, precum prin intArirea populatiei de pe malul

stAng lucrase primul element uralo-altaic, Hunii.
De pe urma pradaciunilor avare, datorite lipsei de mijloace
a Imperiului pentru a-i 1;110, si nu cine tie carii ambifii

imperiale de a lua Constantinopolul, de aMtea ori atacat

nici Attila n'a voit s se mute din Panonia, unde avea con-

ditiile de viat potrivite pentru obistmintile poporului ski

expeditia lui In Galia si Italia fiind determinata numai de petirea principesei romane
puterea elementului romanic scade
tn Balcani, in mdsura in care el prin readmigrare dupd sis.
temul hun creste la Nordul Dunarii. Aceasta o observase si
Ditnitrie Onciul In studiile sale adncite asupra teoriei
Rsler"

Insusi caracterul latin al Imperiului se tulbur insI un

moment. Dupk Iustin al II-lea, Impg.ratul latin, vine Grecul
din Tracia Tiberiu4, al ami urma5, Mauriciu, e Capadocian
de la Asprus5.
1 Ibid., II, p. 294, nota 2.
2 Reo. Arch., XXXIV (1899), (lupa Hanpel, A rggibb kea4pk6r
(IV-X szdzad) emlkei Maggarhonban, Budapesta 1897. Pentru d.
Alfeildi, Dar Untergang der Rdmerherrschaft in Pan.nonien, II, Berln
1026, Avarii las Ungurilor arta, cu luptele de animale i iigarile

fautastice, aduse din Asia.

8 Cortvorbiri Lit erare, XIX, p. 432 si urm. Dar el admite o

pernraveatit ti Oltenia, nu partea TAs4ritean6a Banatului Timan

pm-tea apusleanA a Ardealulm" (p. 591). Intrebuintarea fabuloasei

Vieti a SfinItului Dumitru (Mine, Patr. Graeca, CXV) e fleutl, proa

i w prea mult incldere. Dar Romlinii rdmasi supt Bulgari

ar fi pitstrat principate proprii"; p. 599.

larg
4

Dupit Mihail Sirianul, In lournal Asialique, 1848.

bid., p, 301.

CAPITOLUL

Sintesa slavi
O IntreagA scoal de slavisti a cIutat, tanp de douX veacuri,

s tulte c Slavii au avut o iniliativk politica servia de o

organisatie militarN., a ei au urmArit constient, nu ea semintii, ci ca nattme, o ideie de Stat". Ea ar fi continual.*
acoperind In Balcani once perpetuare romanicA i once uring
ronaKneascA, p5.11 ce un epreetktor ceh, Peisker, a aijuns

Vi golua dung.rean seminth de ciobani turci cari, romanisandu-se, ar fi dat pe strAmosii nostri 1
Inceputurile Slavilor, mpriti i de cronicarul longobard
Paul Diaconul, din veacul al VIII-lea, in trei2, In aceste regiuni de dincoace de D-unlre se pot lumina numai In parte.
Am spus c nu e exclus o fiintd, a lor mai ales In Ardeal,
uncle sant atatea nulmiri topografice de origine slavg. care nu
au niciun Inteles comun In limba noastr. Ei pot sit fi Intrat
aduc

Contra teoriei lui Peisker (Die Abkunft der Rumanen wirt-

schaftgeschichtlich unlersucht, Graz 1917, earl* despee care s'a

vorbit pirea m'ult), in Festgabe pentru Losert, i Gerland, in re-

vista d-lui Bees, Byzantinisch-Neugriechische lahrbiicher, I; cf. Kadlec, In Deutsche Literaturzeitung, 1918, pky. 33-6. El credea Ins.

Romilnii au fost adui aici de barbari ca pingan, Impreunti cu

ceva Slavi, dovedindu-se mai numeroi seal mai legati de bimba
lor. V. i curioasa plrere a lui Heinrich Briken, despre o oolonisare
de terani la Inoeputul secolului al VII-lea sau In al IX-lea; Abriss
der Geschichte der Balkanstaaten, Berlin 1916 In Schriften zar
Zeit, 1, Gesch. 2): Die lateinische Grundschicht im romfinisc.hen
VoIkstum geht enNeder schon auf die Zeit des Kaisers Trajan
zurilck, der unter den thrakisohen Dakiern eine planmssige rmische
Ansiedlung betrieben hat, oder auf eine aus dem Westen der Halb-

insel stammende rnr;sche Bauernschaft die sich in Anfang des 7.

Jahrhunderts oder erst des 9. Jahrhunderts in jenen Gegenden niedergelassen hat".
2 Rev. G^t , c.

Siutesa slavl

289

ca un elem Ili al contederatiei sarmatice, g.rii alcgtuire va

ramnea totdeauna obscurg. Pentrn Slavii mai vechi In Ardeal

nu ajunge numete, dubios, de Cerna; atatea mii de nume

slave In Ardeal, care n'at. corespondentul In romgneste, se
presintg ca dovezi. S poate, iari, s ne gandim la atel
nume al provinciei Vindelicia, In care se recunoaste rg.dgeina
Vindi, Venedi, de unde si Vinlandul" Scandinavilor, Venzii
Germanilor, denominatie supt care Slavii au fost cunoscuti

pe vrem-a lui Tacit, a lui Pliniu, ca si pe a lui Ptolemeu

a izvoarelor lui Jordanes si In forma Uin Vin
De si
s'a propus derivarea Vindeliciei de la Vindilii vandali, germanici 2, numirea pare Insa mull mai veche si o st/ipnire
vandalA ln anele pgrti hu e cunoscutg4. Este si o ipotesg. calla 3, In leggtur cu numele de Vindobona al Vienei de astIzi.
Ca Venezi", OvgaccL,Ptolemeu Ii gseza rang6 golful venedic",

In Sarmatia 4. Tacit5 cunoaste pe Veneta purtgori de scuturi

cari lupt pedestri, si ei apar apoi, pe lngg. Ptolemeu, 5i

pe /art.

Cei cari vorbesc", Slavii, pentru. Romani, prin analogie,

Sctavi, de unde ScheU nostri, Slovenii, cu o ramur care
se numeste Antii, nume neexplicabil si care nu s'a transmis
In nomenclaturg apar asa In izvoare din epoca imperialA,
and erau vecini directi cu provinciile Romei 6 Impgratul
Volusian e intitulat pe o moned antiochiang la 253, Vandalle, Finic, Galindic, Vendic" 7.

Apoi, cum strava de la Ingroparea lui Attila, pommitg. de

Jordanes, corespunde polonului strawa, cu acelasi inteles, Slavii

ar fi trebuit s lucreze cu Hindi 8

1 Zeuss, o. c., pp. 67-8. Algturi numele Spalilor, cari ex Insemna
tovArg,sie", batocinai ca =mete Alamanilor germani.
2 P. 59.
3

III, 5, 19.

4 Germania, cap. 46.

5 Ibid., p. 198, nota 1. Ar fi chiar numele celei de-a patra ramuri celtice". V. si ibid, p. 229. Erau putru seanintii; ibid., p. 239.
e Ibid., i dupg manuscrise, pp. 68-9. Cf. Zupani6, In Actele congresului de studii bizantine din Atena O. In Etnologu, Liubliana 1934.
7 Schafarik, Slavische Alterthiimer, I, p. 69 i urm.; ibid., p. 73.

Pentru Spori, ibid., p. 92 si urm.

Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 68, nota 3.

240

Begimul Noului August" lustinian

Pe cei noi ii Intalnim insg. mai ales la vadurii, de-a luagul

drumurilor care duc la Bizant, cdci el n'au de gAnd sg.
aseze, necerfind o situatie de foalerati.
Un izvor bizantin intrebuintat de tdrziul Dalmat Lucius,
scrie, supt influenta continuei colaborgri militare a Avarilor

i de sigur i ea elementele romane supuse :

cgrora li se zice i Avari"2. Avarii sant aceia cari-i
?mpart dupg puncte cardinale in colori, urmand datina mongolicg.: astfel Croatii Albi" corespund vechilor Huni Albi".
cu Slavii

La &tildas delinitia Slavilor e incg,poporul dincolo de Istru"3.

Acolo hotgrnicia lui Iordanes4 pune pe Sclavini, pe Schei,

de la cetatea Novietunensis", care nu e, cum se crede de obioeiu3, oea de la Dungrea-de-jos, ci Noviohmum din susul
raului, la lacul Musianus", care e, precum o dovedeste
manusci-iptul din Viena, Mursianus din Panonia, i pg.ng la
Danastru, adecd Nistrul. Antii sa.nt la Rdsgrit pAnk la Nipru.
Dar, dupg Procopiu, Iustinian fi caust pe la Turris, pe care
li-o ofer ca s se opuie Avarilor (546) 6.
1 A se vadea si Paul Diaconul, IV, 20, pe lingA Teofilact Simokata,
VI, 3-4.
IxX46oi, oe xcd '216c4e0L; Katancsich, De lstro, p. 172, nota 2.
nacchivbv Oven cbnipmesv TO5 laTpou.

Getica,

C.

5, 23, 48.

5i Schafarik, Slau. Alt., II, p. 19, nota. El vede in lac.ul Mursianum" Halmyris, identificat cu Jacal Razelm, sau balta ling5.
oraOul Mursa" a lui Ptolemeu, pe care-1 identifica, fireste, cu Essek
(ibid.) pentru ca apoi sA rAspingl aceastA din urmA ipotesI. Si el
declarg cA nu-i prinde sensul (ibid., p. 25).
Pentru Anti acelasi,
mai departe. Se stie cl Iustinian parta titlul de Invingator al Antilor.
D. Nandris, in Reu, ist. ront, II, 393, citeaza pe d. Mikkola care, in
Sgmbolae grammaticae in honorern loanrzis Rozwadowski, ,11 (1928),
p. 111 si

urm., crede asa. Si d. Niederle admite cA ar putea fi

vorba de baltile de la Mursa, la vArsarea Savei, dar uitl pe -al 4oilea

Noviodunum; Manuel, II, p. 47, nota 1. Textul e ciar: de 1a aceasta
din urmA cetate si de la lacul" Mursa la Nistru i Vistula. De
altfel, InvAtatul ceh crede intr'o coborre la Duntire, )nai ,ales in

Ungaria, incA din secolele I-II"

p. 49). Harta d-lui

Niederle,

Manuel, I, pune pe Tiverti in Basarabia i pe Slavii transdanabieni"

In sesul muntean. Mursia, Myrsa e pomenit9 si la capatul Jaudei,

de ctitre Implratul Iulian, a inaintasului Gonstantiu, care .se luptl

In aceste pruli cu Scitii". Pentru Noviodunum panonic---Gurkfeld,
Backing, Notitia dignitaturn, II, p. 449.
6 Bell. goth., III, 14.

Siniesa slava

5.411

Duipd d. Niederle1, nit

arii ar fi impins pe Slaui, ci palrunderea slavd ar fi fost sustinuld" de Huni, Bulgari si

Avari". Cu acesi prilej si Romnii si-ar fi regdsit, prin expulsare, vechea i principala patrie. Pe cancl, dupd un istoric

grec modern, d. Amantos, din contra, Slavii ar fi trecut

frica Avarilor 2. De fapt, Intlnim, pe Slavi in servichd Avarilor i cu prilejul asedierii Cremonei italiene de osta0. lui
Agilulf s.

Invdtati ca Bury credeau cI Inc din vremea lui Iustinian

s'ar fi fAcut o patrundere In Balcani a Slavilor cu o tipa'
determinatd; bizantinistul engles admitea chiar cd Belisariu,
inseamnd, Intr'un dialect slav Albele Zori"4. E drept Insd.
cd. un Barzimeres se afld la Amian Marcellin pe vremea luptei

cu Gotii5: s'ar putea vedea In el un Barzimir sau

de si nu uildm numelic istoricului bizantin Pachymeres, unde
1 Manuel, II, p. 62. Dar el retrage oonclusi.le basate pe cele
i cinci de semintii slave ce s'ar fi aflats dupg. Moise de
Khoren prin secolul al X-lea; v. traduoerea francesa a lui A. Soucry,
Venetia 1881 , in Balcani i Slavi la sosirea lor, bid., pp. 59-60.
douazeci

2 01 6opetot yetroveg, p. 209.

3 Hfinfalvy, o. c., p, 22, a observat huninosul pasagiu din Paul

Diaconnl, IV, 39: Agilulfus rex obsedit civitatem cremonensem,

cum Slavis, quos ei cocanns, rex Avarorum, in solutium miserat".

El admite ca si mai departe, cum, in infrangerea cea mare a

Avarilor, descriisa de Teofane, VIII, 9, 41, se s000t, intre prinsi

3.000 de Avari, 6.200 alti barbari si 8.000 de Slavi, In Hanattij
avar, Avarii par a fi minoritatea, majoritatea Slavi", bid., p. 23;
traducerea lui Anastasius (ed. Bonn, p. 132, vorbeste, atunci, de
3.000 de Avari, 700 de Slavi, 3.000 de Gepizi si 2.000 alti barbari.

El se Intreaba de oe nu se pomenesc colonii nomani. Pentru

ei 'nu sant, la barbari, element militar, cum nu sant nici homines

romani In -Galia supt Merovingieni, Istoricul migar admite cu dreptate si o slavisare partiala a Avarilor, ibid., p. 24. Se sprijina si pe
povestirea despre crestinarea Bavaresilor, Mon. Germ. Hist, XI, peutru asezarile Slavilor in Panonia i opera de crestinare I a ramasitelor avaro.
Later Roman Empire, I, p. 341; II, p. 17, nota 1. Xenopol (1,st.
Rom., I) observase, in legatura cu o alta etimologie, asemenea.: Belazora, eh zorile sant rosii. Pentru ilusia Slav'ului Iustinian, Schafarik,
o. c., II, pp. 160-1 dupa editia lui Procopiu, de Nioolaus Alemannus,
Lyon, 1624 sau Colonia, 1669, ori In editiile de la Paris si Venetia).
o XXXI, c. 8-9.
16

242

Regimul IsToului August" Iustiniafi

Zns sufixul slay e posibil. Un oereetktor romian, ea LitzIca,

admitea originea slavk a localitktii Mikareka 1, supt Iustinian.

Nkvklitorii cari Intr in peninsula balcanic in aoeste coni supt aceastk presiune si-au zis Stirbi. Sporii" lui

ditii

Pr000pitt, sant, probabil, clup pArerea lui Dobrowsky si Scha-

farik, tot Sarbi, iar nu, cum credea Jirei5ek, Spalii2 de la

Jordanes si chiar de la Diodor j Pliniu, ca privire la cari
teavem nicio inclicatie. La tkrziul Eustatie de Salonk gksim
pe Sarbiotii nordki", xtlill6Ptoc IEP6t4rcez 3. Jordanes va vorbi
Inthiu
i du,p el toti Bizantinii
de ImpArtirea, realk,
intre Antii de la Rkskrit si Nord) si ceilalti Sclavi ($chei),
Venefii.

IncercArile de a gAsi alik origine numelui de Slavi decal

aceia de Sclavi" se loveste de forma romkneasck Scheiu, Scheia,
$chiauck, impusk. ca ai Italienilor (Schiavone, Schiavonia) Um-

inte de lairuinta numelor de Anti si de Veneti. Antii,

la cari de sigur trebuie s. via Antina romknAteank.4,

de

n'au
trecut n vre-o limbk medievalk,
afark de Antina noastrk
dar Venetii sant Venzii, Windischii Germanilor, cari deci au

avut a face cu ei In aceastk vreme mai ales, nu in epoca

nqmirii generale de Sclavi. Sarbii." la Romani inseamnk primirea a dona oar a numelui Slavilor i anume a lor a tuturora, ckci i Bulgarii sant pentru ai nostri tot Sarbi".

De altfel nu se cunoaste vorba scheiasck", ci numai cea

sarbeasck.".
Procopiu din C.esaneia, p. 41. Tot asa de alfii pentru o Debra, etc.

Unele cuvinte slave au trecut, de faprt, incetul pe Indetul In greaca

bizantinA. Astfel bogat, htinsari, In limbagiul lui Kekaumenos, o.

c., pp. 3, 9. $i a lua limbA", p.

9.

Spori la Procopiu ar

fi

uriasi, care e inadmisibilA, Zeit2 Pentru etimologia

schrift f. rom. Philologie, XXXVII (1913), p. 270; Jiredek, Serbien, I,
p. 66. Tot el (ibid., p. 66, nota 2) aratA cA Spori InseamnA cei
spornici.

Bospori, dupA un ms. nl lui

Pseudo-Kajlisthenes, la Nlederle, in Arch. f. slat,. Phil., XXIII 1901

pp. 130-3. Pentru etimologie, v. si Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII
(1913), p. 270.
8 La Amantos, 01 60edot ystrovsg, p. 209, nota 1. Numele de Sirbi
In Grecia, Niederte, o. c., I, pl. 97.
4 In Rasca vecini de local Romulei s'ar putea bAnui o traducere

slavA ca In forma Rzgm a Romei, Mm. Dar un Antinum marsic

In Italia, Budinszky, Ausbreitung, p.

23.

ginlesa Alva

243

O Intreag povesbe, tgrzie i Mr& valoare, Cu caracber pan-

slay, despre legkturile pe care le-ar avea o parte din aceastg.

Wultime a semintiilor slave cu noi, se ggseste la acel compilator rus eigruia, i se zioe Nestor. De mult Incg, In lata locului

discutat, am arktat puternioe Indoieli asupra autenticiatii lui

Nestor" In total 1. E doar a lui o introducere la cronicile

tulterioare. In cea mai veche formk, ouprinsul se aflk In
Cronica Volinick, admisk ca hind pe la sfkrsitul secolului al
XIII" 2, 0 cel mai vechiu manuscris nu e deckl pe la 1425,
alte doug fiind din al XVI-lea, si um al treilea cu totul nou.
Versiunea nordia." e In cole,ctia de la Susdal, de la Inc,eputul secolului al XIV-lea" ms. lui Lavrintie din 1377), celelalte din al XV lea. In forma sudick e atribuitg. cgluggrului
din mknkstirea de pesterk a lui Teodosie"; un singur manuscript are numele ckluggrului ,Nestor" 3. Acest Nestor a gcris
de lap'. nurnai Vieti rle Sfinti 4. Scoala lui Cacenovschi a okUtat

sg. argte, cum o bknuiam fgrg a cunoaste resultatul studiilor

aoestor slavisti, c nu. e vorba de o operg din secolul al XI-lea
cg. tratatele cu Grecii intercalate acolo sant falsificate
opera unor timpuri mai tgrzii" 3. Pentru Bestiusev-Riumin
Intregul ar fi niunai o archivg.",, un deposit6; i Ilovaischii
era contra autentioitAtii te,oriilor de rask i raporturi cu alte
popoare de la 'peep& 7.
Elementele slave Intrau, de mull. In servicial Imperiului, ca
Anagast i Ostrui, Antul" Dabrogeza (Dobrogost)

i Slavul"

Suaruna Svarum) 8. Ele servesc i supt Belisariu 9. Grupe tntregi, mutate din ordin imperial, se IntAlneSc si In Bitinia ".
i Iorga, Istoria Slavilor reisclriteni, la Inceput.
i Hruevsky, o. c., pi. 654 si
3 Ibid., pp. 633-4.
4 Ibid., p. 634.
V.

2 V.

Ibid.

6 Ibid., p. 635.
7 Ibid., p. 636.
8 Ereek, Gesch. der Bulgaren, pp. 78-9.
Cf. acelasi, Geschichte der Serben, p. 78 si arm.
16 Pandenko, In Lwest'a, VIII (1902), Pp. 15-62; Jiree:ek, Geschichte

der Serben, I, p. 105, nota 3. Mai tarziu, la sfArsitul secolului al

VII-lea, In serviciul bizantin, cu mi Nebulus (ibid., asupra cgruia voni
reveal).

244

Regimul Noului August" fustiniari

E evident ck Imperiul Incearck intgiu a face din SlaVi

o gardg. la Dunkre, contra Hunilor" avari 1.
Dar numai de pe la 527 inainte pune Procopiu inceputul
nktklirilor facute de Huni, Slavini i Anti" 2, si, dack tot el,
aturea 3, aratk lup tele purtate contra lar, supt Iustinian
de Germanus, acesta un general Inrudit cu familia imperiall,
schimb e probabil c Gelii." ngvklitori, dupg contele Maroellin, la 517 si 5304 eran Slavi,
dack nu Avari, cgci ei

sant c4l4ri 5. In once cas, plrunderea pe la Ulmetum

Adina sou Aldina Altina, , cum o spune Procopin 6, se face
prin Scitia Minork. Si loan din fes ca i Mihai Sirianul
vorbesc, de altfel, in genere, de prAdgetunile slave 7, servind
ideii generale, a timpulai ck Intre vecini prgclarea" i marea
de sclavi" e normalitatea. Pentru. Jordanes, dac lupta continuk cu Bulgarii, Antii si Sclavinii", e o tra.gedie datoritl
stkpftnitorilor incapabili S.

Dar, necontenit, la spatele acestor incurrsii, e vointa si interesul Hanului. Sisad, ca bifulci, se vkd astfel luptnd supt
Avari pAng. si In cronicarul franc Fredegariu din secolul al
VIII-lea 9.

Ca autonomi" apar doar Slavii de la noi la Pseudo-Caesarius lo.

E Intrebarea dacei tipul vine de la

ei,

fi nu de la iza

Precum, In luptele pentru Italia lntre Bizantini si Vitige, regele

got, intrebuintaserl toat lumea barbar de la DunAre. V. Prodopiu,
De bello gothico, I, c. 16.
2 Hist. Arcana, 18. Gf. Zlatarschi, Die Besiedlung der Balkanhalbinsel durch die Slaven, In Revue. internationale des Hades balkaniques,
an. II, tom. I-II 2-3 , 1936, p. 361.
3 Bell. Goth., III, 40. Cf. Nkederle, Manuel, II, p. 61.

4 La aceste date.

5 N'are a faoe Intinderea In Teofilact a terminului de (xet"

asup.ra Slavilor. Cf. Niederle, 1. c., II, p. 61.

6 De aedificiis, IV, 7. Cf. Parvan, Ulmetum. D. Niedeale ar fi
voit ca Vassili Parvan" O. fi gasa i urrne ale Slavilor In oelkateia
unde au poposit (Tdg ivi6eag nearocnac6Taw), pegand-o. De v., pentru
lupte cu Sclavii dincolo de DunIre, si Leon, Taetica, XVIII, 79.
II, pp. 63-4. A se vedea i Slouanske
7 Cf. Niederle, Manuel,

Starozitnisti a aceluiasi, II, p. 205 si urm.

8 Romana, p. 52.
IV, 48.
10 Milllenhoff, In Arch. f. slau. Phil., I 1876), p. 294.
9

Sintesa slavA

245

CtA vreme se admitea o pAtrundere a Slavilor mai veche

In Balcani se putea credc ca. o populatie romanicA era slab
represiniaLa in peninsula. Aslaci, caud, dapa cercetarea atenta
si a unui Reisler, s'a dovedit cal de tarzie e aceasta descindem
pana pe la 600, asezarile slave, si nici acelea prea vechi, fiind
PC malul slang, lucrul se presinla altfel, Elemente romanice
erau acolo undo mai tarziu polopul slay a inecat Lotul sau
,maj

bine a acoperit ca depriaderea unei poi limbi pe lo-

cuitorii cari, hicredintati de Imperil', printeun foedus de care

vom mai vorbi, aoestor noi asezali, inoeteaza de a mai avea
vre-un interes pentru administratia imperiala, ca pentru
istoria romana".
Un pasagiu de cea mai mare itnportanrcl e acela al unui
izuor grec care presinta fatil fri lap pe Sclavi si Physoni(i,
cari se zic i Danubiti". Physonifii stint vechii Fossatensi",
oameni din .sate", vechii localnici romdnil.
Dupa clva timp, o cercetari.. a-1mi alenLA a incidentidui
cu sarcina cazuta de pe mi catar i inlerventia anai soldat

cu torna, torna fralre, sau retorna relorna fratre, presintala

de JiDgeli ca un cas de cpmandt militara,
dar asa de
tarziu, la 579! , face sa se crada ca e In adevar vorba de
limba materna." (Turcpqrce cprovii), pentru car- o inteleg
(2,001), cari slug ropetand strigcltul 2. par oastea si e
compusii din provinciali i lupta se dr1 dincoace de Em.

toril

E ciar cA Slavii' din a doua perioadei au cunosczd pe Romani prin Germani. O dovedeste nnmele de \Taiga pe care
cei d'intiiiu 11 dan celor de-ai doilea 3. Aceasta insearnna Insa
1 Pseudo-Gesariu, In Migne Patr. lat., XXXVIII, p. 986. 01Zekviivol xal Ovaawirat, al xai 4avov6i.rat neoaayoeevewevot.

2 Teofilact, p. 99; .Teofane, I, p. 37.

3 V. .1 Jireek, Serben, pp. 64 5. Tot de aceia nurnele de Wale
a trecut la Bizant ni, pentru clemente romanice rurale, mai teirziu

pestoreA care nu mai erau supuse Imperiului. V. A. Morel, Ethnowa-

phie beige, In Revue de Paris, XXX\ II: Waelen la Olandepi. Si

Francesi In limba picard i normandA. De altfel, si Wales in
Britania Mare, Valonii din Bel,gia, VaJais In &Ivetia, Valeng'n Idngd
Neufchatel; poate i la Germani, nurnai la Germani, acel termin de
Cumanilor. Pentru \Weber'
Walvi" pentru Cumani", adeca

din Retia v. Jung, Miner u. Rom, p. 84. Cf. si I. ghergliel, Cdtevia

consideratiuni la cuprinsul notiunii cuodutului ,171ah", In Cono. Lit.,

1920. V. si Walchensel; Briebrecher, In Programrn al Gimnasiulid,
din Sibiiu, 1897, p. 6. Mai ales .Tirc6c1c, Di 1Vlachen und Maurowlachea

246

Regimul Noului August" Iustiman

cA, In mamentul cdnd Slavii au apdrul In acesto locuri,, Germani

deci Goti, Gepizi, Vandali
erau intercalati tntre
d2niii populafia romdneasca. Dar pentru aparitia Slavilor
la Dungre nu se poate lua decat secolul al V-lea, pe vremea

lui Attila, g al VI-lea. In acest moment deci erau Roma.ni

pe mlalul stang al raului, ^upt stApanirea tracAtoare a 'mor
elemente germanice. Si numele de Grk, Grcin dat Bizantinilor
de Slavi 1- a trebuiit s vie tot la Romani. Intr'un articol al
d-lui N. von Wijk 2, se admite, de, altfel, unghiul romanic
Inlre Sarbi i Bulgari.
Lauda lui Chilbudios (Xt6otnc00, din suita, comitiva" lui
Justinian (gx. Toa qoucruvcavo0 obt:qc), apArgtor al DunArii, viteaz

desinteresat, care, strateg al Traciei, a retinut pe barbari la

hotar (&7t

r Toa Icryou cpuaxt), in pArtile Turnuilui, pomenit

astfel, e fgoutA si de Suidas: cum cade el In luptk Istrul

poate fi trecut In voie de barbari". Introg Imperiul, spune
compilatorul, n'a putut inlocui virtutea unui singur om 3. In

el se poate vedea primiul din acei marchisi" dung.reni a

cAror serie va continua In epoca bizantinA. Lihnba Latinilor"
(Accs(vwv cpcovii), in cape vorbeste Antul care Inloodeste pe Chil-

budios In fruntea asezkrii de la Turnu"4, e de sigur dialectul

romanic.

UrmArit de tristele amintiri ale trecerii Slqvilor pe la Isacoea, Procopiu vorbeste de prada acestora la Uhnetum, adahgind cg. Iustinian a refAcut cetatea5, refacere cu caracter
bit, ca pretutindeni aiurea6.
in den Denkmdlern von Ragusa, Praga 1879.
Jire6ek e contra etimologiei Morlahi-Vlahi de la Mare v. mai departe).

Jire6ek, Serben, p. 79. Ca Vlah a avut la inceput sensul de

Roman", hotara i dusmanos opus celui de Sarb, o recunoaste
Miklosich, Wanderungen, pip. 6-7.

2 Thalkundige en historicse gegevens betreffeinde de oudeste betrekkingen tussen Serben en Bulgaren, in Mededeelin gen ale Academiel olandese, partea 55, seria A, no. 3 (1926); v.. i Nandris, Codrtul
Cosm'nului, II-III, pp. 644-8.
3 Epitaful lui f 534 , In Ivanov, Periorlioesco spisarrie, fasc. 62,
1901. Cf. studiul nostru Le Dainzbe d'Empire, In Mlanges Schlumberger.

4 Dupa Jire6ek, Serben, p. 82, poate Dinogetia, iar bu TuruuMagurele. E mai probaba.
5 De aed., p. 293.
6 Jire6ek, Serben, I, p. 55.

Sintesa slavl

247

In aceasta perioad avem a face, la Slavi, Cu o neasezare *cotTot), o lipsa de viata politica (dvezexot)si de randuialrt (oai zgtv
7tv6axouctcv), cum o spune autoral, de sigur bine informat, al

Strategicului maurician1. Agricultura li era stilink, ca unor

neasezati": ei au trebuit deci s'o bavete de la altii, fi iar

ni se arata tnainte necesitatea stratului de basil, ven,it de la

vechli aborigeni fi de la aportql roman. Dace!, mai trziu,

aceastei popula(ie fnsafi a ajuns a numi ca cuviate slave

ac(iuni fi unelte pe care ea lust* le-a transniis neivlitorilor
peste delnsa, aceasta nu se poate datori deceit unei influenfe
exercitate, fnldiu pe malul Dunrii, din partea acelorafi Slavi,
fixa(i acum lin Balcani fi depr'nfi ca via(a afezatei, deci si ca
agricultura, supt conducerea elementului roman-balcanic fi supt
supravegherea lmperiului bizantin, care-i acceptuse, recunoscuse f i colonisase.

Dar pe malul gang era, cum se va Invedera prin campaniile romane de pe la 600, o ordine militara si politica.
De vreme ce nu putea s vie de la Slavi, ea era datoritel
deci celeilalte popularii, pe care aceftia o acoperiau, gird' s

aibd interesul de a o distruge fi pos'ibilitatea de a o desna(ionalisa.

Nu de la sine, avAM1 o tinta si urmnd un plan apar

Slavii, ci, cum, am spus, ca robi al Avarilor, mdnati de trausii,
precum Germanii fusesera astfel In secolul al V-lea supt seep-

trul lui Attila2.

Slavii fiind pe la 600 de foal-le multa vreme la Nordul
Dualarii 3, Avarii trag spre ddnsii pe acei sefi slavi cari, in
aceast diregie, pot folosi mai mull. Astfel, pe la 560, Me1 $i la Mtillenhoff, In Arch. f. slay. Phil., I 1876), p. 294.
2 Unele idei juste la Reisler, Ueber den Zeitpunkt der slauischen
Ansiedlung an der unteren Donau. Astfel p. 93: W lche Rolle die
Avaren dabei gespielt haben, gehifirt zu den vielen unaufgehellten
Punkten dieser Vlkerverschiebungen. Dass sie tiler Ausbreitung der
Slaven nicht fremd geblieben sein kifmnen, ist gewiss". Cf. Iorga,
In Revue hist. du S.-E. europen, VII, pl. 1 i urm.
8

$i Kopilar era pentru aparitia mai veche a Slavilor supt alb

nume, In Kleine Schriften, I, p. 23. De v., pentru Slavii de mai

tillrZiu, Strateff'cul lui Maur:ciu, XI, 5. Si al Jul Leon, e 18, 79, 99.

248

Regunul Noului August" Iustinian

zamin, fiul lui Idaizios si frate cu Kelagastos, merge la Avari1.

De sigur din partile de cdtre Tisa a vertit aceastA solie a

Antilor la Avari, de mult stl.pftni aici. El avea s se pliaga
de prada suferitA, de ocuparea de teritorii, de luarea de
robi, ca pe vremsa cnd Attila fAcea aceleasi lucruri pe acelasi
pAtrant 2. Sola', socotit ca foarte periculos, e ucis, si loi asu

sOli ai Avarilor la Selavinii de sap!. un Daurentios plAtesc

cu viata obrAzn,icia cuvintelor lor 3. D3ci, o bucald de vrene,

raportnrile furl ca de la ImpAralul mongol la sefii de semintii asezate prin sate* Incunjurate ca sAmAnaturi4.
Avarii, cari apar chiar ca aliati ai Bizanlinilor, ca cari au
un foedus, se laudit cit au liberat In rattle Sirmiului pe
IRomanii" luati in robie de Sclauini. Acestia li sAnt tributari
dar Ili% adesea termenul cnd trebuie sit sosaasclt banii la
Han. Cuan acesta face si un pod pe DunAre, triebuie sA se admitA cA si el aduna mesteri ea Decetal. Contactul ca elemental

roman II face, de altfel, a jura pe Evangh:elie, dupA. Implinirea riturilor celor stravechi5. El reclama pentru. sine Sirmiva si insula, dar admitea ca locuitorii sk pArAseascA. orasul (i.

Locuitorii sdnt pentru predare, la care ImpAratul trebuie,

dupA o lungA resistentg, sA. se Invoiasc.. Li se dase voie FA.

iasA cu o singtal bainA pe ei 7, dar e sigur cA majoritatea,

ca si Inaintasii lor fatA de Huni, au preferat sA rAmAie.
DouA cronici contemporane ni IngAdule sd vedem ce s'a
petrecu,t la DunArea-de-jos In ace A timp.

Navalirile auare ar pdrea set fie ace1ea care au fmpu(inat

elerzientul romanic, pe care-1 putem numi ronkinesc, pe malul
drept dundrean. Teofane aratA limpede cA In cea de la 579,
Haganul, rupAnd Invoielile, a atacat strasnic Moesia si Scitia,
1 Menandru, fragm. 6 qi. 48.

E curios la Jordanes, ed. Mommsen,

121, numele regelui ant Boz, bltut de Gotii lui Vinitharius la

care Irma nutnele de Venet ; cele cloud' sernin(ii, care poate nu erau
r.0 desdvdrere de alt neam, represintlind fiecare o altd sintesd, se
p.

dugnuln'au.

2 Menandru, l. c., sau in Fragin. hist. gr., IV,

3 Ibid., no. 48.
4 Ibid.
a ibid., n-le 63-4.

6 Ibid., no. 64.

7

gaenaz6)' Oro) a8e,66Aatov iv;

Menaudru, tragm. (!(j

581)

Sintesa stavA

249

ruindnd Ratiaria i Bononict fi Aquae i Durostorul f i Zaldapa fi Marcianopole"1. Sc da alunci, din ordinui lui ComThentiolus, generalul imperial, de subordonalul sau, Caslus,
tot elemente romanice,
o lupta invingaloare la Zaldapa
ciliar, patria lui Vitalian, pe eand Marlinus loveste lng noua"
Tomi pe Haganul insut4. Dar Commentiolus strica resullalul
'campaniei retragandu-se la Marcianopol. Castus Insusi trece

DUnarea si e rail batid si prins de Hagan, care se fntorsese

dincoaee d2 apa, in ses 2
Cu prilejul luptelor ce urmeaz se produce sema povestita
de Teofilact Simocala ca si de Teofan a sarcinei ce cade de pe

un catar, me al Unid soldat, ci al unuia din teranii locati

intrebuintat la d-usul bagajelor (cp6p-co0 : e vorba, In adevar,
de stdpanul anirnalului" (ascricerc% to9 c)ou). Nu un camarad,

ci un lovaras" al stdpanului" (i.scdpc 'Zoo zarce-cou) intervine

spune acestuia ceva In limbq parinteascd", locala." 2 Nu
stiu ca vre-odala legionarii sa se fi agrait cu. trate". La acest
nu solda tu In vechitl
strigal se sperie popoarele", Xaot
sens al cuvantului, ci localnicii adundti (lupa obiceiu supi
steaguri, si se naste panica, Avari si Romani tugind de o
potrivA inaintea primejdiei neobisnuile. A se observa si ca
aceasta s'a petrecut la N-ord de Balcani, din clisurile earora
iesise, pentru revansa, Commentiolus.
Ca distrugerile" de care orbesc izvoarele bizantine acolo, la
Marcianopold,
Bononia, Ratiaria, Aquae, Durostor, Zaldapa
sant ceva cu total relativ o arat. si, Indala dapti marea nava.lire avara, znedtul romanic n-atins pe care, Tuteo noua campanie contra Slavilor, a $eheilor, l Intalneste generalul bi-

s, ....

Cu numele stricate ; Torra,) r<ii het 6 T 'A6decov xayvog, rec eagovaet

ata26aag, rliv re Mvalav mal IxvOlav xarenaiaet 6etv&g, xaraareirpac x4v re
doecroilov xal Zaeaci6a (sic) xai
`Partdecav >cal Barvoviav xal 'Ax7

Maexiamjnokv ; Teofane, p. 396. La Teofilact, p 48, forme mai bune:

Tropeul.

2 Ibid., pp. 87 i urm.; Teofane, pp. 396-8.

3 Teofilact Simocata, p. 99; Teofan, I, pp. 397-8. Si vechiul comen-

tator, Iacob Goar, credea cA e vorba de voces italicae"; v. II,

Si Anastas.0 Bibliotecariul, traducAtorul In latineste al lui

p. 469.
Teofane, scriind: .forma, torna frater", traduce dominus animantis"
si populi" II, p. 117).
4 Teofane, pF0. 395-6. V. mai sus

250

Regimul Neului August" Iustinian

zantin Priscus, supt enereeul ImpArat capadocian Mauriciu.

IntAiu Mauriciu Inshsi lase ca sl. vadA cele stricate de

barbari"1. Expeditia urmAtoare n'u. se IndreaptA contra Slavilar ca atare, formAnd un S'tat san, trAind In seminal bine
determinate, cu caracter politic. RIzboiul e contra Avarilor,
cArora noul ImpArat nu conslinte sA li mai plAteascA tribut".

Se vede unja pe care o urmeazA barbarii, cari trebuie sdli

fi avlut, pe 1Ingd ringul" panonic, un al doilea sala f in
Bugeac, Intoc.mai cum va fi casul cu Tatarii din Crimeiab
cari-si vor face 'un al doilea cuib aioi, de-asupra gurilor DunArii. Horda merge spre Drizipera sau orasul Si. Alexandru 2
si spre Anchial. Drizipera e apidnatc1 de provinciali, i minunea
aparitiei unei Inchipuite iesiri de ostasi care sperie pe Avail
e luata de sigur dintr'o altA viatI a Sfntului Alexandru deal
c,ea cunoscutl.

Ca rAspuns la acest atac In care Haganul e lnselat de

amenintAri transmise viclean de ImpArat vine ac'um expeditia peste DunAre a lui Priscus, pe care o descriu pe laxg
si Teofilact Egipteanul si -1.1ugArul Teofan, care reproduce
cu tmele schimbIri aoelasi izvor.

Deci la 584 sau 585 toate puterile romane" merg spre

DunAre. Evident cA e vorba, nu de DunArea apuseanA, unde

era centrul avar, ci de acea regiune secundarl, subsidiar,

de unde plecase atacul. Ca scop apare aici, fArA a se linea
samA de rAzboiul cu Avarii, cam ar fi fosi terminat prin
tratatul Incheiat de Haganul speriat cu, Priscus, Impiedecarea
semintiilor slave de a trece raul" 8 Acestea nu pot fi decAt
In aceiasi direct* dar nu In stepa bugeceanA, nepotrivitA au
felul lor de a trAi, care nu patea fi Ince al unor agricultori
seriqi, ci prin pAriiile de rAuri si lacuri dinoolo de cealallii.
stepl, a BArAganultai, pustiu care represinta pentru ei aoeiasi
imposibilitate de a local. Nimia nu-i aratA In muswIe sri In
vAile Iniuntelui, uncle nu au lAsat nimic ca nomenclaturA.
1 'Ee77,1061) crih) alisorg MavetxtogPidav sec 15nd retv 6ae6dQcov xaveareappiva.

Evident a Slavii, cu ,,chitare" da la capAtul Oceanului apusean" pe

catii-i aflA (p. 414) nu pot fi Slavi adevarati.
2 Din greFall identificarea se face cu Anchial. Acelaqi povestire
la Teofilact Simocata, p. 248.
3 La Teofane, p. 417: 6am zci Ex2a6tvan 10vti Stanee4acu secoMati.

Sintesa slavg

Regiunea locuita de ei

o alta e aratata de nomenclaturill

In partile de spre Portile-de-fier, i acolo e, de sitgur, o
ramurd deosebitd,
se defineste i prin numele raurilor,
singurele slav3 In sesul mluntean: IaLomita, cu. afluentul Prahova, si Ilfovul, Neajlovul g Glavaciocul, raurile moldovene511
fiind tu legatura cu, cqezdri de Slav; nordici, cari se intalnesc
Seduirnle i in partea ritsdriteand a Ardealultd.

Ca e vorba de o revansa contra Avarilor, singurul factor

qi politic si militar, o dovedeste faptul ca Indata Haganul apare

In numele supusilor de cari se serveste si ale cdror

le polnenefte el, Slauii trdind Vt condirii care nfu-i silesc la
prdzi periodice. I se raspunde a stile imperiale n'au plecat
contra barbarilor", ci contra Slavilor. Ca agestia nu sant considerati ca barbari", aoeasta aratA, pe de o parle, simbiosa
tor cu elemental romanic de la Nord fi Vest i, pe de alta,
refusul Imperiului de a considera ca pierdut ao31 mal dunarean pe care-1 Intarise asa, de put-rnic Iustinian
In fruntea Slavilor, av'angarda obisnuita a Avarilor, se afla
kin Ardagast, al carui name e si In ce priveste finala
v.
Radagais g sensul germanioului gast
sii In ce priveste
rAdacina
v. Ardaric
gotic, gepid", daca voieste cineva:
semn al celeilalte simbiose, prea mullt ig,norata, germano-slava.

Dar si Bizantiuli au la ei Slavi supusi, muai autentici ca rasa,

unul din ei, Tatimir,
v. si Tatos de mai tarziu , e ames-

tecat In istoria acestor lupte.

Cum Ardagast se gateste .a prada i aici se pastrea41

cu multimile
Slavilor", e surprins noaptea i fug- calare pe neInselatele,
,i1prada" o fac apoi Romanii, pe tara d'imprejur" 2.
De aioi se va ajunge la Musokios" oel tradat de un Grepid
vechea expresie militara romana, Tcpcztsscv

care e crestin,
Gepidul aOrand individual, lar nu ca
grup i regele" Insusi nefiind aratat ca al natiei sale,
vag, ca al barbarilor" 2 Crestintatalea Gepidului indreapta
V. Iorga, poque et caractre de l'tablissement des Slaves dans
la pninsule des Balcans, In Revue histf du Sud-Est europeen, VII,
1-17 (citat).
2 TO met 'AeSciyaarov &tax4203)1-K rbeav ; Teofane, p. 417, Teofilact
Simocata, p. 253.
i locul corespuniXtor din Teofane. Gentzon
3 Ibid., pp. 257-8

din armata romanX Teofane, p. 419; Teofilact Simocata, pp.

260, 275) area i el o origine gotia.

251,

252

Regimul Noului August" Iustinian

la o simbiosd gertnano-romanicd Iu regiimik apusene, de unde,

prin intercirculatia Stahlltui avar, a trebitit s vie barbarul.

Pe,ntru a se aju.ng- la acestgiall set se trece rant, care nu
poate fi dealt sau un brat dundrean sau un afluent oarecare
al fluviului. Nu Se aratd Iasi prin nimk ca Dundrea sg. fi fost
trecurta altfel decAt pentru, surprinderea contra lui Ardigast.
Se vede barbarul petrecAnd cu prilejui unei pomeniri a m9rtii
fratelui, cela ce ar trimele la obiceiuri crestine, deci la Insusirea religiei asociatilor romanici, daclei el insuti nu hicea
parte din acettio, si Imbdiiindu-se ca Bogdan-Voda dind Pet,ru

Aron 11 va ,prinde asa beat dup'i ospdtul de la Reuseni. Si

Tatimir, lrimes ou robii, se Imbglase: se vede, d'e o parte
de alla a Dundrii, o regitme de vii
si cele de la Si.listra, de orighte romand,, cum se recunoasle si din datinele
culesului, se pdslreazg. si ping. aslAzi Ja cei devcuiU Bulgari.

De altfel si nvingorii cari kl.0 prins viu pe rege" se 'Lubala

erau s pgicasc hiLocinai ca ai lui Matias Corvinul 111
noaptea de CrAciun la Baia, asa de mull scene asdmangtoare
revin in cursul istoriei.
Musokios al lui Teofilacl. Siniocalq.1 si Te,ofane2 e mina asa

cu sens de rege, de aim barbarii sgi

s'a Xacercal si o elimologie germanicti.2
deci nu este un uume propriu; originea cuvantului, evident rdu transmis, trebuie cdutatg. In limbile slave. D- alminteri se ggsesc si formeLe Musugios care
ar reduce la Musui", si NIonsugios, deci Monsui",111Ausui";
traducerea laling are Insg. Musacius. E o asgmgnare evidenid
cu Musachia albanesd, si. la ac,ea.s1-1 origiw-a e in Musat

Musa), a cdrii origine pare a nu fi slavg, ci iliricd. Informatorul, descriitorul oficial al campantici pa care-1 reproduce
Bizantinul din Egipt si Teofane, nedeprins cu aceste loe un
arhaisant, si-a putlul iiichipui cd e un mime de delimitate.
Spre a prgda" la riindul lui revine In auul urmalor Priscus In locurile acuma Wale. Se cauld robii barbari de cari
au atata nevoie Romanii. I se ordond a si ierna acolo, cela

ce nu place ostirii care va pune capdt, pentru aceste slrapate i neplata

eroice. Priscus e cleci inloeuit

la conducere.
Movadxtov Tdv Asyd,uevov eijya Tfi rq.-v 6ae6decov
'Enircipav y
Toa iblov (168496 ZWerclev;
s Diculescu, Die Gep,den, I, pi 221.

Teofane, p. 418.

Femei barbare (Gotc).

Sculpturile de la Tropaeum.

Fig. 24.

XVIII.

gintesa siaNtg

253

bar oaslea barbara apucase a trece Dunrea, si iargsi Haganul apare ca stpan la el, cerndu-si partea de prada de.
la propriii si supusi. Aoeasta i se restituie, Romanii pislrnd
lucrurile dob'ndite1.
IndrIzneala unor cele slave, ajunsa, de sigur dup indemnur
vicleanului Hagan,. Ong In margenea Capitalei, face pe Mau-

riciu s trimeat pe frat-le sIn grail bolnav contra slasurilor

dungrene, de mide plecaser jafuitorii, asemenea cu ace16

cete pe care Mihai Viteazul, ridicat contra Turdlor, le va

trimete i png. la Adrianopol.

Petru ajunge la Dungre, si la vechea Novae a lui Teodo-

ric gseste, ca fi cum n'ar fi foe cu ctixi ani numai In

urma distrugerea" avara, serbarea hramului Sfntului Lupus.
Trece la Kuriska, la Asimus de unde Osma . Afl militia, cu
fruntasii ei asemenea Cu aceia pe cari i-am eunoscul in toate
aukonomiile, din Apus ca si din acest Rgsaril. SAM. oarneni
bine inarmati si viteji", gata, in once clipl, sg. luple 2. Aceste
Insusiri le au insa pentru ai nurnai, pentru apgrarea locala.
Refusai deci s pargseasca orasul i s se confunde eu grostd
armatei romane. Cnd un sol 11. atnenint, ei se retrag in
biseriei i Incuie portile. Cnd se trimete alt sol, un Roman,
scribon"
primul fusese barbarul Gentzon , ca sg con.
voaoe In lagar pe episcop, oettenii, adunndu-se din toate
casele" (navootsr.)11 goncsc si Incide acum portile unor

care, In ciuda Avarilor, erau deci in picioare. Impratului

ins, tocmai cum o vom vedea In Tesalia pa vremea. Vla
hului Nicolit, din veacul al XI-lea, ii strigg., ca s arte
snt credinciosi, loiali: int-u multi. ani" 3. In aceste conditii,
nu-i rm.'ne lui Petru decal sg-si caube de drum.
In cale, el va gsi Bulgari, al(i supusi ai Haganulut, oameni

de rasa Mi. Nu-i poate birui. Si acuma vine iargai, ca s

ceara socoteal, omul Haganului: i se restiluie prada Indoil
pentru a-1 tinea pa loc.
Slavii snt deci lsati n sama lor. In locul lui Ardagasl e
acurn Piragasl, pe care iraducgtorul Iatin 1.1 dg. ca Pergast".
El apr vadul, cum o fac viitorii Domni romtini contra TILT'

Va gasi In Tracia Inssi Slavi pradnd Cu succes.

2 'Eeminatg xal dvdesta (Teofane).

3 E6sotlitovr (ibid).

Se pomenesc i Pistos, Zaldapa, Iatros,

leaterkion; Teofilact Simocata, p. 273

/54

Regirnui Nouiui August" iustiniati

cllor. nota bizantina

inc( trisa
Piragast e ucis cu o
sgeat. O noria prada se iea pentru a fi apoi In parle

pierdutA prin Tinuturi care se descriu, precis si competent,

ca fArA

cela ce ar fi margenea BArAganului. Se ajunge

fnsA la rul Ilvakia", mi Ilivakia" la traducAtori:

Helicia), care nut poate fi Ialomita, avAnd cu. total alt sunet,
ci Ilfovul 1. Pentru acest insucoes, Petra e Inlocuit ca Priscus 2
Acesta se Intoarce la Novae, ca trupe scAzirte, la 590, pretinzAnd, In explicatiile oerute de Hagan, c. a venit la All.toare, dar afirrnAnd c. local e al Imparatului. Prin BArAgan,

prin Borcea, ande e ins-ula Dunkrii", comandantul roman

knerge sk IntAmpine pe Hagan, ooborit iarAsi din Bugeac In
Scitia MinorA, la o Constantiola, care se aratA a fi pe malul
apei 3.

In oearta cu monarhul avar, acesta amenintA cA va

distruge cinreci de cetiiri rornane". Atunci, Priscus Inainteaza

Cu dromoanele, pa Dundrea romanil, pAnk la Singidunum, ande
e centrul barbar 4. Haganul va rAspunde In primitvarl cu o
coborIre in Daltmatia.
La 592 Insg, teatrul rzboiului se mut. lar In Scitia MinorA,
Avarii viind la Tont, tunde, In
Pastilor, Haganul trimete
patru sute de cAruti de hran. Romanilor flAmAnzi, cari rspund en daruri indice": piper i mirodenii, care-1 gases o la,
o neidentificabilk cetate Thermios (traducAtorul confund. cu
Sirmiul) 5. Sutele de ciar* aratd aici o agriculturd pe care n'o
tdceau barbarii.

Lupte urmeaz apoi cu Commentiolus venit ca ajutoare.

Invins pAnA la Drizipera, generalul imperial e rdspins de
ta ziduri de Ore locuitori: se repet. astfel, Intr'o formA mair
gravA, casal de la Novae. Dar prin aceasta el isi atrage urgia
Avarilor, cari ard i biserica SfA.ntului Alexandru, batndursi

joc si de moaste. Iarsi din povestirea orAseneascl a vietii

Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simocata, p. 279.
2 Tomaschek vedea In rAul Paspirios" unde se luptaserA, dincoaoe
de DunAre, Bizant;nii cu G41E, un PazApttrAu (1); v. Zeitschrift f.
&ten'. Gymnasium, 1874, p. 147; Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simocata, p. 258.
4 Toorilact Simocata, p. 288; Teofane, p. 427.
4 Ibid.
5 Toofane, p. 429 Teofilact Simocala, pp. 293-4

Sintesa situ/I

santului se iea pedeapsa care ajtmge pe profanatorit. Uciznd

robii nerg.scumpgrati, Avarul admite granita Dunarii numai

cu un spor la tribut de 20.000 de monede 2.

Pacea e ruipt Insa. curnd spre SindidunuM i Viminacium,
care e Mai intact. Lliptele se dau aici, la vad, Haganul plzind

toate trecerile prin fiii s.i, cari pier intr'o luptA descrisA ou
minuni ca In alt viat de sfant. Peste Tisa sant surprinsi
Avarii la ospete, Gepizii, alti supusi ai Haganului pAtimind,
ca fi Slavii de la Apus 3. Se ieau i altfel de robi, pentru cart,
la pldngerile Hagan ului, se d ordin de la Constantinopol ca
barbarii" singuri sci fe restituiti 4, deci nu fi
a diror presen(ei e astfel adeveritcl.
De aici Commentiolus vine la Novae si caut prin bgtrIni
calea Imp5xatului Traian" 5, ajunsA grea 5i din asprimea iernii

Comandantul pierde multi ostasi pe o astfel de cale 6.

Cum, In 594, Avarii apar la Cataracte, se Oteste o nou
expeditie romand, Haganul apArandu-se In Scitia MinorA, la
Gonstantia. Maurici,u trirriete din nou flota pe Dundre. Un
general cunoscut, de origine barbarg., Gundois Gudois"), e
trimes peste rau sg. culeagI alti robi.
aici apare o ala populatie cu totul deosebitA. Haganul
trimete pe Apsih cu multime, ca sI distrugcl neamul plutafilor
care era prieten ca Romanii 7. Aceftisarideni, asemenea ca
Brodnicii de mai tcirtiu, stint clovada cea mai lcimurita a
ptistriirii, pe ambele maluri, a populatiei romaneti. Dar ei
nu se lasei i trec la Romani: aceasta fcictindu-se, partea ce
era a barbarilor a treaut la Romani"8.
Am Azut mai sus sutele de cgru.ti cu hrang, pe care Haganul le trimesese Imperialilor. La sfrsitul Domniei, care se
' Teofane, p. 431; Teofilact Simocata, pp. 297-8. Ziatarschi, In Rev.
intern. des t. balk, an. II, I-II (2-3), 1936, pp. 368-70, IncearcA, 15rA
motivare, alt cronologie.

2 Teofane, p. 432; Teofilact Simocata, p. 299.

3 Teofane, p. 436; Teotiiact Simocata, pp. 315, 318.
4 'Anvdoir-vcu Tcp xaydvcp TO'bg 6ap6cipovg 06vov.

5 My &My Tparervov Toi; 6aaaiwg. V. i Teotilact Simocata, p. 320.

6

Se pomenete atunci

i vechea localitate Carpiana; Teofaue,

p. 437.

7 'Onco sc) rv vavvciiv &aim 10vog, cb atpisaxor ram Pay.salaw.

Totirov r5i iyevoisivcru, sc-ip 6ap6decov [la

neoa34077 Tag 'no/calms; pp. 458 9.

Teotilact, 'Amoy

dadlsocEttc

2A6

negimui Nautui 61;gusi" tustinian

va sfirsi tragfin, a lui Maurioiuf vedem maw,' de la Gindeis

trimeata neaparat pentru hrana Capitalej care artia

impotriN a lui provisii din piada de la Dunare: sa-i aduca

previsiile de iarn& ale poporulud."

panem et circenses!

din rara Scheilor, pentru ca s nu fie silil a da Romanilor

annona publica" 1

Cronfca dunareana pe care am avul-o pan aeum

si ilu
Intelegem cum excelentu.1 raport militar reproduis de Teofilact a putut fi calificat de un cereetator asa de inteligent
cum era, de sigur, Rtisler, ca fir nicio valoare, fiind o
adunatura de stiri neintele,se si adesea neinteligibile" 2
*Meeleaza in compilada bizantina cu care trebuie sa ne multAmim.

Se shnte lima, pe vremea -rind Egipteanul Heracliu duce In

Asia lupta contra Persilor pentru cruica, cu.m la Dunare stau
lagarele, ispitite si de Sahul Cosroe: Avari, Bulgari, Slavi
Gepizi" 5. Cnd apoi Imparatul Constans, eu numele
inteo Iume din non cii aplecari latine,
unde gasim o Martina, un nou Constantin,
se va muta la Siracusa si va vrea
sa faca din vechea Roma capitala sa, e firesc ca pirdsirea
Dundrii in voia cui urea s'o treacei
si de aceia jiu mai
&ant lupte
sci continue. Asa se va mierge pana adanc In. a
doua juznatate a veacului al VII-le; cnd vor aparea i Bulgarii4, de cari va fi vorba aiurea.
Scitia Minora -e hisa, acum, intreaga invadata. Si Halmyris
Solmorus" , in legatura cu scoabenea &aril. din Mare, va fi
luat'a de barbarii veniti pe ghiata 6. 0 astfel de viata continuu
amenintata o adevereste, probabil pentru acelasi secol al VII-lea,

cutare inscriptie de la Marcianopole, a unui Marcel care

fusese decarh" In bandas al lui Dhidus, care comanda, In
calitate de comes, In castelul Rhuvis 6
Tee xelyeetvcig cbroreopig Tcrel Am*" he vig rsiv 2x2a6wciv xcheag dedaaa0as

&con in) alyzoala atr4ang dvareaa0fi rag `Pcopalotg xaedaxeaOcet: p. .442.

Observath pgtrunzgtoare ale lui ROsier, Zeitpunkt. pp. 110-1. Cf.
Kretschmer, in Arch. f. slam Phi!., XXVII 1905 , p. 23.

a Eine Ansammlung unverstandener und oft unverstiind/icher Nachrichten"; Zeitpunkt, p. 96.

8 Trad. Zotenberg, p. 535, In Notices et extraits des mannscrils

de la Bibliothque Nationale, muw.

4 P. 545; cf. i Old., p. 485.
5 Philostorgiu, X, 6.
Kalinka, o. c., c. 284, no. 360.

intesa slava

257

Daca privim la aoeiasi epoca in domeniul romanic din

Apust, constatarile corespund acestora, In care, la 582, vedem
fugan i cu tesaaruI lor In Sirmiu 1.
La 603 1,noetgazd inscriptiile de la Salona 2, de si nu si viata
civilisata acolo, populatia, Ingra.madita supt porticele imen-

sului palal al lui Diocletian, hind In legatura ctt civilisatia

roman de ambele p6rti, pr:in Mare. Cas extrem de interesant,

care Invedereazd cum se putea trai, si In conditii omenesti,

Lira. a lasa urme de viata pe marmura.
Cu biruinti l Infra.ngeri Mauriqiu se putea intitula si Antic" 3. Monede de-ale lui s'au aflat pana. si la Kallatis 4, pe
o vreme and, de altfel, regele spaniol Recared copia trientil
aoelwiasi Mauriciu cu Ma", care, de sigur, nu e Marsilia"
el moneta".
In cursul acestor expeditii, gasim Inca la gura raultri Isker,
In fata aceleia a Oltului, Palatiolum 6 Si la Pientis, Cuppae,
Taliata se mentinea viata roman/ 7.
Chiar In aces te locuri, la acel Palatiolum si la Securisca,
se produce revolta care Hon din salbatecul ,otnturion Iraq
Phocas un Imparat, ceia ce va aduce ca Sclauinia dunaneana
sa fie lasata I,n pace8,
O mare inscriptie de langa Soliman-Chioiu vorbeste de un
pod, de un atac la Constantia si la marea livada."(?), de o
fixare de hotar Intre cetati, dr.r mai ales de Slavii cari sant
I Build, Bull. Dalm., XXV (1902), pp. 197-212.
2 bid., XXIX (190G), p. 268 si urm.; la Jiredek, Gesch. der Ser-

ben, I, p. 95.
3 Gasquet, L'empire byzantin et la monarchie tranque, Paris 1888,
p. 192.
4 Tafrali, Rey. Arch., XXI (1935), p. 290.
6 Victor Langlois, Rev. Arch., V2, p. 603. Cf. Mionnet, De la
raret et du prix des monnaies romaines, Paris 1815, p. 491 i v.

Eckel, o. C.
6 Teofilagt, pp. 32g, 324.
7 Cf. Resler, 1. c., pp. 112-3.

8 Harta larga a Imperiului pe care o descrie elocvent Heisler

(ibid., pp. 114-5) e de fapt cea adevarata. El observa tot aa
Sclavinia" atacata, o jumatate de veac mai tarziu, de Imparatul
Constans nu e cea de la Dunare, l. c., pp. 117-8. E de sigur cea
din Macedonia.
17

2t8

Begimui Notitui Atigust" Instiniall

supt Imparatur i si de ceilalti Slavi nesupusi", de robi(1),

strategi, crestini", de lurm trhi, spatari, comiti", de suflet
pentru suflet" 2

Dar o Romanie e pomcnild documentar, mai mull In sens

popular, In lata cu tiritoriu1 avar 3. Daca ostile calare mergfind contra Constantinopolului o ieau, din Parionict, de-a lun-

gul Dunarii si pe coasta MIrii dobro gene 4, e cd acolo se

afla intretinere si praca

In aceste conlinue conflicte, pe ambele maluri necontenit

nedespdrtile ale Dundrii, Ardealul singar nil ucase niciun
rol. Avarii n'au ce lace cu el: viata lor de popor al stepei
nu se poale deprinde Cu noul fel de hrafnire pe care 1-ar
cere conditiile geografice de acolo. Slavii nu mai au ce auta
aceastrt directie. Ei vor cauta indald pe (load linii: pe
aceia a Scitiei Minore si pe aceia a vadultti de la Silistra,
de o parte, pe a Portilor de Fier, de alta, drumul cdtre prada
ilmperial a Balcanilor. Trebuie sci se admit deci forma(iunea acolo a unor Romanii isolate, ca sefi cari, recunoscand

tn fond autdritatea Inydratului f i poate de forma a Hagavor fi fost reiste duci de sistem roman, inainte de
a li se da titlul sial, de uoevozi. Incd o 111101-tire romdneasc5

desfAcandu-se de la sine, acum ca si in epoca bronzului.

Anume Incheieri se desfac neted din cercetarea tuturor izvoarelor contemporane.
Slavi venisera din slepd, i, strdmosi ai Rusilor de astzi,

fdrd a se ascza si a crea mi Stal, ocupau, de sigur, Moldova

de asldzi. Altii sdnt cei din stepa nrunleand.
Din nou deci, peste vre-o trei miii de ani de la epoca preistoricd, lumea. dc peste Dallare se deslace in dourt. De o
parle, cea deschisd ctre slepd, aire Asia, lumen regald, eare
e mutatd si la Dundrea mijlocie. De alta, in prtrtile, unde s'a
constatat, fatd de civilisatia ucraino-rnoldovo-seettiasc de la
E doar un b.
2

Skorpil, In Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 215. V. si cea din Madera;

ibid., p. 248.
3

Brungmid, In Eranos din Viena, 1893; Byz. Zeitschrift., III

(1894), p. 222.
Jire'dek, Gesch. der Serben, I, p. 85.

Sintesa slavg.

2514

Cucuteni, cealalta, din Ilfov i Vlasca, avnd prelungiri spre

Vest, o mai modest lame populara. Si neled se deosebesle si,
spre Sirmiu i Singidun, coltul oltean, cu alta orientare si di.

caracter. In sesul muntean sAnt democratiile" d- care vorbeste i izvorul bizantin, pe cand aceastalalta parte e kgatura
eu lumea In care Avarii, cuibariti In pusta Isi latind
panirea peala si raza de temuta influenta din Sirmiul
Singidunul, In &farsa cueerite de d'alisa, pdnd in Dardanial.
In aeeste pdrti insd e legdtura ca acel eurent slav', pornit

din Panonia ini, mide a putat sd-i atragl si

coloniseze

Statul parasitar al Avarilor, ca odinioara Atina pe

oolonii romani; e curentul care navaleste In Vestul peninsulei,
peste o populatie adnc romana, traind, In mutile ca paslori,

ca agricultori prin vi, pe malul marii ca oameni din eelati.

Se va petreoe, aluraei, In acesl. Unid dalmatic un prooes de
mai mulle veacuri, care, In conditii Intru egva deosebite, se
Intillneste si in Grecia, ea 111A,5i cuprins In acesle Sclavinii
de legalitate imperial t. Seful croa" stapnesie pIna In margenea

cetatilor, care, dese, bine poporate, bogale, se branesc

negotul cu o Mare de veche cultura. Orasul Ii trimete daruri,
11 primeste cu prilejul unei visite, i dAruhste une ori si o
maguli, dar nu-i da drumsul in Romacasa, Ii serie pentrui
nia cetdreneased. Aceasta se va slavioa, dar numai de la sine,
fn cargerea vPacurilor. Si, chiar atunci ea va fi slava ca

limba, dar niciodat, pana In zilele noastre, si ca spirit

marca latin pusa odata peste ilirismul i grecismul de la
Inceput fiind

Oricum, nu trebuie sa se vada State slave, In lupta cu

ci numai, In aoeste pIrti -ande Priscus se lupia
eu Avarii, niste cArmuitori locali lmpinsi de barbari; ei comanda aici importantului vad, In /egatura si cu presenta
Avarilor In Scitia Minora.
Dar luptele acestea avaro-slavo-romane ne-au facut s vedem
o viga Inca pur romanica, un veac Inaintea navalirii bulgarey
tn cetatile de pe malul drept, Zaldapa, Novae a lui Teodoric,
Aquae, Securisca, Palatiolum.
Ele traiesc supt ocrotirea sfintilor locali, ca In Dalmatia,
Ingrijiti sufleteste si aparati militar de episcopii asAmdnAiori
u SfAntul Severin. Recnnose pe Imparatul, 11 aclama, dar

260

Regimul Noului August" lustinian

nu inggcluie nici dregatori, nici ofiteri de-ai lui, de si oferg

pentru vre-o campanie In vecinAtate militia lor. Dac e vorba
sg. fie Ins ocupati, ei, ca si cetAtenil italieni din Sud, fatg
de Normanzi, sund clopotul, chiamg banda! (ban) i se suie
pe ziduri.
Asa e si In Scitia Minora, unde printul e, de fapt, episcopul
care a impiedecat trztemeiarea statornied a vre-unui
episcopal rival. Toate silintile Avarilor de a cuceri cetatea liu
pot sil. izbuteascg. In acesle 1:41.0 era vorba numai de o

inchinare a autonomiilor Mire puternicul Impcirat turanic.

Nici, In Apus, Viminaciul nu pare a fi ajuns supt el. Clci
de acolo 11 atad Bizantinii, trecand prin mlasliAile de la
vgrsarea Tisei.

Dar aceastcr e i vremea oand au fost proiectate spre Apus

elementele romneti pastorale care se lntellnesc pdnit in Morama, pcind fn Croatia f i Bosnia (la Posega),
dar nu fAr a lgsa unele 'irme proprii i chiar cuvinte
legg.turg. c-u mestesugul 10%

In aceastd situatie de pe la 600 armata romana" e anul

din temeiuri. Alcdtuiter din provinciali, ea duce cu &biza die
la un capdt al peninsulei la altul romanismul. Nu numa,i atA,t,

dar In scenele populare ale primei revolte contra lui

riciu, cgreia-i urmg oea de la Constantinopol, soldatii scot la
sorti pe noul Impgrat, Foca, ounul din oomandantii provinciei
Traciei" 2.

In collatio Maximi cum Theodoro episcopo 8, la expunerea

cliscutiilor, oum se obisnuiau la Bizant, Intre cler si un ermit,

se vde oastea consultatk In chestii teologice, si sefii contingentelor, priores bandorum (fr ban; originea e germang.:
1 V. i Katancsich, o. c., p. 157. La S'Arbi un OpAritul, un Cinta.

De unde (qi nu de la cinci)

C4inculovicii de la Ragusa; Jireaek,

Staut u. Gesellschaft, III, p. 29. Vom reveni In ultimul capitol al

volumului.

1 Teofane, p. 538.
8 Mansi, o. c., XI, c. 58.

Sintesa slavg

261

Band), ca In oraseLe de pe malul drept, iese Inaintea lunui

episcopi, conastfel de schivnic persecutat de lumea
suli din Constantinopol, ca sA.-1 Intrebe dac e adevIrat c,
a vorbit contra Sfintei Fecioare.
E de notat i aceia c, du.p cronicarul egiptean Loan
de Nichiu, contra lui Mauriciu se ridic. i oaTrienii din
Tracia" 1

Bandos i la Suidas, sub a.

CAPITOLUL IV.

Influente slavo-rominwi

Ce a resultal din ackasa Indelungata alingere intre Slavi

si elementul romank, aruia-i putem zice: rom6nes0
Deosebirea Intre S'arbi si Bulgo.ri, cel- dota forme ale Iu-

goslavilor, vine din initiarea lor In romanism lnainte de a

trece Duarea.
La cei d'intAiu, cu Inmuiarea lui 1, cu apkcarea cAtre vocalele

clare, cu simpatia pentru formele In o si ao, fdrA a mai

socoti o sintaxA cu totul deosebit, e influenta unei limbi
romanice de la Durarea mijlocie, care era influentatl antic
de fondul celtic, acolo de basg.

si uncle trAsaturi de spIlrit

ale Sarbilor yin de la amestecul cu. aceast ras de avitnt si
de capriciu. In schimb, aoPia dintre Slavi cari vor ajunge
a se cherna Bulgari, dup banda de Turci" care i-a cucerit,
s'au cultivat roman prin elemental romanic de la Dandreade-jos, i anume nu dupg. coborlrea In Moesia, ci, In limpul
stagiului, asa de lung, cum o dovedeste nomenclatura rImasA,
pe care l-au Meat la Nordul raului.

Sarbii yin In Balcani etip ce fenomenul prefacerii lui

a al vechii limbi slavone In e: se terminase. Aceasta Inseamn

c trecerea primilor Slavi e mult Inainte sau c acestia ivi

adus de la contactul cu Romanii, mostonitori ai Tracilor, o
schimbare care nu e In spiritul limbii lor. Dar trebuie reeunoscut cA aniline urme de if In documentele shrbesti ar
dovedi o iniluentg. tArzie, In veacul al XIV-lea, cum, de altfpl,
o veche inflluen16 italianit se poate admite de la inceput

pentru clarificarea vocalei h Slavii de Vest, veniti din Panonia, mide tnsA nu era fenomenul de Intunecare la natia de
/ma In a leviir IA Tirol germana e adusli a preface in vocale

Influente slavo-romanc3ti

263

ciare finala er: bua pentru Bauer. Alaturi, e la Si.trbi 5i o

clarificare a lui e: dead, dial devenind dedil
Dupa acule observatii ca privire la cele doud. carente slave
a caror actiune asupra Romnilor trebuie neted osebita astfel 2, venim la raporturile romilno-slave in era nona deschisa
de Imparalul Heracliu, la Inceputul secolului al VII-lea inainle de a ajunge la schimburile culturale definitive
Scaderile si Inlocuirile de populatie, ca resultat al razboaielor, nu silni un lucru neIntalnit In Balcani.
Inainte de veacul al VII-lea, serie Jiree'ek" 3, nu se pot

constata asezari slatornice, consolidale (stiindige, -usammenheingende) de Slavi la Sud de Dunare".

In absen(a ostilor imperiale, oculpate ca eruciala In RASaritul asiatic, barbarii pot face tot ce vor. H.:Tacliu a preferat
sa-i aseze (lupa tradilia lui reodosiu. Dar aceasta numai cerda

diva' ceatd, loc de loc, fdrd ure-un pact cu are-un fel, de

altfel inexistent si, lucra de cea mai maro Insemnafate, fard
emporiu la hotare, f4th tribut fi fdra fndatoriri militare.
La Constantin Porfirogenetul, care vorbeste de Dalmatia 4,
toata tara 3i a ajuns barnu s'a slavisal."
s'a robit"
bara.", nu are un sens de limla ori de rasa, ci de clependenta,
Pentru prima oard Imperial declard oficial cd a renuntat la
o parte din stdpdnirea sa, chiar daca' n'o face fnfro forma polilla& Dar slavisarea" e mai m'un o sclIvi3" si e aorba de
(1,, Statul
barbari In genere nu e de annnie barbari
Daca patirtmderea slava 5 s'a facut asa de usar, fusese ,si
din causa unei continue Ariri a vechli populatii prin. servi
ciul militar. Mateesca o observa pentru Traci in epoca romanI:
Pe and In uitimele limpuri ale Repu.blicei i In primua
secol al Imperiului, Roma exploatase pe fiii acestui popo.
Jire6ek, I. c.

2 V. si Jire6ek, Staat und Gesellschaft, p. 27. Numai prin Muntenegru i liIngA Cattaro sant p6trunderi ale vocalei Intunecate; ibid.
V. si Reetar, In Archiu far slavische Plaologie, XVI 1894 ,i. .117.
3 Das christliche Element, p. 8, nota I.
4 De tliern.,, II, 6: 'EalNa666iti 6g mica 4 sea mal yvovs 6tie6aeog.

5 Pentru incursiile Srbilor In Balean', Jire6ek, Geschichte der

Serben, I, p. 81 ql urrn,

264

'Regimul Noului August" Iustinian

prolific pentru servicii zilnice ca sclavi sau ca gladiatori

atleti pentru petrecerile sporUve si neomenoase ale locuitorilor
Capitalei, acuma, In plink epock imperialk, Roma goleste de
tineret campiile i dealurile, muntii i vkile cuprinsi Intre Asia

Margus la Apus, Egeia 5i Mgrea. Neagrk la Miazgzi si la

RAskrit, Carpatii septentrionali la Miaznoapte. FArd Indoialk
multe alte natii barbare supuse Imperiului au fost stoarse pa-in
necontenitele recrutkri, dar, timp de un veac, de la jumktatea
secolului al II-lea pknk la pArksirei. Daciei, greutatea sprijinirii militare a Imperiului e purtatN mai ales de acesti provin-

ciali ai terilor trace, si inscriptiire a mai tuturor corpu,rilor

militare dovedesc din bielsug faptul pe care-1 aduc Inainte".
De altfel, el observa cg, acest element militar servise ca .nercenad tuturor marilor oondotieri i tuturor Statelor Orientului,
Incepand de la Troia, urmand cu Atina si isprkvind cu Plolemeii Egiptului i alti regi elenisti"1. Aoelasi lucru s'a petrecut
In prirnele secole ale epocii bizantline cu elementul romanic
si romknesc formal Vi acelasi loe 5i pe acciasi bask.
Se fkcuse aslfel loc pentru oaspeti noi.
Dar Heracliu n'a dat deci un statut acestora, Siavi/or 2, ea
atare, ci bandelor rktAcitoare, In care el vedea poate
mijloc
de a Improspkta pe alocurea o populatie Imputinatk de jafurile
Avarilor, de deslucuirile spre malul stcIng, aduse, ca supt
Attila, de rivalitatea AOarilor Cu Bizantinii, In mgrea ocuparie
a timpului: 7cpcaSstkcv

Deci, prin pacte speciale, locale

In calitate de

ncostukcaS de foederati au fost asezati de Imperiu. Slavii, sedpati acum din mana Avarilor i nemai servind politicii aces-

tora, pe vremea cand Heracliu era prins de marea-i crucontra Persilor, ou el murind Imperful traco-moesit
pe ambele maluri ale Dunitrii.
ciat.

In Ephemeris dacaromana, I, pp. 181-2.

V. Diehl, In Louis Oliver, La Bosnie et l'Herzgovine. Fans,
f. an, p. 63. Pentru prada Slavilor, 5.1 loan din Efes, la Zlatarschi,
si

I. c., p. 367.

8 Aceasta s'a observat si la Teofane qi la De administrando imperio

a lui Constantin Porfirogeaetul, de Rsler, o. c., p. 118, nota 1. El

se sprij:n1 i pe studiul lui Dfumnler, Ueber die aelteste Geschichte
der Slaven in Dalmatien (549-928), In Sitzungsberichte din Viena,
XII (1856) (eitat).

Influente slavo-romiineti

265

i acum Slavii aprtruser ca caracler rzboinic1, de

Avarii mi-i mai lipping din urm6.
Romanii, aratati anume asa, sAnt aratati ca fugind de pe
cu,mpiisi cetAti 2. Presbyter Diocleas" presint pe crestini"
Ins

refugiindu-se pe v,'rfurile niuntilor g In locuri tari, castele

ce alte ziduri putuserA ridica" 5. In Dalmatia aparitia Slavilor

ca du*mani aduse astfel ruperea tu trei a populatid: ciobanul In =trite, orlsieanul Intre ziduri, plugarul desnationalis'andu-se find nu-1 ocroteste insula. Piscuri ca Viitor
Durmitor Zn Muntenegru vin de la pAstori, ca. si Corona,
Cornetul, Loretul, Cormata i Cormatura si, la Jiraek: Cercel
san Circil, Carnul, Ciorul, mai ales Gurgulal, lng5. Sofia (Gur-

guiatul), Cruju1, Banisor, Cretul, Orbul, Mrul. Corbul sau

si, la Weigand: Murgas, Ru,gulet (de la rug , PsArel, VAcIrel,
poate Puraita, Stramti,
Puliofci (de la Aromlni; kotliu=

la care d. Skok a adus Pirlitor 4, Si o serie de cuvinte cu

rg.dAcina barbat, bun, liga. Dar Inlinderea pgstoreasca a fost

andva mult mai mare, cum o dovedesc nume ca Starivlah

(1fingI o Romania") 5. Numele personale vechi se pIstreazg.
ca Neagul, Dracul, Gradu1, Radul, Vladul, articolul

si p,n azi. Une ori, ca in Ursulovati, se adauge doar un

sufix slay 6.

Aiurea tot Jiraek Inseamng Indlratnice urme romanice In

toat regiunea de munte Ixitre Nisava Struma de Sus si Lscher":

Herul, BAnisor, Cretul, Borbulovici, Viturcii, iar in Sredna

Gora, Intre Zlatita si Filipopol": livada Ursulita, Poiana (Berghalede), Cretul, punctele Ddlbochi, Vale, Cerbul, un raulet
MArul 7. Am spus cl un Dulcissimus, cu inscriptie greacg
1

V. Jiredak, Geschichte der Serben, I, p. 107. Incercgri contra

oraselor dalmate, ibid., p. 53.

s Pentru colonisarea Slavilor in Dalmatia, pasagiile din Porfirogenet v. mai ales, pentru Salons., De adm. imp , c. 29) si la Jung,

Rom. Landschatten, p. 453, nota 2.

3 P. 288.
4 Zeitschrift fiir rom. Phil., XXXVIII, pp. 551-3
5 Jiredek, Morlaken; Geschichte der Serben3 I, pp. 155-6.
Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 25, nota 2; Cvijic, Gographie, passim. Alte nume romAnesti si la Jiredek, I. c., p. 25.
7 In Arch -ep. MTh, X, pti 51-2

Regimul Noului August" Iustinian

266

era episcop la Duro,stor pe la 6001; un numerus dacicus

servia pe atunci la Romai2.

Se creiaza asifel $i cela dou limbi deosebile. dalmala,

azi neexistenta, foarte deosebita de romaneasca, traind pana
ieri In ultimul refugiu din insula Veglia 3, unde a fost culeasa,

pasirandu-se vechea expresie de Pagania" In compilatiaImparatului Constantin Porfirogenetul4 la indigenii romanici, cari

traiau langa Romanii nationali din orase, pe cari, cum am

vazut, compilalorul Si deosebevte meted si holarit de Poliatot
politilci In genere.

Raporturile cu Apusul rrtman $i ele intregi. Originar din

apeste linuturi, Papa loan al VI-lei trimete un sol anume ca
sli aduea, la 640, moagele bisericilor pradaie, nu numai In
Istria, dar $i in Dalmatia si A. rascumpere robii 5.
Daca., in Vest, Imparalul Heracliu da ordin (iussio principum, sacrum rescriptum dominorum principum) efilor slavi
sit nu supere pe provincialii adApostiti In palatul lui Diocletian la Salona 6 Oc/lrov, Aspalaton la Constantin Porfirogenetul , la Nord, cele douazeel $i cinci de semintii slave asezate

lak Ineeput pe malul stang al Dunarii, pe care le pomenesle

istoricul armean Moise de Coren 7, au trebuit O. fie $i ele,

hilru cal nu depindeau. de Avari. inteo astfel de legatura

cu Bizantmii, daca nu atarnau si de Tarul" din Constantinopol si de Hagan.
Dar avem o admirabila marturie Cu privire la adevaratele
raporturi cu indigend in !cate regiunile.
Dupil. Mihail Sirianul, eronicar armean din veacul al XII-lea,
dar IntrebuintAnd vechi izvoare, pastrate integral, apar Sglai Kalinka, o. c., no. 361.
2 D:ehl, Exarchat de Raye zne. p. 198.
8 V. Zb3rnik za Izas Zivot, IV 1904), p. 625 i urm. l'entra timba

romanA" la Drivasto, Dulc:gno, Antivari i Cattaro, Jireek, Staat

und Gcsalschaft, I, p. 26. Cf. Philippide, in Conu. Lit., 1900, p.
102 0 urm.
4

DE adrn. faz p., c.

33.

5 Toma din Spalato, H st. Salonitana, c VIII; Luchis, I, tx.

6 Toma din Spalato, cap. 'v. Cillt intAiii, la Jire6ek, Serben,

I,

p. 104.
1
Dupa traducerea lui Palcanov, in Junnalul Ministeriului de
Instrucfie Publicji rus, Mai-t 1883, p. 26, Jiredek, Serben. I, pp. 102-3.

Influiente slave-roman e5ti

267

vii", fdrd arme, cal i haine". La Salonic ei ieau cal imperiali,

arme i casele lucaltorilor de la arme. Cer sd se asleze In ora5u1

Sermi" (Thermal.), dar Tiberiu asteaptd un ajutor longobard.

La urnid, li acordd ora5b1, dar pstrndu-si locuitorii. Lad
barbarii, Intrand, gasird pe locuitori stor5i de foam; si fAcura
o mare faptii de omenie,
palie 5i vin, cdci ace5tiak,
tn miseria lor, nui mai ave in nici card, nici pisici, foamea

silindu-i a se hrdni eu aceste dobitoace. Mancard pane cu

attaldcomie, de muriau." Apoi locuitorii snt goniti 5i Slavii
stau un an, pAnd cand ora5u1 lea foc de odat6. ,,El it pgIrdsird
5i se intoarserd in tara lor, incredintati cd Duminezeu Ii gonia
din noul 0.1a5 ce-si alesieserd1".

Si pdstrarea munclui de Petra, in traducere slavd: Camena,

pentru o localitate din Dobrogea un mic sat, ande odall

magistratii ridicau ,,baia lor micd- pentru ,,sdndtalea locului",
e extrem de interesantd. Ea corespunde dubletelor ulterioare
Chiojdul Mare-Stari Chiojd v. Chiojdul Mic , Valea SeacdSohodol, pe langd. care s'ar mai putea gasi allele. In aceste

din urnid casiu-1 e vorba insd de o influent a cancelariei

slave, cuan pe vremea noastrit incerca o canc,elarie latinisatd

cu Trglul Vestei pentru Trgovisle, pe and in cealalfd e

nuanai contactul popular venit din strectirdri trecAloare. In
Grecia Slavii au facia able': la Tripoli au adus sufixul i(a
Tripolita .

Nici sistemul autonomiilor locale, cu clomini din aceia de

la cari vine domnul nostru, n'a dispdrut. Ca rdmdsitd din

trecutul romanic, de mull a trebuil sd existe aslfel accl archon
al Dlocleii" 2 pentru Slavi jupan", .5cf de jup" cuvnlul
nu e slavon, 5i am aldturat de el pe Diuppaneus), care se inllne5te insd inteo inscriptie numai In secolul al XI-lea. Iar,

daa la Constantin Porfirogenclul se afirma c numai supt

Impdratul Mihail, deci in veacul al IX-lea, Romardi din Dalmatia s'au fdrat auLonomi"3, poate fi vorba doar de retra-

ger-a ascultdrii fatd de Imperiu; Lila de barbari Insa au1 Revue Asiatique, 1818, pp. 298-9.

2 Rev. Arch., II (1883 , p. 111.

3 Eal Mixa,2 rob' dg 'Agwelov rof, Teavlog ol VI Trig zlaAtiattag xdarea

obanlyzeg yErSvaatv a)rroxicpaAot, /44Te 777) &load: `Pcottatoo,
5noxe1p8voi.

14,47.8

irgeT

Regimul Noului August" Iustinian

?68

tonomia a fost, flrg. Indoialg., de la Inceput. De allfel, influentele de romanitate, veche i trainic47 sant asa de p-uternice
In aceste eghsni dalm.ate, Inca Tomislav, seful Croatilor, e

intitulat In actele sinodului din Spalato: rex, dar si consall.

Si oel mai vechiu document slav, de la Trpimir, e in latineste 2.

Pdtrunderea slavg. s'a oprit la Est, in Balcani, pe and In

Vest ea ajunge pn n Chakidica. Vlahi" ca Rnchinii si
Sagudatii, pe ranga Dragoviii, mergAnd pg.ng. la Salonic cu
seful lor Terbund 3; si mitropolitul din Filipopole e exarh
pentru toae.1 Europa si Dragovitia4.

Dar intre Serbia si Bulgaria e o mare deosebire si in ce priveste trata,rea elementuaui anterior. El a fost ncipustit la SArbis
cu foarte rari dovezi de inkcii:m pasnia.
astfel dubletul

Bulna-Blagaj 5 , pe cAnd la Bulgari poate fi vorba numai

de o acoperire. Ceia ce numesc nApustire"' se invedereazg,
nu numai prin distrugerea vechii nomenclaturi romane, asa
de bogatg. si de stransa, In n-uanele localitg.tilor, In locul cgreia
vin finalele In a( Crusevat,, Craguievat, Lescovat), In irga

(Vlasotinta, de la Vlahii romni de acolo), In i(a (Dubnita),

In evo (Orievo), In ovo (Cladovo), In ina
in an (Krupan), In ici Gosierici, Cusici, arg.tnd triburi de caracter albanes), in evo Cucevo , In in Negotin), In ava (Thrnava), ci
In ce priveste muntele
pretutindeni o planina
rhurile,
tot In aya Nisava, Resava) si In ita (Veternita, Iablanita).
Vlasa Inseamnd Insg acolo pgstrarea ca pstori a ve,chi-alui
element romanic, i Pirot ar putea veni de la un Piretam 6.
Schafarik, o. c., II, p. 290, nota 3.
2 Diimmler, 1. c., pp. 46-7. Lupte pentru slavonica lingua" (se
cere privilegiu roman); ibid., p. 71. Cf. ibid., p. 353 si urrn.

3 Bury, Later Roman Empire, I, pp. 337-8.

4 V. Pid, Abstammung, p. A4 Cf. Tafel, De Thessa1on'ca, la Pie,
1. c., pp. 45-6 si alte semintii: Smoleni, Vaiuniti, Velezeriti, Verziti).
care nu ne intereseaa Pretutindeni InsA tribul stA pe ba,sa vechii
vieti provinciale. Pentru asezarea Slavilor, In genere, v. i Bury,
Later Roman Empire, II, p. 274 si urm.
Pentru extrema lor limitA
la Sud, Albert Thumb, Die ethnographische Stellung der Zakonen,
In Indogerm. Forschuagen, IV (1894 , p. 195 si urm.
5 V. Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 118.
Distrugerea numelor romane In Serbia, asa de adAnc romanA
supt Iustinian, explia, de alifel, disparitia lor In Dacia.

infiucnte slaVo-roinaneW

269

Se creiazd deci pretutindeni mai multe Sclavonii 1-, Fchei,

care nu InIdturd. Irish' exisbenta alilturi a unor RomAnii", si
miele si allele In afard de autoritatea nemijlocitd a Imperilului.
Un inteligent diletant de filologie care cunostea direct prin
cdlgtorli de pe la 1840 tot Sud-Estul european, Venelianul
Marco Antonio Canini 2, afirmd cd Albanesii numesc pe Bulgari , cia, Sciau, i pare sd nu fic o confusie cu terminul romdnesc. Albanesii deci ar fi avut prin Romtini primal contact
du Slavii. Chiar tara lor s'ar cherna, dupd scriitorul italian,
,F chieuia ( elleia noastrd
Da.cA slavisarea, In conditiile ardtate de Mihail Sirianul, s'a
fdcul rapede mai ales in acest Vest al Peninsulei Balcanice,
elementul terdnesc, nu distrus, ci, cum arri spus, acoperit,
fiind deprins cu un nou graiu: aoei Latini", aoei vechi ,,Romani" pe cari popa din Dioclea li recunoaste In Morlahii din
vremea sa 3, viata romanicii In celdtile cu sfinri se ptistrearcl
fntre ziduri, cu forme de republicii ppularci de-a lungul fntregului eV media, legatd de Marea care Indreaptd. spre Italia, In
vechile centre ilirioe elenisate, romanisate: Rausion, Ragusa,
lngd. vechiul Epidar, Antivari, in laid cu Bari, rnunire mai
.

recent4,Duleigno, cu vechea rdacind iliricd, Cattaro, Rizano, en a lor marind", plajd, numitd langd. Ragusa: Stagno,
ek Tip &Nov (la nisip"; aproape Canale italian e Konavle,
Vogul cailor la Slavi 4, i cu. termul () atspeac,Starea . Permanenta romanicd. va fi mai slabd. pe litoralul nordic, Ale la
Dyrrachium Durazzo) paste Iader (Zara), pAnd la rftul sran-

tului Vitus" (Fiume) si la reticul Tergestum (Trieste . Am

spurs cd. o limbd. romand se va desvolta aici allturi de aceia,
romdneascd", vland", a m-untenilor.
Slavisarea Balcanilor se explicd. pe de o parte si, prin marea

elementului roman pe malul drept al . Dundrii, dar, pe de

1 V. Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 1 si urm.
2 Etimologico dei vocaboli italiani di origine ellenica, II, Turin
1865, p. 763.
3 Latini qui illo tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi,
hoc est Mauri Latini, vocantur.
4 V. si Savulenti kanalin (nu manalion") In Balcani, Teofilact
Simocata, pp. 89, 248.

Oo

Nouliti Augusi" iustiniah

alta, prin trecerea necontenit la libertatea sociald de pe cel

stang, Am arAtat cum Temistiu i Salvian enprind dovada
suferintii contribuabililor de supt regim-ul roman. E acelasi
fenomen de trecere, ca, la noi, a teranului roniAn din Ardealul
estic, dar si a aoelui secuiu, din cele mai vechi timpuri, spre
a-si salva libertatea, in Moldova, ori ca strecurarea 011enilor
In Serbia, a Muntenilor In Dobrogea, mergand pAnd la impotrivirea fat. de ostile de nAvalire ale lui Vodrt-Serban.

De acum Inainte Slavii vor fi un material uman din care

se vor putea face formele pe care le vreau fie Bizantul, fie
elementele hunice Bulgarii , fie Biserica latinA de la AdriaticA i efii vlahi si albanesi din aecle regiuni 1.
Dacd In vremea lui Iustinian am asistal la o inviere a latinismului in Balcani, la o organisare bisericeascA menitA sA-1

protege, era In sengul general al politieti noului August. La

sfArsitul acelui veac viata orAseneascA era In floare pe malta
drept al Dunarii supus bisericeste Iustinianei Prime; dincoace insA Slavii, amesbecati cu indigenii, eran mai ales in
regiunile bAltilor, ca In Ilfov, Ilivachia". Indatd 1110 ei se
strecoarA In Vest, lAs'and locuri
putem lntelege cine
a rAmas In local lor.
Dar Heracliu pierde cruciala contra Arabilor, pe.ntru care
pArAsise Dunarea si se Intoarse stors de puteri. Si de aici a
resadtat in pArtile mocsice scAderea de v-italitate care va face
sA se dea Bulgarilor, cari-si transportA in Balcani laglrul,
Dobrogea i malul MArii. Imperiul se retrage din tot acest
Nord. Apoi iconoclasmul izbucneste peste cativa ani numai.
Legdtura religioasd, cu tot ceia ce cuprinde s'a rupt f i ea, fapt
de o importan. incalculabil.
Vom vedea deci cum, lAsati in sama Hanului celad non in
lupt6 eruntk de o sutil. de ani, ca Bizantul, provfncialii, cari
au dat doi sefi Bulgarilor, deci se organisaser6 alAturi cu ei,
tree DunArea spre Nord, In tinuturile liberale de Slavi. Cei ce
cu Slavii, contribuie la crestinarea lagArului, iar acesta
Despre puternica pAtrundere slavA pana In Asia la sfaritul
secolului al XVIII-lea, v. Katancich, o. c., p. 154. Cf. i mArturffle
lui Larnbecius i Bohoriczins, ibid., nota e.

influelite slavo-roinfinesii

se va pierde In slavism, care Ingloheaza, ca limbl, si resturile

de romanitate.
Dar pecetea romancl i romaniccl se va impune f i In alte
domenii noilor veniti, mult mai mull de cum se crede, atdt di,n
causa influen(ei, firefti, a Imperiului, cut f i din causa umestecului, ta proporpi Heal, cu elemental de MO traco-roman.
Cum observg cu dreptate Cipariu1, numele Sgrbilor, la Cons-

tantin Porfirogenetul: Srbli, e cu articolul romanic, care la

Vlahii din Dalmatia se pastreazg. Intreg pang In evul media.
Numele de Grec, dumg. Jiraek, de lidan, dupg. d. Ilie Gherghel, ar fi venit Slavilor de la elemental romanic.
Lucruri mai inoontestabile sAnt In domeniul lingvislic.
Dtupg. Weigand e sigur ca limba romAneasc a avut si ea
o influent asupra oelei bulggresti.2.
Astfel, pentru toate felurile de griine Slavii au cuvinle de-ale
lor; numai pentru ovicts nu; si Lituanienii au cuvntul

avija 3. Se vede de unde a gala fi luat terminul, pentru a

reveni la noi In aceastg. forma slavisala.
Slavistii admit origine lating pientru garku, teisar, crast,
raca (arca), ollar 4. S'a recunoscul si de Invatati bulgari ca din
latina balcanieg", pentru a nu-i zioe: din romneste", vin
vorbele comca, a oomineca, patia, a pc1(i, poganin, vino, cet,
mc1st, cdpona-cumpcincl, bivol 3. Dar din romilneste de sig,ur
Dtspre limba romdnei, p. 18; cf. si Xenopol, Teoria liii Reisler,
p. 226, nota 1. V. si la Ana Comnena, IX, 4, ed. Bonn, pp. 263
si 436.

2 Zur Frage, etc., p. 10, inta. 3.

9 B dican-Archiv, II, p. 311: class das Rumeinische ouch Einfluss
auf das Bulgarische gehabt hat ist sicher". V. si Romansky, Lehnzvrter lateinischien Ursprungs im Buljarischen, In XV. JahresbeKcht
des Inst.tuts far rum. Sprache, Lirmca 1909; Rrugevskij, o. c., p. 247.
4 Pi, Abstammung, p. 51. D. Cap;dan, In Dacoromania, III 1923

adauge koleda, kunika, kum, ollar, pogonin, paun, rusallia, samar,

splina, sapnn, pastriia (piz'strez, din paras liare latin\, dracula ca
articol postpus , poate ciumil care nu e InsA din cima, w.
p. 143, ci din OtIpag grec, trecut pe la Daci, ca In cimbru din
0046e0g; cf. franc. thym , ca Imprumuturile cele mai vechi, Inainle
de inflaeinta fonetieg exercitata v. mai departe) de limba noastra
asupra celei slave) din regiunea devenita bulgara.
5

V. Romansky, 1. c., p. 89 si urm.

Iteginnd Not'tut August" Iusdnian

sant: uultur, caprd, meiu, mas, mdciucci, pdcurd, coras1d1.

De altfel, cand cercetarea elementelor rotnanice In mare parle

romaneFti, nu ill limba bulgareasca, ci in limba slava din

partile care au ajuns supt stapanirea hordei bulgare 2, s'a flout
pe larg si am.anuntit, acum mai bine de zece ani, de eel mai
bun cunoscator al raporturilor lingvistice In Sud-Estul Europei,
d. Th. Capidan 3, s'a aratat c. prin Romani aoesti Slavi *au
primit influente de prefaceri fonetice, a devenind , e transformandu-se In i i o In u 4, ba chiar diftongul ea resolvinr

du-se In anume conditii In e, iar, In vocabulariul de dupa

schimbarea vocalica: turmd, curastrd, ureld, mdnzare, ciuturd5,
a cdra (carati, bulg.), cdrufd (cerusa, srb. caruce), muat, picior 6, lector, furcd, gufd, cd1runi, pie piar, cupci, custurd, scrum,
sptuzd, sugare, tufd, tumbd, coardd, toartit udiugd. Se
relevau In lista oea mai complecta i pe care nimic nu )ie Impiedeca s'o mentionam i o serie Intreaga de cuvinte romanesti, ca
guturaiu, coapsd, cumnat, ldat, tdmpld, mdzdricd, carare, mof,
nzofie, c(rnat, mdrgea, fa., turtnricd, bunicd plan[.), mucatd, scurteicd, a tnteti, scurt, flutur, gurd,
limbd, la

plante), pdcurd, papurd, ac, baier, bordeiu, pripufa, uitreg,

bMndd, doamnd, galben, spetcazd, viultur 7, zestre 8, nastrzr,
V. i Sancifeld, o. c., pp. 53-4; Seludco, Lateinischc und romdnische Elernente im Bulgarischen, In Balkan-Archiv, III, p. 252 si urm.
2 Capidan, Raporturile linguistice slavo-romdne, In Dacoromania,
III, p. 176 i urm.; Pascu, Runginische Elemente in den Balkanspra-

chen, Geneva 1924; Barid, In Arhiv za arbanesku starinu, etc., II,

p. 392 si urm. Cf. Sandfeld, o. c., p. 62.

3i d. Capidan e de pArere a influentele ling,vistice Intre cele

c., p. 135, /iota 2. Se
manna", zice d-sa, ceia oe este paleoslav cu ceia ce a pittruns,
clo,uA rase apartin epocei vechi slave; v. o.

mai tArziu, supt forma bulgAreascA" (p. 136). Aceastd parte din urmd
tnth noi nici
putem uedea.

4 Mai ales ibid,

ro.

162

i una. De altfel, fenomenul treoe

la Grec,i. Cf. *i aici, mai sus, p. 263.

6 P. 146.

6 Ibid. i p. 148, nota 2. E vorba (p. 149) si urm si de ,stilpdn

chiciurei.
q

bid., p. 155. Influente mai tArziu locale, prin Macedonia, cu

colonisArile romAneti, ibid., p. 158 0. urm.

8

bici., pp 178-9.

hitluente slavo-romnesti

278

piileirie, flat, rdsuceaki, malatu, mdmdligd, pcIturei, cdp4finii,

morkiciune, funie1.

Si semasiologia slavg. are corespunzgloare In romneste2.

Dac i aici, ca i la unele forn* de flexiune, avem a face,

cum am argtat-o In primul volum, cu ceva care vine din

fondul tracic, acesta n'a pgztut fi transmis Slayilor clean
prin noi. Nu poate fi vorba, In aceste lmprumuturi, de Traci
rdmasi ca alare, ci de cei romanisati ca Bessii In mentinerea
lor la Marea Moartg 3;i Iordanes pomeneste In
aces-I sens4 de hostes" i de lingua Bessorum" i, pentru
continuitatea" aceasta, Tomaschek cita localitglile Azimos si
Gerna (dar era contra derivatiei $opilor de lngg. Sofia din
vechiul Sapaei 5. Era de pgrere cg.-s aLtea aceste elemente
latine, Inca% InlAturandu-se i aici teoria catastrofalr, com-

bglut pentru regianile germane de imensa informaLie a d-lui

Dopsch, trebuie s se admitri o perfect continuilate" de la
Romni la Slavi6.

De aici vine marea asImanare, quasi-identitatea pe care

o constata luminatul cugetator bulgar, Ivan Sismanov, vorbind

de asamgnarea de multe feluri In culturd, In moravu.ri

obiceiuri a tuluror popoarelor din Balcani, care cu toat
originea lor etnicg. deosebild In mulle casuri ajunge a fi o
identitate". Se va ajunge la recunoasterea acestui adevgr
S'a mai semnalat La Bulgari: unche$ini; P. Caraman, tesa polon
citat. Cf. s't asm'Anarea Intre sorcoua, srb. surma, bulg. suruuacana, i haireluia (aleluia).

2 Capida-n, o. c., p. 178 si urrn.

8 A. SS; Ianuar, I, p. 602. V. si loan Moschos, In Vitae Patrum ale
lui Rosweydius, X, 157; Tomaschek, Ueber Brumalia und Rosalia,

p. 398 si urm. (care semnaleaza si un Burkentros la Procopiu);

Van den Gheyn, Populations, p. 99 si urm.

4 Getica, c. 12. Tomasc4ok arata si o mentiune la cronicarul bi-

zantin Teofane. Pentru numele de localitate, asupra carora yam

reveni, In acest sens.

5 Zeitschrift fiir &tern Gymn., 1877, p. 679.
6 Die Kontinuitt der romanischen Bedvlkerung darf brigens
nicht in Abrede gestellt werden". Citeaza rurile s't orasele, p. 259.
Cf. i ibid., p. 283 si urm. Si dup aoelasi, Archiu fiir das Stadium
der slavischen Sprachen und Literaturen, 1927.
18

274

ttegimul Stoulni August" Iustinian

de d. Sandfeld si de filologal polo - case, de curand, a cercetat

chestiunea, d. Matecki
,Si etnograful belgian van den Gheyn se rostia astfel: .,Fondul populatiei Balcanilor a pAstrat urmele netede ale vechii
puteri a Tracilor si, cu toal5. suprapuncrea Slavilor si a liordelor uraliene ale Bulgarilor, e cui putintA, s se constate actiunea antropologied. a factorului trae" 2. Pentru Slavii de

Nord, de altfel, s'a semnalat si plstrarea la Ucraineni a

unor cuvinte romAnesti In forme mai apropiate de lata143.
De fapt paleoslava, asa cum se vorbia In sestil polon, la
gunctul de plecare, a ajuns s dea limbi deosebite s-upt influenta, profund transformatoare, i In domeniul foneticei, a
substratului glsit la descalecdtoare: celt In Boemia, fines In
Rusia. Am spus c1 In Peninsula BalcanicA, influenfa elementalui

romanic par, bluf o ba,sa tracd, a dat fn mare pqrte imanta

deosebitei a limbii Slavilor cari au continuat a se numi SOrbi,,

fata de aceia a altor Slavi, pe cari o cucerire turankci

numit Bulgari.

Institutii comlune se Intalnesc destule a cAror origine e de

cmtat In mostenirea trac. de la noi. Astfel, friat de cruce,
sau a Sfanfului loan", pin si la Ragusa, si Intre o reginA
1 Se opine d. Bar-id, In Rev, intern. des. l. balk., 1936, p. 167 0
urm., propuiud o simpla reciprocitate". Cf. Per. Papahagi, Parallelc
Ausdriicke und Redensarten im Rumeinischerz, Albanisch n, Neugriechischen und Bulgarischen, in Weigand, lahrbuch, XIV, p. 113 0 urna...
2

Le fonds de la population des Balkans a gorda des vestiges

accuss de l'ancienne couche des Thraces et, malgr la superposition

des Slaves et des hordes ouraliennes des Bulgares, il est possible
de constater l'action anthropologique du facteur thrace; o. c., p. 271.
V. si Indogermanische Forschungen, IV (1894): Die vielfache kehn-

lichkeit in der Kultur, in den Sitben und Gebrauchen alter Balkaniker, die trotz der verschiedenen ethnischen Abstanunung in vielen
Fallen fast zurn Identitat wird"; p. 416. Alai departe pentru aceasta
problema: Iordan, Rum. Toponomastik; Silviu. Dragom.r, Vtahii
Morlacii 1924; $ebedco, p. 252 si urrn. Cf. Romansky, in lahrbcher
a/ lui Weigand, XV, 89 0 urm. i Revue de Slavistique, 1910.
Diculeseu, Dacia romarul, etc., p. 53.
4 La Ragusa In secolul al. XVI-lel se zice fratelija; Jirgek, Staal
u. Gesellschaft, III,

p. 58, nota 8.

influeute slavo-romane5ti

'IS

Serbiei $i o patrician5. de acolo' , de unde $i obioeiul de

a se trata de frati 2., fie si, de o parte, un om bogat puternic,

de alt parte, un cioban vlah din munte. De aici, din brat,

Irate", intitularea bre, care la Bulgarii de azi se adreseaz. fkrd

necuviintI oricui, lane aoel rneir', care la Greci (licop) e de

usagiu conrun si care nu pare a fi deait tot bre, md., irtrii,
Rind la Romani. mi, al mieu", lAsandu-se neexprimatA legahim dintre cei doi. Organisarea sabelor la noi trece $i la Slavi.

Oamenii buni" se Intillnesc $i h unii dintre ei 3. Am vg.zut

cum colindele se IntAlnesc in toti Balcanii, de si Biserica le
oprise: $i la Ragusa se ieau daruri pro cholendis"4. In toate
pl.rtile peninsulei ele an rAmas. Am spus el Rusaiiile vin din
Rosaliile romane; aceasta se vede din hotgrIri de sinoade,
care le opresc, In veacul al VII-lea 3, dar e Intrebarea clack
nu s'a fdcut transmiterea prin Slavi. Oricum, e o dublk

oonfusie: cu jocul gotic" al cIlusarilor si ca pastile Rusaliilor".

Ciilusarii (terminul si la Bulgari 8., cu hainele lor osebite, cu

Mlusica lor, ca sabille, cu obligatia de a ticea, cu datoria de

a lupta cu alt grup, cu Indatoriri religioaNe, ce se gig., In drujinile de Rusalii, si. azi In Madedonia-de-Sus 7, snt de olutat
I Ibid., p. 48 5.1 notele 5 5i. 6. Jiredek citeaz1 Insd In Italia comparatica di San Giouaruzi; ibid.
2 V. Jireek, 1. c., pp. 30, 48.
in Niederle,
8 V. Kadlec, lntroducere la istoria dreptului slay,
o. c., II, p. 171.
4 Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 56; Geschichte der Bulgaren,
p. 76 (vorbe5tie de un contact intre cele dou4 rase, In Dacia romand).

5 V. Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 55 5i nota 10. Dar In

secolul al XIII-lela e vorba de un joc al ct.1u5arilor cari merg din
sat In sat cu danturi 5i primesc daruri pe la Rusaliile cre5tine (dupg
Dimitrie Chomatianos, scrisoarea 120; 5i alte izvoare, Intre altele

Constantin Porfinogenetul, ibid., pp. 55-6 . La Bizant sfe serbeazA, Cu

dant gotic", In Ianuar; bibiiografia, ibid. V. 5'i Miklosich, Die
Rusalien, In Sitzungsbierichte din Viena, XLVI 1864 . p. 386 5i urm.
6 Capidan, o. c., p. 154. Cf. 5i. Roma' Vine, Originaa jocului de
calusari. Se atrage atentia 5i. asupra dantului floricica si asupra cu-

vintului alas, p. 155.

Dupd o descrilere a unui Macedonean, In Jireek. Staat
7
Gesellschaft, III, p. 56.

u.

Regimui Noului August" Iustiniati

tot In datine trace. In Epir aceleasi lupte sant puse Id

cadrul rdzboiului permanent al crestinilor cu Turcii 1.
Bocitoarele (de unde euvntul, care ne face a ne gandi la
vocero din Corsica?), chemate ca s cante, se afld si la Ragusani 2

Venim acuma la Imprumuturile noastre de la Slavii vec.hi.

Transmisirunea de elemente latine la Slavi prin Rornni

e asa de sracti., precurn va fi, pe tirmi, de altfel, la cele
trecute la Maghiari, pentru c e un fenomen general, ce se
gdseste i aiurea. Pe. tnd Germanii au Imprumutat multe
elemente de cultur, Cu cuvinte ca tot, de la Romani, Ladinii,

cari an luat asa de mult de la Germani, nu li-au transmis

nimic 3.

Linille slave se disting usor la noi In topografie. Ca nume de

regiuni si de sate, Novacinl Gorjului ar Insemna o populatie
nou. (cf. cu Novac). Bogrea credea si el c. Vrancea vine de

la vrarza, oorb 4. Dar e de sigur la origine ea si In Lovrana

de la Adriaticg. (lo Vrana), influenta InfAtisarii ca o adan-,
citur, o gaur5., o arana" a locului. In Moldova-de-sus (Cu
1 Aravantinos, Xeovoyearpla rijg Haeleov, Atena 1857, II, p. 191. Cf.
Schmidt, Das Volkslebe,n der Neugriechen, p. 2 .1 urm., i la Rdsler,

Rnber und Romanen, p. xxv, nota 2.

2 Jireek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 60, nota 1. Canini, In al
sAu Etimologico di uocaboli italiani di origine ellenica, I, Torino
1865, p. 329, citeaza italianul bocio.
Jung, Rmer und Romanen, pp. xxv-vi.
Ca clemente co-

mune de limbI, d. M. Matecki a observat, In Bulletin international de l'Acadrnie polonaise des sciences et des lettres, 1935.
Ianuar-Mart, p. 41, d.. *1 In buleat'-ete se

af15.

deosebirea lntre

acusativul cu persoanA avnd prepositia pe i cel fAr prepositie pentru lucruri, In bulgarete cu na. InteresantA oonclusia:
L'action trs forte et inconitestable de la languo n6o-wecque exerlce sur toutes les langues balcaniques littraires se retire un peu au
second plan quand on examine le matariel dialectal; c'est l'albanais
qui prend alors la prpondrance. Le no-grec a gnralis certaines
innovations linguistiques sur la pninsule, mais tous ces traits-l se

sont dvelopps sous raction d'un vieux substrat tranger dont le

seul reprsentant est aujourd'hui la langue albanaise".
a

Conu. Lit., LV1 (1920), p. 959.

Influente slavo-romAneqti

277

pArtile corespunzAtoare din Bucovina si Basarabia) lagdrul"

de name geografice ca formele ovceclu(i Rdauti, PdrhAuti,
MIuti, Nedoboauti, ColincAuti, Nepoloauti, PelipAuti, PopAuti), sufixul devenind apoi rom'an (ca In Frdtduti) e masiv.
Tigheciu-Tighina cf. si Ghertina) .araLd o diagonal de penetratie slavd. In Moldova apuseand,
unde a fost altd.
uudd slavA,

satele ca inti se strecoard spre munte pind

la Gadinti, de la Gadea, Zn tinutul Romanului. Un al doile,a

lagdr" e In Vranoea, cu Necuja, Soveja, s. a. an. d., trecandurse
munlii Zu Secuime. IngrAmAdirea se observd la vaduri, ca

la aoela de la Noviodunum care, pAstrnda-si numele torank de Saccea (Isaccea turceste , a cdpAtat pe acela
Oblucita (platou; cf. oblu), apoi spre Por(ile-de-fier, cu denintrnirile In ova pe ambele maluri Glogiova, Orsova, Teregova, Craiova, Corcova) 1. Linia merge pAnd foarte sus In
Ardeal, cAci avem o Craiova In Bihor.
Raarile moldovenesti Intre Siretiu i Nistru sant turanice
(Turla, Prat, Siretiu, Barlad. Covurlukti), ca i lacurile din
Sudul Basarabiei (Cahul, Ialpugh Cdtldbuga, Sasic, Conduc),

dar la stanga de Siretiu e o bandd slavd Bistrita, Moldova

Sesuil mantean are, afard de Buzdn, i Arges, i pAnd In Olt,

nume de ape slave (Ramnic, Ialomita, Dambovita, Neajlov,

Glavacioc) pe and dincolo de Olt cele doud mari rauri

sant nurrnite altfel, ca si afluentii lor (Oltet, Jales, Gilort,
poate Lotru, Cerna-Tierna, Cris,

v.

si Timis, Begoa, antice;

cf. turanicele CAlmAtuiu, D'isnAtuiu).

Finala eva, ova, asa de rAspanditA In Banal si Serbia, ar

putea fi Ins supt amintirea davelor de odinioard, de si
Boemia avem Vltava, dar si Zu acele parti influenta vietii
confederatiei clack& era puternicd.

Doud ramuri slave arald sA fi fost chiar In ceia ce va

deveni Moldova-de-sus. Una preface, cum am arAtat, ovce
la numele de asezdri In du(l, alta trece acest sfarsit de cur
vant Zu oval VolovAt, VisovAt).
Intinderea nuanielor In ova Brezova, Bucova prin Ardeal

e Intr'o lungd serie. Tot asa si a celor In iva: Clopotiva,

De-asupra Vareiorovei, eetatea Oreavai N. Densusiapu, o, c., p.
425, nota 3,

278

Regimul Noului August" Iustinian

a celor, foarte rare, In adia: Crivadia (cf. Oradia), ori si In

(Lupa, Maca), In oca Glamboaca, Holboca). La numele
slave din Ardeal se adaugg si altele cu sens In radacina
Insgsi: Toplita (Calda; cf. Toplita boema, Topola sarbeasa;
Aiurea sufixul singur e vechiu slay: Ugrita, Vldhita.
E deci o relativa Imitate In numcle ardelene, la care uncle
radacini pot fi raai vechi. Astfel Gales Fang Tilisca, ou
sufixul slay , Galati In tara Faggrasulni si la Dungrea-dejos; cf. nulmlele de persoana Gal , cum aceiasi radacing., de
straveche origine traca, se dig In BArzava, Barsa si Bretc.
Bran-ul, Branicica sant, In sfarsit, a se adAugi, si tot asa
vechiul nume sgsesc, Broos, al Orgstiei.
Ca s se cheme Rodna minele de argint din N.-E. provincied
aceasta presupune o straveche exploatare pentru sefii slavi.
(e
Din parte-i, Harina aminteste prin rAddcina greac
Hale, Halle In 1AI-tile germane) o mai veche exploatare de
sare. Numele de ocna e Insg slay, i Romana 1-au putut av'ea
direct, ca si Slatina, far intermediarul unguresc.
Cu tot ce amintesc ca trecut fabulos, Jidovii fiind priviti,
dupg. Biblie, ca poporul oel mai vechiu cf. aiurea Tatarii"
si Grecii"), Jidovele (wag. Zsidovr pentru cetgti vin tot din
tesaurul de Imprumut slavon.
Corespondente, cu deosebiri dialectate, se Intalnesc de la
o provincie romgneasc la alta. Astfel Homorodul ardelean
(de la holm, deal langl Humorul bucovinean, poate Ha naradia oltean i Homoracial muntean, cel oltean cf. Hlmul
dalmatian , poate si Halmagiul din Ardeal.
De altfel, In Ardeal, forma Tarmlva, ca In Tyrnau din
dincoace Topolnita Sovata aoelasi sens

Ungaria,

si nu Tarnova, arata o a10 rannu slava deck

aceia care s'a coborit in Bulgaria. Sant Slavi panonieni.

s'au Imprastiat la venirea Ungurilor, apucand drumul spre
Apus sau spre Sud.
Si flume rusesti se aflg. In A.rdeal (si la Secui). Hrutevsky1,
credea ca si Peopnegii ar putea fi Rusi(! i vorbia de un Forum Ruthenor, m Intemeiat la Inceputul secolului al XIII-lea 2.
1 O. c., p. 227.

El admite 0 Barladul rusesc caracterul contemppran al

cantecului lui Igor", de o apt de modern romantica factura.
2

Influente slavo-romAneqti

279

In once cas, e o problemka chestia aoestor nume rusesti,

de la Oroszhegy i Oroszfalti, In Secwime, la Rusciori si la
Reussmarkt (Miercurea S'ar putea admite, daca nu se tine
cineva la teoria, sprijinita pe un cunoscurt pasagiu din analele
carolingiene, ca. Rus e un tarziu termin scanclinav, o straveche
mostenire din vremea dacica.
.

De ce Slavii au nu.mit Ulpia Traiana Gradiste si Apulum

Balgra.d se Intreaba Gooss 1? Gradiste nu e slay, ci un nume

primit de Romini, iar Balgradul, fiind un grad", o etate

ifn fiinta, arata tocm.ai existenta zidurilor, care, Bind de piatra,
erau, i aic, ca si la varsarea Nistrului, albe pentru teranii

deprinsi cu km=1 negru al caselor lor. Rolul cetatilor albe

la Slavi e mare, dar nu vine din propriul Ior aport, ci din
influenta burgurilor france, trecute la Moravi.
Numele de Solnoc (Szolnok pentru saline In partite ar-

delene nu Inseamnd stapAnire slava si exploatare de Slavi

(cf. si Slatina), ci numai primi,rea de Unguri (ca si de Romani)
a cuvAntului slay, iar acesta poat s. fi fost adu.s de legatura
Slavilor de Nord cu salinele si pamanturile &Irate din Galatia.
Si Hunilvy 2 a trebuit s recunoasc la venirea Ungu.rilor

o suptire patura slava" si In Ardeal, dar 'nu e vorba de

o influenta locala, ci de un rost general romno-slay. Sistemul targurilor slave se Intinde asupra intregului pamnt romanesc, de la Targul-Frumos la TArgul de Floci, la Targul
Jiiului, la Targul Murasului 3.
Sant multe si numele slave la persoane 4, pe l'anga cele general crestine, si cele, mai vechi, care pot veni din fondul dacic.

Dar e o problema in ce priveste Imprumuturile: ele nut

arata c acel care, mai ales ca nomenclatura, a luat e mai
nou decal acela de la care s'a Imprumutat. In ce priveste
rAurile 5, nu e far amportant faptul c numele celor din
1 Korrespondanzblatt, I

2 0. c.,

1878).

p. 48.

3 Cf. At. P. Iliev, Toponimie romdaeascii de origine slavo-bulgard,

In Sbornicul Academilei. din Sofia, XIV. pp. 49-92 (1925).
4 Pentru nuxnele rAurilor a se vedea qi ethnologiiie, urue ori

hasardate, alte ori, ingenioase, ale lui Canini, Et. igm, pp. 77-9.
5i Litovoiu Lito, Lido, Licia, Li6ca), \Wean. V. Weigand,
Jahresberichte, XXVI-IX, p. 104 i urnx,

280

Regimul Noului August" Iustinian

Sudul spaniol, Guadiana, Guadalquivir, supt munti cari se

chiamg. Sierra Nevada, dar si Guadarrama, snt nume arabe
Ued-el-Chebir, Ued-el-Ana . Inseamm oare aceasta, fie dispari(ia populatiei ibero-romano-visigole, fie Intdmplarea unei
purternice coloniskri arabe?
Apoi, niairi TA Bulgaria de azi nu se vede In toponimie
urMa nAvglitorilor turanici, pe cari-i vom vedea Intl-And In
secolul al VII-lea.

Slavii din Panonia, totusi numerosi, se vor pierde

Tntre

Unguri, si, astfel, un Zeben in comitatul Saros nu poate mira:

originea nuffnelui e sladt si aceasla ni d o indreptare si
In ce priveste numele ardelean. Dar, daca acolo, In Panoniab
lacul Pelso 5i lacul Balaton (baltd" sant slave, fondul primiliv a rkmas: Vuka e din Ulca si Ulca. Lrimete la Ukini-um
Dukigno , deci e un nume panono-iliric. Nici aici nu se
vede realisarea generald si logic a unui imprumut venit
dintr'o cucerire cu superioritate numeria.1.
De fapt ce s'a pelrecut In veaourile al VI-lea si al VII-lea e
o schimbare de nume dui:a dependenta politia. Despre numirea popoarelor dupa aceia cari le stapdnesc, de mult To-

maschek scria aoeste Inteleggtoare rnduri: Fireste cd totdeauna e vorba numai de natiile stdpAnitoare, care apar activ,
nu de masa pasid, de si mai numeroasd, a ciobanilor si
i V. Hunfalvy, o. c., p. 47. V. Niederle, 1. c., p. 56. Nume dubioase,

ibid., pp. 56-7. La Tierna-Cerna avem a face numai cu o Incercare

de a interpreta numele vechiu In limba ndvAlitorilor: corespun le cu
prefaceri ca Ued-el-Aru5, Rivire de la Rousse In Algeria sau CaneCret pentru ICOniggrtz In Boemia. Cf. Niederle, /. c., care vede acolo,
uu o populatie slavA, care, de alifel, apare, In Ardeal, nu aici, ci coloni slavi aduqi de Traian. Trecerea lui d In ts i z, In formele statio
tsierncnsis, zernensium colonia se putea explica prin fenomenul

fonetic de origine traco-greac de car am vorbit m.ii sus vol. 1,

partea I). Bersovia cf. 5i Barsa, Bra3ovul) n'are decat o asamAna.e
cu acea Barzava de la brz, rIpede In cgre intru3ii slavi ulteriori
an preilcut-o. De altfel tot d-sa nu admite caracterul slav al iocaMAW Berzane la Procopiu, ibil., p. 60. Nu Inteleg de ce forma

Pathises ar fi un compus slav al Tisei". Si r eavamg, la MarcuAureliu, Eig asavrav, se pAstreaza In Granul unguresc, fail a fi nevoie

sa recurgem la hron, zgoinotosul"; ibid., pp. 57-8.

Influente slavo-romAne$L1

281

tenilor de caracter romanic, care Inteo durall neIntreruptA a

stApAnit vechiul paimAnt $i a fost numai spArcuita sau acoperitA de nAvAlitori"1.

De altfel, InsA$t asezarea slavil a adus pe malul drept al

DunArii schimbAri de n-u,me care n'au alias si

Inse$i

asupra earora s'au exercilat.

Astfel In lumea cetAtilor, care s'au pstrat o bucatA de
vreme i aici, cum s'au. pAstrat la Dalmatiia, avnd legaturile
cu Marea $i tot ce putea s deje vecindtalea Raliei, si dupA
Xnvechirea $i ullarea condiillor padelor initiale. SA vedem
ce s'a Inlmplat $i cui cele d3 p3 main' drept dunArean mai
ales dupA prefacerile, desastroase, aduse de a5ezarea Bulgarilor.

Vechea Bononie a devenit, .poat- prin lasa intermediarA,

Bnyn, Bdynul slay (cf. numele In in din aceasLA regime, ca
Florentin $i chiar Zevainul, Severinul de pe malul slAng ori,
In Dalmatia, Knin , dacA nu preferA cineva
inchipuie
-dunum celtic langg. Bononia, care si-ar fi transmis sufixul.
Oreava, cam e Rahova noastrA. are unul din finalele obisnuite
In aceasla regiune, pe ambeU rnaluri. In Lom IrAiege vechea
Almus romand, precum Rallaria, s'a Lransmis In alta din Nil-

toarele pdlAnci" ale Turcilor, Arcer. Aceasta fail a mai

socoti numele, de care ne-am ocupal In Wt part-, ale rdurilar.

Dar Svigovul, pe locul Novelor, nu aminteste &cat un

loc sfnt", o bisericA pe care au avul-o Inaintea Slavilor Goal
cei strAmutati de Imperiu. L.i Rus-3 e numele acelei semintii
de Ru$1" slavi pe cari-i gAsim $1 In Seciame $i la Reussmarld
Miercurea Sasilor , si la Rusciori, la Rugi-de-Vede ai nogri.

Forma anticd reapare numai la Drslr, care e pentru_ noi un

DArstor sau Dastor $i, mai departe, In Scitia MinorA de ae
vremuri,Ar$ova, In care se recunoage Carsumul antic. Ni-

copolul, care nu e pomenil In niduna din mentiunile

si-

tuatiei orI$enesti de pe malul drepl. al DunArii, nu poate fi

considerat decat ca una din creatimile pe care le-a Moat, cu
So ist natfirlich blamer nur die Rede von den herrschenden Nationen welche activ auftreten, nicht von den passiven, wenngleich
zahlneicheren Volksmasse der Hirten und Bergbewohner welche in
ununterbrochener Dauer den alien Boden inne hatth und von den
Eindringlingen nur durchbrochen oder fiberdeckt wurde; Ueber Bramalia und Rosalia, p. 391, nota 1.

282

Regimul Noului August" Iustinias

armintiri romane, Bizantul dupa Inlaturarea Statului bulgaresc.

Numele slave de sate dincolo de Dunare sant rare si nu,

represinta, ca pe malul stang, o continuitate a desvoltdrii
normale. Un manar de localitati terminate In -(i Saran(is
etc.) arata san definirea sau mai cur'a.nd locul de origine
al locuitorilor. Ov se Intalneste In Svistov, Batcov. In Pleven,
Sliven e un sufix, care ar deriva din ianin, forma de plurall.
Aspectul general e sarac i confus.

Daca ar fi fost aici la venirea Turcilor o populatie slava

numeroasa, n'ar fi Intinsa pretutindeni panza numirilor turcesti,

aratand, mai ales cu sufixul de plural ar, caracterul locuitorilor Cavaclar, Murfatlar, etc. In raiaua de la noi aceasta
Inlocuire nu se observa, si chiar numele hu-cesli, mai multe
In raiaua Benderului si a Brailei, sant romanisale:
Vizirului, Silistrarul, Muftiul. Numai In Bugeac, pe care Tatarii 1-au apucat mai mult pusti-a, numele luranice suprapuse
.

covarsesc.

Trec la cu,vint e de Intrebuintare obisnuita. Si aici problema Intampin

aceiasi greutate ca si la numel^ de localitati.

Mii de cuvinte francese domina limba Englesilor de azi,

de si nuimgrul cuoeritorilor de la 1066 a fost asa de restrns. E admisibil dect ca, pe lang motivele de nuantare
eufonie, elementul slav Ui vorbirs.a comuna sa fi venit priu
existenta momentang. a Scheilor de pe malul stang, de preponderen. slava, In secolele VI-lea si al VII-lea, si prin do-

minatia statorniel schee" pe cel drept in tot timpul

populatia romanica s'a pastrat acolo osebita, cu necontenitele
ei legaturi dincolo de apa. De altfel, printr'o asemenea 1reponderen% politicd a pdtruns la Traci limba latina ea Insasil.
De sigur a., In domeniul cuvintelor usuale, o pulernica
influenta slava se exercita, nu numai asupra Romanilar, ci
In ce priveste proportia Imprumutului, v. si Herman Brilske,
Die russischen und polni.ch ri Elemente des Rumeldschen, in Weigand,
lahresb richt, XXVI-IX 1921) 3 800 cuvinte slave la Cihac, p. 2).
i Iatimirschi, Elemente slave In timba romeinil ca material lun.
tru tntrebarea primei motril a Romanilor, p. 135, si Sanzewitsch, In
Jahresberichte, II, ale lui Weigand. La acesta, si despre Motii rusi,
p. 49, si despre superioritatea autohtonilor rusi, pp. 52-3

Cf

Influente slamo-remAnegti

283

asupra Grecilor si Albanesilor 1 Dar trebuie O. se vadA In

ea nu reispandirea capitalului pe care invasia slavd l-ar fi
adus ca &ma, c-mi '7-write culttrri trebuie scl plece de la un
centru vechiu, puternic fi vestit, iar unul ca acesta nu se
poate descoperi In pirtile de unde au vPnit si uncle au locuit
ei nkiiu, ci numai din sarcina de miflocitori ai
bizantine,

i anume prin aceia dintre Slavi cari adese ori

nu erau deodt el-mente slauisate, Intocmai asa precum, and

se zice: culturg. arabA, trebuie sg. se Intelegg., In toate doaceia a Coptilor pentru arlA , a Sirienilor pentru
art i gandire , a Grecilor din Asia Mica 2.
In ce prive,sle valoarea elementelor slave, Hasdeu fixase prin-

cipiul, just, al frecventei lor de Intrebuin(are, adesea ori extrem de micd, 5i numai la traducAtori, influentali sau neavand
la Indemand cuv,antul romanesc. Dar abia de calva timp s'a
In.ceput ceroetarea, care dN. extraordinare resultate, d3 vorbe
care nu se cunosteau sau d3 vorba care n'au valoare.decat
pe un anume teritoriu, a osebirilor locale.
Orioum, am spus-o mai sus, pe larg, si, de altfel, o observa i Kopitar 3 , once influent6 slav e veche, din sin-

gura epod. a nKvglirilor sau chiar Inaintea ei. Cand Miklosich4 admitea pentru unele cuviinte ca dihor, vidrei ca ar
Sandfeld, o. c., p. 77 5i urm.
2 Pentru pArerea nationalistq i panslavistd, opus, v. Coney, In
Anuariul Universittii din Sofia, 1921, qi In Istoria limbi bulgare. Cf.
Skok, In revista Slavia, IV, pp. 128-38 325-46; Ksepinsky, in Sbornicul Pastraka, 1923.
s Kleine Schriften, I, p. 74, nota 1: Der slavische Theil der walachischen Sprache ist altslavisch". V. 5.1 Meillet. tudes sur l'tymologie et le vocabulaire du vieux slavon. Iar, In genere, Mikbosioh,
Die slavischen Elemente im Neugriechischen, In Sitzungsberichte ale
Academiei din Viena, LXIII 1869); Die slavischen Elemente im Runufnischen, ibid, 1870; Di- slaufsch-n Elemente im Maggarischen, In
Denkschrif ten ale ace1eia5i, 1871. In sfar5it, pentru bizara carte a
d-lui Ilie BArbulescu, Individualitatea limbii romtine i elementele
slave vechi, Bucure5ti 1929, v. Gr. Nandri5, In Rev, ist. rom., II,

p. 387 5i urm. Cf. 5i Capidan, Elemental stray in dialectal aromeln,

In Mem. Ac. Rom., sect. lit., 1925

4 Beitrdge zur Lautlehre der rum. Dial., III, In Sitzungsberichte

din Viena, C (1882,, p. 244 Cf. Friedwaguer, Ueber die Sprache
and Heimat der Rumanen In ihrer FriThzeit, In Zeitschr. f. rom.

284

Regimul Neului August" Iustiniau

fi venit de la Bulgari si nu din vechea slavona, lp care

cas, In loe de i ar fi fost ca In ris), parerea se poate
1

corecta astfel: unele elemente 0331 din slava panonica., allele

din cea mesica.

Nu e exclusa nici influenla unui dialect slay nord-duna.rean1, din Moldova si Mtmtenia, admisa si de d. Sextil Puscariu, dar el n'a putut A. dea, cum se vede si din rarile Iraprumuturi ce i se fac, decal termini obisnuiti de viata populara, si acelasi lucru se poate spune despre tarzia Inraurtire
a lumii rusesti de la Nord2.
Nu trebuie sa se uite apoi c aceia ce a luat limba roncineascci in catare epocci nu so poate stabili dupd ce peislreazei
astdzi 3, dar e adevArat c..5. Inlocuirea unor elemente straine
prin allele se face mai ales In vrennui de cultura Inaintata,
supt influenta modelor sau a curentelor de idel.
E o deosebire de caracter si de cantitale, si In ce priveste
regiunea romaneasca influentata, lntre malul stang dunarean,
de o parte, si regiunea Pindului si Tesaliei, a Vardarului
si a Isttiei, de OA k

Inainte de toate trebuie fixat faptul, capital, ca nimic in

foneticti, In morfologie, in sin(axii nu e imprumutat de la
Slaut 5.

Lista sufixelor slave, foarte numeroase In limba noastra,

careia i-a dal astfel o nesfarsita posibilitale de nuant- pe care
alte limbi romanice n'o au pe departe, a fost stabilita. Intdiu

de Miklosich 6 In ce privege unele din ele, ca acel anie

1934). Cf. i Gaminschm Romania germanica, II,
Berlin si Lipsca 1935. De vzut, in genere, pentru elementele nelatine, si Gaster, in Grber, Handbuch, p. 411 si urm.
1 Gamillscheg, in Zeitschrift f. rom. Philol., XLVIII, p. 207
si urm.
2 V. Sanzewitsch, in studiul citat din lahresbericht al lu Wei-

Philologie, LIV

gand, V.
8 Cf. Jung, R6mer und Roman.en, pp. xxvni-ix dupg. Diez).
4 V. si Capidan, Elenuntul slav in dialectal aromeln, p. 289 si urm.

5 Pentru un pretins vocativ bulgar, Sandfeld, o. c., p. 146 si urm.

6 Slam Elemente, p. 11 si urm. El porneneste -calei, -ifii, -nie,
etc.

Cf. lucrarea d-lui G. Pascu asupra acestui capitol.

intluente siavo-romane5ti

ist

ain Nemroanie, ele trebuie sl fi Inlrat intr'o vreme cfind n

nu aziise inaintea lui i.
Dupd o ipotesa recentd, sufixul ita n'ar ti slav; el s'ar glsi
si la Retoromani 1 Unele sufixe, pe care nu le-am primit
cleat odatg. ca numele propriu format, astfel cele In mir
(allele snt In gost), apar comane Slavilor si Germanilor 2
E interesant cum pentru aoeiasi notiunte sufixul slav 4 si cel
latin et stau aldturi Peris si Peret; v. si Cornet .
Negatiei laline ou je (est), care se mai Intrebuinteaz5. In
Vestul Ardealului, ca si este, iaste, i s'a rdspuns, supt influenta vecindtdtii sau pentra a evita omonomia, ca slavul
das. Prin oomert va fi venit na, pe &And ly-tide a fost pus
In leggturN. cu vechiul verb grec ercp.e, (ILYTE 4.
Ca aspecte si forte ale nalurii. &nib 5, !Meld, beznd, a mocni,

zloatd, moind (din ung. e moloqag), zdpada, negurd, ceard,

orrbdt, baltdref, crifkir (austru le latin . Toale aceste ar dovedi
existenta si a unrui pgslorit slay paralel ca al nostru, precum
ar fi acel din Vrancea, pe unde treoeau Insg., putnd culege
astfel de termini, Mocanii ardeleni, cari duceau apoi noile
elemente de vocabulariu In Loge directiile.
Ca anUnale: cdrtird, dihor, der, mdgar, nevdstuicd, lebdda,
liliac, MI000111 (asteptAnd pe turcescul whir), pdianjen Meglenitii zic: ndmol dup. italienesle poale) 6, mar/id 7, gadind,
res, poiatd, gufter, gu#erird, guzgan, nurcd blanN.; dupa ne.-

gustori), poate albinid (5i roiu), trdntor, gdzil, cdriibuf, Ondac, rddard, omidd, popdaddu, cdrtird, scorpie 8. Ca prti ale
corpului dobiloacelor: drob (pentru ficat), grebdn si grebeinos,
1 Jung, Reimer und Romarten, p. xxv.
2 Jire6e)k, Geschichte der Serben, I, p. 62.
3 Negatia pi-in ridicarea capului 5i, un semn dei limbg, ca un
t prelung, se intalneste 5i la Romgaii 5i la Balcanici, pe lapgg
igggduirea numai romgneascg pi-in clgtinarea capului.
4 V. Sitzungsberichte din Viena, CXXX, pp. 46-7.
5 Cf. i Dialogul bulgaro-grec din Rodope, la Miklosich, Alb.
Forsch., III, p. 90.
G Capidan, 0. c., p. 202.

V. Saineanu, o. c., pp. 190-1.

8 Zimbrul, eu tot Capul Bubali si cornul din care bea Decebal.,
apartine mai mult Polonilor, cari numesc o veche serbAtoare dupit
el si-1 pastreaza in reservele" lor.
7

286

itegitnul Noului August" iustiniali

Ling gheb i ghebos). Ntnnele de pasari y. i oare, oretanio,

oratenii), afark de stiglet slav), corofan.;
scatiu, skit,
cum s'a spus, descriptive, creatiuni romanesti si bot gros, cioceinitoare, privighetoare, care prjNigheaza." noptile).
Pescuitul, cu sontrzul, morunul, tiuca, lostrita, nisetrul, linul, zvOrluga, pastruga, pdstravul (dar nu si chicarul), racul,
arat o populatie nota specialisat Zn acest domenia; instruimentele, afar de unghita-unditd: plasa, voloc, cotet, vdryi,
mreajd, neivod apartin aceluiasi compartiment 2

Ca padure si pomi: crdng, huceag, ineapein, sorb, rneilin,

gdrnitd, scoruf, dracila, udiif, macie, corn, mur, porumbac, nu priducel 3, pataclzind, afin, hakiciugd, inohor, coacad, ciupercd, agri. Grddindria, vestita., a Bizantului wu cu
A Arabilor, a dat, prin luera.torii veniti de la Constantinopol In
Balcani si de acolo, printr'o traditie care se continua. si 'Ana.

azi, In Dacia, dat eu sadul, reisadul i razorul, unele produse vegetale: castravete peste latinul pepene Turcii vor adAug,i

apoi harbuz; zarrios e o creatiune romaneasca. , piitligeaua

(poporul zice rofii sti vinete); tot slave saint: tir, sfecld, Wormy, lubeni(d peste cucurbetd, latin, si asteptand dovleacul
turcesc), mindtarca, ciupercd, zbdrciog, lobodei, telirz,, praz,
hrean, bozi, dracild, i flori ca: mac, podbal, odoleanei, busuioc,
intdgheran, gherghind, apoi buruienii, ea pelin, rogoz, quh.

Daca. trupul (slav) e numit latin In toate partile lui (afark

de chica, plete), la Imbracaminte avem: opinca, no lita (Turcii
vor da oghiala, obiala), berneuecii, CLEFIlta, fuba, cojocul (din
coajd)4, tundra, sucna, sumanul, cioareciii, bituful 5.
Pentru femei: Iota, opregul, altitele, poalele, betele, cdrpa.
flulama, din dolman, a venit pe alias cale. Vigul de postav

(v. si serasirul) st rang cabanitd i rascl.

Vracii, initial i In practici bizantine seculare, vin din lumea
Slavilor de Sud, primii ucenici ai acelor InvAtalori. De aid
numele bolilor (0 al bolnavilor), de aki Insemnarea unor
1 Saineanu, o. c., p. 162.
2 Ibid., p. 167. Si val e slav. $i a Ardji.
3 Canini, o. c., cita venetianul pedicello.
G. Meyer, o. c., p. 33.
5 Slavici, Rumeinen, p. 184. V. ;i ;erpar, ntdnecar (latine), surtuc
(surtout).

Influent slavo-romAneti

287

neajunsuri trupesti (chior, oto g; dar, supt influenta altei medicine: ciunt ca i beteag, vin de la Unguri De aici, de la
Slavi, si a obloji.
De fapt vracii sant vMjitori y rajci, a or iji, lang farmec,
a fernieca). Dar, vi la noi ca la Ragusani 1, bilrbierul era
.

hirurg.
In ce priveste gospodAria, colac e, cum am spus, de la Slavi 2,
ca i covrigul, ca i pirogtele.

In materie de caracterisiri morale, avem ca sentimente,

aptdtudini, capaciali i sari de spirit: iubfre, dragoste, Sf jata,
grijd, inunc, nacaz, gregeala, Wad, mila, apoi quia 32 ncluc,
niitang, prost, iar, in legaturI cu anumite ocupa(ii industriale
superioare aduse din lumea bizentincl: destoinic, vrednic, dibody, iscusit (gi a se iscusi, dar nu iscustva), istef, a fi in
dugi buril 4, a gugui (gaga),
mai toate introduse prin Bi-

seria peste cuvinte latine, anterioare, nepuandu-se admite

lipsa acestor notiuni In viata sufleteasa mai veche.
Pentru partea moralg tot prin traduceri s'a ajuns, pe 1ang,1
latinele cuget i pcirere, la slav-le gand gi grain.
Ca actiuni, se numesc cu termini de slavora; a za'ri, a

a lovi, a zugruma, a otanji, a rani, a ornorl, din noul limbagiu osa.sesc, precum Francesii au litat de la Germani: frapper, blesser, tuer: de aici i nretima., (dugman e turanic Apoi:
.

a ciopli, a gasib, a intalni.

In Materie de obi,ecte, uncle bogaia imprumuiulai e determti,naa de influenta prin Slavi a canard bizantine, (AM.
Vi-au putut-o 1,nsiusi ei, avem, ca matieriale: grinda care nu
era necesarl in casa primitiv4), soba, pragi, coi.
Ca unelte: plug (in Ardeal i plugni(d 6), coasd, grebla, hdrlef,
fiercistrau, lopatd, cosor, site)", darmon, tarn (lLIg md-

turd), topor, barda, poate pene, apol: scoaki, scoc,

fegtild,

1 Jiredek, Staat und Gesellschaft, III, p. 74.

2 La Ragusa panes colacti, 1371; Jiregek, ibid., III, P. 25. 1$i

i Grecilor (v. ibid.), e de origine
nelkuuritt
s $aineanu, o. c., p. 104.

pogace. Pita, comunA i Slavilor

4 G. Meyer, In Sitzungsberichte din Viena, CXXX, p. 28; Weigand,

In Balkan-Archiu, II (1927), p. 107.
5 V. G. P. NicuIescurVarone, Folklor romdrzesc din Ardeal, p. 14.
La Canini, Etimologico, II, p. 763: playas la Lituanieni.

ttegimul Noului August" tustinian

sfredel, strug, clefte, pild, os je, daltd, covata, suveicit, vdrtelnifa (de la a frivcirti), tigud, blid, rabo j, poale i tigae (dar
grec ViriVC); desaga

si greco-turc. Scacixac), rogo find, cociug i in

Muntenia: cociug), cep, custurd, (intd, lead, toiag, nicovala,

samar, cumpana, tan, sanie. Ca mobile: lavira. Ca produse
de fabricatie: drojdie, (iled, covrig, colac, crape.
Si unele numliri 1.n relatiile sociale au aceioi origine: cmmaim de la kum), lele
inatioet), nene (unchiu, si pe vremea Brdncoveanului .
Ca ornamente, i podoaba, oglinda.
Pe calea relatiilor ostdsesti mi-au venit: viteaz, voinic, ta-

bard, fatra (cort), steag si prapur, iscoadd, oblanc, prieten,

vriffmaf, prime jdie, pagubi, sfrajei, pazd, chivara, sabie, steag,

pinten, potcoavii, surla, tilinc., trambip, barium; pe aceia a

vietii de Curte, cu vdnalori: ogar; loviqte e locul reservat
pentru vandtoarea stdpdnului (v. si a lovi vdnalul)1.
Agricullura bizantind perfectionatd a dat: cobila plug
grapa, rani(a (rajni(a). In materic., de cereale: hriqca (=cercala greceascd: gran) e slald. Am primit lanul, hatul, toloaca,

parloaga, a boroni, brazda, prdjina, operatii ca a plivi si

a pridi, iar, la lucrul viilor: crama. Prihu, prim, strigdt
la seceris, a fost pus n legaurd Cu zeul slay. Perun de cercetatorul sas F. W. Schuster 2, Mil s fim obligati a aocepta
o ipotes atat de ingenioasd.
La mlestesuguri, a topi (cf. cuvintele romanice in Apus de
la fundere), din rAddcina slavond care Inseamnd cAldurd",
aratd i im amestec de metalurgie balcanicd. Avem apot cojocal, croiul 3, talkicarul. Tot asa a cladi (si streina, stalp).
Negustorii, precupetii (cupe t
s'a introdus, In loe de nerhila,
ostor), aduc, ca mdsuri: uadra, galeata,
drobul, pogonul, vigul. Ca articole: msline, shinina, haine,

Hrugevskij, o. c., p. 259; Sainieanu, o. c., pp. 247-8.

In Programul Gimnasiului din Sez-Sebe, 1855-6, p. 38;

V.

Wilh. Schmidt, Das lahr und seine Tage, p. 18 si no ta 93.

3 V. Statuta confraternitatum et corporationum ragusinorum, p.
133: incisio pellium pro more artis vel, ut dicitur vulgo : kroi". Cf.
kozuhar, cojocari, ibid., p. 129 si urm. Pentru tab accaria", tabac,cari", ibid., p. 56. Lill suman Miklosich Ii dadea o rdddeinl
lating; Slay. Elem., V. 47.

Influtente slavo-romAnesti

289

rufe, perind (plapomii e greco-turcesc), pogace, ogheal, roche,

p/Ishd, plosclil.

Ca loc de vanzare: olior, nedeie, zbor, col. Zborul se intlne?te si la Greci 2. Ca nilijloz de transport pe drumurt si poduri: mdgarul, coralfia (cu clirmli 0 vintrele), pinta s. Ca semn
de vamk: slonul. Ca mijloac de serviciu: ndemul. Ca loe de
deposit: pivnira, bedul, zemnicul, pouarna.

Se face plata pentra ispravd, treabli; ponte fi !mtg.& Si

scump e slay, dar si spor. E curios el In romaneste cuvinie
strkine numesc locul uncle s.3 bea: clIrciurnd slay , han turcesc), felgilddu (unguresc In asteptarea polenului ratof-rathaus).

Pxin vechiul comer t grec a putut Intra ieften" (Virivoq), win

oel nou cu Slavii, cu slavisatii: scamp; destul. Intre cele dou

dobanzi: a prkz.ii si a banilor, de origine deo3ebil1, pare a

se fi fAcut o confusie.
Ca elemente sociale, Imprumulate Insrt miele de la Rancid,
de la vechile lor petreceri de Curte, vine gluma la Ragusani
bufonul e glurntit" ha chiar figuri de Inchipuire glumaatk.,
ca Pepelea s Instrumentele de 11111MA.: tr/Imbi(a probabil de

la Poloni), scripca (0 la Sarbi), ca strune, cobra sant din

acelasi Imprumut, ca si iduta, totusi de origine apuseank:
la Ragusani se Intalnesc, la 1450, si blutorii 6, numai cu fluie-

rul si naiul, fiind, cum am spus si aiurea, de veche origine,

e curioask originea cimpo;ului, care oorespuncle la zampogna
italiank 7.

Prin influenta vietii de Slat vine porecla (si la Sarbi . Si

la Sarbi se aflk nume de popoare Inlrebuintat ca personale 8.
Steimin ar fi din slavoneste 9. Ca guvernare, vIddioa n'avea
Walk sensul bisericesc, ci acela de slapanitor, aplicat, In
1 G. Meyer, 1. c., pp. 48-9.

2 Ibid., p. 28.
3 A Inciirca e lush' latin.
4 Jire6ek, Staat und Gesellschaft, III, p. 59. Guslari sitrbi merg
pAna In Polonia de la sfaritul socolului al XIV-lea; ibid, PP. 58-9
5 Pepe!, cenusd, praf; Meyer, 1. c., pp. 49-50.
6 Jire6ek, o. c., p. 59.
Documentele ragusane pomenesc cumpognatores; ibid. Vioarei
7
pare neologism, tdmptind e dupd timparrul Scripturii.
8 V. ibid., p. 28.

9 Al. Rosetti, Graiu $l sullet, VI (1931).

19

Regimul Noului August" Iustiniatt

290

VIata. Sfantului Chiril, ImpAratului 1-; cneaz e slav de origine

germana. Sfatul se confunda cu vechea adunare.
lupanii sAnt si in Misnia si la Krems 2, dar nu trec la noi.
Pentru celnic i ceata, grezeste primicheriu, proestos, origtnea slava e inconleslabild; terminul e militar si poate sta

alaturi cu acel de jude s.

Bir poate sa fi venit prin cancelaria sdrbeasca a Domnilor.
Numai prin pAtrunderea la noi a codului slav silrbesc si a
wicabulariului de cancelarie In leeiturd ea judecatile, s'a ajuns
pentru numirile proprietatii, la: mosie, ocinci de la oteo)
si haffind (basta tala , pentru hotarele ci: silistea, dar fark
seto (sal." , sal 4. Tot asa am ajuns sg. zicem: vind, greseald,
pdra, osOnd, dovadd, a cleveti. Si prin aceiasi cancelarie
slavona Intra i gloaba, gos podar, granird, da/de pe ang:1
dare), clac-a, ponos, ncipaste, price i pricina, apoi pripas,
prigoanei, porunca, sfada, mitd, mdzda, caznei pedeapsd e
grec; turanice: calda, gdde).
In cele bisericcsti, din slavoncste s'ALA: boz idol , praznic,
taind

i jertfit,

pomina, prooroc, trola, duda (minune), a

rastigni, serbatori ca Blagovesteni,, Probajine. Acolo, In biseveizduhul, raiul, iadul, capistca, mireanul, moasriceste
tele, apoi cuvinte ca proclet, mita, pomanci, molitfd, pristol
raelcl, in arar de un vocabulariu special 5.

Niciunul din zeii slavi n'a par= la noi 6, dar de la Slavi,

Jiredek, Geschichte der Serben, I, p. 73, nota 4.
2 Niederle, o. c, p. 182. El citeaza parerea lui Peisker a la origine
e kopanu1(?) avar i declara ca insui admi Le originea turcotatara" a cuvantului.
3 V. G. Meyer, I. c., p. 61.
4 Pentru ocia? i deadinet, v. Goniker, in Byz. Zeitschrift, XXVIII,
p. 232 La Grecii din Creta s'a pastrat corespiondentul
gonikon, care a trecut, cum se vede din registre de notan, ca aoela,
inedit, al lui Francesco Avonal, din Archivete venetiene, i In
terminologia latina. Pentru ba$1inil '? Jireek, In Arch. f. slav. Philol.,

1900), p. 209. In genere, K. Kadlec, Valagi a valaiske prvo

v. zemich slavanskych a uherskych, Praga 1916.
5 Si S aineanu, Svriasiologia, passint. V. Schmidt, In lzuestia de la
Constantinopol, XV Sofia 1911). In Ardeal i astazi se zice oeinawl
pentru Tatal nostru". V. i Albert Ehrhard, Die Stellung der Slaven
in der Geschichte des Christentums, Strassburg 1918 (am aportinea,
bisericete i cultural" foarte mult slavismului).
6 Vezi-i In Ntederle, o. c., 1E, p. 126 s upm.
XXII

Influente slavo-romanesti

291

ca forma.; vin utircolacii cari mananca luna 1. Aruncarea scaloianului, primavara, In apa. se Inialneste la Slavi In Marena
sau Maizana lor, care Inseamna moartea, ce se Ingroapa astfel,

urma a jertfei aduse apei de primavara, liberata din Inchisoarea-i de ghiala,", jertf umana candva 2. Numele Insusi al
scaloianului se Intalneste la Bulgari B.
Contaminatii latino-slave 1).0 lipsesc: cinerem devine cenufd.

A slat* e de sigur legat de slavul a sdvdrsi, dar se goate

intrevedea digparuhd exfinire rotacisat. A.poi rotocol, cocost4rc 4.

Miklosich a observat5 i schimbari semasiologice in romft-

neste cue nu se explica d cal pri

influenta slava, ca
aceia a lui joc, leisure de post sau de sec, tandr, june-gione,
schimburi. Prin Slavi s'ar fi ajuns la schimbari de sens ca
aceia care din lume (lumerz)-lumina", face lume"-mundus,
In Intelesul de acum 6. Dar n'a observat al aceiasi schimbare
de Inteles e si la Letoni, ala caror legaturi, si In ce priveste
doina, cu vechii Track sant de mult cunoscule.
Si Miklosich Intelegea c dill. ininsul vocabulariu slay al
nostru o parte vine din traducerile cartilor sfinle.
Si, In multe casuri, imprumuturile sant numai dublele, ca
pod rang punte (ulitd e rusesc, tarziu, pe langa cale).

Pentru varoolac, ulcodlac, Niog 'Earivolhvliticuis, I, p. 336 i(urm.;

.liredek, Gesch. der Serben, I, pp. 163-4.

rusallil
2 Niederle, o. c., II, p. 165. Pentru aceasta, leizezr'
colindele, paparuda, Vakarelski, in Rey, intern. des l. balk., 1936,

p. 513 i urm.
V. Niederle, I. c., p. 166. Si spolocanie rar).
4 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72, nota 2.
5 Slay. Elemente, pp. 11-2. Schimbarile de sintax de la p. 12 sant
In ce priVqte nzii rog lui Dutnnezeu i judecati saracului, daca

nu lmd tem, resultatul traducerilor din slavona ale Scripturilor.

Dar UDC ori traducatorii Cartilor Sfinte creiazd cuvinte dupd ale
originalului slavon, cum e casul peutru faradelege"; Saineanu, Semasiologia, p. 78. Ni e de admis o a,stfel de influenta pentru ,fata",
ajunsa a Insemna persona; ibid., pp. 79-80. Dar de sigur aa pentru

md(c1= ancora (ibid., p. 81) si tntunerec (de fapt e zece mii)",

ibid., pp. 81-2.

6 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72 si urm. El eiltaza i Iumea

alba", lumea inelului".

CAPITOLUL V.

Romnii pn la noile colonisiri de barbari (sec. VII-VIII)

Prin colonisarea grupelor slave, Imperial nu se socoak

izgonit, nici umilit. El are Marea i Duncirea. Aceastd din
urnzei stapfinire presupune capetele de pod pe malul Wing,
eu cetidrile i acolo, fi cu intreaga razet de aprovisionare a
lor1. Slavii fi apartin, de altfel, cum i-au apartinut Go(ii. El
poale muta unde vrea, de unde multimea celor pomeniti la
Apameia In 656, in Asia ',Vied la 6802.
La Incepultul secolului al VII-lea se pdrea deci el o nouei
ordine definitivd s'a creat, ca recdftigarea mtdului stdng al
Duneirii i ca puternica orgvinisare a Daimio fiei profund romance.
Cum vom vedea, Iustinian al II-lea trimete trape si contra

Slavilor mulati in Asia, pentru ca apoi ei sd apard liugd

Gonstantinopol, dar nu Cu gand de cucerire, ci ea o demonstratie pentru cd nu li se Inoise paella Cu o cedane de cetgi 3,
urmeazd pedeapsa bizantindl.

V. 0ler, I. c., p. 119: Die Stdte und Festungen ware')

nach mehr als zwanzig Jahren noch im Besitze der riimischen
Besatzungen". Aa e pAnA la aezarea l3ulgarilor, sau, mai bine,
Malt la rdscoala lor, care aduse supnnerea cetiltilor, de la Durostor la Tisa. In acel moment fnsei locuitorilor In asa de scurtif
vreme nu li se putuse schimba caracterul roman. Desnafionalisprea nu
s'a putut face, astfel, deceit printeun mai teirzia flux popular slay.

2 Ibid., p. 123, nota 1.

8 Teofane, pp. 549, 662, 664-5.
bid., p. 668.

Romanii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII)

293

Maglavitul (dup.a un nume de dregAtor imperial pentru

corgbii1) la Dundre, ldngd Cala fat, alt nume bizantin oel

ce unge cu pacur5. vasele , nu e o intdmplare, ci un document al dominariei bizantine peste rdu, pe ambele maluri.
Cum Bizantului i-a plAeut totdeauna s pAstreze traditia
austonX" 2, grupul de la Cela tea si Corabia (de la biza,ntinul
xcepoi6c) prin Calafat $i Maglavit spre Tu.rnul lui Iustinian
Demnitzikos, Zimnicea, in margenea pddurii turanice a Teleormanului, arat permanenta aceasta bizantinA. Poate i pesariile de la Celeiu (nutmele e ins antic, celtic.; In pdrtile
Noricului gIsim cunoscutul Cilly) sA fie de aceia$1 origine.

Se pare a Imperial, mai ales dupI cedarea provinciei alre

Bulgari, a fAcut o adevArat strftutare pe malul sang a
a$ezArilor sale, pentru a fi si mai departe stdp8.n pe Dundre 3.

Un slab raport direct a urinal. cu Bizantul. E vorba de

fimprumuturi literare, prin Biblie. Astfel: chitul a venit pe
aoeast cale, ca 51 chiuotul, xt6ttycbg, chitara, xcedpa, chimvalul, Ict5p.,6caov.1 Chinovarul, xtvveazpt, l-au adu.s pictorii. Tot

asa non e chitul, pe cnd aldmdiul, lrniul, cu Inlturarea lui n, e vechiu.. Creuat, xpe6itc, care se aflI InsA si
la Suidas, a venit poale prin Fanarioti. Crinul (la acela$i:
xpzvog) e Insi tot din elementele vechi. La sihastru, din
xo'carrx, schimbarea de acoent arat iarg.$i o epoa.
Kekaumenos, p. 97: irtinicev wenliv payAaartiv

au-

pe un print nor-

vegian).
"Ava

ke,adraw anon Atirecoatv se Segv xaiog

Kawa-carelvov.

Arch.-ep Mitt., VIII, p. 201, no. 6. Tot la Adrianopial presintat 5i ca

Mtat Ifoiwnvag Ilakidiloyog, ibid., p. 202. V. i I westia bulgarA,
VIII, pp. 343-4.
3 V. Iorga, Le Danube d'Empire, in Mlanges Schlumberger. In BOkan-Azchiv, III, Weigand (Albanische Einwanderung in Siebenbiirgen,
p. 207 .1 urm.) vorbia de cavintele albanese pAtrunse In patru periceia ce e absurd. V,
oade, intre secolul al VI-lea $i al
Dozon, Manuel de la langue chkipe ou albanaise, Paris 1879. Cateva
proverbe ca la noi, p. 122 qi urm ctinele care laird; o mdnci spalci
pie

alta. Dar in acest timp Albanesii sant inchii in munte. Si

Diefenbach, Vakerkunde Osteuropas, Darmstadt 1880, I, p. 25, crede

$chipetar vine de la ajipe, gkipe, stanc.A. Degrand, Souvenirs de
Haute Albanie, Paris 1901, presintA ,etimologia Albans nAlb sau
Alp"; p. 3,

294

Regimul Noului August" Iustinian

De altfel, situatia pe malul drepe e asemenea cu aceia tare,

fArA puterea ImpArAteasa n'a putut decat sA continue pe
malul slang. Aici in adevdr ea apare ca o datind milenard,
a cdrii intrerupere, fie i un singar moment, nu se poate
admite.

In Balcani InsA, ca si Slavii, Vlahii formeazA clienti cui

privilegiu ai Iniperiiului, avand, cum se va vedea, normele
lor de viatA., peste care ei mi Inteleg sl se treacA, fiind gata
atunci sA facA un tumultus, p.00kcog, de si aclamAind, totusi

pinA la o vreme, ca niste cnedn: ciosi supusi, pe domnul

lor firesc. AsezArile lor, amestecate cu ale Slavilor
legAturA cu oetAtile care trliesc de sine, avand altd autonomie,

sant pretutindeni, dar mai ales acolo unde ni se presintA o

transhumantA ancestralA.

Avem deci Vlahli", corespunaloare Romaniilor" vechi,

asemenea, cm Scheile Slavilor; Vlahli Mari si Mici, de Sus
si de Jos, pAng. la o Vlahiz Mare" tocmlai pe la Corbavial,
In Apus.

Sensul de plagar pe care, in opositie cu cioban" de la

noi, cuvant turanic care a 4juns sd Insemine si anume gyupe
nationale langl Romni 2, ii are cuv'antul Vlah" la Bizantini

g In Grecia de azi 3, e a se explica numai prin desfacerea

In doul, cu vremea, a populatiei romgmesti, pe cAnd la Inceput el nuania, cum e firesc, 5i lumlea din orase romanicl.
S'a citat si sensul de cioban" pe care-1 are Remer, Romnul,
in albanesA si In greceste 4, dar, dupA J. C. Hobhouse5, si
Albanesii Isi zic Vlahi".
Se admite, de obiceiu, si o ImpArtire teritoriald absolutl,
doul a Romdnilor, care ar explica formarea altui dialect

In partea de Sud, de Sud-Vest; ar fi Intre ele o solutie de

continuitate.
V. Tomaschek, Zar walachischen Frage; Jiredek, Gesch. der Bulgaren, p. 217; Miklosich, Slau. Elemente, p. 2, nota 2.
2 V. si fru.moasa carte, plinA de o uimitoare informatie, a d-lui
Anastase N. HAciu, Aromdnii, Focsani 1936.
3 Riisler, Rom. St., p. 119, nota 2.
4 H. Gelzer, In Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII 1913), p. 269.
5 A journey through Albania in the gears 1809 and 1810, Londra
1813, pp. 490-1. El culege cuvintele romAnesti: noi sentem de sague

(auge) Rumane"; p.

492.

flonidnii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII)

295

Una din cele mai importante probleme e insg. relativa unitate a limbii romanesti. De fapt, deosebirea intre dialectal de
Sud si oel de Nord, ca si Intre ele antandoul. si oel, In dispa-

ritie, din Istria stg. mai mull intr'un spor de vocabulariu

hnpus de anume vecinAtAti. TesAtura e aceiasi, si in ce nri-

veste fonetica si morfolo0a, si legIturile skit intacte.

Na e aa ca oricare alte limbi romanice. Mai asAm6ndtoare ca Imitate cu a noastr6 e spaniola, vorbill tot asa in
Castlig, In Aragon, in Andalusia, Basc,ii fiind ca Bretonii
In Gana_ Aigi, In Galia, dotal limbi s'ait osebit: cea din Sud

pe fond galic mai rar, iar, cea din Nord, pe un puternic temeiu de populgie mai veche, Bretania, rkm5nand, --

ceia ce s'a Intamplat, in Est numai cu Albania , p6strktoare a strAbunei limbi. Dar dialectul picard se deosebeste
de cel din Ile de France, si provenfala e cuprinsI Intre un
patois limonsin si intre o limbN. catalanA. Din parte-i, Italia
are atatea dialeote cate substraturi ante-romane deosebite: Liguri, Ga.li, Heneti, Etrusoi, Italici, Iliri, Greci. CA s'a ajuns
la noi de se pot intelege, peste mieile deosebiri care nu
sant deal jargoane", ferani din Nord si din Sud, din Vest

si din Est, aceasta vine din trei motive, care n'au cxistat
in cea mai mare partie din celelalte proivincii ale Imperiului,
In gall de faptul, capital, ci aid nit e deceit un singlr
substrat.

Osebirge de limb vin de la existenta valor graniti de

Stat sau, In evul medita, de format:lime feudal. Ceia oe deosebeste graiul mbldovenesc de oel muntean, si cel din allele
prti ardelene de amiandou aoestea, e impArtirea Terii-RornAnesti In doul Domnii si, alIturi, o stApa.nire strling.. Dar,
mull timp tpainte, fizsese perfecta unitate seculard a unei
singure vie(i populare gira Stat.
Apoi, o mare parte dintre Romani fiind pgstori transhumanti, rideicirea lor a creat un puternic sistem de circulatie,
care a adus on sine unificarea. Transhumanta sponiolei a
:moat acelasi rol.

Si, in sfArsit, pentru a explica reducerea la unitate a divergentelor in Tireasc desvoltare, pe cand aiurea nu exist5.
pAnA. tIrziu un indreptariu de limbI, religia apuseank fiind

legat de pAstrarea limbii latine, la Romani nu s'a putut

impune poporului forma strAinA. a slavonei, Intrebuintat5. de

296

Regimul Noului August" Iustinian

der. Mult Inainte de adoptarea graiului vorbit In Stat i In

Bisericg, ceva literal." a rgsbgtut tot In romgneste In viata
mnitimilor

s'a strecurat de aici Inc. de mult In cartea

scrisg. si In predica rostitd.

Deosebirea cea mare a graiului Macedonenilor fat de al

Dungrenilor la Istrieni e vorba numai de o coruptie, de o

decgdere, mergAndurse la pierderea, mear ea vocabulario, In
apele slave
vine din faptul c primal' a rgmas nepre-

lucrat prin tot ce poate aduce viata de Stat, pe lngg

nerea, mai sus argtatg, la puternica influentg greceaseg
chiar la alte infiltratil slave decht In Nord si Nord-Est.
Dar, dac n'a exiaat complecta solutie de continuitate, de si

transhuanantii Pindului nu trec, In sus, de o anume linie,

osebirea de limbg, care nu e pe departe ca a semintillor
slave, o9ehite prin data si caracterul privilegiului, se explic
erearea de ella-e Bizant a unei noi bande de
federal' Insiruiti la Dungre Inc din a doua jumAtatelp. acestui

veac al VII-lea tocmai pentru a da o arma-tara politica semiintiilor slave (yevEcet) pana alunci Insirate raAlet de-a lungul

raurilor de la Sudul DunKrii. Bulgarii nn sant as fiel dedil

succesorii Osirogofilor lui Teodorlc de la Preslav i Pliska la
Notrae. Once ideie, la ei, de Stat na(ional, de conceptii adluse
din Asia e ana-ronicd si imnosib;141.
Unitatea straveche a elementului latin In Peninsul s'a rupt
de curnd; altfel nu se poL explica, deelt doar prin leg4tiuri
ale micului grup de Iliri cu bon,4ata lume romismeascg de care
a rgmas Incunjurat, asgmAnk'rile numeroase i uimitoare In
fel-ul cum Romgnii i Albanesii traleaz fondal latin 2. Cum
ele apartin, In romgneste, si dialtetului dungrean, trebuie

se admite o prelungire anuc a aoestuia cglre Sud, mai

mult decht unei pogorgri a Albanesilor, asemenea cu aceia
care, In secolul al XIV-lea, i-a dus pgng la Atena si In insula
Egina, dar care pentru Inceputul evului medita n'ar avea
nicio explicatie.
Cf. bnosura de polemica personala, injurioasa, a d-lui Atutafciev,

Bulgares et Roumains, forma oarecum indulcita a unui pamflet In

limba bulgara.

2 Philippide, o. c., II, p. 631 si urna.

CAPITOLUL VI.

Elementul vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 1

Aparitia Bulgarilor 2 ca noi rneroenari ai Bizantului nu e
asezarea uuei natiuni, nici erealiunea constiintii a unui Stat.

Noii veniti ant tot asa de Hurd ca si Hindi si de Avari

ca i Avarii. Eohivalenta huno-bulgarl a fost semnalat6, de
altfel, si de Niederle 3. Cerecarite antropologice aping, sau

pot *Inge la aoest resultan. S'a semnalat asarnAnarea

Istoriile Bulgarilor de Bousquet (1909), Pogodin 1910, Ruland

Geschichte der Bulgaren, 1911, Berlin; Iastrebov, Petersburg 1912;
Staneff, Histoire de Bulgari,, Paris 1924. Adauge: D. Cuhlev, Ist.
Bisericii bulgare In bulg.) (864-1186 Sofia 1911. Pentru cronolog,ie
Bury, The chronologicql cycle of th0 Bulgar;ans, In Byz. Zeitschr.,

1910). Alai recenta, cartea d-lui Runciman despre ntiuI Imperiu bulgaresc (History of the first Bulgarian Emprre Pentru
Istoria Bulgariei a lui Zlatarschi, Vasirev, In Byz. Zetschr., XXVIII,
pp. 407-11. Pentru fantasiile" din aceast lucrare, mai mult latitA
cleat Intinsg, i redactath du$ o veche traditie ruseasa, nu Mil
izbucniri de pasiuni nationale ib'd , p. 201. Pentru lucrar-ea d-lui
Nicov despre cucerirea Bulgariei, ibid , pp. 205-6. Cf. si Gh. Ostrogorschi, In lugoslavenski istor'ski 6asop's, I Zag,reb 1935 , p. 509
XX

urm.

Procopiu, Hist, arcana,

s Manuel, II, p. 61.
2

p. 18. V. si lordanes,

Rom., p. 388.

Pentru caple,tele bulgare i albanese, Virchow, Zur Craniologie

Albaniens, In Sitzungsberichte din Berlin 1878; Ueber die Herkunft
der Bulgaren, in Verhandlungrn der Berliner Gesellschaft f. Antropologie, Ethnologic und Urgeschichte, 1877, p. 83 si urm. V. si

Eugne Pittard, Les peuples des Balkans, recherches anthrogologigues, Paris 1920.

Ajunge sa mentionAm curioasele cArti, care,

cu un mare lux de eruditie si mai ales de inchipuire, in sa :11%4

298

Regimul Nottlui August" Iuslinian

cu Ciuvasii a Bulgarilor de la Volgal, de unde au plecat

aceia din cari Bizantul a fdcut, In a doua jumglate a secolului al VII-lea noii sAi federan".
De sigur c5. Intre vcchii Bulgari, veniti din slep4 du.p1 o
chemare a Bizantului, cgruia i-au trebuit totdeauna astfel de
soldad, si titre rAmasitele hunice, ca Hunogundurii (dar v. si
Hermtundurii, cari se poate s nu fie asa de germanici ca

asociatii lor pentru coborarea In Apus, Heruliil, a fost o

strnsA legAttul. Descglecltorul" dincolo de Duare, Isperic,
ar fi comandat, duph. Zlatarschi 2, Hunog,unduri. Nu e vorba
deat de intrebuintarea alternativA a unui mime turanic sau
a celuilalt.
Nunaele nou s cuprinde flrg. Indoial fnala de plural turanicl ar, cu o rgdge.in in care trebuie s)l 'se cuprind lauda
bandei; rAdricing si sidix sant aceleasi ca si In numele, tratat
altfel, de Slavi, al nobilimii lor, boliarii, boliarin, 6oXtc6sc
In Bulgari niste autohtoni identici si cu Tracii, ale d-lui Ganda
Tenov Gantscho Tzenoff),, lector la Universitatea din Berlin, Die
Abstammung der Bulgaren und der Anfang des bulgarischen 3taats
und der bulgarischen Kirche, Sofia 1910; Die Abstammung der
Bulgaren und die Urheimat der Maven, Berlin-Lipsca 1930, i Gesschichte

der Bulgaren und der anderen Siidslaven von der

re,-

mischen Eroberung der Balkanhalbinsel an bis zum Ende des neunten Jahrhunderts, Berlin-Lipsca 1935 (cf. M. D., In lugosl. istor. as.
citat, I, pp. 520-1 .
1 Edm. Alsworth Ross, Russia in upheaval, New-York 1918, p. 38.

Urme prebulgare" la Bulgari; dup Paasinen, In Sandfeld, o. c.,

p. 99. V. pe.ntru pretinsa origine turanicA a Romanilor Ins* cioban'. turd romanisati, Cehul Pe'sker, Abkunft der Romeinen, in
Zeitschrift des hist. Ver. f. Steiermark, XV (1917).
2 La Dobroudja, p. 46. Dintre urmasii Hunilor, Uturgurii apar la

rosin Cu hotare" si cetate": a fontibus Otibrogorrae usque ad

civitatem Ottorogorrarn"; I, 2. Cf. si Bury, o. c., V, p. 537: It is

highty improbable that Kotrigur is another name for Bulgarian. It is
far safer to keep tribes apart than to identify them". Pentru Onoguri
si Bulgari, V. si Moravcsik, Az Onogurok trtnethez, Budapesta 1930
(din Magyar Ngelu, XXV) si. acelasi, In Ungarische Jahrbticher, X
1930 , ppi 53-90. lar, pentru Bulgarii negri", Macartney, In Jahrbitcher ale d-lui Bees, VIII, p. 150 si urm. (pentru cei de la Volga,
ibid., p. 159 si urm.
3 Desptrle originea cuvAntului Bulgar, Sismanov, In Sbornic na

narodni unotooreniia, 1900, pp. 58-73.

Elementul vechiu romanesc

colonisarea Bulgarilor

299

pentru Bizantini, cari au ajuns boi3rii" nostri. Dar BoCippzpo;

e pus, lane. Slav, Hun, Scit, la poetul bizantin din veacul

al saptelea, Gheorghe Pisides 1. L

Schafarik 2, ca.re pune tar-

han In legktur cu tarul" (tes,aur,, se vorbeste de sufixul

ture -ad 0. nu se vede adevIratul, -ara. Si el recunoaste
bul In Bulgari i citeaz6 forma Borgar"4 i cea de
Bulari", de Bularsk" (cetate .
La 481, apar Inaiu Bulgarii dup calculul lui Tomaschek 5.

Tot pe atunci Casiodor pomeneste pe pretulindeni temutii

Bulgari, cari sfint o grAmada", i Enodiu aratA aceiasi pulere
a bandei 6. Cei grozavi In toatI lumea" vor fi, peste trecene
de dou veacuri, presinta(i i de Teofane, care reproduce un
izvor contemporan, ca o milk spurcatl." (ticapbv gOvog)
Se vede Mundo, descendentul lui Attila, fugarul Inaiatea
Gepizilor, luptiind In Tracia contra Bulgarilor prddalnici, pe

cari-i ucide 8. 0 Intreag5. poveste, In care e vorba de Margus, denumit5. Margoplanus.wsul Moravei" Martianus e Morava , de tinulurile flr plugari de la Sudul Dundrii" altra Danubium in incultis locis, sine ullis terrae cultoribu?),

de turnul Herta, pe flu.viu, In mijlocul talharilor. Atunci

Bulgarii s.'nt chemati In ajutor si de ImpAratul Zenon contra
Gotilor 9.

I V. p. 194 si urm.
2 O. c., II, p. 167.
8 Ibid., p. 169.
4 Ibid., nota 1.
5 Zeitschrift f. &leer. Gesch., 1872, p. 153.

Varia, VIII, 10, 21: Bulgares toto orbe terribiles,

6 Casiodor,
Bulgarurn globus"; Ennodius, XII: Haec est natio cuius ante te
fuit omne quod voluit"; ed. Auct. antiquissimi, VII, pi. 203. Abia
dispgruse din acele extrema Minoris Scythiae", care trebuie
tate In Nord, Hernac, fiul lui Attila; Jordanes, Getica, p. 127
(v.

si mai sus). In jos e Pentapolea rlinasa romang, du duce de

origine got, Blivila, ibid., cap. 4 A4ii stau la Castra Martis (,,Castra Martena"). La asezarea Gepizilor, totius Daciae fines" ibid.)
Inseamna teritoriul cu pArtile _de hotar" spre Vest, la Ti5a). V. si
Marcellinus Gomes, la anul 502. Alte mentiuni, la Bizantini, Zlatarschi,

I. c, p. 47, nota 1. Pentru epoca lui Iustinian, ibid., p. 52, nota .1.
7 loan de Antiohia, p. 619 f. i Tzenoff, Abstammung. pp. 16-18.
8 Jordanes, Getica, LVIII. E vorba si de lupia lui cu Savinianus,
magister Illyrici". E vorba s' de Gotul Pitzia.
P. 548.

800

Regimlul Noului August" Iustinian

Bulgarii apar, pulin dup. ce-i ghim asa, ca Vulgares, in

Panegiricul lui Ennodius, ea neam indaratnic, langA Huni,
Sabiri, Hunugtui", i Akatri, prin prtle de la Nordul
Negre in monstruioasa compilatie a lui Iordanes1. El
vorbeste de d'ansii si pe vremea. lui Iustinian 2, CAT Id ti ciar
nosc i alle izvoare, dar numai ca un contingent, cnd aoestf

mercenari nu sant inc, legati de vre-un teritoriu, in confederatia avar6.8. Dar alti Bulgari merg atunci i in Italia,
adusi de Longobarzi: Ii pomeneste istoricul acestui din urmg
neam, Paiul Diaconu14, si se calla astAzi, din motive de
simpatii politice, urmele lor acolo 5.
Pe ciind, supt Mauriciu, Bulgarii nhdlesc inldiu In Tracia 6,

in acela5i veac o parle din ei, 9.000", lrec, in urma

lelor interne din Hanalufl avar, la Bavaresi si cer sI fief
primiti de regele fraile Dagobert, care pune insd, la cale un
macel de noapte. Un Alzec Altizeus trece, cu cei rg.masi,
la Longobarzii lui Grimoald, unde se phlreaz ca o colonie

Ei vor fi urmati mai tarziu de grupul pe care-1

conduce unul din fil lui Cubrat8.
Oubral, .5eful Unogu.ndurilor, e inf6lisal la Palriarhul cronicar Nichifor 9. Botezat de Heracliu, el a trecul la ConsPentru toat6 aceasta parte cereetarea lui Zlatarschi, lstoria primului
Imputa bulgar in bulg.), I 679-852 , Soria 1918, ly 21 si urna, e urmArit istoria pand la inscriptiile vechi tw..ceti din Asia Centrala).

V. mai ales p. 21; nota 1

si p.

33 si ami. (cu notele .

Getica, ed. cit, pi. 63.

2 Acelasi, Romana, p. 47
3 V. Iorga, Hist, de la vio byzantine,

II, 26.

Pentru orientarea Bulgarilor,

historique, XLVII

I,

tabla.

Ullein, in Revue de synthse

1929), pp. 75-86. Si 6othlyaetxci zaeaki,ata inaixite

de 641, Byz. Zeitschr., V, p. 755. In comentariul lui Eustatiu Osecollul al XII-lea) la Dionisiu de Wzanf: Cazarii ar fi, dupla unii"
Neurii i Hipapozii, iar Panonii Bulgari; Geo0r. gr. m'nores, II, p. 269.
6 Journal Asiatique, 1848, p. 303.

7 Paulus Diaconus, 1. c.
8 Teofane. V. mai departe.
9 Ed. de Boor, p. 24. Cf. Bury, o. c., VII. Bury observA cg informatiile despre intemeiarea Statului bulgar la Teofan i Nichifor pleaca
de la acelaqi izvor; Later Rorrign Bmp:re, II, p. 332, nota 2.

tlementui vechiu romAnesc si colonisarea 13u1garilor

301

tantinopol ca, odinioara, Teodoric. Si, dupa. Ioan de Nichiu,

care e evident gresit, Oubrat 1 insusi ar fi fost botetat, crescut
la Constantinopol si, sprijinit de Heraclia, ar fi ramas pe
langa Imparateasa vaduva Martina 2.
Necesitali bizantine aduc castigare; cap tarea bulgarismului
Inca fluid supt unul din fiii Impartiti si imprasliali ai sefulul.

de band de razboinici ce a fost a/ doilea Cubrat Curt

Asparuh, Isperic sau, dupa o noua ipotesa: Aspar nurne Intlnit la un puternic de la Bizant, In veacul al V-lea 3). Li
se da regiunea de pescan de-asupra Dunarii, mire lacurile
Orate, care s'a chemat la vechii romanici: Ongl, din anyulis,
si a ajuns la Tatari: Bugeacul.
Asezarea grupului bulgar" al masei hune In Basarabia a
gasil, chiar acolo, amintiri romanice 4.

Ei apar In corturi" prin ami Bugeac, de unde iese

.1.

spurca regiunile vecine Dunarii". Flota bizanlina-i ataca deci

de-asupra Deltei, pe cand lemele vecine vin prin Scitia Minora.
Retragerea Imparatului Iustinian al II-lea, care, bolnav de
podagra, se duce la baile obisnuile, provoaca irisa o panica

la aoei cari Incunjurasera acea regiune de lacuri. Asediatii

i E arAtat ca nepotuf lui Organ (Urcan ?) si ser al Onogundurilor.
Heracliu 1-ar fi fAcat patriciu. Am spus a Teofane aratA pe Unugunduri ca Bulgari (e adevArat c s'ar patea si w.: re& at)vvoyovvSoz3eow, BovAy4cov). E domn si peste Cotragi (Karedywv). Cf. Bury, I. e.:

The first Kubrat or Kurt is historical and really reigned on the

Danube, but the second Kubrat is legendary, or at least a personage of remoter antiquity".
2 Trad. Zotenberg, pp. 460, 580-1. Pentru regele Gheorghe s't fratii

Gavril si ,APox" cari se fuchina In mAnIstinsa de la Cividale In

Friul, Arch. f. slau. Phil., II, p. 171.
3 La Zlatarschi, I. c., p. 127 (dupA Marquardt, Die tii r kischt,n
Inschrif ten . Numele de Ispor. care i se da In Veden!a Prooroclului Isaia", izvor tarziu, care-1 intituleaza Tar" Zlatarschi, I.
ci., pl. 139), e In llegAturA Cu tiumele de Spor, dat Slavilor.
4
Ongl ar fi InsA, dup5. Zlatarschi, 1. c., pp. 126 si urm., 1141
ang'ulus, nici romanicul unghiu, nici corespunzAtorul slav, ci ogl,
curte cf. aulul turcoman). Dar se opune si sensul liltAresc mai
tArziu al Bugeacului". Iu Buz. Zeitschrift, XXVII, p. 35, d. Besevliev IncearcA a trece Onglul In Dobrogea. Alte pared in Zlatarschi, I. c., pp. 126 si urm., 387 si urm, excurs), si mai ales
bogata infatisare anterioarA a teritoriului, p. 128 si urm.

A02

Begimul Noului August" Iustiniati

trec Dungrea pe la Noviodu.num si Inainteazit Cu jaful

langl vechiul Odessos la locul clruia se zice acum Varna",
oeia ce Inseamng o asezare de Slavi pe acolo. Acestia sAnt

cele apte semintii" citate, dintre cari Severii" erau supt

pact" cu Bizantul 1. S'a observat c tot asa Ieronim numgra
sapte semintii gote ; dar sapte e o eifr influentatl de Biblie.
Coborarea In Scitia Minorl i-a adus lnsg. pe Bulgari Indatg.
regiune unde viata rornanic e constatatl necontenit In
forma oetgtii, a grupgrii episcopale. Si aici ei Ir fi rAmas

Intr'un cerc, un ring de laglr inchis, ale cgrui urme s'ar fi

descoperit la Nicolitel futre vii, c-t care, de altfel, acesti T'urca

n'aveau ce face. De jur Imprejur, Slavii aveau ami mic

Preslav", acea Preslavita, de care vorbaste si cronicarul rus
Nestor si Arabul bine informat Edrisi.
Si Desjardins, cereetAtorul ruinelor de la Troesmis, eoustatfind c e acolo Insusi acest Preslavet, credea el e o fortg.reat a hui. Iustinian" Intrebuintatg. de Bulgari 3. In schimb,
Parvan admitea c. miele movile din Scitia Minor cuprind
r.lmlsite de sefi bulgari 4, dar de sigur a e vorba de Seiti:
niciun stlpAnitor bulgar nu arat a fi fost InmormAntat duplt
o astlel de datinI.
Elementele grecesti de pe term, In mare parte latinisate,
nu vor fi desnationalisate decgt de Turcii osmanlAi,
crestini, supt numele de Gagovti, pantru Slavi, de Ggglu(i
pentru Rarngni: si tipul neted elenic o aratg..
La asezarea lor, Bulgarii lucreaz deci bizantin, asezand
1 Teofane, p. 547.
2 Tenov, Geschichte der Bulgaren, p. 50.
8 Desjardins, Rev. Arch, VII 1868 , p. 267. D. Skorpil acorda lui
Isperic fArA niciun moliv) i valul de la Tulucesti (La Dobrodja,
p. 142).
4 Descom_riri noria, p. 53 Constructii ipytet ce eitulate si la Llatarschi, I. C. Valul din Sudul Basarabiei ar fi fost flicut pentru Bulgari chiar dup coborArea lor in Balcani (La Dobroudja, p. 47). Tot
Isperic, care se proclama souverain indpendant de la Dobroudja",
face i valul Gernavoda-Constanta, ibid. DupK aceia el fundeazg un

nolivel Etat Mara& bulgaro-slave", ibid. Ba ar fi ajuns p/InA la

Nistru, mergand poate i mai departe spre Nipru", p. 48, asa di

Dobrogea-i era une rgion intrieure". In Vest ar Li avut hotarul

Tisei, p. 49.

tlementul vechiu romAneSc

cunt li

coloonisarea Bulgaridor

363

se pare potrivit acele sapte semintii" slave ggsite,

cgrora li-a im.pus un pactum ca al acelorasi Bizantini.

Ndvglitorii ggsesc locul bunl, si-1 atribuie 5i aseaz uncle

cred c e mai bine pe acesti inaintasi, mergfind On la

regiunea pe care o recunosc ca fiind A.varie", pgmfintul Hanului, respectat de acestialalti Turci.
Silit,

Imperial incheie cu dnii, crezndu-i poate chiar

un element util pentru consolidarea unei regiuni de restaurare,

pactul" care inainte era ca. Slavii. Opinia publica de atunci

n'o cunoastem: am vgzut WA. 0t aceia din secolul al VIII-lea,
supt impresia prgdgeiunilor dese ale acestor pAggni, e severg
pentru aceastg rusine", cedarea din partea ImpArgliei ecumenice, care stgpAnia cele pair-- colturi ale lurnii, fatg. de
poporul" uricios si venetic 2, aoeastg. pacoste. Ca sing,urg. In-

drepigtire se d acea grija a dreptei credinti de care de fapt

a fosi continuu stApanit Impgratul.
cf. localilaLea
Triburile slave au trebuit: ca Obotritii
sau Predeneoensi 4, adecg din prima linie", sg-si
Obod 3
pgstreze autonomia, Statul" bulggresc, ca i cel hun si avar,
ca si once creatiune turceascg, intrebuintnd, dupa sislem.ul
originar, nu functionari, ci, pe l'angg comandantii de cetIti,
numai culegglori de tribut si de daruri i delega(i, ea aceia
pe cari i Carol-eel-Mare Francul Ii trimetea, In episcopii
contii sgi, alfituri de ditch, apeleniile de ostasi. Vedem
Obotriti (Abroditi) 5i Guduscani (Gradiscani?), Timociani, cari

se revoltg contra Bulgarilor; ei au un duce, Barna, al egrui

nume pare a se pgstra in Varna de azi 5. Dar cu altii se trgPentru lagArul de da Nicoliel (Bugeacul de la MAcin"), 8korpil,
in La Dobrodja, p. 11 i urm. Si el crede cA acolo ar fi Oglul (admite i etimologia lui Zlatarschi de curte, tarc, i ibid, p. 146, nota 2 .
Prislava ar fi aiurea 15.ngA 'rulcea, cu monede din secolele
ibid., p. 145, nota 2. Cf. Iorga, Note istorice ca priu re la evenimentele din Balcgni, In Mem. Ac. Ronz., XXXV In limba francesa, In
Bulletin de la section Itistorique de l'Acadmie Roumaine, 1913.
2 Ibid., p. 550. AsezAri slave, dar de ornduine bizantinA, se Intind
pAnA jos In Tracia. 0 Toplita, langA Adrianopol, Zlatarschi, cr. c.,
II, p. 105, nota 3.
3 Pid ii interpreteazA ca Bodrici; Abstanunung, p. 13, nota 23
4 Legati de Pi, fArA temeiu, cu Branicevo; ibid.
5 Einhardi Annales M. G. H., I, pp. 205 206 an. 318-9 , 213
(an. 824).

8O4

I(egimul Notad August" Iustinian

ieste In alAturarea pasnicA. Un Dragomir trimes de Crum

In misiune la ImpAratul 'Mihail aratA ridicarea treptatA la
insemnAtate a elementalui slav supus.
CA, in afar de Slavi, o populatic neslavisatA s'a Intlnit
far. Indoial. de Bulgari, pAstrand o limbA romanicA, prin
orase poate i greceste, o aratfi si presenta numelor trace

alturi de a celor romanice. Astfel pentru Filipopol faptul

c forma de Plovdiv aminteste strA.vechea Pulpidava, iar in
Odrin avem aceiasi schimbare a lui a din Adrianopol ca In
Uidrea al nostru v. si forma romneascA. Odriiu1).
Pe vremea eand romanismul balcanic exista Inch, supt coaja
slav sau
form proprie, existenta unui popor romnesc si la Nordul Dundrii o recunoaste, de allfel, si Bury cnd

serie: Nu e niciun moLiv sl presapunem cA o parte din

poporul bulgAresc s'ar fi asezal in Ardeal; nurnai ca Ardealul

a fosL supus printilor bulgari in Limpur vcacului al IX-lea

pAnA la navalirea Maghiarilor" 2 Depende* in areast epocii
era frisa numai o clzestie de di/mi. Si chiar un cercetAtor bulgar ca d. Filov admitea mai ales in orasiele de originA romanA

o populatie localA de veche asezare.", numeroasA, purtatoare a mai vechii traditii ele.nistice-romane", care, ,,prea putin

observad.", a exercitat o important influentA asupra desvoldrii mai tArzii a ,artei si culturei bulgaresti"3.
1 Cf. Jire6ek, in Arch. f. si. Phil. XVI, p. 597.
2 There is no reason to suppose that a part of the Bulgarian
peopile settled in Siebenbilegen; ouly that Siebenbilrgen was subject
to the princes of Bulgaria during the ninth century until the Magyar
invasion"; Gibbon-Bury, VII, p. 519. Mentioneaza parerea lui Iittnfalvy: In Etnografia Ungariei", p. 167 si urm., contra Bulgariei
nord-dunaren4
3 Die altansassige einhehnische Bevalkerung,
die namentlich in
den noch aus der ramischen Zeit stammerEden Stadten besoncrers
zahlreich gewesen sein muss, die wir als Trager der alteren

Tradition zu betrachten haben. Die neuere Gellenenistisch-ramischen

schichtsschreibung hat diese Schicht der Beveilkerung zu wenig

beachtet. Es kann aber keinem Zweifel unterliiegen dass sic vinen
bedleutenden Einfluss auf die Entwicklung der spateren bulgarischen
Kunst und Kullur ausgeiibt hat"; Buz. Zeits-hrift, XXX, p. .523. In
Dobrogea s'ar fi lu,at cele d'intaiu lectii de arhitectura In 'matra;
Miatev, In Actes du V-e Congrs international d'Hades buzantines,
II, Sofia 1936, pp. 143-4.

hlementul vechhi romancsc

colonisarea Bulgarilor

305

Suipt acest patronal al hordei turce, ramasa In lagar cu

cari pastreaza numele traditionale, impreuna Cu ves-

sefi

mntul

si orientarile zarilor asiatice, sacra religie

a stramosilor, In sate traieste deci alta lume.

Imperiul nu-si paraseste drepturile asupra Scheilor" pe
care si le limplanlase insusi in carne. La inceput 680 el
muta ainrea la dansul, pana in Asia,
unde erau i GotoGreci"1, pe Slavi cari nu Nor sa ramaie supt noua stapanire. Din ei se lace la cealalta granitk, de catre Arabii necontenit In miscare agresiva,, o mare oaste locald de auxiliari
dandu-li ca sef un Nebulos sau Ncvu1os3, al carui nume e
mai curand latin. Nu izbuteste., caci Arabii 11 cumpara pe
acesta,

i atanci ai lui st asezati, cui femei si

copii"t,

apropierea Nicomediei 4, ocia ce ira a impiedecat pe trabi

de a-i intrebuinta ei in cuoeririle lor5. Nu e exclus ca In

aceste mari mullind de .5'chei" sd se fi cuprins qi uldtea
demente romanice inca' neslavisate, ceia ce ar explica disparilia pe incetul a vechii populalii Cu un caracter afirmat latim
Teodor Burada a gasit, in zilele noastre, prin valle Analoliei,

un element ciobanesc care e, ea deosebirea limbii, ca al

nostru.

Pe de alta parte, orasele vazute pe vremea lui Mauriciu

se pastreaza, si mulle grupe de terani duc si mai departe
viata obisnuita dincoace de Minare. Dincok de rul cel mare
sant bogatii 5i posibilitati care se pot folosi prin relatii ea
grupurile rurale de acolo. Numai prin acesti oameni ai
lului celalt se capata, peste sarea d mare din Anchial, bulla
abia pentru consum-ul intern, acea, sare de export din Bul-

garia de care vorbesc Anakle france din Fulda 6. Dar a

elementul romanic, cat ar fi fost, s'ar fi mutat cu sila pe
malul stng e o ciudala parere, pe care o gasim intaiu la
vechiul Dalmatin Lucius 7.
1 Teofane, pp. 591-2.
2 Ibid, pp. 560-1.
3 Zlatarschi aplropia pe Nebulos de munele turc Isbul, Istoria, I,
p. 161, nota 1.
4 Teofaue, p. 561.
5 Ibid.
6 I, p. 408.
7 VI, 5.
20

negimul Noului August" Iustiniati

gO6

Un Arab citat de .Tire6ek si de acolo de Biny1 presintA pe

Bulgarii acuma cobortti i statornic InrAdkinati In Balcani
ca trdind, de altfel ca, Francii In. Galia multd vreme dupd
trecerea Binuitui, n tabdrA, cu gard de spini
lemn".

i feresii de

Suidas ti aratd apoi, ca succesori ai Avarilor, impunkad

tribut", adecd obisnuitele subsidii ea si fatd de vechii Hrtuai,
ImpAratului Iustinian al II-lea i lui Constantin, fiul lui Heracliu, predecesorul luii Iustinian. Unid din ei, tu luptk, cu
Scutul i harapnictul bulgdresc, Infige sulita In pmAnt si
pand la aceast inaltime clddeste daruitele vesminte de mktase si Idzi cu aur si argint. La Suidas Crum apare ciliar ca biruitor al Avarilor i dktdtor de legi aspre pentru. morala
publicik, sarpind i viile 2, cela ce e o amintire a rosturilor
dace supt regii de demult.
Intdiul tratat cu Bulgarii e de fapt ceva ca reserva" Americanilor de Nord fat. de Indieni, en trguri-emporil, bine
determinate: situatia, Inc provisorie, nu trebuie luatd in sensul unei adevArate redunoasteri de Stat 8.
Dar In curAnd, de pe urma convulsiunilor In care se zbate
Bizantul, inventnd i rdsturnAnd Impraji, pentru acela care
purta marele nume, cuprinzAnd strivitoare Indaloriri, al lui
fustinian, acesti intrusa vox fi instrumentul, dorit si indispensabil, pentru a-si rAsbuna contra celor cari, un moment, l-au

Inltur.at, g a se aseza iardsi In domnie. Il vedem refugiat

la Cherson, rdmas Incd bizantin de drept, popular de formA,
du o deplind, autonomie locald, lArtgA Cagiari, cu cari fugara'
se Incuscreste, adudAndu-si la Constantbaopol si un cumnat
du numele imposibil de barbar.
Cu privire la aceastk atAt de veche autonomie, caracteristicd,

trebuie s se observe cl Zenon ajutase pe Chersoniti srsi

refaed zidurile si acestia Ii dedicard o piatrA cu inscriptie'
lkudtoare, intre cru.ci care aratt ce adA.nc crestind era In
Later Roman Empire, II, p. 133. Cf. si J. J. Mikkola, Die Chronologie der tiirkischen Donaubulgaren, In Journal de la socit finnoougrienne, XXX, Helsingfors 1914.

y. sub v.

8 Patriarhul Niehifor, la Bury, Later Roman Empire, II, p. 470

4i urm.

Elemental vechiu romgnesc i colonisarea Bulgarilor

acest semi al V-lea cetatea autonomll; o astfel de inscriptie

se va mai spa mam In zilele lui Isaac Comnenul

e:4nd

avem rnduri pomenind refacerea zidurilor 5; si Mauriciu apti-

ruse ca binefctor In aceste prti 4.

Iustinian face prin Bulgari ceia ce, din causa listanbei, fusese imposibil s. IndeplineascI prin acestialalti Turci, de o recent stpnire Imprteasc rivalg, de si dusmanii lui, usarpatorii Leontiu, si Tiberiu-Apsimar, au trebuit fireste s mlguleascil pe Bulgari, Intinzndu-li privilegiile. In acest timp
pribeagul era In primejdie de moarte, noul Tiberiu c,erandu-i
moartea de la Cazari, In ciuda legtiu-ii de familie de curand

incheiate cu barbara carie se botezase, luand, neaprat, ca

sotie a unui Iustinian, numele Teodorei. Fostul si viitorul
Imprat va fugi deci pe ascuns de acolo. Dar presenta lu.i
In aceast regiune ni IngAduie s vedem cit de bine se Ostrau, ea fi la Dundrea noastril, supt domnul turc, cetdrile:
Fanagoria elenic., Symbolul, care va deveni Cembalo al Ge-

novesilor, pstrnd un episcop grec pe care 1-am gsit de

curAnd In secolul al XV-lea 5. Ba chiar exist, ca vasal al
cuceritorului turc, un ipxo.w, un domn" al Bosforului",
cum vor fi mai trzilu ai Silistrei
supt autoritatea
ratului pgn, care-si trimete acolo tudunul 6, lng. acel pro-

topolit" si primati, cum erau In toate aubonomiile. Se Ostreaz, cu numele turnurilor, vechile ziduri 7. Se va trimete
apoi acolo spre a-i pedepsi o flotx, si un Sptar pentru a-i
guverna 8.

Cu sperante bune, Carnul" cu nasul i urechile tNiateMinns, o. o., p. 650.

2 Ibid.
8 ibid., p. 660. Erau ireizeci de biserici; Schlumberger, tpopZe byzantine, I, p. 763, nota. Cf. si ibid., II, p. 764 (moneta),

4 Archiaio notarile din Venetia. In a mea Revue historique du

Sud-Est eurapZen se va publica un studiu asupra acestor cercetini.
5 Teofane, p. 578.
6 Ibid., pp. 571-2. Numele lui, Balgitzis, e grec. $i in Asia Mica, se

vgd, ca la Tyane, orar care se predat'u barbarilor; ibid, pp. 576-7.

Si acolo vedem cetti pargsind un Imprat si proclamand altul; ibid.,
p. 593.

7 Ibid., p. 577 si urm.

8 lbid, p. 504,

Begimul isloului August" Iustinian

gOa'

dar bun de Insurat

treoe si pe la limanul Nistrului, frI-

mAntat de furtung. 1, unde se ridicaserl Inca de atunci zidurile

Castelului Negru", Maurokastron, probabil all oasd de autonomie bizantind. Asa ajunge el la gurile Dundrii i Incheie
Invoiala cu Tervel Bulgarul, pe care cronica. nu-1 recunoa5te
decdt ca domn al Bulgariei" (*co; BouX7cce(ag), dar clruia

totusi, pe langl. multe daruri, i se r.gdduieste fala din alt.51

o a doua alianta barbara. Astfel se
casatorie a Cesarulni,
cap51 sprijinul lui.

Dar pentru acea vreme nu e Inca vorba de un Stat

gArestc", ci de un popor al Bulgarilor i Scheilor" 2 Cum,
abia cu trei sferturi de secol inainte, cetAtile romane
floriau, i aceasta se dovedeste, nu se poate admite lipsa do
rost a vechiului element romanic In aoeste hnprejura.ri neobisnuite.

Si Liber pontificalis arata, la Viata Papei Joan al VII-lea,

cum I-ustinian a venit din Cazaria" prin pArtile Bulgadeci sAnt acolo In departatul Est si pdna In rerid."
cu ajutcrul
giunile Nistrului teritorii delimitat i uecine
lui Trebellius", In care e pref5.cut, roman", Tervel, regele
Bulgarilor" 3

Iuslinian al II-lea, adus astfel Inapoi din Cherson de nre

Bulgari, e cu total la ordinele bu, ca, data, fili lui Teodosiu la dispositia sailor goti i vandali, La Constantinopol

Inaintea poporului, care aclama pe Imparatul c,e1 cu gasul

taiat", Tervel vorbeste In basilic, asemenea unui Rufin, Stilichon i Ricimer.

Dar si dupg. ce Iustinian, ata de mult Indatorat de Bulgari,

Ii stramuta mai jos In pIrtile de catre Marea Neagra pAng.
la Hula. Balcanilor, in conditiile obisnuite ale pactului", ei
ramn tot oamenii lagarului", cAmpului"4, al cArui nume

roman (v. francesul camp) s'a pasfrat. Se zicea la PliscaAboba, ,,capitala", adeca numai centnil, ca In orasele cir1

Ibid., p. 572.

2 Teofane: =brut 2adv rein) Bovlydecov xal isaci6cov.

8 A partibus Zachariae (sic) per loca Bulgariae, auxilio Bulgarorum regis.

4 V. Suidas, sub u. 6aaaan).

Elementul vechiu romanesc 5i colo iisarea Bulgarilor

309

calare ale Turanienilor, a caror forma se pAstreaza si la

Tochio al Iaponesilor si In Crernlinul Moscovei: xdpacog
O inscriptie pomeneyte doar de cele treizeci si opt '31ocuri
de piatra In sapte siruri de distante egale" de la Aboba2. Ele

sant, de sigur, In legatura Cu inceputurile Statului aoestuia

pagan bulgaresc de la Marea Neagra, de tare se leaga
,,groapa de jertfe", ipotetica, de la Madara, unde pe stancI

s'a gasit cunoscutul relief al unui erou" care nu poate fi

decat cel tracic, cu o curioas inscriptie, samannd a fi mai
tarzie, Imprejur: si ea represinta un moment din viata ;Ice-

Stat de o asa de primitiva alcatuire, pur militara

si oricand gata de pradd 3. Dup o traditie care s'a pastrat in
Visiunea lui Isaia, pe la 1200 Bulgarli se aseaza In .,Zemlia
Carvunsca", adeca In partile de la Cavarna4. De altfel, mai
tarziu numai, la Aboba se mai Intalneste si cate o inscriptie,
ca aceia a castelului Burdizu 5, Cu numele turanic.
Dar organisarea raxnane, In lagar, tot cea veche, -strict
tu,ranica. Aici nu vor mai fi nici duci, nici celnici, niel
voevozi ca in partile nesupuse necrutatoarei autoritati a noului
Han. Supt el stau numai capeteniile de cete, eari s'au pulid
aseza si. In castelele romane de odinioara, caci lor c,etatea
e o notiune straina: bagatnrii, bagainii. Un Bagatur al lui
Misiunea ruseasca, Aboba-Plisca, p. 547. Cf. lzuestia ale eceX, pe l'angra Gomunicatiile Societatii arch. bulg. din Varna,

leia5i,

i din Sofia, IV.

2 Kalinka, o. c., c. 16.
3 Ibid., c. 17-8.
4 V. Jireeek, Das christliche Element, p. 86 ai urm. $i Jaral
calor o suta de movile", slav de la Gedren). Dupla ett vine IsporIsperic, care face Darstorul 51. Pliusca. Apoi lupta lui Izot cu Ozia,
Imparatul de Rasar% La capat se intfunpina Boris. El moare la Dobrici. Simion arel, fire5te o larga parte, ca 5i PetrR, care o fi,
murit la Roma (0. In Apus ar fi rasitrit Sclevchis, poreclit"
Sisupeclit. El 5.1 urnaa5d sant claditori de castele. Nu lipsesc In tino
Moise, Aron si Samluil, dar Alusian devine Avgustian i Deliahos
Pentru reg*unea Ecrene-Balcic, Jire6ek, In
Odelen sau Odelian.
Arch.-ep. Mitt., X, p. 182 si urm. V. acela5i, Carbona-Balcic, In)
Bgz. Zeitschr., XX, p. 271. Cf., de el, Archdologische Fragmente aus
Bulgarien, In Wiener Arch.-ep. Mitt., X (1886 , p. 183.
5 Kalinka, o. c., c. 117. V. 5i Bobcev, Aboba, prima Capita/ti
1906). Ruinele Abobe', In
bOlgz-ireasaii, in Bdlgarsca Sbirca, XIII
Jiredek, Arak-ep Mitt., X, p. 195 5i urm.
III,

310

Regimul Noului August" Iustinian

Bagain pune astfel o inscriptie peste un deposit de plaio5e,

bagaje si curele de Sablal. Apoi tarizanii si boierii 2.
In resumat, Bulgarii, o simpla banda, n'au avut de loc gandul de a hitemeia Statul national", de care vorbeste, &apt
influenta intereselor actuale, o istoriografie incapabila de a
a se transpune In alt media de conoeptii politice. Ei au primit
de altfel, indata, ca limba de Stat, pe aoeia a Bizantului, intoc-

mai cum latina a fost primita de barbarii din Apus 3.

Inscriptia lui Omorlag sau Gioin Omortag" llama osebeste
Intre cele dona Case" (ca la Turcii Otomani de mai tarziu,

la cari una era a tributarilor: cea din arara), a doua fiind

oca de sus', de la DunAre", iar la mijloc movila (roG6oc)4.
Aceste incripii ve,chi-bulgare de la castele, ale lui Malamir
Hanul, ale lui Oslannas si Tzepa bagaturii" si a lui Kulubros,
un boilas", a lui Abatur bagainul", nu sant de cal pastrarea
traditiilor asiatice de stele" ale biruintii. De o artA' astialica,
adusa de Bulgari, nu poate fi vorba, Cavalerul trae" e adoptal,
pilr i simplu cum am spus, si de noii stapani 3.
Kalinka, o. c., c. 76.
Katatisich o. c., p. 158 vedea boieri
In terra Bolar", de unde vin la Ungurii Bille si Bocs, Bogatur e ung.

bator (de unde i numele de familie Mithory, din Mahor); PopaLiseanu, Cetd(i si orase, p. 51. Si Gza Fehr, in lzvest a bulgare,
III

1925).

2 Pentru boieri, Trifanov, In Sborn7cul bulgar, XXVI XIV) 1923),

p. 71. V. si Mlanges inchinate d-lui Bobcev, 1921, pp. 45-7.
La

Bizantini pe vremea Irinei nu e un mune de om Boila, In 6a2cig,

ci un boier"; Teofane, pl 735. Pentru boliaui" la Sarbi, Tire6.ek,
Arch. f. sial,. Philol., XXII (1900), p. 214 sec. al XIII-lea . Cf. si
studiul sintetic al lui Stoian Novacovici, In Glas, XCII (1913 .
3 V. Hampel, Altertiimer in Ungarn, I, p. 157: Uns bulgarische
Grabinschriften des IX. Jahrhinnert bekannt sind welche bezeugen
dass die Bulgaren als Erben altgriechischer und spiiter byvantinischer Cultur sich auf ihreu Denkmillern grietchischer Sprache bedienten". O editie foarte Ingrijit a tuturor vechilor inscriptii bulgare
a dat-o de curilnd d. Besevliev, Die protobulgarischen Inschrilten,
Einleitung, Text und Kornmentar in Anuariul Universitatii din Sofia,
XXI [1934]). Dup Rasenov, in Bul. Inst. arch. biz., VI 1930-1),
Slavii i Bulgarii creiazA stilul bizantin al mileniului al II-lea";
pl. 206 si urm.
$i Jireek, Gesch. dcr Bulgaren, p. 148; Gibbon-Bury, o. c., VII,
p. 548. Pentru vechile inscriptii bulgare, v. si Marquardt, In lzvestia
din Constantinoplol, XV, 1-30.
5 Skorpil, In Arch.-ep. Mitt., 'VII, p. 208, no. 98; XIX, p. 237 si

Elementul vechitu roni'dnesc

colonisarea Bulgarilor

311

S'a exagerat enorm In ce priveste hotapele unui Stat a

carui existenta Insa$1 n'a fost dovedita'. Si Bury' credea ea
Statul lui. Isperich $1 Crum" se Intindea peste tot pamAnitil
Romaniei, pang. la Nistru,
ha i pan,g, la Nipru, supt atvnt ca nu era alt stapfbi, Cazarii, fiind dincolo, ha chiar
si In Ardeal. Dar el se sprijina numai pe vestitul pasagiu ixerOev Tab latpou 7cotap.o0, aplicabil la malul bugecean, pe Ana-

leIe. de la Fulda, pomenind vanzarea Aril 2, pe Geograful

din Ravena, ata de nesigur, $1 pe cel bavares, mi. mal important; acesta singuir care ar f! din secolal al
zice:
ad seplentrionalern plagam
Vulgarii" poale o patrundere in prile Panoniei .
Dogma panhulgara a irecut, din motive de solidaritate slava,

la Cehi. Pi crede ca Bulgarii aveau Tara-Romaneasca, Baba chiar Nordul Ungariei, pc uncle ar fi
cica i Bangui
atacat pe MoraNi $i de uncle
aduceau sarea la aceia$i
!

Moravi. Nu numai Cal el aseaza, dupa Nestor 5i analele ruse5ti 4, pe Tiverci In Basarabia, langa Ulici, dar .se intreaha
dac numele lor nu vine de la Ins5.1i Tyras.

De aceiasi parere a Imperiului Intinzandu-se pe la

800

urm. Cf. si ibid., XVII, p. 208. Cf.

P. 188, no, 41. V. i Catarov, Madura si Pliska, 1927; Notes sur la sculpttare rupestris de
Madara (Hommage Ouspenski Despkre vechea cultura bulgara, Zlatarschi, in Mlanges Leger, 1935. Pentru Pliska i Madaura, K.
Miatev, in Actes ale congnesului din Sofia, H, p. 830 si urm. Pentru
biserica de la Preslav, Al. Rasenov, ibid., p. 216 i urm.
1 VII, pp. 548-9. V. si Bury, The Bulgarian treaty of. A. D. 81't
and The Great Fence of Thrace, in English hist. Review, 1910, p. 283.
2 Mon. Germ. Hist. Ser., I, p. 408. V. Hauser, Le sel dans l'histoire,
In Rev, conomique internationale, Bruxelles 1927.
3 Die heutige Wallachei sic) sowie der sadliche Theil der angarischen Ebene die Baka und der Banat"; Kampf, p. 50.Dup L. Miletici, Bulgarii ocupan Muntenia si Moldova. Romnii ar fi deci
iesiti din hicrucisarea elementului primitiv latin cu Slavii bulgari,

noi avAnd doar muatele (La Dobroudfa, pp. 69-70). El vorbestia

de o luptg. cu Bulgarii pe Siretiu", la 1486, citnd pe Bogdan
Vechile cronici. p. 147, dar e vorba de lu#ta de la $cheia. Bulgaria pl-nl l Prot" se IntAlneste la Niederle; Manuel, I, p. 112.
a chiar vechi BuIpri in Ardell; Slov. Star., II, i. 152. Niederle
prede i In Severii de la Severin; Manuel, I, p. 113,
4 Pi, /. c., pi. 62.

312

Regim,u1 Noului August" Iusiinian

de la Carpati pAnaIn vechaNtatea Adrianopolei", era si cuhoscutul apArAtor al drepturilor bulgAresti Bourchier1,
In ce prive$te pe Romftni, Onciul vedea no. numai o at'arnare

a Rdmftnilor de pe malta stng ete Statul" bulgAresc, dar $i

tirme In culturA 1 linibA, In atdrnarea religioas, venind de
acolo 2 Pan6 $1 foarte vechiul BAlgrad al Ardealului, In legaturd.

cti Slavii panonici., devenia lt el bulgar. Scheii Bra$ovalui,

Pe cari Ungurii li numesc Bulgari, s'ar fi natal" ei Insii astfel.
$i existenta Bulgarilor de la Cergdit, a$a de recenii, ar fi fost
rAmAsita tnei colonisari ou alisa 3.
Icleia aceasta monstraoasd. a Bulgariei pInI la Pesta, iscoditA Intdiu, Intr'o altd formA, de Engel $i adoplatd de Schafarik, a fost rdspinsA, cti putn-nioe argumente, tna. de }Hinfalvy. Dar Jire6ek admitea o Bulgarie panonian6 p6.nd la
venirea Ungurilor. Once asezare a Bulgarilor ca popor, calce
Intindere a lor ca Stat pe malul stang trebuie tns rIspinse.
Aceasta cu atat mai mult, cu eat In aceste teorli nu e uorba de
o inaintare, de o pedrundere mai tdrzie, de o cucerire, ci de
vechea patrie, de locui de basd. La Bizantini numele popular

se dd numai acelui Tinut care nu numai cd apartine de

mult vreme unui neam, dar care ajunge a-i fi fost recunoscut de Imporiu, ca In casul Avariei sau al viitoarei Turcii"
pecenege. CAnd pe alaura Nichifor Gregoras pomeneste $i el,

In oe priveste vechea hartl, de Bulgaria de peste Istru",

cu prilejul luArii Adrianopolului de Crum, Himfalvy arata
a e vorba, nu de Dacia, ci de Bugeac4.
Precum o Inceat tre,cere romAneasa. de la Sud la Nord panN.

In secolul al VII-lea, pe care si-o inchiptie un elnolog slav5,

este numai o ipotes6. In vant, e tot a$a de putin admisibil
trecerea rdului de cAtre Bulgari, cari, Indreptati de fapt
Encyclopaedia Britannica, art. Bulgaria, p.
2 Teoria lui Rdsler, L c., pp. 330-5.

779.

Cu astfel die pdreri neintemeiate el mergea i pana la Bulgarii"

de pie malul stAng In harti c.italane din a doua jumatate a secolului al XIV-lea (p. 347), farit a se gana ca aoestea sant
portulane, avand valoare numai pentru ce este pe malul Mara..
4 P16, o. c., p. 26 $1 urm.

5 O. c., pp. 28-9.

Elementul vechtu romanesc gi colonisarea Bulgarilor

313

continuiu spre Sud, nu putean s creeze mult discutata Bulgaria" din Nord mide nu ni s'a pastrat nicio basa initiala si

mide ei n'ar fi aval nici putinta de a se sprijini pe cetati,

cum au facut-o apoi pe malul drept 1.
CAnd e vorba de toparhul" 2, ce stapAneste regal la Nordul Istrului", cu oaste puternica, nu se poate gAndi cineva
decat doar la noul Han turanic. al Cazarilor 3.
Bizantul crezuse ca-si asigura granita de Nord, dar de rapt
el pare a fi pierdut suvita dunareana. Incapacitatea militara
a Impertului In aceast4 regiune ar fi fost evidenta. Si totusi

la 680 Constantin al III-lea era chemat In sinod ca ,noul

Teodosiu, noul Marcian, noul Iustinian" 4.

Separatia de Imperiu se va face si mai adnca din momentul, cand acest Stat de drept, pastral -ca atare In constiinta, nu
mai e latin, latinitatea mutrindu-se la barbari, la to(i barbarii

pentru cari limba latind sedzutd, degeneratd, dar prof arid

umanisatd, e si mai simpaticei si mal ward. Oricurn, latirbitatea religioasd s'a sfdrsit pentru totdeauna. Nu ea, ci cea
greceasc va converti pe Bulgari, si aceasta In ciuda sparantelor Romei pontificale de a recdstiga aceste para. Actul
In sine, .fara. participarea lltor factori decal cutare femeie
din dinastie, cutare calugar grec ori misionarii latini i greci,
nu, ne intereseaza, In sine, aici.
Tomaschek admite o predominare a elementului grec adau-

gim: de la ora,lar celalt, latin, rural, slabeste de pe la

Inca de la Heracliu si o disparitie totall" se observa
Inainte de 1000 supt Imparatul Vasile
400

Cu Imperiul pacea de Nord va fi rapta Inc de la 700,-cnd

se Inoieste la Dunarea-de-jos expediaa, pe Tall Si. pe uscat, a
Imparalului Constantin. Dar barbarii 11 vor sili sa. se Imbarce
V. i. Niederle, Manuel, II, pp. 69-70. Apoi Reuue historique du
Sud-Est europen, X, p. 340 .1 urm. Bltry, o. c., IV, p. 537, pune
pe Bulgari in Moldavia and Besslarabia".
2 Adaus la Leon Diaconul, p. 503.
3 Cf. izvoare arabe la Pie, Kampf, p. 83, nota 13.
Mansi, o. c., XI, c. 345.
Elemerntes ist seit Hera,
5 Ein Ueberwiegen des giechischen
kilos 'und das gdnzliche Verschwinden des Reanischen seit Basilios
I, nachweisbar; Ueber Brumalia mad Rosalia, p. 398.

314

Regimtl Noului August" Iustinian

la Anhial 1. In luptele ce urmar contra lui, si supt noul

Impgrat Philippikos, ei vor patea prda toat Tracia pnru

la zidurile Capitalei 2 Anarhia romang.", desvrsitg., Zi Intdreste. Bulgarii vor fi de acum aceia la cari se vor adresa
alti doritori de ImpArglie sau Imprati cg.zuti din Scaun 2

Prdciunile lor vor face ca in locurile ajunse goale s4

se coloniseze. Armeni si Sirieni; totusi ele vor urma cftnd Ji se

vor refusa noi pacte pentru cetAtile construite"4. Dar Intinderea lor spre Aplus e opritg. la 750 prin aceiai c. ImpNratua
Constantin s'apune Scheile din Macedonia" 5, intr'o regirme
unde elementele, i romanice, din orase, si romdnesti, din
munti si ved, se vor peistra, si anume tocmai din causa acestei ocrotiri romane" cu privilegii asemenea cgrora barbarii
n'au stiut niciodatg. s deje altele. Si anume unii Slavi snt
robiti, atii supusi numai. In Bulgaria chiar, cnd Hanul Telet,
usurpatorul, dup starpirea prin rgscoal a vechii dinastii,
fiind atacat de Bizantini, trebuise si recurgg. la popoarele vecine" 6, care-i dau 20.000 de ostasi", Scheii erau Incg! osebiti si cu prilejul voluiei free Zn numdr mare la Bizantini
cari-i aseaz ulule vor 7.
Dar de fapt tot bixantinei apare Durbdrea fi pcind la 7628,
aceasta fnseamnd o stdpilnire a Imperiului pe ambele mal tiri.

Din potrivA chiar elemental indigen pare sei fncerce a receipilta rostul avut odinioard, i aceasta trecand peste conlocuritorii slavi si peste dinastia taranta. a Biulgarilor. Astral
pentru detronarea lui Te1et9 (761-4)1 ggsim un convent,

evident luat de la RomAni -- cela ce aratg.

Imprurnutul

Teofane, pp. 575-6.

2 !bid., pp. 586-7.

3 Casul lui Artemio, la 711; ibid., pp. 615-6.

4 Ibid., p. 662.
5 Ta xard Mwesacractv Tx2a6tvlag, p. 663. Dar la Bregovo Bulgaril bat

pe Impleriali; ibid., pp. 664-5.

7

Ileocracteaxecidvcov Ovan,; ibid., p. 668.

'bid., p. 667.

8 V. i Teofane,

Zonaras, la. an. 466.

Pentru formele i sensul acestui nume, turc, Zlatarschi, I. c.,
p. 212, nota 1.
10Dupg Nichifor, p. 69, Bury, Later Roman Empire, II, p. 172,
9

Elemental vechiu romanesc si colonisarea Bulgarilor

315

uneia din principalele notiuni de organisare, In care fondul

trac se Imbraca Intr'o forma latina.

Dar tot In secolul al VIII-lea apar In mijlocul lianiloi"
de netagaduita origine turanica doi sefi pe cari eronica bizanlink, intr'o ureme de grecisa,re, &Ind numele latine nu
sdnt la modd ;i nimeni dare inten(ii de latinisure, li numesbe
Sabinos si Paganos. Am aralat si aiarea 1 ca ei ar palea sa
fie represintantii acelei lami romanic- care ca un seco! Inainte
era Inca asa de vie In orasele de pe malul drept al Dunarii.
Mi s'a obiectat
si aceasti inlerpretare nu-mi era necunos-

a Paganos poate fi un Balan, numele culdrin Han

al Avarilor, si am fost aplecat sa accept aceasta explicatie.
Dar obiectii Impotrivai, si ipotese In directia romanick le
presintase mai de mult marele bizantinist engles Bury, .are
nu poale fi Invinuit de preocupari nationale. El scrie, in fun-

cuta

damentala sa carte despre Imperial bizantin cele ce urmeaza 2:

S'a suggerat ca Paganus si Sabinus ar fi rasarit din populatia romanica a terilor balcanice si ca de fapt air fi
Romani sau Vlahi. Daca e asa, domniile lor ar fi o anticipatie a Imperiului vlaho-bulgar din vremea urmatoare. I,' de
notat ca Nichifor deosebeqte intre Bajan fi Kampaganos". Dar
se revine la un Tocta, frate" cu Balm, si pe langa Sabinus e
si un Omar, care-i succeda 3. De fapt e o dualilate BalanPagan
care ar represinta notiunea In fasa din -Loma a unei pop ulatii,

odinioara asa de nurneroase. Si dubla domnie Sabin Omar

ar dovedi un pact Intre cele doua rase aduse a lucra Impreuna.
Vom reveni Indata asupra acestei discutii, observand si heeia
v. si satul Saghinesti) e larg
raspiandit la Romani si ca Pagani" din and parte a lumii

ca numele de Savin, Saghin

romanice, in Imprejurimile Neapolei, si-au insemnat numele

In acela al unei localitati existente. Savin e lima ginerele lui
Cormos, fostul Han 4.

Cand atentia Imperialui e toata care Arabi, si problema

i No tele unui istoric ca priuire la euenimentele din Balc4ni, In
Mem. Ac. Rom., 1913.

2 Later Roman Empire, II, p. 474.

Ibid., p. 473.
4 Teafane, p. 667. Autorul, care vorbeste de marele ingliet din
755, se declara martur; ibid., p. 669 si arm.
3

316

Regimul Noului August" Iustinian

lepAdgrii icoanelor, care va ImpAra atata timp toat societatea

bizanting., s'a pus, fiind de eel mai mare interes pentru romanitatea rAmasg., si ea a fost discutat ea pasiune, imprejurdrile
piirdnd sd ardte cei de supt hordd i chei si Rom4ni cauta

sod iasa din non la iveald (dintre Slavi Bizantul va avea

Patriarh, pe Nichita , de la inceput trebuie sg. se observe
cg Savin vrea leggtura cu Biza.ntul si e silit s ca-ute un
refugiu la Mesembria, pentru. c. Bulgarii nu sufkr pe cell ce
vrea sg-i robeascg. Romanilor". AceastA Impotrivire se produce la acea adunare, care poartg numele roman, si romnesc,
ajuns apoi in alt sens, de conventus. Haniul cel non, Paganus", pAgAnul", se ocre Ins si el la ImpArat, cgruia i se
Infaiseaz cu boierii lui, ca sei se fndreptegeascd. In acelasi

timp In fruntea mor Schei cari pradd In Tracia este un

Seuerus 2.

Deci, In momentul, and Bulgarii se gAsesc si Inain tea unei,

rgscoale slave, cand supusii lor de pAng alunci aleargA la

Bizantini, cari coloniseazg p^ Slavi, In acel moment Teofane
aratg. cg Bulgari. au riclicat" pe Savin, i Indat celalt cu
numele de aparentA romanicA apare, ca un rival, pro babil

din altd regiune, PAgAnul", care e astfel nu In leggiw cu

kgea, ci cu originea sg.teasa., din pus 3.
Ei nu se ciocnesc intre ei, ci, ea si Slavii refugiati supt aripile vulturului bizantin, cer arbitragiul Imperiului. Ambii se
presintg. Impgratului, ca tuiui stApg.n, unui domn firesc, Tarului" lor. Acesta-i si Impacg, pe o vreme and si un nou sef
slay ajunge In puterea lui 4. Dar In expeditia contra lui Pagan
de-a lungul Tungii se aflg. cu.rti(a6Xat) de terani cari n'au a
face cu lagarul permanent bulgar5.
bid., p. 680.
2 Ibid., p. 673. Si Scamarii" cu seful crestin; ibid., unde am
blunt un crestin" (xetartvos, nu xeiativag). Scamarii sant pcnneniti
?We regiune rornanicei, de Eugipiu (o observa si Goar; ibid., II.,
p. 539).
Originea lui Savin e discutatA, in spirit larg si Intelegator, de
Zlatarschi, i. c., p. 216, nota 1, care citeazA si pe Jiredek, Die Romanen, I, p. 216, 'iota 1. Nu ins.1 si a lui Pagan; cf. ibid., p. 220
urm.
4 Teofane, pp. 668, 673-4.
5 Ibid., p. 674. Incercare nenorocitA de expeditie pe la Anhial;
ibid., p. 675 (an. 757). Si o a doua, cu !Iota spiv Dnneire (au. 764).

tiementul vechiu romanesc i colonisarea tulgarilor

M?

Insk acest intermezzo al substratului romanic dispare rg.pede, si se reintrg. In ordinea traditionall. bulgkr,asca.
Acu,ma tusk, cu Cerig, Turanian de rasg, Incepe rkzWild permanent contra BiLantului 1 Geia ce na va Impie-

deca pe Telet, urmasul lui, sk urmeze pe Savin sl Pagan,

sk treacg. la Bizant, s se boteze, lar.nd pe o prinoesa bizanUna. si cApktand titlul de patriciu 2 O stare de lucruri care
va continua pan ce tributal va fi cerut din non, ca arneninOri, la 788 de Cardam 3 fi pgnk la tragedia prin surprindere
a Impgratului biruitor Nichifor, din a okrui safrlie va bea
Crum 1. Dar si atnnci aceia carora li Intinde funebra cupg
sant. domnii Scheilor"6. clieii vor contiva sk fie de-o parte.
Bizantinii serband, la 776, un triumf contra lor 6.

Patriarhul Nichifor arata pe Bulgarii Intrati In Panonia

irxwpfy lOvet supusi prin pact neamului de
acolo" 7. Pacte" de acestea stint intre Imperin i fiecare din

ca 6n6anovoc VT)

supuii sdi fi fntre aceftia unii fa(c1 de altii. Elemental romanic

a trebuit sk le aibk ca 5i ceilalti. De alt.M name romane

pAstreaz si plak tkrziu. Astfel gAsim un Commenliolus la
Adrianopole In epoca bizantind 8.
Dar si aoeasta a trebuit s aib urmkri importante penira

deromanisarea acestor Tinuturi , nu numai Inc de la Inceputul asezkrii Bulgarilor In Tracia, dar de ca,nd pornisera
tulburarile sla,ve, raporturile biserioesti ,ale Bizantulai cu
aceste regiuni slAbesc, plug. ce Inceteaz cu total. Am crede
ibid., p. 691. A treia, cu folos, In 765, Bulganii cAulaud robi peste
hotare; ibid., pp. 691-2.

1 'bid, p. 692 si urm.

2 Ibid., p. 698 (an. 769).

s Ibid., pp. 728-9. I se trimict, In loc de bani, baligi... Dar se
ajunse cu el la o pace de hotare i darurl care e InsemnaLa mai
tArzint, and Crum oferA aoeleasi conditiuni; ibid., p. 755. Se va

presinta si la 805 inaintea Capitalei; ibid, p. 781,

4 ibid, p. 762 si urm.
5 Ibid., p. 764: Exla6lvcov liexonsg. UrmeazA fuga genieralk In Trai Anchial;

cia, ibid., p. 772. ImpArAteasa Irina IntAreste Beroe

ibid., p. 707.
6 Ibid.
7 P. 38. Cf. Tenov, Gesch. der Bulgaren, p. 179.
Arch.-ep. Mitt, VIII, p. 200, no. 4.

Itegimul Noului August" Iustinian

A18

chiar ck, de la un tiinp, n'u mai funclioneazg. la Nord de

Balcani o ierarhie canonick.
La al treilea Conciliu, din 680 ieau parte, astfel, episcopi
din Elada si din Armenia, episcopi de Slobi i de Sozopole,
:dar la Nord de aceastg Hide niciim pgstor a Tinuturilor
ocu,patel. La cel din 692, tinut de Flavius" Justinian al II-lea,
e si episcopul din Dirachiu`2, cel de Uzusa In Tracia (0506crls, rlq Opcprov xWpzg), Gheorghe din Chersonal visitat de Impgrat ca fugar, eel de Dory (.6s6pcnaog ; Tc3 6pu, Theodori de

mai arziu), toti acei ai Mari Armesnii si al Lazilor, dar niciunul din Bulgaria prieteng. Doar, Inainte de iconoclasm, ggsim Intr'o listg, de episcopi pe al Durostorului,CP08ocrraou), al
Transmarisoei (Teap.ap(axtov), al Novelor (Maw), al Zekedespelor" (Zotaicncon), poate Sucidava, al Scariei" (Exccp(20,Existenra lor fnainte de cretinarea Bulgarilor arata insemndtatea
popula0ei, In acelafi timp
greaccl fi romanicd supu.s4
pdstoririi lor 8.
La sinodul al doilea din Niceia 767 ggsim pe episcopul
de Dirachiu, pe Chiril cgluggrul pentru. loan, episcopul Gotilor (F6'0(ov) 4, un Tudor de Tropaion gpona(cov) 8, un episcop

al Bulgarophygiului 6, pe eel din Sinai, cel din Sugda.7, cel

din Drizipera 8. S'a vorbit si de episcopul roman de supt

Avari, Ursu, la sinodul din 787e, dar nu s'a adus dovada.

Forma icoancl, tuck din vremea diftonggrii Jai o, are de sigur

o mare importantg,. Cand Imperial bizantin a pornit lupta

contra icoanelor, provinciile, ca Italia, au rgmas pentru ele..
1 In fenomeoul ceresc

top/ zliSaseq: (Teofane, p. 540) acest

cuvint, rAmas neexplicat, nu e Dristra?

2 mansi, o. c., XI, C. 989.
s Cf. Gelzer, Ungedruckte und ungenagand uereiffenflichte Texte der

Notitia episcopatuum, ein Belrag xur byzantinischen Kircher:- and

Verwaltungsgeschichte, din Mem. Ac. din Manchen, 1900, pip. 544-5.
V.

i un Epifanin de Konstantta; ibid. Cf. si ibid., p. 586.

Mansi, o. c., c. 273.
5 Ibid., c. 238.
6 Ibid., c. 140.
7 Ibid., c. 150.
8 Ibid., c. 625.

9 Aura Tripon, Monografia-Almanah a 614arrei, judetui

1936, p. 16.

klementul vechiu romnesc i co/onisarea Bulgariior

319

Iubirea pentru icoana a poporului nostru In vremea calvinismului maghiar e si ea semnificativd. Calugarii prigoniti
i nuniele de cdlugiCr arata originea bizantina directa,
vremea calad cirintele greceIti erau supuse regulelor fonetice romnesti
au trebuit sa-si catite un adapost peste

Dunare. Astiel de casuri nu sant rare In Apus, mutarile de

calugari producand schimburile de cultura. Nu e indiferenta nici
pastrarea lui monas terium in mndstire. Dar, oricum, lipsa epis-

eppilor la sinoade dovedete cd s'ar fi rupt de la inceputul

veacului al VIII-lea leydturile ca Impardfia. Astfel lupia con-

tra icoanelor In veacul precedent a trebuit sd fie un factor

pentrtu Instrlinarea de Bizant a oamenilor de pe

decisiv

malul st'ang

Indreptarea Bulgarilor e in secolul al IX-lea cu totul alta,

deoseb,itd

sl de coborrea spre Sud, mide Imperiul e din

non zdravki, capabil de a-i linea In fraix. Ea merge la youcectov,

la acel lag5.r care e pomenit si Intr'o inscriptie de la Silistra 2

Un sef bulgar, din neamul Kubiaris, tarhanul Zera, se Ineaca

In Tisa, adeca in acele mla.stini de la varsarea raului -ando
regele Ungariei .Ludovic al II-lea, va avea aceiasi soarta la

Molida. E vorba de patrunderea spre Apus provocala de

dorinfa de a participa la impeirfirea prdzii Avarllor, al cdror
Stat fusese distrus de Carol-cel-Mare 3. Si un alt boier"
alt cunean crescut" de Han (Operct6g &Opon-mg), corespunzator

cornesului franc, se Intalneste intr'una din rarile si asa de

pretioasele inser') di 4.
Din nenorepcine tiri1e apusene lipSesc Cu totul pentru acest
secol al VII-lea. Gutsclunid, In Kleine Schriften, y, p. 418 i. urm., a

dovedit c Aethicus Istricus, noul Pytheas", autoruI Cosmografiei

cane ar fi tradus de Insuqi SI. leronim din greceqte In labneste (ed.
Heinrich Wuttke, Lipsca), nu poate fi decat de la 754.
2 V. Iorga, In Revue hist. da Slud-Est eurqpen, VIII, pp. 226-7;
cf. Pericle Papahagi, ibid., pp. 299-311.
8 Pentru Okorsis Kopanbs, din neamul Tzakarares; Kalinka, o. c.,
no. 79. In schimb, un al treilea, Dorpan, din neamul Enraia,res,
moare de boall; ibid., no. 80. Un Unegavor, ibid., no. 87. V. Arch.-ep.
Mitt, XVII, p. 199, no. 71, a, b, c. Tomaschek fixeazA luipta de la
Drava; ibid.

rEnie20dv 1g ra Tovadrov, Liwtyrp) ts 'cs [v] Tijaavrav nosaio3v; Kalinka,

o. c., no. 78. Tarcanilor Ii se zicea iItkpani; comentariu, ibid.

820

jtegimoi I\ o ului August" iustiman

Dar nAvAliri bulgresti In Panonia, spre vechea Avarie"

din Sirmiu i Singidum, bine cunoscula de Bizantini,
cunosc si cataractele ca acelea pornenite de analele franco
la 827, nu Inseamn.' o luare in stpanire si, mai ales, vasele
cu care se face aceastii neivalire nu puteau sti fie ale Bidgaruar, ci ale unei populatii supuse.
Ne-am oewpat si mai sus de sanea pe care Bulgarii eran
rugati de Carolingieni sd n'o lase a trece la Moravi: e sarea
pentru care Tracii, odinioar, isi vindeau robii 2, si nu cea
de la Narenta, pInA unde nu patrunsese Statul bulgresc.
Harta peutingerian.l. serie: Saline inmense que cum rnare
creseunt" 3).

Oricum, holarele disputate Intre Roma germanic. a Caroi Bulgaril asezati si reeunoscuti de Bizant pe

lingienilor

o parte asa de larg din stdpanirea Romei rasariteno in

Balcani nu snt la Nord de Dunre, ci la Sudul ej.

Pe o vreme cnd Bizantul era pregaLii de o resislenta

fatti de Bulgarii cari putean totusi servi contra altor barbari,
ce apar In aoest timp chiar pe la 842-57, Imparateasa
dora si copiii ei, Mihail si Thecla, repar. zidurile Selim-

briei4 , se produce marele eveniment, plin de urmciri, al

trecerii Bulgarilor la crestinism5.
Crestinarea Bulgarilor s'a fcut, de sigi,ur, supt influenta
aoelni Clovis al lar care e Boris, supt suggestiile unor femei
din dinastia turanic., adevrate Clotilde rsritene, supt impulsul ealugxilor bizantini si din causa prestigiului ImparAtiei,

dar si, cum se araa, de altfel, si in izvoare, prin modesta

predicatie a robilor
ca la Goti
i multdmitei contagiunii
venite de la o populatie romanica de veacuri cretina, eane-si
avea, cujn am vzut, episcopii-vicidici (stapnitori" si In SellS
V S u_idas, sub v. Pentru cei de la 836, cari trec Dun'alrea ca
fugan, Leo Granunaticus, p. 231.
2 Pentru Hfinfalvy, o. c., pp. 30-1, e cea de la Anhial. El ponleneTte i Hallurile
sane) din Salzburg i Bavaria.

i sarea de Atare preferatl in tratatul atribuit lui

4 V. Arch.-ep. Mitt, vrii, p. 209, no 26.
3 V.
6

V.

i Bonwetsch, Kyrillus culd Methodius,

territoriale Politik des Pdpiste uva 500 bis 800,

1.

Armbrust, Die

ttegimul tsioulut August" Iustinian

82i

polilic si militar

.
O biserick. neobservat exist In veactil
al IX-lea pe vremea Impratului Mihail (870 la Cirven, unde

s'a aflat piatra de mormnt greael a lui Oldhinautes, arhidiaeonul episcopului Nicolael. De aire Papa Adrian al II-lea
(897-72)2 se trimet in Bulgariam patriam" doi nobili longobarzi. Cand solii pontificali se aflau, pe la 870, la Constantinopol, ei &ese pe trimesul bulgar Petru, care Intreab
dack. trebuie sk. asculle de Roma sau de Constantinopol. Oamenii

lui Boris reculnosc a fi gsit Greci" la cuicerire, dar li se

spune c altceva pomenesc drepturile Scaunelor, altceva s'en.
ImpArtirile terii" 3. Ei ar voi ea arhiepismp pe un Marinas,
bine cunoscut lor" (sibi bene compertum)
pare un Dalmatin
sau un cardinal, si li s'a trime's un Silvestru, care
Insk. a apuicat schimbarea religioask. a Bulgarilor spre Orient.

Slavii cari prad la intoarcere pe solii la Constanlinopol ai

lui Adrian, apartin lumii nesupuse de Bulgari4.
Inseriptia lui Boris, devenit Mihail, in Albanin.5 arata ed
In ates!. timp raporturile bulgresti tindeau din nou spre
ceia ce se explick. prin retragerea Statului carolingian
In dectidere mai in fund, und li se va pune stavild Bulgarilor

Apus,

dupil ce Sarbii vor ajunge a fi orgunisati de influen(a aceluiafi Sfelnt Scaun care crezuse un moment cci se poate sprijini pe Bulgari fi care, la inceputul veacului al XIII-1w, va
reIncerca aceasta ofensivri balcanial.
Dup saviirisirea alipirii la Bizantul bisericesc, soli bulgari

se Intalnese, la sinodul din 869706, dar nu clerici, ci laici,

boieri: un tarcan, un bagatur, un sampsis, un aestis.
Dar in noua fask Bulgarii vreau, mai ales, dack nu. cetatea
Imprateascd, folosinta Imperiului. BAlut de harnicul Impkrat

1 Kalinka, o. c, c. 290, no.

367.

2 Liber Pontificalis, Vita Hadriani II.

3 Aliud ordinant iura seditun, al ud paliuntur divisiones regatoIn &mere Zlatarschi, o. c., 12, p. 1 i urm.
rum; ibid.
4 Vita Hadriard II.

5 In Slavia, II, pp.

61-91.

6 Migne, Patr. lat, CXX1X, c. 148. E interesant cg. lui Mihail nu

i se zinc diecat iurlex i nclitisemus princepq Bulgariae. V. si Itsler,
Rom. Studien, p. 252, nota 1; Siredek, In Ar-h. f. slav. Phit, XXI
(1899), p. 69; Zlatarschi, 1. c., 12, p. 794 si urm.
21

322

Riegimul Noului August" Iustinian

Nichifor Hanul Crum izbuteste a-1 ucide Intr'o cursA si el

va bea din teasta Invin.sului. Dar aoelasi cearcA s introducA
norme de drept bizantin la ai si 1. Nichifor, cu rAutatea"
lui,

i Grecii." biruiti de Crum apar si Intr'o inscriptie bul-

;gark., care vorbeste si de luarea Adrianopolei 2.

Astfel, urrna.sul cel mai strAlucit al lui Boris-Mihail, purtAnd

numele venerat al SfAntului Simion Stalpnicul, fiind crescut

grecete ca Teodoric, are ca suprem scop O. se piardA In unitatea romanA de Rdsk.rit, devenind tatk. de ImpArat" sau ImpArat chiar la Constantinopol, care e pentru ai sAi un Tarigrad..

Aceasta face ca el sA poatk primi, In zilele de Invierstimatk

luptA Cu ptosesorii legitimi ai coroanei legitime, lovituri In
coaste, prin acele regiuni ale originilor basaralyone si dobrogene care nu puteau sk-i park decal skrace si umile. Ckci.
Bizantinii se gAndesc sk instalew acolo, contra unui dusman
atat de ternut, alti oaspeti, pe Maghiari sau Unguri 8.
Cand Simion Incepe tendinta spre Imperiu, nAvkliri se fac
In Sud, unde Viata Sfntului Luca ce! Tnkr arall pe locuitori
fugind Inainlea lui In Pelopones 5i insule4. Si lumea dunkrean iese din cerCul principal de visiune al Statului, ceia ce
va avea mari urmkri, prin IntArirea autonomiilor locak 5. Si
In curnd vechiul Ongl, ocupat deocamdatk de Unguri, va fi
pkrAsit de ImpArat" Peoenegilor cari vin sk.-1 rAsbune 6
1 V. Byz. Zeitgchrift, XXI.
2 Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 192, no. 53. V. si Gza Fehr, Bulgarischungarische Beziehungen in den X.-XI. Jahrhunderten, Budapesta 1921;
cf. i Revue de Transylvanie, II, p. 243.

3 Pe larg situatia Bulgariei de, ROAM dupg cucerirea bizantinh,

la Zlatarschi, o. c., II.

4 A. S., Febraar, II,

90.

5 Muntenia ar fi fost bulgarA pAnO. la 977, dupd d. Mutafciev,

care citeaza pe Gedren, JI, no. 19, In Byz. Zcitschrift, XKIX, p. 366.
Nimic In textul bizantin adus Inainte nu aduce aceastA dovadA.
Profesorul bulgar a revenit InsA asupra ei Intr'un pamilet indreptat In rAndul Intai,u contra interplretArilor mele, Bulgares el
Roumains. O formA mult mai grosolanA in limba bulgarA. V. rAsyunsul mieu, In Rev. hist. du Sud-Est europen. Acest ceroetAtor
harnic, care nu e vinovat de o fatalA lipsA de educatie, nu putea sA
disclute chestia, necunoscAnd rdmic din ce ne priveste.
6 $i Muratori, Rev. Ital. Script., II, 575
Katona, Historia I,
164). E, se pare, vorba de aruncarea Ungurilor dontra Bulgarilor

Elementul vechiu romanesc

colonisarea l3ulgarilor

328

Astfel Bizantul stile sg.-si ggseascg. barbari contra barbarilor. Preeum odinioar disciplinase pe Slavi prin banda turanicg. a Bulgarilor, el a ggsit mijlocul,
de si crestinismal,
fgeAnd din Bulgari niste prieteni,cfaoc,In sentimentalitate,a noii
religii, si-i legase, dar nu ca s. cedeze coroana imperialg
barbarului superficial elenisat , de a pune frgu si acestor

vecini rgi printr'o altd interventie de elemente turanicel,

Inc de pe la 820 un Ohsu.n (cf. cu Ahlum e tarcan, dar
si jupan, Intr'o inscriptie g,reaca 2: am crede c numele e
unguresc 3.

Aparitia Ungurilor, a Maghiarilor (numele are sufixul ar

de plural, ca si la Bulgari) a fost deci datorit unei chemiiri
de noi mercenari de catre Bizantini, cari iraw si fixat In
vechitd sglas si gotic i unguresc din Bugeac, din Onglub
intr'un teritoriu de pescuit care coresprinidea cu obisnluintile unui neam de Fines', condus de o aristocratie militara
turoeascg, hunica" 4. Dar, asa cum o avem, Cronica lui Nesitor, pgstrata In manuscriple tarzii, nu poate fi privitli ca un
izvor pentru lupta Ungurilor dinoolo de Nipru, nu munai
ultra Dantibium", cari nu apar insd acolo ca stapdni ai unui
teritoriu pe care-1 pierd la Unguri. E vorba deci, printreto greseald,
de Slavii moravi.
1 Pentru vechiul sdlas unguresc din Levadia i Atelkuz, Zichy, In
Akad. Ertesitd, XXXVII, 172-84, i lucrarea, mai eruditi decdt judiciask a d-lui Macartney, 7'he Magyars in the ninth century V. 5i Berme
hist. du Sud-Est europen), VIII, pp. 142-3.
2 Uspenschi, lzvestia ale Institutului rusesc din Constantinopol,

VI, p. 216, si X, p. 198, la Jiree'ek, Serben, p. 71. nota 1.

3

N'. Istoriile vechi ale Ungariei sant: a Lai Engel, a lui Fessler, rau

refcutd de Klein, a lui Denis, a lui Majlath si a Itti Szalay, cca

mai recenta. a lui Csuday, Geschichte der Unyarn, ed. a 2-a, 1900,
a lui Pauler pentru partea veche, resumatul d-lui Domanovszky,
d-lui Eckhardt, al d-lui Hdinan. Magyar Teirb'nete, I-II, Budapesta
Szekfil,
1928-30. Acuma in urma marea op,Ta a d lor
In mai multe volume.
i Unguri, Kiirdsi-Csoma Archiv,
4 Pentru legAturile dintre Turci
II, pp. 199-236 Moravcsik . Un sat Baldr In Basarabia; Bis, ortodoxa' romana, LIV 1936), p. 290, nota 2. V. pentru corespondentul
Ardelean Bdtbor de unde Bdthory aici mai sus. V. Oyorii supusi
de Turci (Avari supt Mauricitt; Teofilact Simokata, p. 283: Kai TOk
'Orbe gxece(bactro advrag.

324

Regimul Noului August" Iusrmian

ca Slavii, 'dar si cu aoei Valahi, In earl, 11.8sler prefera

Nrac1 pc dutAi romani" ai urma5i1or lui -Carol-cel-Marel.
Arabul Ibn-Rusta-i aseazl. pe Ungurii din Atelcuz intre
Pecenegi i tribul bulgar Escgel, ceia ce-i 'rea lui Gibbon a

Ji Moldova sau. Basarabia" 2. Un moment, trecand Dun4rea

pe vase bizantine contra lui Simion, ei se OM In conditiile
Gotilor din vremea Imparatului Vakns. Dar Simion e destul
de Bizantin insusi ca s. tie recurge si el, Tara', la acelasi
nesfarsit izvor de oameni al barbarilor turanici.
Pedepsiti de Peoenegi, pe eari Bulgarii Ii aruncI, aslfel
asupra lor si cari, iglsind tara bunk', se aseazA, acolo, Ungurii'
Incunjur5. Carpatii pentru a se aseza n aeea Panonie, uncle
partea finicg. a a.valitorilor afla baltile Dundrii, iar Turcii
oonducdtori imensa step bunA de alergat caii i drumul neled
spre bogatiile Apusului, de mult, de la aderea Avarilor, nevAmuite.

Peoenegii apar astfel la DunArea-de-jos si au conflIcte cu

Ungurii pentru slapanirea regiunii care, potrivita pentru felul
de viat turoesc, a fost Bugeaoul Tatarilor. Ei nu par a-si fi
schimbat, timp de un veac, centrul stgpanirii lor, spre care
mergea tributul si darurile populatiilor pasnice Ulm prejur,

farrt care n'ar fi putut trtii. La sfarsilul secolului al X-lea,

ei vor ata,ca pe Rusii de la Silistra In retragere, dar nu li-au
putut lua locul, restauratia bizantin tinand s aib ambele
mahri dunArene. Navalirea in Imperiu, care aduce distru.gerea hordei, din care rIman doar cete de mereenari, se
va faoe prin Ialomita In cursUl veacului al XI-lea.
Elementele ramase la Nordul
sant pomenite de
Ungurii. In luptd cu dansii Inc pe vremea regelui Stefaa. Alai
tarziu va apdrea o ,,padure a Vlahilor si a Bisenilor" In partea

de Rasarit a Ardealului. Ea nu poate corespunde &cat unei

expansiuni spre A,pus, delerminald de ivirea Cumanilor,
ea se localisa in partea din Secuime care corespunde, prin
Ghimes, cu vadul Siretiului care duce spre Bugeac.
Rom. St., p. 79 i nota 2; p. 81. Pasagiul Cu privire la izgonirea
Polonilor pgn5. la Vistula de Valahi" pledeazA pentru aceast parere;
ibid., pp. 81-2.
2 Gibbon-Bury, VII (1900), p. 552.

Fig. 25.

Monecli a impiratului Heracliu, cu mama, Gregoria, si fiul, Constans.

Dupi Mionnet, o. c., 1, p. 435.

Fig. 26.

Soiidus al lui lustinian

al Hlea.

XIX

Elemenhil vechiu romAnesc

colonisarea Bulgarilor

325

In veacul al X-lea Insk Porfirogenetul, vorbind de rAurile

Baruh" (Boristene), Cuvu (cf. Cubanul; e deci Buglul , Trullos
adecA Toda), Brut (Prurul) si Seretos Siretiul), aratd o in-

formatie pecenegA. Thunmann interpreta Atelkuzu ca raul

Uzilor"1. Se vede Mili cat de strkt margenitii e harta.
Intinderea dominatiei Pecenegilor asupra Nordului dunarean din ackastA parle, cu o micd parle din Ardeal, e nelndoielnia. Sruidas serie: Dacii cari acum se zic Pecenegi" 2.
Ei par a fi Turcii" cu farmeoe de la Suidas 3.
CA, In conditiile pe care le-am arlat, dar nu mai mull
decat atata, Pecenegii a-u. ajuns In simbiosI cu Romanii o
aratd pasagiul de la 1018 din Skylitzes In care se vede ourn,

Inteo expeditie depArtatd a lor, ei fac o adunare care se

chiamd la ei komentos", deci conventus, koventul" albanes,
cuvantul" nostrit 4.
DacA Peoenegii si Curnanii n'au trecut muntele spre Apus
si n'au cdulat spatiile largi, asa de prielnice vietii lor,
cAci,

dad., dup. Edrisi, ei se afta' si In mulle". e muntele ardelean, unde mullA vreme nu cuteazA sA-i alace nimeni
pentru Bizanlinii din veacul al X-lea tot pAmantul ocupat
de lingurii tronuti din Bugeac In aca-st vasi ses al Europei

cenlrale de la Po lul lui Traian Inainte e o Turcie" 5. Clci

Stalul lor e un HanaL ca si aoel i. al Avarilor, pe vremuri o
Avarje" 6.

In Balcani urmase desfiintarea, cu ajutorul altor federati,

Rusii de la Chiev, ai lui Sviatoslav, a Stalnluit de la Preslw.
Noii veniti voiau InsA ca ei Insii sd se substituie Bulgarilor

cu cari prin Imprumiuturi, ca a limbii Merare, ca a asezImantului boierilor, catA sa se asimileze.

A irebuil o luptA grea a Bizantinilor lui loan Tzimiskes ca
sd InlAture pe aprigul luptAtor legendar Svialoslav, caruia,
1 0. c., p. 145, nota 111.
Sub. u. ilevesg.
3 Sub. u. ?molotov.
4 Zw.t6o2.iiv neos-cgOnoav, lag nae' creneig moidvrov cbv4aarat. Relevat de
2

Tomaschek, In Zeitschrift f. eisterr. Gynut., 1872, p. 149.

6 Constantin Porfirogenetul, De Adm. Imp., c. 8. In acest sens
explicatia lui Rsler, Rom. St., p. 8.
6 Thid., c. 40.

Regimul Noului August" Iustinian

326

la Intors,

se pregateste cursa, la Peoenegi, care i-a pus

cap NI zeilor 1

Ultimii sefi bulgari vor cauta un adapost In autonomia ma-

cedonean, stapankta de viata pastoreasca a Vlabilor" si a

Albanesilor, aparand supt numele lor, tara aparte, unde celnicii de speta lui Nicolita din Tesalia poarta nume
David, Aron, Moise, Samuil. Cu Vasile al II-lea Imperiul va
veni dupd 1000 sa sparg acest cuib prin lungi, 1ndarjite si
craneene lupte. Aceasta se va arata In volumul urmator, al
ctitorilor".
Noii veniti unguri nu fac un popor, ci o coleclie de triburi,
parte turcesti, parte finice Pentru Bizantini ei sant, cuan am
gptus, Turci", dupla clasa dominantA; pentru ei Insisi ei vor
ajunge mai tarziu numai la un singur nume: cand Unguri ((le
la Unogunduri, cu amintirea Hunilor,, cand Maghiari 2.
Raportul, citat, al lui Constantin Porfirogenetul despre venirea Ungurilor, cu amestecul unei geografii traditionale,
care e vorba si de podad lai Traian si de rurile din banal
de Crisuri 3, - Bizanful avdnd astfel cunoftinta luerurilor
ou mentinerea pretenfillor de stiiptinire,li presunta marea

In stapanire ca o simpa' plantare de corlan", xatctazip(ocw;.

E datina Turcilor din auluri. Si Tomasehek recunoaste
once avant al rasei e de la Turci4.
Dup acelasi Porfirog,enel Tisa era de mull trecuta pe
la jumatatea veacului al X-lea, Ungturii fiind la Timis, la
Tisa (Tules, cf. Tifisul izvoarelor anterioare), pe Crisuri
pe Somes, In legaturd de sigur cu vechile Indeletniciri
pescarit, mostenite de la strAmosil finesi.

(le

Cel d'intaiu gand al Ungurilor, a caror alcatuire era ru1 Pentru Incloputtulle Statului rusesc, Lahr, Die Ankinge der
russischen Reiches, Berlin 1930.
Dupa. Bury (ed. lui Gibbon, VII, 1902, p. 553), Meyen e numele
unui singur trib. Cf. I. Malik, Ueber den Ursprung des Nameos
Ungar, In Arch. fiir s'ay. Phil., XXXVIII.

C. 40.

4 Vezi qi Zeitschrift f. a'sterr. Gymnasien, 1872, p. 154.

Elemental vechiu romanesc

i colonisarea Bulgarilor

327

dimentara, de un caracter pur militar 1, a fost prada din Apus 2

Ele se pot urmgri prin mentiunile din cronici germane si

chiar francese.
Astfel cetele lui Hussol, Lee, Bolchl (Bulgius, Bides), Tozun,

Bolosud trec prin Germania lui Conrad I-iu, ajung la Toulouse, sant chemate la Roma de Albert de Toscana contra
Papei Ioan al X-lea; ehe rasar lang vechea mgnastire de la
Skt.-Gall, dar apoi In Apulia, ea A. prade in Tracia la 934.
La 937 se presinta la Sens, turmand raiduiJi In Aquitknia,
la Autun, la Besanon, la Pontarlier. Franta-i va vedea lar
la 935 si 9551, anul peirii (la 956 in Orient). Coborarea in
Italia ii duce la Susa si Turin, pe and la 938 ei ar fi ajuus
si la Oceanul Atlantic 3.

Trebui, supt Henric Pgsgrarul si supt Otto I-in, o mare sfor-

tare german pentru, a opri aceste navgliri in care era, cum

se invedereaza in Italia, si o urd a paganismului asiatic contra
bisericilor, care erau i plstratoare de comori 4.
dupa cxAstfel, respectuosi fata de vechile jurgminte,
peditii si intr'acolo, la 934 si 942 , Gyula Gylas i Bolosud,
devenit patriciu roman, Intrg In legaturg. cu Bizantul, aducand pe episcopal grec Ierotei. Aceastg Biserica greceascg."

nu va peri de

altfel.

Ea-si va pkstra mandstirile. Maul

Stefan, catolicisatorul, va face sg. se redaeteze o diploma in

1 Cf. Scheineba,nm, Die Kenntnis der bgzantinischen Geschichtsschreiber von der atesten Geschichte der Ungarn uor der Landnahme,
Berlin-Lipsca, 1922. IntAia formA a Ungurilor cu kende i sila;
Gibbon-Bury, VII, p. 552 Arpad, for exemple, was a kende . Se
citeazA i Kendenhaganul Cazacilor, dupa Kuun, Relationes Hungarorum historiae antiguissirnae, I, pp. 165-6.
2 Rud. Lutsche, Ungarnziige in Europa im 10. Jahrhundert, Berlin
1910. Cf. Gekrland, In Bgz. Zeitschrift, XXII, pp. 506-9.
Dup Annales Sangalenses Maiores, I, 77, si cronicile francese,
la L. Dussieux, Essai historique sur tes invasions des Hongrois
en Europe, spcialement en France, din Mm. de la soc.
historique, Paris 1839.
4 Muratori, Antiquitates, III, p. 709 si Bouquet, VIII . Sarntru
lirile Ungurilor In Italia, Schiaparelli, / dipilomi di Berengario

Roma 1903: paganorum incurs-us", saevorum Ungorum vastatio",

imminens persecutio Hungrorum", ob timorem Ungrorum qui pene
omnes Italie ecclesias ad nihilum redegerunt",barbarorum rabies";
pp. 12, 137, 249, 263, 267, 269, 273-4, 386.

328

Regimul Noului Aug,ust Iuslinian

greceste pentrit o biseric. In Constantinopol. Preoti Insurati

cari se pstrar pna la sf.rsitul secolului al XI-lea arati

coniinuarea datinelor bizantine. Totusi d. Zlatarschi1 a.dmilea

o ptrundere maghiar. la 895, mergnd pn la Silistra 5i

de acolo, fireste, si mai departe.
Asezarea se impune acum. Horda e legat de un pmnt, In
care pretuieste doar pescuitul, In Dunire i Tisa, Incurarea
cailor ca In vechile barante" din Turchestan, prin pust.'
Vntoare. Forma senior de triburi, legati Intr'o
coalitie de nlvilire supt aproape legendarul Arpad, mi mal
putea sA se mentie.

In aceast fasi, caracterul turcesc al conducerii nu sufere

Ins nicio schimbare. Cele d'intaiu dregitorii unguresti apartin
exclusiv lumii turcesti: 1-t4rag degCcov, TuXt2S (Gyula a ajuns mai

trziu, se pare, un mime de persoanN), xapxeiv 2.

Dar de la o vreme lagirul" se organiseazi. De la Slavii

supusi nivilitorii luar capitalul de cuvinte
Maghiarii,
au Imprumutat, de la jacesti Slavi, atatea cuvinte striine,
Incat num5.ru1 lor precumpneste aproape cuvintele
gene"3 , si notiunea carolingiani a voevodului. Trebui erestinismul, adoptat din nou In forma germana, de voevodul"
Gza, pentru ca Sfntul Scaun si f ac din voevodul" Vajk
(nume slav: Voicu, Lupu un Stefan si un rege de permanent
cruciati, dar ca numele slav al sefului morav Inlocuit:
Craiu 4.

In Istorea Bulgarilor, citatA.

2 Timon, o. c., p. 48 dupg. Constantin Porfirogenetul), pp. 169, 174.

Jung, Riimer und Romanen, p. xxiv, nota 1.

4 La Teodor de Scutari (Sathas, Bibl. Graeca medii aeci, VI, P.
181): dfiYa vis llatovtag (xeciAnv anclv i avvilOsta xcadv erco06).

CARTEA a V-a

ROMANII DIN JOS

IN JURUL ANULUI 1000

Stri i micari vlahe in Balcani

Schafarik admitea presenta Romanilor Intre secolul al VIIIlea si al X-lea In muntii Daciei, Macedon,iei, Tesaliei, Albaniei, etc.0 Si, numai ca.nd vremile din non. au ajuns 14inistite,

ei s'au Intins asupra sesurilor vecine"1.

Asezarea Rom*ilor In Peninsula Balcanick e, de altfel,
bine delimitatl in secolul al XII-lea de sfdtuitorul politic si
social care e nuanit de obiceiu nepotul lui Kekaumenos 2:
1 0. c., II, p. 245, nota 1. V. Mih. Chrysochochs,B2dxoc xal ifovzoond-

zoi, Atena 1909. Ciobanii din Balcani si S,redna Gora Isi au salasunile
adevarate la Marea Egee, pe la Salonic, Seres si Enos, pie povrniwrite Pindului, i visiteaza acesti munti din interior, numai vara";
Jiredek, Arch.-ep. Mitt., X, p. 52. E curieasa pastrarea la Romani a
cuvantului piaiu, pe care-1 inta.nim la Teofane (p. 549) Inca (allyto)
si care e de sigur In legatura ca latinul medieval plagae. Pentru viata

pastorala In general Ovid Delsusianu, In Les Annales des .nationalites, numro consacr ['etude de la Nation Roumaine, 1914. Si
M. Haberlandt, Gri-chen und Rumeinen, In Die Zeit, 23 Februar 1916.
Cf. Sufflay, Illgrisch-Albanische Forschungen V. la acelasi, Srbi i
Arbanesi, Belgrad 1925 si, passim, Pov jest sievenill Arbanasa, In
Arhiu za arbanasi starina, II 1924 , pp. 193-242. Cf. I. Apostolos,
'lame& rlyg Ecartazw,Atena 1929; dr. Fligier, Die Zinzaren, In Gaea, XV
(1879), pp. 337-9. V. i Picot, Les Roumains de la Macedoine, In
Revue d'anthropologie, Paris 1875, p. 402 s't urm , i Diamandi-Medonsa, Arorrulnii, In Revue Anthropologique, XXI. V., In fine, Patsch,
Beitrage zur VOlkerkunde von SOd-Ost Europa, III (1928), VienaLipsca. Mai ales Capidan, Fiirscre (II, In Dacorom., VI, p. 1 i urm.;
Aromanii, 1923. Bogabe stiri In discursul de Intrare la Academia
Asupra
Romana al d-lui Capidan (Romanitatea balcanied, 1936).
conclusiilor pomenite i mai sus, ale lu Peisker, In general, v.

Niederle, Manuel de l'ant'quit slave, II, p. 31 si nota 5 (si

grafia acestuia) sau Revue des etudes slaves, II (1922).

2 D-na Georgina Buckler crede c autorul /or e Insusi Katakalon

Kekaumenos (Bgz. Zeitschrift, 1936, p. 7 si unn.), dar pentru aceasta
propune identificari imposibile de persoane,

332

Romanii din jos

In jurul anului 1000

Ii face s vie de la Dungire si Saya, uncle lociiiesc Sarbii

acum", i sg. se Imprgstie In tot Epirul si Macedonia, iar
cei mai multi au trecut In Hellada", deci In Tesalial. Ii vom
gg.si, ca Sagadati.", Vlahorinchini", i In preajma
a Muntelui Athos. CAlug6rii de acolo isi vor pi virtutea de
femeile acestor p6stori cari vin de la Salonic, Sarum lor.
Vlahii din Chalcidica n'au dispgrut 2.
Macedonia fu Intesat de dansii. Si lnainte de Marele

H. N. Brailsford recunostea, In 1906, cg. asa-numitii Greet"

din Monastir sAnt pn la unul (to a man) Vlahi," 6; In acea
Macedonie ei sant schelelul partidului elenic". Aid numele
romg.nesti chiar nu lipsesc: iliricul Perlepe devine Pgrleape4.

Muntele balcanic va cuprinde si de acum Inainte o viat

rdstoreascg, pe care o Inseamng si nomenclatura satelor, ca
Sal:de Frati 5.

Ijn

Sant Romani. In numele lor de Aronulni am recunoaste

prepositia originar ea pentru italieneste In Arausa pentru
Ragusa . Cuvinte romAnesti de la ei pg.trund si la Grecii din
Epir, ca 1.1.7)4t6pt, urda, not5pounoc6, ba chiar jos de tot, la Taconi 7.

PAng In zilele noastre, la ci vechile obiceiuri coalinui, Cu

aristocrgia care pleac din celnicii al dror mime ar putea

veni si de la ceata. In Pind o vanzare se Intgreste de episcop,
si un fruntas local d mArturia pentru hoget" 8.
In formatiuni locale de vgi, amestecati cu Albanesii, &blase
I Kal, gN0fivreg rciv &eras, dteandenaav

ado??

xal Maxedovtg,

c7ijtrav riv `Ellacz; O. c., p. 74.

2 Tomaschek, in Sitzungsberichte, XCIX (1882 , pp. 174, 399: Notiz
fiber die TV lachen auf ChIkidike (300 de familii, dup Uspenschi,

of g 72stoveg ain-"aiv

1st. Athonului rus.), 1877, III, p. 355 si urm.), p. 475. V. SearrrCe (p. 476).
Coborluea Rinchinilor sau Vlahorinchinilor i Sagudatilor (de la
sagum (?), dar i alte forme cu acelasi rAdAcin4), ibid. V. Sackr-

doteanu, Vlahii din Halcidica, In In memoria lui Vas le Pdruarz,

363 si urm.
3 Macedonia, its races und their future, Londra 1906, p. 176.

Pentru Moseopole, ibid., p.

4 P. 179.
5

178.

HACI11, Aronzdnii, p. 49.

6 Capidan, Megleni(ii, pi. 257.

7 V. Ztnoyog pe 1861-911, 1913-21, pi.

421..

8 Iorga-Hurmuzaki, XX, pp. 467-8, no. ccomin

SVrf

mirgri vlahe In

alcani

833

astfel Romnii, cari pase turmele, conduc caravane, dar se

pregatesc si dc un rol In cetdti 1.
Se va forma aici o lume Inchisd, pregAtind, ctun s'a arAtat
mai sus, si un non graiu.. Si limba greacd a regiunii macedonene frdmnlatd cu turceste altz decil aiurea: e ar trebni
culeasd din vechi zapise i scrisora particulare.
Se desemneazd, prin desvoltarea proprie sau prin influenta
unei vieti politice Superioare care nu e a lor, si nupArtiri.
In Ciimpulungal balcanic, Pid vedea doar un cdlun 2, pe cnd
sensul e de regiune. De all parte e cparhia larga a Vlahiei" 3.
Dfolopia veche ajunge a se numi Anovlahia 4. Vedem aparitia

unui element romnesc la Vardar, pe cand, cum am spas,

ciobanii Inainteaz. pAnd In Chalcidica, tot In acest timp.
CM. i toald Tesalia e a lor. Forma Latrichala" In Sanado,
Secreta, pentru Thrcolul Wistoresc v. i Larsa pentru Larisa, ar vddi prepositia romfmeascd la 5. BXcexcx3: xovlsca se

vor gdsi pnt tdrziu lang. Livadia, In Boetia 6 Gdsim pe

Vlahii de la Stagai, Mina. Bulgqri si Albanesi, la 1336f.
Grecii din acest Apus tesalic nu-i iubesc pe ciobani: Invdtatii

lor isi aminlesc si de lupta lui Traian cu Deoebal si de alle

8; ca sd-i descrie Jara cretrddri" fatd de Impdratii
dintd i falsi, nepdstrandu-si nici fald de Dumneveu, nid Jata
de ImpArat, nici fald de ruda sau prielen datoria, luptnd

ca s. facd ru oricui, mincinosi foarte si boli, calcnd si

cele mai infricosate juraminti, In ciuda legaturilor de familie, Infrdtirilor i cumetriilor si inseland asa pe cei cu
avere"9. ant Insd, cu calita(ile si defectele lor, tot vechii
Iliri si Traci.

Fdand apoi din ei niste fricosi ca iepurii" i viteji de

porecla albanesa pentru Romani; Sqineanu. o. e, p. 171.

2 Abstammung, p. 59.
Boiatzides, In 'Ener. h 6v. 6~66 v, I 1921), p. 161.
V. Scholiile la Tuci,dide, ed. Londra 1819 III, p. 172.

Citat In studiul d-lui Boiatzides, despre Pronica Meteorelor",

p. 139 si urm.
6 Heisenberg, Dialecte und b 172gangsprache im Nengriechischen,
Manchen 1918.
7 Heuzey, Mission archologique, p. 453.

Si totusi nepotul lui Kekaurnenos se aparl cd n'a primit instructie elenia in scoala", p. 75 Dar citeazA pe Dio Cassius, pl. 82.

9 Ta rciiv BAcizaw yivog amar& re navreAdg mal atecrreappivog, Ate elg

Rominii din jos in jurul anului 1000

334

fricosi ce sint"1, se recomandk a nu li jura, a nu li primi

jurAmintele, a fItdri fa(.i. de ei, fg.tarnicii, a primi ea ostateci
tn castele pe femeile cu copiii lor, dar a-i tinea Intre ziduri,

a nu Ingkdui visite Inkuntru ale rudelor bkrbati 4 a Ingriji

ca acei cari iese de supt paz1 sk fie Inlocuiti, Cui allii, straja
fiind bunk la ziduri si la porti 2.
Ca i mai tkrziu supt fratii Petru si Asan, rkscoala, fitmultul", ttotatog 3, se produce la ei pentru c s'au crescut,
peste ce prevede datina, dkrile (agirrecg xat cfccverAcmcg).

Asa e si astka. Doi cAlktori englesi din secolul al XVII-le;

foarte atenti i vrednki de crezare, Spon i Whelcr, au strkbAtut

ei ampia Tebei pentru a gksi In munte un sat al Vlahilor

(un village appel Vlaghi, par ce qu'il est peupl d'Albanois
ou de Vlaques") 4. Acolo si o viatk cklugAreasck nou se
crease, duand pretudndeni indomnuri la viatk6.
In ce priveste pe cei din Macedonia, ei Isi duc viata ca pe
vremea lui Dimitrie Chomatianos, care-i descrie 6 ca o populatie numeroask i vioaie. Si iat'i cum vede astAzi un profesor

din Grebena, d. L. T. Valea, ntlnirile lor 7.

Balciul a fost si este Impreunat cu suirea turmelor si a

stkpanilor lor la munte, asa ck si azi coloarea lui predbminantk e aromaneasck.
De fapt, Intreaga sAptkmank eat tine halciul (8-14 Iunie,
unde se improviseaza zeci de sandrackmpul Grebenei,
eedv Ixav alarm de04v, it4re

6aot2.a, Are tic avyyerfj

eig paov, daa

ctyawcC6pevov ncivrag xaragrgatiaareieaOat, vetMerat (5g noklist xal xMarrei adva

dpvttievog xat9exciarqv 8escovg Temax5earcirovg nedg rot)g. lavrog Taovg xal
dOercriiv daStcas, notofiv re dbeATonolriaet xcd avvrexplag mat ooqujevo tu TOL-

raw (bra.* tat% clabvarieovg; p. 74.

EIaL xcd Seaol navy, Accycogo 4ov-reg. xagSlav, Ocieaog SE Ixovreg, xal

ro

clad Sealag; p. 74.

2 Ibid.

$i forma aovAreiicrat; Cecaumenos, p. 97. Necontenit pringerea

contra practorilor" i impositelor cresc-ute; ibid., p. 18.

4 voyage d'Italie, de Dalmatie, de Grace et du Levant..., 1675
et 1676, Lyon 1678, p. 96. Ei laud ospitalitatea lor.
5 V. si Lon Heuzey, Rev. Arch., IX (1864 , g. 153 si urm.:
Les convents des Mtores en Thessalie, d'aprs un manuscrit grec,
(ms. istoric din 1776).
6 Dupg mos. din Mnchen, Tomaschek, Sitzungsberichte, 1882, p.495.

7In ziarul Cultul Patriei din Bucuresti, an.

1936.

StAli

i misceiri vlahe In Balcani

335

male cu mArfuri,
era Impestritat Cu fustanele si sarici,,
wind de cuvinte In dialectal cunoscut, amestecate cu sti/gte
In greoeste. Dino()lo de un r'u care nargeneste terenul larg
al targului, isolat pe un platou In formg. de eetate, se zAriau,
numai pfticuri de ncitiri" (corturii) aromnesti.

Potrivit datinei, In fiecare an familiile de Aromani rkispAu'dite In lumile de iarnA In interiorul Grecei pAnd In Pelopones Intoemesc asa fel itinerariul lor la4 lnapoiere ca primele
zile de var sd-i surprindd pie dealurile din apropierea orAse-

haul amintit Bulouria revederli este fgrA. IndoialA mare si

se Impleteste midunat cu veselia bAlcivaul.
Isi reconstitulesc astfel satele, su.pt forma de popas de
nomazi, pentru a Infra de-odatd serb5toreste In muntii Ir".
,Interesant de semnalat este imprejurarea c fiecare sat,
derivAnd din mai multe fllegri" (reuniuni de familii Inrudite), condus pinA curand de celnici" (un fel de cnezi), are
emblema specifid a cortturilor sale, tinnd la motivul de
pe planza lui cu pKr de capra, prin care nnu strAbate ploaia,

ca la un drapel. Chiar oei cari s'au stabilli in orase ea

Salonic

Verla, Tarnova

Elasona, Tricala si Kalabakay

manifestl o solidmittate rar fat6 de comuna din munte

se considerA ca si cum i-ar aparline.
Regretul lor mare acum, In oara recunoasterilor, este di
-

pierzandu-si turmele sau Indeletnicindu-se cu o ocupatie ce-i

reline, n'au mai fost ImplreunA cu ceilalli In anotimpul muntelui.

De aceia, In serile rAeoroase ale blciului, In fata corturilor, MAg focal pentru cin, sraci i bogati, negustori
chtragii, AromAnii perm deoseba de alti tdrgoveti, dup6
datini strgyechi. Cffnd te apropii de ei, 11i fac impresia unei
taberi an,kronice, du obisnuitul sfat al cKpete.nlilor Incruntate i bAnuitoare, ca despret suveran fatA de oricine nu e
de-ai nostri". Albania vecinI ada'uge elementul ei,
tArziu, oamenii din Fraseri (Farseriotii) se vor Intinde ca
element de libertate si de conducere pretutindeni1".

F4reste cA In aoeste vechi timpuri nu poate fi vorba, In

interiorul macedonie, de orase: cele vechi au dispkrut, iar cele
Numele k3 In legAturA cu cele Albanese In ert: Piperi, etc. Ildacina, Fra$, poate fi ilirieli.

Remand din jos In jurul anului 1000

336

noua vor fi numai, cum vom arata, un resultat al patrunderii

polilice si economice a Venetiei In Balcani, deei de pe la 1400
Inainte.
Moscopolea

s'ar fi Intemeiat diva o legenda pe la

1330 si se pretindm ea sz..s pastreaza o Evanghelic din secolul al IX-lea
avea, In secolul al XVIII-lea, cu o populatie
de 4.000 de locuilori In cascle de piatra fara gradini, douazeci

trei de biserioi: una din 1659, a Prodromului, allele din

1715, 1721, 1724 si 1850, apoi o scoald din 1730, un orfanotrofiu Oppzvoatocxyalpcov). Cum se vede, nimic dintr'o epoca
mai departata; relaliile erau pc atund S cu Belgradul, cu
Lipsea si chiar Frankfurtul 2.

Gasim Vlahi si la Misolonghi, in Etolia, care e o Vlahie

de sus, langa oea Marc" si cea Mica 3.
In jos, patrunderea valaha.", In aceasta roire a lor, merge
pang. la Taiget, la Mainoti sau Taooni. Acolo se pastreaza
Inca mioara, lopst6pc, (se deriva din 14X0v,oaie adusa de ciobani (toncivc). Si pana azi numele de Vlah" se Intrebuinteaza

i In legatura cu numele de botez4.

Vlahii din Creta
unii, ca episcopul Gherasim, din secolul al XVII-lea, cLi un important rol bisericesc si cultural
nu pot fi toti Romani de sangei ci, In adevar, numai pastori 3.
acolo

Multe nume de Vlahi, de Vlaghi", de Vlaghene" se

1)10.1-

nesc in regiitrele de notan i cretane pentru secolul al XV-lea 6,

Un Ieronim Vlachos, din Creta, serie un dictionariu 7.
226

Teodor Vnllianites, In 'Hyseadylor rijs Msyd,ing E')adog,

i urm..

1922, p.

2 Cf. notele mete In Bulletin de l'Institut Sud-Est europeln, II,

pp. 105-30; VIII, Pp. 59-64; Revista istoricii, VI, p. 119; VII, p.
158; VIII, pp. 350-3; XVIII, pp. 314-5 si studiile, acolo si In Revue
hist. du Sud-Est europfcn, ale d-lui Valeriu Papahagi (v. bibliografia In ultimul, Rev, hist., 1936 .
Vellianites, I. c., p. 230.

Ilubert Pernot, Introduction a l'tude du dialecte tsakonien,

pp. 361, 379-80. BAuxoyecoeyan, In Maina; ibid, p. 385. Blaxevsng, p.

409. Bkixonavayarrng si BAcixog, p. 410. V. si ibid.,. pp. 448, 450, 453, 157,

469, 474-5, 476, 482.

5 V. qi Otto Maull, Griechisches Mittelmerg,b'et, Breslau 1922, p.129..
Arch. Venetiei; un studiu va InfAtisa caracterul acestei
7 Spon i Wh.eler, o. c., p. 128.

StAli

i midri vlahe niBale=

337

Ca stare cultural, pkn tiirziu, alAtori ti descriu la bane

de postav alb de lAn1 peste o maisoll de fulaire", eu giugx
peste pk1.1Aria de pAs1 legatl su.pt bdrbie, femeile avind

coif de metal Tree de la =rite la bes, p5seAnd oi de-ale

beilor turci, fiind pMtiti, ca zec la sut4 din lapte
Si In colturi Azlete aceiasi strIveche viatl romlneascK se
pIstreaz6.. Pe e-And ciobanii din Pind vand cas, brAnzk
cergi le Ragusa 2, in 1380 existau pe Vardar satele Rolovo,
Pululovo, Plotoresci 3.

La Adriatica. forme ca Lupulus, Ursulus 4 se IntAlnesc In

Dalmatia si In epoca romanl: s'a tAgAduit Insl cI ar fi
colul postpus. Acolo, pentru orase, se pkstreazI in datare
veclaile tilluri, In fru.nte cu Impgratii si episcopii. Asile! la
Zara, In 969, apar ca tribu.ni, alaturi, Slavul Dobro i sotia

greaca, Agapita. In acest tinut se va forma Insl, prin iso

larea muntelui de la Apus si Indreptarea vietii spre Italia,
nu- nuniai o altl constiintg, dar si o aM lirnb5. 3.
Leurs troupeaux ne leur appartiennent pas, mais ile grands
seigneurs hires qui leur donnent le 10-e du laict et des agneaux pour

tout payment, et c'est eux payer les autres droits qui leur sont
imposs... Ils ont leurs valages en t sur- les montagnes, oa ils

paissent leurs moutons en toute seiiret, en hyvernant dans leurs

hutes, o its se retirent avec leurs femmes let leurs enfantt; Whler,
Vogage de Dalnzatie, II (1869), pp. 330-1. V. 0 ibid., p. 602. Cf.

Kasasis, La Macdoine et les Roumains.

Despre casul vlah, v. Jireek, Wlachen und Maurovlachen,
In Sitzungsberichte der biihmischen Gesellschaft der Wissen.schaften, la 27 Ianuar 1872. 8i Redessa Osrislavich Pleschich, olim
Morovlachus". Si Dobrave Vhchus Cherstoe"; v. acelasi In 4rch.
f. 81. Phil., 1886, pp. 590, 591. Cf. Jiredek, Die Romanen in den
Stddten Dalmatiens, n Denkschrif ten de la Viena, XLVIII '1902).
3 Glasnik din Belgrad, XXIV, p. 255.
Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 153, no. 207; Achille Tamaro, Balk= et
Slaves dans l'AdKatique, trad. par France Donat, Zdrich 1918. V. si
Attilio Tamaro, La VenAtie Julienne et la Dalmat e, Roma 1918-9.
Cf. Bulletin de rInstitut pour thisto're de l'Europle sud-orientale,. VII,
. 37-41. Cf. Marczaly, In A Maggar nemzet trtnete,
158 si arm.
Bartoli, Das Dalmatische (in Schriften der Balkankommission,
enguistische Ableilung, Viena 1906): Latine loquuntur, non autem
sclave, nee tamen nostro *idiom ate italic in quo nobiscum fanttir
et conveniunt, sed quodam alto vulgari idimnate eis speciali qtiod
22

RomAnil din jos in jural anund t000

148

In seminal al XVII-lea, Dalmatinul Orbini pornerrege 1, 'in

Regno degli Slani, tulle le Valachie" 2. Dar temeinice r6.man

asez5rile din Pind. Brenca (brAnza) lor e pomenit la Ragua In 1357e. Aduceau, aoegi chervanagii", plumb In sehimb
pentru sare $i. scoarte 4-. Si aoegi ciobani, cari sAnt astfel,
fireste, cklAuzi, fac deci $i negot. In veacul al XV-lea. Ineepator

Vue Brancovici pomene$te Ina alaturi pe Sarbi si pe Vlahili

cari fac negot cu Ragusa k Starea pe la 1300 a Romanilor

din Dalmatia, pe cari-i credea adu$i de Bulgari de peste

Dungre6, o descrie Lucius, afirmand cg.-$i p5streaz6 vechiul
nume de Romni 7.
a nobis Latinis intelligi nequit, nisi aliquali, imo magno eiusdem
loquendi (saltem audiendo) consuetudo. Panem vocant pen, patrem
dicunt (eta, domnus dicitur clesa, facfere fachir et s'c de caeteris,
quae nobis ignotum idioma parturiunt" (dup5. Magister de Diversis,
p. 208). Asa spune s'i nobilul Cerva: peculiaris Rhocusiae sermo...
Cuius religio et quadam umbra et imagine nos militare causas vidimus
senes; p. 210. Si lui Ahmed-Pasa, in 1493: lingua nostra"; ibid., p.
208. Intr'o hotArire de la 1472 cu privire la discutiile de la Senat:
lingua ragusea, lingua veten i ragusea aut latina vulgari"; ibid, p. 214,
AlAturi urme de romdnesti. In Arbe, Statutul de la 1331 la 1336

opreste pro mortuto boceare" (a boci"); citat de N. Densusianu,

p. 564, nota 4.
1 P. 282. V. li Vulacchi", p. 358. Li Valacchi de quail erano pi
di cento catuni"; int.liu la Tomaschek, Zeitschrift f. eisterr, Gymn.,

1876, p. 346. Ii crede bis an den oberen Lisrn und Ibar" (ibid.).

2 Orbini, o. c., p. 282.

3 Miklosich, Wanderungen, p. 4.
4 Dupl Farlati, Illyricurn sacrum, VI, p. 29.
5 Miklostich, Mon. Serbica, pp. 209, 268, 271, 354, 435. Ragusani
.
si la Vidin, Jiredek, Mem, II, p. 58.
6 Lucius, De regno Dalm, p. 284. Cf. ibid., p. 281: Vlahorum
nomen ante annum 1300 in dalmaticis monumentis non reperitur".

dupl Presbyter Diocleas: totam provinciam Latinorum qui

tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi, boc est

V. si,

illo

Nigri Latini"; pi. 284.

7 Valachi autem hodierni quicuraque lingua valacha loquuntur seip.
sos non dicunt Vlahos ant Volachos, sed Rtunenos et a Romanis
ortos gloriantur rbmanaque lingua loqui profitentur; quod sicut

sermo ipsoriun comptrobat, ita mores quoquie eorundern, Italis vatic.

Slavis similiores, convincunt, ut relati auctores referunt et qui cum
eisde.m Versati sunt testantuel, ibid. Cuvinte de la Soimirovici, episcop

de Ohrida, p. 288: $1 nol santem Romani, noi sdntem de .stinge

Sari j misciri vlahe In Ralcani

339

O Bistrita Vlachic" pomenitA la 6 Maiu 17 lu rchivele Ragusei, e de sigui-, In Balcanil. In acest interior, al
peninsulei, Ragusanii *mg si la Vidin 2 Aceasta InscamnI
Insit lin comert viu i cu partile de la Apus ale principatuslui
muntean.

Nu lipseste un rol al Romnilor In Serbia, In Bosnia s.

Astfel In bosniaca Versinie 4. Pe and, In vechea

iliric6, Total lor, cum vom vedea, creste, ei sc intind cu

poitui l felul lor de viatI. si Ir Serbia Veche 6 v. Cuca,
lievicii 7).

Epoca desfacerii din masa apuseank a Vlahilor Dalma(iei,

i Bosniei, a Vlahilor maritimi" 4111orlahii) se poate
11.xa. La 1071, Intr'un privilegiu pentru episcopii de Arbe
SA.rbiei

Romani,- &meta Mantean, stii romaneste; ibid.

dupA Wolfgang
Lazius). Etiamsi aliqua valachico idiomate scripta reperiantur; p.
285.

Arch. Ragusei, Lettere e commissioni di Levante, 1359-80, fol. 20;

Jiredek, Bedeutung von Ragusa.

Jiredek, tu Periodicesco Spisanie din Sofia, 1882, pp. 41, 47.

Apar P. et Andreas de Ragusiol indices de Bodon" la 1238; acelasi
Bedetztung, pp. 443-4. Alt Ragutan la Sofia, ca dar prin testament la
Sancta Venera In Tornova" 1363), La Mesembria erau de-ai lor
de la 1277; ibid. Altii merg la Caffa, la Tana; ibid., pp. 444-5. Pentrtu.
cei de la noi, asteptAnd c,olsonia din Tirnisoara si captitalistii din
terne libere 1 Ardeal, Iorga, Studii si doc., III. Pentru informatorul
vechiu care e presbgter Diocleas, Stanoievici, In Glas, CXXVI 1927,
pp. 93-101 (legAturi en Monte-Cassino).
3 V. Weigand, Jahrbuch. XIV, p. 171 si urin. Rumanen u. Aromanen i Besnien. Contra teoriilor ciudate ale d-lui Isidor lean,

In Merrt. Ac. Rom., XXVI, i pentru tonstatArile chibzuite ale d-lui

Teodor Filipesqu, Col. rom. In Bosnia, 1906. Se citeazA Gunusari

(Tigani de la noi). Pentru Baliice, ciobani In Hertegovina, p. 191

si urm.
4 Pentru de Versigne Vlachos Xubci sic dictos" la 1466, V. Tiredek, In Arch. f. slav. Phil., p. 25, nota 1.
5 V. Senta, Zenta, la ErAhe, o. c., p. 36.
6 Si la Cumanovo fotai La Yougoslavie, 1925 p. 87. Pentru Iota,
v. InsA, In Grelot, Relation nouvelle d'un vogage Constanitinaple,
Paris 1630, p. 237: , Serviette qu'ils appellent Ilota MI pesternal.
Jireinelt, litem, II, p. 30.

Romilmi din )os

.340

In j irul anului 1000

de Nona se pomeneste de pace vine pagi Peomil Murovlavl, Wiagini", In teritoriul episcopului din urma
De atunci Inainte Morlacii, Bomanii de la Mare"2, se conserva mational, chiar dupg ce aik ajuns a vorbi sarbeste.

Cu fesul rol; cu trei pene de fier In cap, cu itarli

rosil

opincile, Morlaeul pAstra i elemente din costumul

mitiv a. Dar numele se slaviseaz i ele4.

Atunci a trebuit s4. se produch i acea plecare spre Apusul

istrian, unde, cu un vocabulariu slav In mare parte, s'a ivit
morfolog,ia geun dialect ciudat care pAstreazX fonetka
neral romgneaseA. Plecarea acestui grup, care nu e plistoresc,
nu poate fi pus In legAturA decat cu Incurcaurik produse

de aparitia cetelor otomane. Iar rotacismul, si din numele

lor de Raineri, aminteste forma pe care numele nostru etnic
are la Albanesi. Populatia din aceste pIrti a fost, atanci,
asa de deslocuitk, Incat unii din Albanesii acestia au ajuns
pAng. In Mica. Avem a face probabil cu o colonisare tarzile

din partea ducilor de Austria, mult timp stKpani aki.

La Istrieni nu.mele sant slave (Brdo, Susnjevica, de la un
Susno ea mos), dar, pe langg. Paz, greu de explicat, Krbune
aratI pregtitorii de mangal In pAdar0.
De si In legatura cu ce e mai romanesc" futre Italieni,
Friulanii, eu ce faz tu 6, ei s'au slavisat mai cu totul ea
vocabulariu.

Dfunmler, Die dlteste Ges .h. der Slauen in Dalmatien, p. 58.

Pentru Spon si Whler, Morlacii ar fi niste fugitifs d'Albanie";
p. 91.

2 Cf. Juhrbcher der Litteratur, LI

1330, Viena, p. 117. Si
contra lui Morlachi de la Mare, p. 117 semneazA
Koplitar 1).

Cf. S. Dragomir,

Vlahii

i Morlacii, Cluj 1924,

Miklosich, Die

Wanderungen der Humanen, in Denkschr. din Viena XXX (1879

(citat si mai sus).

8 Whler, Voyage de Dalmatie, de Grece et du Leuant,

I, ed.

Avers 1689, p. 13
4 Se zice Vlad Dracilovici", ctuu se va zice si Mateias Ianculovici": Jagid, Ein Beitrag, pp. 97 si urm.
V. Hist. Zeitschrift, 1926, pp. 1-13.
43 W. Urbas, Cicii si Tara lor, In Bul Soc. Geogr., XL/ 1922), p.
180 si urm. i temeinicele stuclli ale d-lor Sestil Puscariu (Sestil
Puscariu, Studii istro-romdne, I 1906)f, II (1926), III (1929)), si

Al. Morariu.

.StAri

i =sari vlahe in Balcani

bit

Grup inic, ei au pArAsit deci rApede tesaurul strAmosesc,

pAstrAnd Insit toate elementele de morfologie, cas extrem de
interesant in istoria graiutrilor omenestil..
CA nu e vorba, In Macedonia, de nomazi", ci de o populatie

de secole asezata, o dovedesc numele care inseama toate

elementele haturii incunjurItoart. IatA pentru satul Laica
' (Laista):

Muntii din jurul satului poartl denumiri ca: Papingul sau

Lazar, Asteata, Chic; Plinul, Morfa, Pistritul, Flamburul, Pajota, Atoaca si Gura,.
Sant caracteristice numirae de dealuri: Laca, GArgArelo,
A ghinii
vii , Cullyucearul, Catachi, GArbunita, Cheatrarosie, LA1A, Brazii, GrumArAzi, NsAratul, Grohutul, GatIhno,
AstanA., Chietrele albe, Faltaciu, etc.
Apele ce u,d6 Laca &ant douA rAuri principale: Morfa, ce

izvorIste din muntele Morfa, lar al cloaca, Cucurtistul, ce-O

ja apele din mutntele Pistritul 2".
Dar, alAturi de aceastA rAspandire vlahA" in regiunea, odi-

nioarl de basA, unde, lipsiti de Stat in vremea ;And el se

IntemeiazA solid pretutindeni, ei nu vor mai fi decat grupuri
de autonomil sau represintanti Individuali, la hanua, Ict atelierele de juvaergii, In prAvAliile de negustori si In alte profesiuni orlisenesti, ai admirabilei initiative a neamului nostru,
identitatea etnicA fundamentalA in tot Sud-Estul european,
semnalatI mai sus si recunoscutA si de strAini, se mentinea
chiar dincolo de margenile acelor cari au rdinas vorbind rofridneste.

AceastA identitate e un adevAr cara se impune. InfAtisarea

chiar, dar mai ales ImbrAcAmintea i incAltamintea, cantetul,
dantul, superstitiile, povestile sant aceleasi de la Cehi ;I Moravi la Ruteni si de la Beschizi pAnA la Taiget.
La Istrieni, kumaraku, xaptilatlx0v, a fost semnalat 0. de Tomaschek, In Zeitschr. f. st. Gymnasien, 1876, p. 346. Nu de la Bizan-

WI, cum crede el, ci de la comanacul nostru, ceia ce pune mal

tArziu o despArlire si de la noi. CitAnd pe Farlati, IV, pp. 91-110,
Uscoci de 1 jupele Likka, Corbavia, 13ujana
si Gecko, ibid. Ei n'au pAstrat mAcar toate num ele zilelor stiptibtAnii;
Saineanu, Semasiologlia, p. 42.
Ziarul Ndzuinta de la CillArasi, I, n1 30.

Tomachek credea

342

RomAnd In joss.-- In jurui anului 1000

Fondtill arhaic, mileuar, preistoric e pretutindeni

sireft
slavism Iiu trebuie s ne mne1e, vAzanii hi.adevir

alt ras. Ce au fost Slavii Inainte de a atinge aceste regiuni

trace se poate vedea la Poloni, cari, In toate privintile, sail(
cu totul altfel.
$i niciri Tracii n'au fost aflati, d vremile mai noi, ca
atari, ci numi In transmishmea, In versiunea i interpretarea
romanicA, de la o vreme expnes romAneasca.
Incbein deci acest al treilea tom al cercetlrilor noastre, dupK
ce am urmgrit astfel viata de odinioarA, in toata lArgimea
In toati adncimea ei, cu aceastk restituire de drept, In folosul alor miei, pe care nimeni n'o p3ate rAsturna.

TABLA iLusTRATITLOR
Pagina

Fig. 1.

3.
2.

Din luptele Romanilor cu barbarii. Sculpturi de metal aflate

in Ardeal
Cetate romana din secolul al 1V-lea
,

19

11

4
20

26

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Monede grece din Scitia Minora .

Moneda a lui Maximian si Diocletian
Colonia romana din secolul al 1V-lea
Constantin-cel-Mare, dupa o medalla
Moneda a lu Constantin-cel-Mare, cu podul peste Dunare
Impiratul Diocletian
Monede romane barbare

12.
13.

14.

Medalion al Imparatului Lillian

Moneda Jul Teodosiu
Medalion al lut Constantin Chlorus

68
68
100

15.
16.

Medalion al Elene, mama tut Constantin-cel-Mare

Soldati roman. Sculpturile de la Tropaeum

17.
18.

Moneda a lui Iustinian

100
106
120

40
40
44

44

Inscriptia romana de la Tropaeum Tratani pentru biruinta

asupra barbaritor

60

0 scena de lupta intre Romani st Gott. Sculpturile de la

20.
21.
22.
23.
24.
25.

Tropaeum
Ostas roman de pe vremea imparatului Valens. Sculpturile de
la Tropaeum .
Barbari prins (Gott). Sculpturile de la Tropaeum .
Medalton. al tut lustinian
Iustinian, dupa o medalle
Heracliu si Heracliu Constantin, monede .
Femel barbare (Gote). Sculpturile de la Tropaeum .
.
Moneda a Imparatului Heracltu, cu mama, Gregoria, si fiul,

26.

Solidus al Jul Iustinian al II-lea

19.

30
30
36

Constans

124
150
200

216
232
232
252
324
324

TABLA MATERIILOR
CARTEA

I-A.

Amintirea Imperiului.
CAPITOLUL I.
CAPITOLUL II.
CAPITOLUL ill.

Pagina

Barbarii t Imperial

3
8

.Provincialie
Reromanisarea politica ,
Tan I apararea
Opera lui Diocletian si a lui Constantin-cel-Mare
Mostenirea lui Constantm-cel-Mare
CAPITOLUL IV
Crisa gota

26
30
45
51

CARTEA A II-A.
Creatiunea romineaScii.
CAPITOLUL

I.

Formele de vtata

75
79

CAP1TOLUL II.

Legea romaneasca

CAP1TOLUL 1II.
CAPITOLUL IV.
CAP1TOLUL v.

Neamul

16

1.1mba

110
148

Gruparile politice fundamentale

CARTEA A III-A.
intre impiiratul roman si Hanul turanic.
CAPITOLUL

1.

CAPITOLUL II.
CAPITOLUL UI.
CAPITOLUL IV.
CAP1TOLUL V.

Opera Imparatultu Teodosiu

In umbra lui Atila

Crisa sociala supt Imperial restabilit

167
181
192
200
205

Ridicarea elementului latin

Viata populara romana'

CARTEA A IV-A
Regimul .Noului Auguse Iustinian.
I.
CAPITOLUL H.
CAP1TOLUL III.
CAPITOLUL IV.
CAPITOLUL

Basa romana'
Romanii in Imperlul avar
Sintesa slava
.
Influente slavo-romanesti
.
.
Romanit pana la noile colonisari de barbad (sec.

CAPIT LUL V.
VII-VIII)
CAP1TOLUL VI.

..

Elementul vechiu romanesc si colonisarea Bulgarllor

221

230
238
262

292
297

CARTEA A V-A.
Rominii din jos in jurul anului 1000.
Stari I miscari vlahe in Balcani

331

Acest volum s'a tucrat, cu inteligen I abdare,_

dup& un text foarte greu, de cotaboratorii mieik
tehnict dd. M. Manolescu, I. Homer, D. Craioveanut
I. Alexandrescu.