Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • M.O. 5/2017

    Încărcat de

    Iustina Banulescu
    8 vizualizări64 pagini
    Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 5/ ianuarie 2017

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 5/ ianuarie 2017

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări64 pagini

    M.O. 5/2017

    Încărcat de

    Iustina Banulescu
    Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 5/ ianuarie 2017

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 64
    PARTEA ‘Amul 185 (XXIX) — Ne 5 LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Mierour, 4 ianuarie 2017 SUMAR Ne HOTARARI ALE PARLAMENTULUI ROMANIE! 1. —Hotarére pentru acondarea increderi Guvemuli 2-64 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 HOTARARI ALE PARLAMENTULUI ROMANIE! PARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR SENATUL HOTARARE pentru acordarea increderil Guvernului ‘Avnd th vedere dezbaterile caro au avut loc Th gedinta comuna a Camerel Deputatior si Senatului dn data de 4 ianuarie 2017 asupra Programului ce ‘guvernare $1 Tntregi liste a Guvorruiui, prezentate de catre domnul Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desernat pentru functia de prim-mirisru 1h cenformitate cu rez.itatul Vatu consemnat in procesut-verbal ain data ce A januatie 2017, 1h temeiul an, 103 alin. (2) din Consttutia Romaniei, republicata, Parlamentul Reméniei adopta prezenta hotarare. Articol unie. — (1) Se acorda tneredere Guvernului, in comporenta prevazut in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvemare prevazut in ‘anexa ni. 2 (2) Anexele nr. 1 si2 fac parte integranta din prezenta hotrdre. Aceasta hotarére @ fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinfa comund din 4 januarie 2017. PRESEDINTELE CAMERE! PRESEDINTELE SENATULU! DEPUTATILOR ‘CALIN-CONSTANTIN-ANTON NICOLAE-LIVIU DRAGNEA POPESCU-TARICEANU Bucuresti 4 lanuarie 2017. Net ANEXA We 1 LIsTA Guvernului Romaniet 1. Sorin Minai Grindeanu — prim-ministru 2 Sevil Shhaideh — viceprim-ministru, ministrul dezvoltari regionale, administrate! publice si fondurilor europene 3. Daniel Constantin — viceprim-minisu, minstrul medi 4. Carmen Daniela Dan — ministrulafacerilor interne 5, Teodor-Viorel Melescanu— ministrul afacerilor externe 8. Gabrie!-Beniamin Les — ministrul apa nationale 7. Viorel Stefan — ministrl finantetor publice 8. Florin lordache — minitrul juste 9. Petre Daea — ministrul agricultuni si dezvottani rurale 10, Pavel Nastase — ministrul educatiei najionale 11, Lia-Olguta Vasilescu — ministrul munci s juste! sociale 12, Alexandru Petrescu — ministrul economiei 13, Toma-Florin Petcu— ministrul energiei 14, Alexandru-Razvan Cuc — ministrul transporturilor 16. Florin Nicolae Jianu — ministnl pentru, mediul de afacer, coment sl antreprenoriat 16. Florian-Dorel Bodog — ministrul sénatati 17. loan Vulpescu — ministru culturi si identitati nationale 18. Adriana Petcu — ministrul apelor gi pédurilor 19. Serban-Constantin Valeca — ministrul cercetart gl inovai 20. Augustin Janu — minisul eomunicalilor $' socielaiiinformationale 21. Marus-Alexanoru Dunca — miristrul neretull gi sportului 22, Mirces- Titus Dobre — ministrul turismului 23. Andreea Pastimac — ministrul pentru rom&nil de pretutinden 24. Gabriel Potroa — minisirul consular pualico gi dialoguiui social 25. Gratiola-Leocadia Gavrilescu — minitrul pentru relatia cu Partamentul 26. Mihaela Virginia Toader — min sirul delegat pentru fonduri europene 27. Ana Birchall — ministul delegat pentry afaceri euronene MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 3 ANEXA Ne 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2017-2020 +. WIUNEA Peroada 2017-2020 reprezinta 0 provocare pentru Romaria alat cin perspectiva oportunisior, ct gi a rscurlor Viziunea noastra ce politci puolice pleaca de la premisa construiiunei societafi echilbrate, bazata pe priciplinclurive. Guverndrile PSD gi ALDE au adus creplere economica si undstare in andl cetaietior.O putem face dn new, actionard atat pe plan itor, c&t si pe plan excern in plan intern, obiectivul consia ir fundamentarea unei jente, susteracile si incluzive, de natura a fumnza_premisele consolidarii unui stat. puterio, proactiy si a unel societéi| echilbrate, cu 0 clasd de miloc textinsa. Nevoia de a iesi din capcana modelului economic bazat e avantajul unei forle de munca eftine gi trecerea la forja de munca ealfeata reprezina prireipala provocare a urmatorlor ari, Consolidarea stabiliafi macroeconom ce concomitent cu cresterea investitilor publce private vor f de natur’ s8 asigure canvergena nominala si realé cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniumea European Calfatoa resursel umane este primordia, Privim educatia ‘ca.un factor strategic de dezvottare. Educatia a fost si va mane. sin domeniu de interes major, mereu pe agenda publica Educalia trebuie $8 fle captivanta, continua si coerenta Captivanta poate sa devina pentru cei scoli prin contactul cu ‘umes reala, contrata pe «a face" In totala concordant cu. si" pentru a motiva gi interes elevul ¢ studentulaflat in procesul de Invalare, Continua — pastrarea interesului si motivalic pe toata durata scolarizari, de la ciclul primar si pana la finalizarea ‘sudilor superioare, Coerenté — prin vielunea care s8 asume un mesaj consistent ia nivel national, s& asigure o abordare infegrata, cu infrastructuré bazata pe tehnologiie modeme la toate nivelurle de invalamant si sa aiba o abordare de tip, srtreprenorial cu accent pe creatiitate gi inovare. Nun util rand, trebuie $8 stimuleze g 8 asigure continutates abordarior 41 prin activitiile extracurriculare 5 interdisciplinare relevante. Implementarea principiulu egalittli de sanse in educatie, Imbunétatirea performantelor educationale, abiitailor i competentelor tuturor copillor si tinerlor, prin accesul la un sistem de educatie de caltate, relevant gi incluziv, sunt cheia Denttu crestere economica si prosperitate. In conditile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonuiu scolar, care a atins cote ingrijorétoare si este in crestere, 8 devenit ‘cruciala pentru dezvoliarea sustenabila a Romaniei, permitand valorficarea potertiauli flecéru cop Elapa de dezvoltare prezenta_a Roméniei_impune dezvollarea unui capital uman inatcalical, precum siinvesiia in cercetare — inovare — dezvoltare CDI, astfel inca, in toate domenille industrale, 38 fie asiguratd eficienta proceselor si realizarea unor produse de nalts calitate, transformand Romaria inr-un pol de compettivtate In zon Viziunea principala a programului Guvemului in domeniul sanatafi este construta In jurul cetateanuiui si nu a sistemuiui medical, scopul final find acela ca servcile de sanatate $8 fe et ma eproape de cetatean, In acest sens, Guvernul sustine construirea a & spitale regionale, dotate cu echipamente de ultima generate gia unui pital republican, in Bucuresti, eare va fi arganizat ca centr de urgenté-excelenta gi cerceiare, pe toate specalitaie. In plus autem asigura finantarea invesitilor in modernizarea spitalelor ludejene gi a ambulatorilor de specialitate, pentru a asigura condi optime actului medical gi pentru @ asigura accesul Cetatenilor la servicl de sanatare [a el In judet. Ca oblectiv ariotar vedem dotarea localitajilor cu ambulanje, in vederea asiguraf transportului aacientior in condi optime la unitate madicale (program ce va asigura prezerta une! amrbulange Tn fecare comund). Punem accentul pe tratamertul intial de calilate, in acest sens find recesara asigurarea dotéri minime 4 cabinetolor modicilor do famili si includerea acestora in programe de formare profesionala, astfel TncAt sa eliminam Yeromenul prin care foarte mull pacienti aglomereaza inutil sectile de primiri urgente, cane ge fap: au afecfiuni minore, peniru care ar rebui $4 se adrese medicilor de familie Propunem un pachet de solerizare motivant pentru personalul ‘mecical, astfel Incat ¢4 oprim exodul medica. Un ait pilon principal al modelului de dezvoltace il reprezinta ‘resterea potentialulu: ecoromiei. Numai asifel vom putea ‘eplini deopotrva rogulile fiscale la care ro-am angajat si stimularea ereatll de locurl de munca bine platte. Vom inclraja ‘capitalul autchton ‘n acelasi timp cu o strategie consistent de alragere a invostiiler sivaino directe mai ales in soctoarelo cu valoare adéugata ridicaté, Consideram c& Romdnia trebuie s& investeascd masiy Tn infrastructur& gi Tn Tabrici noi. Nu mat pputem doar sa vindem ce produc alt. Ne trebuie capacrati de productie noi si aici, pe langa investitile private, creder c8 gi statul poate juca un rol prin Fondui Suveran de Invest! sf Dezvoltare 51 schema de start-up propuse, prin investi tn industria de aparare, energie, tehnologia informal, incustie alimentara gi altele, Tn domeniu! politiclor economice, obiectivul strategic 1 Constituie implemientarea unui alt model de polo’ industrial, care 8 genereze cresterea economica inteligenta a Romaniel Este prioritar ca Roménia s4 treaca de le modelul bazat pe Industri intensive In forta de munca siab calificata s\ industri ou grad redus de prelucrare catre industri inovative, energie si industri ecologice. Politica industriala activa trebuie bazala pe ‘subventii conditionate de indicator’ de performant’, abordare policentricd si concentrare pe clusterele de competiivitate ‘Specializarea productiei pe industri cu intensitate tehndlogicd rigicat’ va fi de naturé s8 genereze cAstiguri de competitvtate i 88 reduc dependenta exporturilor romanesti de cAteva ‘amurlindustrale. Pion principal ai politic de reincustrialzare nalionala sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvaltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pielei nafionale, accesul la finanjare si la pletele de capital, promovarea Investitilor ca factor de dezvoltare economicé, stimularea accesarii fondurilor europene. Statul se va implica acti, in principal prin instituirea parghillor necesare de dezvollare, Inclusiv consttuirea de fondur de investi s prin demararea de pproiecte de investiti publice cu impact semnificatv in regim {greeniekd sau browneld, acordarea de facilisi pentru investi private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau Strain), Spiijnirea sectorulul IMM reprezints 0 prioritate a program economic. Contributor de importanta strategica la cresterea economica ‘si crearea de locuri de munca, sectorul Intreprinderior mici si mifoci trebuie s& beneficieze din parea Statului de politic publice ce vizeaza o reglementare inteligenta, ‘consullare sistematica cu organizafile reprezentative, un sistem fiscal atract, cresterea accesului la finantare, simplifearea proceduriler $i deblrocratizare. Pe de aliS parte, considerim c& Yorn putea genera crestere organica gi prin debirocratizare, prin cregterea ugurniel de a face alacori— in acest sons propunem eliminarea a peste o sula de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietai intelecluale romanest, precum si sur de recucere a numaruiui de proceduri admiristrativeldeciarati necesare iniericonsolicarl uni atacer Peniru a creste comselitiviletes Romaniei, absorblia integral a fondutlor europene pana in 2023 este stringent ator e%orturlorullirului guvern PSD—ALDE, Romana a fost cel de-al 11 lea stat membri din cele 28 cll care Comisia 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 Furopeana a adoptat Acordul de parteneriat, creand asifel premisele unei absorbji ridicate la sfargtul perioadei de rmplementare, Romaria are un documert-cadru care stabiloste priortay clare Th ceea ce priveste investiile, la o finantare ‘ejorala pentru cercelare $i inovare, lao abordare echilbrata a investijlor din seciorul transporturiior $i la obiective mai bine aliniate la obiectivele nationale din cadrul Strategie’ Europa 2020 $i la recomanddirle de politica formulate 1m contextul ‘Semestrulul european, Avand Th vedere siuatia dezastruoasa din anul 2016 In cea ce priveste rata absorbtie! gi numarul de prolecte depuse, Guvernul Isl propuine accelerarea ritmulu) de hellure @ fordurilor europene pentru a ajunge la 0 rata de 72.5% pana la 31 decembrie 2020 si 100% pana la 31 docembrie 2023. Romania are gansa de a croa mai mulle locuri de munca § de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovares unel strategii integrate ce dezvoltare a {urismulul, Avem suficiente monumente de important islorica $1 rolgioasa gi sufciente frumuseli naturale pentru a cresto Semnificativ numarul de turigti strdini care vizteazd anual Roméria, Reforma administratiel publice are oblective subsumate {intelor strategice promovate in .Strategia pentru consolidarea aciministratiei publice 2014—2020": eficenta, responsabiltate, credibiltate, transparenta si deschidere catre cetdjean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem ctearea unei acministratii suple, cu viteza de reacile rapida si proaciva, cersistenia In deciz si cu resurse umane mosvate si profesionist. ‘Obiectivele generale privind polite de dezvoltare regionale sunt corforme cu Strategia privind dozvoltarea teritoriuiui national pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip polcentric, bazat pe dezvoltarea pollor de crestere economica si cresterea conectivtat acestora cu zonele de dezvoltare si cu tertorile europene, Interconectarea eficienté a relelelor energetice, de transportur si broadband, dezvoltarea infrastructuri si a unei retele de localitati competitive si coezive prin sprijnirea specializéri teritoriale gi formarea zonelor urbane functionale sunt considera pilonii fundamentali de aplicat in urmatori patru _ Viiunea Romaniel in domeniul politicilor energetice trebule 3a se axeze pe securilatea aprovizionarii cu energie @ celatenilar ei, pe o baza de Incredere side soldaritate reala ca crite esentiale ale noi uniuni energetice europene. Sistemul energetic romanesc trebule integrat la nivel continenital si este necesar sa fie bazat pe concurentd, pe ullizerea optima @ resurselor §i sustinut de un sistem de roglementare autonom, indepencent, transparent $i eficace atit pentru piefole de energie, cat si pentru operator si consumator Prin poiticle publice puse in practica in domeniu, Romania poate oferi incredere deopotriva investitorilor si consumatorior, prin semnale de pret formate transparent si nediscriminatori, care 4 reflecte necesitatile pe termen lung si obiectivele de poltic| energetice a nivelul Romania. Si, col mai important, este de a orienta toate aceste poliici avand consumatorul in prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranzilie a sectorului ‘energetic, beneficar al noii revolutiitehnologice ¢) digitale ca participant activ la piaja de energie si cea de producto de ‘energie gi benficiar al reducorl factunlor In caro eonsumatoni ‘yulnerabili sunt corect defini identical si proteja Pollo agricole gi Ge dezvoltare rurala vor trebui si asiguro stimulente pentru ca seciorul agricol s@ deviné un motor de eresiere economica si 0 sursé de locuri de munca pentru populafia din mediul rural, odaté cu garantarea veniturilor agticuitovlor pentru a evita migratia spre urban. Considerar ca se impune’ accelerarea mocerizérii agriculluri prin rmolementarea uno’ reforme in damen ul eercetari s|Inovaril in agrcullura gi elaborarea unui program national de corcetare, dar $I prin adoptarea de masun care 4 conduca la comasarea Lerenulon, fnaizarea lore fuciae i ideniiicaren, de masuri menite $8 conduca la salvarea zonei montane. Vom Fealza crostoroa suprafolelor irigate atat prin masuri de slimulare a uillzarieficiente a ape, ot si prin faciitarea accesului sgricultrilor la un pret rezonabil el energie electice Nu in ullimul rand, propunem apicarea unor masuri care s@ und accentul pe siguranta §' securitatea allmentara Romania trebuie s& acceseze intrarea In corcurie virtuoase de dezvottare. Doar asa vom ajunge la 0 crestere economica mai mare. Creslerea econo c& Inseara bunastare mai mare, Mnseamma veritun mal mar. Venture mal mar Ineeamna cerere dde bunur’ mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune cresterea ofertei de bunuti de catre firme §/ deci inseamna locun de munca mai multe gi mai bine plate, mseamna consolidarea clasei de miloc, Insearsna mal mulfi ban la buget, mai multe invesiiti gi din nou 0 cregtere economica sustenadilé Sustenabilitatea cresteri economice nu poate fi menfiruta ‘ra a implomonta o disominaro ochitabila a vonofcilor crestor economise. $i aici trebuie s@ ne rupem de modelul actual — ‘mull Ig put si putin la mult. Troouie s4 prevenim oolarizarea societal —astzi 15% din populale céstiga 85% din venturi st 85% din populatie 15% din venituri, Vrem sa crestem $l $8 cconsolidam clasa de milo. Cu privire la programul social, misiunea principala pe care nne-o asumam este aceea de @ asigura un parcurs constanl catre Imbundtatirea nivelului de trai al populate, care va avea ca rezultat intrirea coeziunii sociale si reducorea decalajelor fala de statele dezvoltate ale Uniunii Europene, Am dovedit prin ‘asumarea uner strategi intelepte de crestere economica putem ‘obfine un numar somnificativ de noi locuri de munca, venturi ‘mai mari pentru categorii sociale importante, redueerea inegalitatlor sociale, cresterea accesului populatieila servic de calitate sila resurse. O putem face din nout Impunerea unui nivel de trai cat mai ridicat pent tof cetafenii trebule sa fie obiectvl fundamental al Romaniel. Ne yom continua demersurile peniry 2 realiza 0 piala a muncil Incluziva si reducerea inegalitalilor prin promovarea unor poltict ppublice Coorente si realiste, care sa determine o piata a muncit performanta, dinamica i flexibla, ceea ce va asigura accesul ‘majartafi cetéteniior la locuri de munca de caltate, In functie de competentsle si abiltatile lor, la venituri decente $i fara discriminare. ‘Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare ‘multsectoriala, combinand masurile pentru modemnizarea piel muncii cu cele din domeniul educaliei, susiinand masari de incluziune social, mbunatatind servicile medicale, promavand investi in sectoral product gn carcetare-dezvoltare-inovare. ‘Scopui nostru principal este acela de a asigura o dezvokare durabilé. pentru Romania, © imbundtétire semnificava a nivelului de tai pentru tol cetateni tari noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt Into pozitie vulnerabila Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contibul la reducerea inegalitailor sila cresterea economica. Este nevoie ca salarizarea in sectorul public sa raspunda nevoior strirgente ale angajatilor, dar gi s3 stimuleze si s& premieze performanla, De asemenea, este important ca, prin masuri active, sectorul privat sa fle sprint, in sensul generarii de oportunitati pentru Cresterea salarilr. Romania nu mal poate rimane o fara In care rosursa umand 38 flo presi plauta. Compoliuitatoa resursei mane romanesti ‘rebule generata pria pregatire, eficienta gi rmolivare, ru prin costul redus al acesteia. Tneri sunt vitorul Roméniei, esursa strategic’ a ari, pentru cere statul roman are datoria 38 asigure toate coratile unci veg decente si prospere. Doar prin erearea de nal locuri de munca, prin Tmbunatatirea celltatl sl a accesulul la educatle, prin Susjnerea familiei tinere, prin stimularea natalitéti_ pute asigura nollor generati un vitor aici, acasa, In Romania, Readucerea sindicalelor, patronatelor si_organizailor socletati civil ca partener social a’ Guvernulil este importanta, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 5 Trtérree cialogului social este esenlisla pentru cresterea competvilati ‘nto eeonamie sanatoasa, Provectele importante trebule tealzae prin consullarea permanenta a partenerior social, mecanism fundamental ‘” decizia pollioa, ignorat constant in ullimul an gi devenit ur proces pur formal ‘Acordarea respectuli cuvenit,inelus vIn esea ee prveste asigurarea unor Venturi decente, pent cel cave all munet © Vial, Irebuie s@ fie o oriontale @ oricarei quvemnar, Este important ca veniturle persoanclorvarsinico, care au petrocuto mare serte din vista in cémaul muni, 8 le permis scestora 38 ducd o viala demna 31 decenta si dupa perslonare. Gandim modernizarea sistemulsi db as sienté social prin transformarea acostula drit-un sistem pasiv tn unul proactv asigurand (ecerea de la un sistem bazal pe benetic Ia unul axat pe servell. Vory realiza schimoarea accertuldi pUS pe sistema acordata incividulul prin nstiirea uror masuri de protect socialé in jurul secwrizar familei. Avem In vedere roplorea gradului do securitate social, dar g\responsabilizarca individual, printr-o poltica sociala certraté po copil si ‘amie, care sa Incurajeze 0 Imbatranie demna, bazata pe tn sistem inlegral de servci s prestai sociale, mai ales pentru grupusie vulnerabile ‘Scopui principal este acela ca tofi cotatenii sa aiba portuntt egale in societale,s& fie aprecali gi valorizal, sa {ra'asca decent, damn 51h bundstaro, ae novalé lor elemantare 88 fie satistacute Tolodata, masurie din domeriuiasistentei sociale vor rebui realizate in stransé legatura cu celelaltemasuriprivind cuparea, sanalatea, educatia, spatul de locult, obiectivul general find acola de crestere a cali viet cotlenior gi, prin aceasta, a unei societal incuzivo ‘Copii si famiile din Romania 80 confrunta tn continuare cu probleme’ care le afecteaz atét prezentul, ct si vitor Eforturile quvernari vor i canalizate cu preponderenta cate: investrea in coplaria timpune, ingrirea santa, educabie de caltate, precum sit Inghiiroa bazala po servcile din comunitate gi servicile de reabiltare: sprijnirea famililor gi persoanelor caro Ingriesc copi, astfel incat sa so asigure Concitile de bazé necesare acestora si stabiltetea fami. In acest sens, gancim dezvoliarea sectorul economiei sociale ca un partener important al autottior publce pentru fumizarea de servic social de caltato cu costuri economice reduce Egaltatea de gen reprezinta un domeniu priontar In modelul social ps care il propunem. Intentionam 4 promovam energic Intregul set de prevederi antiiscriminare, pentru a creste éfclenta lor. Avem in vedere atingorea acostul obiectv inlusiv atin parteneriate cu organizatile —nonguvernamentale specializato. Roménia va da un semnal form privind decerminaroa sa do a up es fonomenal vlonal impotiva Pentru a stopa efectele negative ale decinululalarmant al populate, propunem un pachet de masuni concrete pentru Sspriinul copilor s\ al famililor din care provin, Guvernul considera ca investtia In copil reprezinta cea mal importanta rvesttie in vitor. De aceea, misiunoa noastra oxplict si bfoitard este 8 asigurém pentru tot copil din Romania 0 viala al mai buna si mal prospera, respectanducle.Greptunie s1 Sanscle dea craste si de a se dezvolta into sociatate & Greptutior, tbersalo: 31 egaltatlor ce sance. Respectarea dreplurlor copitului— prior tale explicité asumata de Guvern ‘Guvernul Se angajeaz s& moblizeze rosursele necosare, astfel int oersoanele cu dizaaiiali s& nu fe discriminate, marginalize iar alegerie gasp rail lor 8 fe respectate § spririte, Principalele masuri care vor avea a Scop Imounatatiea caltati viet persoanelor cu dizabiltat vizeaza integrarea acestora in comuntale, in conciliid egalitato "si dormniate. Vom" umen ev propenderonta dezinsttutenalizarea acestora, acolo unde se poste, $1 creslerea gradului lor de partcipare pe plata muncii gi de integrare fa viala comanitaftor Gu privie a oolitca de apsrare. pe torman scurt. Arata Romanieitrebuie 28 devina capabla s& menjina un nvelrcieat de reactie pentru apararea nationala, reactio edapiala Provocalor de tip clasic, ibrd sau asimetri. Pe termen mec, ‘Amata Romariel trebuie sa devina 0 structura de. for modern’, capabilé $8 facd fal ameninjaor, inelusiv celor impredicibiieasta2i, pert a respinge orice tp de agresiune ia adresa Romarici $1 s& constituie garartul suverantal s Independentel nationale, Armata Ramanial va contrbil Ia merlinerea credbillli Alani, ca perio a sisiemuli de anarare colectiva & NATO, precum gi la securtatea regionala. 3 international “i comeriul poltici de securtate nafionalé, Guvernul considera necesara actuaizarea/mecificareaicompletarea Cad tli legisla existent gi niferea unornailegi pentru aavea insttumentele eg salve in corcordania cu evolu isculr cin slera securitaji najonale. Din perspeciva cooperérit internationale, consclidarca Parteneriatelor strategie, in special cu SUA. reprezinta un Sbiectv fundamental pent pertoada 20172020 in plan extern, Romania se confrunta, pentru prima daté de la aderarea la UE 1 integrarea in NATO, cu nol riscxt de secuntate determinate de nstabiitatea din zona, conficul cin Ucraina, actunile agresive din arealul estic, precum si revigorareatendinfelor najjonalista simultan’ cu aparitia Curentelor police popuiste, alieuropene in interior Uni “Totodat8, trebuie sa observam c& Uniunea Europeand so confrunté In continuare cu stagnare economia, dezechilrele rezultate din criza economica find in continvare prezente Deciia Mani Brtani de a iesi din UE genereazé reogezari ‘majore la nivel european, care implica atat provocan,cét i Sportuitati pentru rolul Romane! in UE. Contextul european sie marcat §1 de intensificarea fenomenuiui terorst si do Continuarea, chiar daca la cole mai scazute, a fusurior ‘igratori Alli facior care pot determina muta sermnificalve cu privire la modelul de integrare europeand post-Broxi: sunt alegerile din Frania si Germania din 2017. Principalul obiecv al Romania, n aceste condi, varebu 38 fe acela de racordare la nolle formule ce cooperare Consolidata care se vor contura la rivelul UE side partvipare activa la dezbatenle privind vitorul Europei, in parale. cu 0 poilica externa activa, care sa tind seama gi de mutate din fumea euro-allantic. Preluarea primei pregedinti a Consllui UE, tn 2019, imociat dupa aniversaroa centonaruiui Mari Unit, va reprozenta o ‘portuntate pentru crearea unui profit european consoles si Reoméniel. In acelagi timp, faptl c8 pana acum nu s-a facut nimi concret pentru pregatirea presedinte, incusiv deinirea tipuui de preseaintie pe care ll dorim, si nu au fost denarale Pregatile pentru buna deruiare a acestui exercitu de mare Fesponsabilatereprezinléo provocare pentru guvernul PSD— ‘ALDE, Della 1 ianusario 2017 vom avea la dispoziie numa? ani pana la derularea efectva a Presedintioi Consiiui UE, practic intrandu-se in linie dreapta in’ ceea ce privesle precatinie interne. ‘Vom avoa o Pregodintio cu o aged’ complicaia, cu negocler pentru Parspectiva Financlara 20212028, cu posbla finalzare a negacierlorafarente procesull de legice a Mari Britani dn UE, eu aleger pentru Parlamentul European, alegerea unui nov’ Pregedinte al Comisie. Europene, al Consul European, al Parlamentulsi European. Practic. ‘Vorbis ce cel mat important proiect post aderare care va ebul Sustinut de toate fortele police din Romania. care va feprezenta un examen important pent insttuiile stati ‘Afacerle curopere vor trebui $4 sustina modelul de competitvtar ales pentru Romania, axat pe industie 3 servic 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 cu valoare adaugalé. Modul cum vam conduce negocierle peri noul cacr firanciar vor fi esentiale pent police de eoeziune a Lniuni $1 plicit eorvergonta Romariol. Tot in ContextUl negocierlo prvind roul cach ‘inane'ar, va tredui s& ne asiguram ca dispar ciscrmingrile prviné subventa agricola Efcieria interna, buna guvernare si eapacitatea admiristrativa vor fi foarte importante pentru atingorea oblectvelo’ in plan european, 'Va f necesarafolosirea efclenta.2 momentull rex pentru ‘ane pasira avantajle comparative. Aste, ramrerea Ta grupul {anlor membre cu fscaltate redsa va fimportanta ca ancora de convergen\a. O miza important va fi asigurarea unui {ratament corect si nediscriminator pent cetajeni romani in cortextul vitoarelor aranjamente UE—UK, dar si in toronul UE, cate find provocarlle n cresiere la adresa principul ierel circulati ‘a mai muile state membre, pe fundalul evolstilar saltce inteme din aceste slate ‘Aderarea la Schongon ramano un cbiseiv de urmaril, vzut Indimens unea sa coresia, ca simbol al ned scrimindri roman lor inUE. ‘Avem, totodats, obligeia 88 ne asigurim ca, in orzontul de timp deseris de Presedintele Comisiei Europene, vor realiza obiectivul de finalizare a Mecanismulul de Cooperare. si Veriieare, pe baza progreselor reale $1 necesare, evaluale corect, dar fara conditonaltali police de orice fel, in vederea iminani aceste! vulnerabiitli care atecteaza inca statutul de mambru depin al Romane! tn UE ‘Va f necesara diversificarea exporturior roménest gin afara UE, in rogiui In care nu am mai eusits8 fm prezent, precum sisiragerea invesillor caro vad Romania ca o poartasiratogica Beniru intvaroa in UE S|, In context, dezvoltarea relailor de parteneriat cu accent pe relatile economice si comercial cu fr Gin afara piel urice precum China, Turca 5 Israel. Continuarea spnjnului pentru R. Moldeva va ramane un blecti esentia al statului roman si va trebul dublat de sporirea prezenie’ in vecinatat, inclusiv prin investi. Stablatea tarlor vecine do a est aste fundamentala pentru Romania, stat de granifé al NATO si UE, ase! Tncat Romania 88 nu devin stat cu frontera directs Gu Rusa. ‘i aceoasi logica, de creare a unel zone de securtate si stabiitte in vecinatatea imediata, va trebui continuat sprint pentru politica de extindere a UE si ancorarea europeana a Salelor din Balcani de Vest, cu 0 prezonla mai aclva 2 Romaniei tm proiecte in aceasta. regiune, inclusiv prin transltaroa propel expriani de ansformars democratic 9 0 roforme Marca Neagra va trebui mentinuté tn atentia NATO, ca zona 9 imaorianta strategica, ou relovantd pentru prezenta stroll acestel organiza int-o reglune cu ecuatie complex de secuftate, dar s1 a UE, din perspectiva rolului Uniunil de sft power", Cu obiecivul promovan unor proiacte pragmatice de Cooperare, in domenil precum energia,transporturie, medi, boltca maritima, pescullul, educaba, corcetarea, care sa ducd la dezvotaroa economic a resiuni: Pentru ca toate acestea 64 poala i Indeplinite ih urmatori patru ani de guvemare, am gandit i propunem romaniior un rogram de guvemare care cuprinde un calendar clar de, rmplementare al masurilor dezbatute do-a lungul campahici leclorale cu toi actor intorosatl “Tovallinvesiilor pubic (inlisiv cele di foncur europene) 40 vor situa arual pesto procentul do 6% din PIS, iar poniu a alinge acest scop, devcitul bugetar se va apropia de Ha de 5%, regociaté n cadrul Tratetulu de la Maasirent. in vederea eregien! investiilor public, dar sia celor de tip parteneriat auble-prvat vor modifica sl simpiiea legisieva privind Achazilile publice, dar gi Legea parlener alulul publio-prival Un easital distinct in ‘eadrtl acestor acte normative tl va reprezerta cel destinal proiecelorstrategice de interes national futostazi, ca ferate rapide, gat, achizbl de tehrica miltars Tolodata, achiztile facute de caive autoriile centrale in ceea ce priveste bunurile si servcile se vor face centralzat, de catre © unitate do achizii centrala. In acest fel, choltuollo cu buna $i servici, att din strainatate, dar gl din celelalte domeni se vor diminua cu aproximativ 10% —15%, imediat ce aceasta un tale -va deveni operationala. 2, PROGRAMUL DE POLITIC PUBLICE PENTRU PERIOADA2017—2020 Politicl macroecenomice, Fisealitate. Buget Modelul economic pe care Guvernultl va apica Tncepand cu 2017 este unul care vizeaza Imounatalirea mediulu’ de avacer din Rorséria, precur gi creslerea bunastari luturor roman lr. ‘Acest model economic este constitut cin masuri ce se pot aplica economici remanesti, implomertate cu succes Tn uncle State precum Polonia, Danemarca, Franta, Germania, Marea Britanie sau SUA. car gi din masur rota caror adoplare va duce la conturarea Romanieica statu din UE cu cea mal mca povara fiscala, Parcurg&ad programul rostru economic, se va putea constata ca ne propuner ca Romania s4 se Indeparteze, tn Urmatori an, de statutul de economie cu forta de munca ieina’ i 88 se Indrepte spre statutul de economie bazata pe inovalie Sicu forta de munca bine pregatita, TTocmai findca am infeles ca imbajul unui program economic fu este ugor accesibil tuturor color care dorese sa-l consute, ‘am decis ca prezentarea programului nostru economic sa fie iferita, usor de parcurs si de inleles. Reperele noastre vor fi ‘agadar o sumd de princi gi nu una de capitol. ‘simplificare Includerea tuturor legilor care vizeaz’ domeniul economic Intr-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziia tuturor agentilor economici si persoanelorfzice care destegoara ‘ctivtat independente. Eliminarea din acest pachet legilativ a {uturor prevedenilor contrare (care se bat cap in cap), precum si reducerea numérului de articole si capitole cu peste jumstate din numarul actual sunt condifi obligatori, Codul legistativ va ppurta numele ,Codul economic al Romane’ si va conine Ceaul fiscal, Codul’ de procedura fiscal, Legea de infiijare a socieiitior comerciale, Legea ovaziuniifiscale gi toate cdelalte legi eu caracter economic. Deschidere Codul economical Roméiniei va fi dezbatut tn primul {rimesiru al anuiui 2017, cu patronatele, cu asocialile oamenilor de afaceti gi cu cai care desfagoard activitat independante th toate ramurile economiel, cu sindicatele, dar si cu ONG-uri, ‘autoritati publice locale, alte autoritali publice interesate, asociafi ale cetdtenilor, firme de consultanta inteme gi Internationale, toata clasa politica ‘Transparenta Cadul economic al Roméniei, odata dezbatut si asumat de toi cel care vor participa la imounatatirea lui, prezentay mai sus, va fi pus in dezbatere parlamentard inoepand cu apiiie 2017, {ned din prima sesiune parlamentars. Stabilitate dati aprobat de Parlamentul Romaniel, Guvernul va cere ‘un moratoru colorlalte forte police din parlament, prin care ricio formajiune politica s8 nu mai iniieze propuneri legislative pivind ‘modiifcarea noului Cod economic al Romani, pentru cel putin © perioada de 5 ani de ze. Predictbilitare Aprobarea Codulul economic al Romaniel se va face cel tarziu la 1 luli 2077, iar masunle cuprinse in el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual pana tn 2022. In acest fel, agenti economic, preciim sl ce Interesall vor sti cin timp ce masur economics ii vizeaza pentru urmatori § ari de zie ¢ asia cu cel 6 luni mai devreme pentru masurile care se aplica bu 4 tanvarie 2018, Preventio Unul cintre principille de baz ale Codulul economic Romaniei va f preventia. in acest ‘el, vor introduce prevedert MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 7 legislative (Legea prevent) care 68 oblige suloritatile cu albu de corirol sa procedeze in primul rang la educares gi perfeclionarea anlreprenorilor de orice fel. precum si la verirea gresellor de orice fel, Avest lucru Tnsearna de fapt ‘98 un agent economic nu va mai putea sanctionat sub nis‘o forma, daca el nu a fost inainte indrunat $1 apol preverit Practic, sceatem cartonasul rasu acordat direct sil nlocuim eu doua cartonage galbene. Respect Modifedrile propuse tn Codul economic al Romani vizeaza, cu priorilale, eresterea respectuli de care trebuie $4 se bucure cei care desfagoara 0 actvitate economiea ih Romania din partea stafulul roman. De aceea, vom siplifica birocraia prin redulcerea masiva a numa de taxe. ‘Numarul taxelor tn Romania ru va fi mal mare de 50. Ura dintre taxele indirecto esto TVA-ul. Treavio gt: ¢8 in Uniunea European esie permisa folosirea a trei cote de TVA. In afara colei generale mai sunt permise ate dous cote mai mici, dar gi cola 0%. Trebule gtiut 4) 08 stale foarte dezvoltate din afara UE mizeaza foarte mult pe Incurajarea economilor lr prin aplicarea unar cote foarte mici de TVA: Elvelia — 8%, Japonia — 5%, ‘SUA— 0%, Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%. incepand cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusa cotd din UE, dupa Luxemburg cu 17%. Acest lucru va fi posiall, deoarace tot nol am redus TVA-ul prin Codul fiscal dle la 24% (2 3-a coa mai mare cota din UE) la 20%, cat este in prezent Vor extinde cota 0% de TVA pentru vanzarea de locuinte, publieitte si pentru inputuri in agrcultura, Incepand cu 1 marie 2017. ‘Tot pentru a ardta respect pentru contribuabil, vom corecta, Incepand cu 2018, legislatia care permite astizi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu reelitates, © alta forma de respect pentru contribuabill o reprezinta Infirjarea unei dieeti afiate in subordinea prim-ministrului, care va urmari, pe de 0 parte, reducerea numarului agentiior si instituilorafiate Tn subordinea Guvemului, iar, pe de altd parte, impunerea si urmarirea aplicari unel preveder legislative prin ‘eve, incepand cu 1 decembrie 2018, nu va mai existanicio taxa din sistemul fiscal al RomAniei care sa nu poata fi platité online, e site-ul acestui departament, de cdlre cel care preferd aceastd modalitate de plats gi doar la un singur ghiseu de catre cei care aleg aceasté opliune. ‘Agadar, informalizarea sistomul al insttutilor din Roménia gi interoperabilitatea e2 vor fi prioritare fn urmétori 2 ani, pentru a atinge dezideratul de mai cus, care include gi interzicerea posibiliaii unei_ instituli publice de a core celaleanului sau persoane’ juridice un act sau un document pe aro o alt institute publica 1 are doja, Introducorea obligativitati pentru autoritaile statulul de a ‘fer! posibiltatea platil online a taxelor va fi insotits si de obligativiatea acceptari tuturor documentelor care sunt transmise online de care contribuabil, dar gi de reducerea numarului de formulare ce trebule depuse de catre acestia Un formular pe an pentru cei care au venituri independente si 5 formulare pe an pentru IMM-un Pertru a ne atinge aceste objective va trebui ins ca si functionarul public 28 fie respectat de cairo stat, dar gl de catre cei cu care intra in contact. Pentru a putea cere profesionalizarea functionarilor publi vom iniia negocioroa Logi salarzari unitare cu toate sindicatolo care ji reprezinta pe cei care luereaza in sisternul public. in rial timosiru al anului 2077, in cadrul cezoeterii acesiei Iegi, Guvernul va propune cresteraa bugetululalocat plat salariafilo din sisternul public cu 32 mid lei (58%), dar $i stabilrea umei grile de salarzare, care ‘8 flo apropiala de mrodelul din tari precum Franta, Germania, Danemarca sau Marea Britane. ‘In interiorul acesiei leg) se vor cevasi gi urmatoarel acordarea de bonifeal) tn edantum do 5% din total enetuellor de personal de calre fiacare ordonator prncipal de credite, dar ‘nu mai mult de un salar pe lin pent acel ‘arctan pute cu performante bine cuantifeate, conform unor indicator dinainte stabil 5i sprobati de catre conducerea gi sindicatele din aces insiuie publica Plaia orelor supimentare, dar gia garzlor va fi obligatrie, doar daca salarilul nu va solicia converirea acestora in zie libere si daca acestes au fost cerule expres de ordonaiori principal de credit. Tot! salarali din sistemul publc vor beneficia anual, incepand eu primul semestru din 2017, de un tiznet de vacania egal cu valoavea salarull minim prut dn aeel.an, e@ va putea 4 uilizat rInterioru granfelor Romérie. Crosteroa salarulu: mediu pentru cei din sectoul public va 8 de 20% pars la 1 ue 2017, a 20% inceoénd cu 1 iulie 2018 $1 8% incepénd cu 1 ule 2018. Vom ajunge astfel de la o Alocare de 7.8% cin PIB astézi, pentru chetuilile de personal din sisternul public, 119.5% cin BIB in 2018. Bugetele’insiiulilor publice vor cuprinde obligatora Incepand cu 2017, alocari financiare pentru dotarea_ i ‘mbundtatrea conditlor de lucru pentru cei afl in slujba statu Pentru a proteja functionari public, pe de o pare, de abuzuri lai iar, be de alts parte, de cel cera culegea, vor ‘dopa, in primul semestru al anului 2017, un nou Slatut a {unofonarului publi, care 68 cupriné foarte dar ast drop, cats oblgatile acest rivell de réspundere, der sibenetcile Lune! cariere bazate pe performanté, insa 51 pe elimmarea favoruilorfacute pe .prietei’ sau prin acte de corupte. Legislajiapenala va prevedea masuri mai aspre pent cel care agresoazA verbal sau zi funclonari publid, n prezent existand numeroase cazun, n special n unitate spitalicest, do aaresiune a personalul Profesionalism Profesionalizarea actuui public nu se poate face fara 0 profesionalizare a managementuui din sistemul public, precu 11818 0 intéir a rolulu’consultantulu nanciar. in acest sens, managementul public va fi depoltizat tn Intregime, de la nivelul de sub Secretar de stat in jos. concursutile pentru accederea la functi de conducere tn sistem public se vor face transparent, pe baza de proie:te de management, dar gi de verificarea cunostinjelor, evaluate de aire evaluator’ independent, cu o bund reputat moral profesional Totodata,fecarefunctionar public va cunoaste in conforstate cu Stata! functionarului public® adopiat pana la 1 ie 2017, Care sunt posible luireale de crestere tn caier, da’ si c8 posiblit de perfectionare are. Prin reducarea numarui de Socumente, dar si prio relocare a celor care asta lucreaza la ghisee sau care sunt piercutintre zecile de mii de hart tro cele ‘mai multe sau toate citer unui agent economic vor labora un plan de implementare si vor depune documentala "Vor avea loc Intalir pentru selectare 2 grupulil, lar procedura de. lucru in continuare va fi exact In. spr Interactiuniior din mediul antreprenoral real Scopul este ca, pe baza acestei experiente din :mpul facultati, studengi s8 Capate o perspectva antreprenorialcare 8 Tl alle 8 abordeze pragmatic problema lucrari de leent& e la sfaritlcilulul univers Guvernanja profesionista si transparen{8, descentraizare, ‘autonomie s responsabilitate + Promovarea profesionsilor in managementu educationel + Intérirea rolului managementului scoli, acthitatea Girectorulu trebuin $8 cuprinda toate aspectele viet elovuu, asigurandu-se ca toate demersunie personalului scoll sunt Cenirate pe elev g1nevoile acestuia + Promovarea poliicior publice bazate pe realaile sistomulu,identiffeae in ura Unor studi §\ analize, *Intarirea capactiti de monitorizare, evaluare a sistemulul ge educalie (de exemplu: Sislemul informatie Integat al Tovatimantului din Roménia, Registrul Matricol Unis, Cadrul National al Califeariir etc.) side planfcare strategica, pe baza datolorstalstice nalcnale # Intemationale ote. * Respectarea principiuli aucoromiei gi descentralizri in educate gi a principiului respensabililai publce si inlairea mecarisrelor legale de fureljonare a acestar orincipiastfel inca s8 “e oosioks © mai buns gestionare « resurseio Ia nivel tooal * Respectarea princplulul lslogulul social gl transparentizarea acivlsi instullor din sister de educate 7 vintirirea autonome universitere, concomitent cu cresterea responeabiltai pubice 2% MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 (Durata: 4 ani: Renefciar: elevi, stucenli, parint, cacre didacice; Impact si finanjare: bugetul de sta, fonduri structurale, Imprumut extern) 4, Profesor motivali si bine preg + Asigurarea unui sistom de salarzare gi motivare inanciara ‘corespunzator rolului pe care cadrull ddacic il indeplineste in Societate, ca princpal motor al crestetl calitaji actului ‘ecucatonal: cresterea salarilor personalulul didactic cu 20% de Ia 1 lule 2017 § cu 30% de Ia 1 lanuare 2018 + Consalldarea relalar de parteneriat Intre invafamantul superior §i cel preuniversttar, in formarea iniiala si continua pentru cariora cidacticé, prin care $8 se asigure sdecvarea Ccontinuturlor gi metodelor la nevoile de formare ale cadrolor didactice, cu implicati a dezvoltarea personal gi profesiorala a aceslora gi creglerea prestigiului profesionial al cascalior. “ Regancirea modalitaflor de avansare In cariera pentru cadrele cidactice, astfel incdl aceasta sa se realizeze In baza unor crite gi procese relevante, * Redefinirea statutulu si rolului personalului didactic auxiiar din perspectiva cresterii competentelor profesionale sia contributlei acestora la asigurarea calitati_procesului ecucajonal (Durata: 4 ani; Beneficiar: cadre didactice, elevi, paint; Impact $i finantare: bugetul de stat, fondun structurale, Imprumut extern) 5. Cadre didactice si cercetatori de vart + Valorificarea adeovata a experientei_personalitilor acacemice de marcé, concomitent cu introduceres unor meisuri de slablizare si motivare a cadrelor didactice tinere. + Dezvoltarea calitatva si cantitativa a masei de cercetitori prin formare profesionalé de ‘nalt nivel stinjific, inclusiy internal onala, bazati pe o nfrastructura de corcetare la col mal Imalt nivel al tehnologiei pe plen mondial “ Perfectionares sistem fiscal In vederea ricci gradulul de alractivitato a muncit in cadul entitajlor de CDI. 6. Cotijeni activi pe plata munci + Realizarea de studi cu privie la nevolle agentior economict Jn ceea ce priveste asigurarea cu personal calficat, precum sila insertia absolventilor pe piata munci + Fundamentarea planurlor de scolarizare gi a nantarll pe domeni de studi, in functie de nevolle pietei munci, ‘+ Revalorizarea invajamantului profesional i tehnic prin flexiblizarea sistemului — mai multe optiuni de formare fesionald pentru levi, diferte tipuri de certficdri care sa ‘asiqure acces pe piata muncii si sé asigure continuarea stucilor la niveluri superioare de calfcare. + Formarea si dezvoltarea spiritulul antreprenorial_ tn invataméntul preuniversitar gi universitar + Includerea elementelor de dezvoltare 8 competentelor ‘socioemotionale pe toate palierele sistemului de educatie ~ Dezvoltarea stagillor de praciica de specialitate/intomship. + Realizarea de aclvitati de orientare gi consiliore pentru elevi 41 student, cu accent pe constientizarea cerinolor piete! munci * Operationalizarea Centrelor de consiliere si orientare in ‘cariera th toate universitie din Romania, 7-Infrastructura medema, mijloace didactice adeovate, care’ utlizeaza tehnoloail informari si comunic&ri + Creares condifilor recesare de contort, siguranté. si socurilalo pentru ‘oli copili in coll, caro sa pormila inclusiv ‘objnerea autorzatilor de functionare (sanilara, ISU), in conformitate cu prevederle legale. + Consiructia sau reablitarea unitafilor gcolare pentru ‘ecucaja timpure gi Invéyamantul primar, + Conectares luluror gcallor la Intemet prin conexiuni de mare vite7a, + Realizarea de wireless campus-uri Jnvajamantal cea incepand cu + Asigurarea fnlregului necesar de microbuze pentru tvansportul scolar gi a uror camousuri scolare in centrele de comuna la standarge ourogene. * Consituirea Platformei de e-learning, depozitelor online (biblioteca virtual) sia intrastructuri cigitale de conjinutur. + Implementarea catalogului electronic, + Modem zarea procesului de predare-invatare cu ajutorul tehnologilor informalilor si comuinicéri, prin dotarea tuturor seolllor, cadrelor didactice si copilior cu mijloace adecvate. * Detarea bibliotecilor gcolare. + Investiii In infrastructura ‘educafionala a gcallor din ‘nvatamantul profesicral gi tebnic, prin dezvollarea uror centre puterice de formare profesionala, in acord cu dezvoltarea + Realizarea Unor centre educationale putemice, care $4 asigure cosilorftnerilor sorvicl de educstie pana la nivel Uuniversitar, dupa caz, camin, cantina, baza sportiva si pentru aciivital sociale, dar gi locuinte pontru cadrole didaciice, prin finanfare de la ougetul de stat sau’ i din fondur structurale, * Crearee corditilor optime de studiu pertru eleviicu cerinje speciale, prin adaptarea infrastructuri, + Modemizarea taberelor pentru elev si student! concomkent cu cresterea capacitati acestora, + Dezvoltarea, mentenanja $i innoirea infrastructurior de ccercetare, in vederea sustineri unei product stintifice crescute ila nivel de excelenté, atat in domeniul fundamental, c&t §1 aplicati. + Program najional de investi in cluburile sportive gcolare, tuniversitare, Palatele Copilor si Casele de Cultura Studentest 8. Crostorea paricipari la educatie de calitate de la cresa pana la absolvirea unel forme de invaimant care s& asigure ‘acces pe piala muncii sau tranzitia catre invajanantul universitar * Reducerea ratel de parasire timpurie a sistemului educational. * Dezvoltarea sistemului de servicit de educatie timpurie, pentru copii intre 0 si 6 ani, prin curriculum adecvat si cadre didactice bine pregalite, dar gi prin implicarea parinjilor, cu dezvoltarea gi furnizarea de cursuri parentale sau dezvckarea cde masuri de stimulare financiara, + Realizarea reforme! curriculare si Innoirea_tturor ‘manualelor, cu asigurarea concomitent a formei priniste si digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a ‘competentelor antroprenoriale gia abiitajilor socioemojorale. 51 reducerea Incareaturii de munca pentru eley, mai ales in afara ‘scoli, cel putin la nivelul nvtémantului primar si gimnazl * Susfinorea acelor politic educationale extrascolare $i fextracurriculare care, prin completarea programelor gzolare probate, sé asigure: educatia pentru sénatate, educatiavivica, educatia’ cultural artistica si stintifica, educatia ecolsgica, feducatia prin sport, ecucatiarutera, ecucatia pentru dezvellarea durabila. Dezvoltarea_unor programe de detectie timpuie si Intervent peri copitn risc de abandon scolar. * Dezvoltarea Tnvatamantulul profesional gi tehnic de nivel 5 tertiar nonuniversitar, prin sustinerea acestuia de care stat, in ‘damenii cu potenfial de crestere, relevante pentru dezvckarea ‘economic a Romane * Cresteroa calltiti actulul educational, inclushy prin realizarea evaluatii peviodice a unitaior de invayamant + Elimirarea birocratio, pontru a porte cacrului didactic $3 se concentreze pe activiaile pedagogice gi cele des‘asurate strict in interesul elevul * Generalizarea programulu Scoala cupa Scoala, cu Includerea unor mecanisme de asigurare a calltatl pentru activitaile pedagogice, spre exempl. cele remediale, + Prevenirea $i conioaterea vialentel In seal. + Cresterea ‘ralei de promovabillate a oxamenulul de Bacalaureat si celel de tranzilie catre Invajamantul era. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 a + Cresterea gradului de calificare, in vederea_scéderi ‘gomajului in réndul tinerilor, prin Programul A Doua Gans — Invatamant priar si socundar inferior ‘98. Acces egal la Invalamant de calitate si incluziv fa nivel preuniversitor * Asigurarea invatamantului pentru minoriatile rationale si pentru grupurle dezavantajate © Restructurarea currculumulul scolar din. perspectiv mmuttieutural, 10, Invatarea limbii romane, a elementelor de istorie si civiizatie romaneasca — un drept pentru orice roman + Spriirirea comunity reintegrare facil la‘ 2 numarului de clovi paticiparti la cursul do Lima, Cultura si Civilzalie Romaneasea gi introducerea acestui curs fh unit scolare din cat msi multe state membre UE. 11. Cresterea_particpari In Invajaméntul_universkar, concomilont cu imbunalatirea caltati §'relovaniei acestua + Finanjarea mulliaruala corespunzatoare si previzbilé pentru instituile ce Tnvatamant superior din Romania, cu accent asupra domenilor cu potential de crestere, pe baza criterilor de fexcelenta, corelate cu misiunea universitai, In vederea cresteri ‘alii actulul educational + Consolidarea bazel materiale, constructia de cémine studenfesti noi (80 de camine studenjesti) si reabilitareal modernizarea sau constructia de cantine studenjest. + Stabirea de masuri pentru siudenfi provenil din grupur dezavantajate, in vederea crosteril participant In Invaimantul tortiar. * Gresterea caltatii gi relevantel programelor de studi uriversitare,inclusiv prin imbunditairea cadrului metodologic de autoevaluare si evaluare externa, la toate nivelurile de studi + Realizarea clasificari insttutilor de invatamant si lerathizarea programelor Ge studi, print-un proces transparent, pe baza nor criterirelevante in raport cu roul universitailor in Societate, ca un instrument util pentru vitori student! in alegerea nul pareurs academic care sa raspunda asteptarior lor, dar si pentru efcientizarea cheltuirlfondurlor publice. + Cresterea autonomial universitare, coneomitent cu Intarrea responsabilitatit si transparentei in institutile de Invatamant 12 interes presisiului inleraional al univesitor romanest + Crestorea constant a numarulul de lectorate de limba, lneratura sg civlizalie romaneasca fnfinfate in universitali din Europa, America Lating sau Asia + Incurajarea intematjonalizari universitaiiior romanest prin ea calitati, dezvoltarea programelor de studi in limbi $i promovarea ofertel educalionale, in vederea atrageri do studenti strain, inclusiv din far terte (peste 20.000 pe an), precum $i pentru fumizarea de forta de munca calificata pentru ‘companile care opereaza in Romania, + Consolidarea relatilortraditionale existente intre Romania 431 alferitele organisme internationale in domeniul educatiei si ccercetari,astfl incat 88 devind un actor regional important, dar 431 88 ofete expertiza pentru {arile aflate la Inoeputul reformel Invalamantului superior. 13. Excelenta in educatio + Dezvoltarea §1 implomentarea programelor de stimulare @ performanjel adresale elevilor cu potential deasebit + Slablliea do masuri pontru studeniii cu performante deosebite, in vederea velorificarii potenlialulul acestora $i satrageri inv-0 carera universitara sau de cercetare, + Incurajarea formari| pallor de exoclenta In educate si cercetare, pentru valerticarea mal eflelenta a resurselor §1 cresterea perlorman|elor uriversitalor roménest 44, Invatarea pe tot parcursul viefi = Dezvollarea sistemului de formare continua, prin programe de formare adaplate cerinfelor plete! muncit, relevante pentru pentru o or nevoile de dezvoltare profesionalé a bene'ici insttuini ur sistem riguras de asigurare a + Dezvollarea Centar Comun tare de invatare Pormanonta + Stmularea pareja a programele Erasmus fn domen ul ‘orm adutitor * Srabilrea unui cadru normativ care sa permit acordarea de stmulente adulior care participa la programe Ge formare pe cot parcarsul vie, precum si companilor care. ‘inanleaza Partcjparea angalafi la pragrame de formare. * Crearea uri sadru de colaborare Ite tot acteriin plicat {guvem, agent, companl sndcate, gan zal nequvemamentle, ‘n vederea crestor graduli de informare in societale cu prvirs Ia bere*eile PV. 15. Valorificarea potentilulul absoWvenilor de tnvélir dnt superior si cercetatonlor din diaspora Acordarea de burse decicale absolventilor caro au urmat cursurie universi.are sau postuniversiare In strainatate gi care 50 inleqroaza 'nsislomal nalional do irvaiamant gi cercolae, part panda programe de formare doctoral sau postdoctoral, Procum sila srograme do coreotare mnovatva In domonii do Specialzare inteigents conform Strategiei Nationale de Cercetare Dezvottare Inovare. ~ Consolidarea programeior de educatie oferte etniclor romani din strainatate si celor din diaspora, prin acordarea de bourse i spriinirea deschideri de filale ale. universtajlor romanest * Crearea unui cadru institutional coorent gi a unui plan de rmasuri in vederea permanentizéni colabordrit cu diaspora Sint’ romaneasca * Pentru roalzarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educatiei pana cel tarziu 1 ianuarie 2018 si vom elabora Legea manualuli care sé reglementeze achiziia manvalelor scolare pentru Invatamantul preuniverstar. Capitolul Cercetare-dezvoltare-inovare 1. Finanjarea predicibilé si substaniialé a cercetér, ca principal motor al dezvoltari economice si competi Romanisi *infintarea Ministerului Cercetai gi Inovari + Creslerea bugetului alocat cercetani cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei cistributi bugetare echibrate Gestinate sustinenatat a cercetarit aplicative si inovani. Cercetari fundamentale side frontiera, cu accent pe donenile Ge specializareinteligenialcu potential de crestere + Modemizarea sistomuli cadru, care sa asigure nantarea actvtailor de cereeiae pe baza planurior malianuale adaniate Noilor proyocar, cu un sistem de finanjare de iniliere tip top-down’ si de parcurs tip bottom-up", coea ce va permite Bia dezvoltarea’ de noi iehnologl, ‘cat si stabilzarea absolvengior de studi universitere gi reducerea rrigrari Cercetatonlor romani peste hotare. '2 Cereatarea in slijba societati si economiel + Extinderea scutiri prvind impozitul pe vent lucratoror cin unitajle CDF pentru toate tipurie de activilali de cercetare Sezvollare inovare + Asigurarea. cadrului necesar pentru transfer cu operativitate a rezullatelor cercetal stinjfice In. beneficial Socielafi, incusiv prin crearea de entitali specializate tn procedure de transfor tehnoogie, s1 spriiniroa activta;lor estinateimolomentri concoptulv de specializare inteligenta pin crearea unui cadru de destasurare adeovat. In acest sens 50 ver reorgariza Consilal Consulaliv COI, Consul Nalnal al Cercetiri si Consiful Najional pentra Irovare gi Antreprenoriat ‘in nfintares uner comitete de speciaitate cu outere de decizio Sporita ih i plementarea poticlor de cevcetare-dezvollare. Din Neu! cadru ergarizatore vor face parte atét -eprezertarti al comunitai academice, cg reprezentant ai mediulai economic (mari argaiater) * Orientarea poticllor a domeniu, a normelor de evaluare a unitajlr CD! sia celorprvind promovarea personalulu ain in conditite 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 5/4..2017 cerceiare, pentru asigurarea unui mediu inovaliv§i de transfer {ehnologic’ in {ara _noastra, prin modficari legslative de dezvotare a sectoruit! cercetarilaplicative in sprjinal economiei roménesti 13. Cercetare de excelenfa, la nivel european si international + Sprinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanare gi paricipare najionala gi europeana: ‘© Centrul International de Studii Avansate a Sistemelor Raurl — Mari (DANUBIUS-RI) ca infrastructura distributa de cercetare Interd seipinara aferenta marlla sisteme; © Laserul de la Magurele Extreme Lignt Infrastructure — Nuclear Paysies ELI-NP — integrarea infrasiructurlor de ‘corceiare ELI-NP si CETAL in cadrul unui ecosistem al inovari si cezvoltrii bazal pe creativitale, care s4 permit cresterea gradului Ge alractivilale a plalforme: Magurele, alai pentru Cercetéiori din triveaga lume, c&t si pentru investitori: th activtaile de CDI © Susfinerea dezvoltari tehnologilor pentru Reactoare Nucleare de Generatie IV h parteneriat ierational (UE, SUA, AIEA Viena), Sustinerea parteneriatulu european sia finantari pentru cezvoltarea tehnologillor aferente filieret Lead Fast Reactor prin realizarea in RATEN-ICN Mioveni a proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demorstrator) + Spriinirea realizarii unui sistem de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) legat de Proiectul major ELI, bazat pe cei treiploni din Cehia, Ungaria gi Roménia, cu sediul pe platforma Magurele, care va permite asigurarea sustenabiltati acestula prin’ crearea_unei_mase critice erinanente de cercetalori, oameni de afacer, precum ia unei nfrastructuri orzontale de inalt nivel + Sustinerea coopera dintro AIEA Viena si RATEN-ICN In domeniul Suportulul Tehnic si Stintifc pentru Statele Membre IAEA iin ceea ce priveste Securitatea Nuclears, cooperare defini tn baza Injelegerii de tip Practical Arrangements somnate intre pat + Incurajarea echipelor de cercetare roméinesti s& participe la ‘compelitile din cadrul programului Horizon 2020 si sustinerea preiectelor cdstigatoaro. + Sustinerea infinjii unor poli de competiivitate national s promovarea schimburilor slinifice intre universitatle/centrele de cervelare din Romania si cele din strainatate. + Dezvoltarea coopera in domeniulslinjei gi tehnologie! gi sustinereaschimbutilor profesional. cu SUA In baza Parceneriatulu Strategic. + Susfinerea cooperailor internationale pe plan bilateral in domeniul CDI + Dezvoltarea conceptului ,brain return” prin extinderea ‘coopera internationale. Inovarea si transferul tehnolagic Iniferea de programe de cercelare specifce nallor tehnologi; + Injierea unui program de spriin pentru aplicarea inventillor, 1 novatlior roménosti prin sustinerea financiara a executiel de modele experimentale sau a parteneriatelor cu agenti economic Deneficiari ai conventiei de aplicare a inventie/inovatie + Dezvoltarea de baze de date privind rezultatele cercetarlor in vederea.informéri agentilor economici si a facili lransferuluitenrolog.c; + Folos:toa cu priitate a incicatorului de rezulat Jbrovet” in finartare: + Acerdarea de sprijin financiar pentru proiectele de transfer, tehnologic + Alocarea de fonduri pentru investi necesare dotari laboratcarelor de cercetare; * Alocarea de fonduri de investiti pentru cofinanfarea de instalatii experimentale de omolagare produse sau servicil suport pentvu transferul tehnologic; + Promovarea parteneratelor dire unite CDI gi agenti economel n parce ginjfeefndusiale in vederea aplari de no tohrologt ¢ Sustinereaunor_proiecte-suporprivind strateit de dezvotare economics $i socal pe fermen ing: *Sustinerea unor proieste ce cercetare de imoortanta decseaita precum sia nor prolecte decteate. prover Patrmonias i cult najonale, fa solickarea ministerelor de resort *"Sustinorea unor proiecte de cercetare privnd protectia. ‘mpotiva ameninfarlotasimetrce 31 terotsmulu ~ Adapiarea reglersentarior din domen ul CDI in vederea sustinen une! economilirovative, recur fi pent aragerea $1 promovarea spac alison domenia 2. Cresterea viblrat activator stinifce * Organizarea anuala a Conform: Nationale a Cercotéri: + Stinulareanovati prin sustinerea participa inventatorior romrila expos de invites nelionale ¢irlornalional ‘On Organizarea de expozli ince denumite:

    S-ar putea să vă placă și