Justitia UE

Procedura de judecata
In fata instantei se folosesc 3 proceduri de judecata
1)Procedura de drept comun
2)Procedura speciala de judecata
3)Procedura de judecata in caile de atac
I)Procedura de drept comun
Statutul Curtii de Justitie a Curtii Europene stabileste in art.20 ca procedura
de judecata in fata instantelor cunoaste 2 faze:
-faza scrisa
-faza orala
Faza scrisa incepe cu sesizarea Curtii de Justitie. Aceasta se face prin
intermediul unei cereri de chemare in judecata care se adreseaza grefierului.
Dupa primirea acestei cereri, grefierul verifica daca cererea indeplineste
toate conditile de forma si de valabilitate prevazute de statutul Curtii si daca
cererea este insotita de actele.
Actele se depun fie in original, fie in copii. Copiile certificate in conformitate
de partea care le depune.
Grefierul va verifica cererea de chemare in judecata pt a stabili daca
indeplineste toate conditiile de forma si de valabilitate si daca este insotita de
inscrisurile necesare iar daca o parte din aceste cerinte nu sunt indeplinite va stabili
un termen rezonabil in care va indica reclamantului care sunt neregularitatile care
trebuie remediate de acesta.
In situatia in care cererea de chemare in judecata indeplineste de la bun
inceput toate conditiile de valabilitate sau daca in intervalul de timp stabilit,
partea(reclamantul) remediaza toate neregularitatile prin grija aceluiasi grefier,
cererea de chemare in judecata se va comunica celeilalte parti.
In ipoteza in care reclamantul nu intelege sa remedieze neregularitatile in
timpul in care i s-a oferit, cererea de chemare in judecata ii va fi respinsa ca
inadmisibila pentru neindeplinirea conditiilor de forma si procedura.
In prima varianta dupa ce cererea de chemare in judecata este comunicata
celeilalte parti, aceasta are la dispozitie o luna de zile care motivat poate fi
prelungit, care va depune un memoriu in aparare.

Memoriu in aparare trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii cu chemarea in

judecata , iar dupa ce este comunicata instantei, grefierul il trimite reclamantului
care are posibilitatea sa depuna un memoriu in replica.
Memoriu in replica al reclamantului se comunica paratul care are posibilitatea
sa depuna un memoriu in duplica (ca un al doilea raspuns).
Dupa ce au fost depuse toate aceste acte,partile nu mai pot sa invoce noi
motive in sustinerea cererii de chemare in judecata, respectiv in aparare cu
exceptia situatiilor de fapt care pot sa apara pe parcursul procesului.
Procedura scrisa presupune participarea unor judecatori raportori, avocati
generali si raportorii adjuncti.
Judecatorul raportor este desemnat de presedintele instantei imediat dupa ce
este primita cererea de chemare in judecata, iar rolul acestuia este acela de a
intocmi un raport preliminar in care :

va propune masuri necesare pentru efectuarea cercetarii judecatoresti

va propune completul de judecata caruia va trebui sa-i fie repartizata

cauza

va propune nevoia de a solutiona cauza fara audierea partilor.

Raportorii adjuncti nu trebuie confundati cu judecatorii raporteri.

Raportorii adjuncti nu sunt judecatori, dar sunt persoane care au pregatire
juridica , iar rolul lor este acela de a studia dosarele , de a participa la cercetarea
judecatoreasca si de a asista presedintele in procedura pentru luarea unor masuri
provizorii.
Avocatii generali nu se confunda cu avocatii partilor.
Avocatul general este o persoana care face parte din structura partii de
justitie, iar rolul acestuia estea de a propune judecatorului un anumit mod de
solutionare a cauzei.
Dupa primirea raportului preliminar si dupa ascultarea avocatului general la
propunerea judecatorului raportor, Curtea se pronunta cu privire la felul in care
trebuie judecata cauza si la masurile de cercetare judecatoresti care trebuie luate.
Pe baza memoriilor deprinse de catre parti si dupa ascultarea avocatului
general, judecatorul poate sa stabileasca daca judecatorul cauzei se va face fara a
mai parcurge procedura orala tinand cont si de faptul ca nici una dintre parti nu a
mai cerut sa fie ascultata.

In situatia incare nu se mai pimpune efectuarea unei cercetari judecatoresti

dar se initiaza procedura orala, atunci cauza va fi repartizata uneia dintre camerele
Curtii, iar completul de judecata imi va stabili data la care va avea loc procedura
orala (ascultarea partilor).
In ipotezele in care se apreciaza ca dupa ascultarea avocatului general se
impune efectuarea unei cercetari judecatoresti printr-o ordonanta se va stabili care
sunt activitatile de judecare care trebuie efectuate si care este completul de
judecata care va efectua aceasta cercetare.
Cercetarea judecatoreasca presupune urmatoarele activitati:
infatisarea personala a partilor in fata instantei
solicitarea de informatii si prezentarea de documente
ascultarea de martori
efectuarea de expertize
cercetarea la fata locului
In situatia in care se hotaraste ca se impune ascultarea martorilor, Curtea va
stabilii tot printr-o ordonanta care sunt acesti martori cu indicatiile:
numele,prenumele si adresa aceste care sunt faptele pentru care martorii vor fi
ascultati, modurile in care vor fi suportate cheltuielile cu deplasarea martorilor in
fata instantei si sanctiunile care pot fi aplicate martorilor in caz de neprezentare
acestea putand merge pana la 5000 euro.
Daca martorul se prezinta in fata instantei, dupa prezentare acestuia,
presedintele completuli de judecata ii va cere sa depuna juramantul dupa care
martorul este lasat sa spuna tot ce stie.
Martorului ii sunt adresate intrebari de catre:

presedintele completului de judecata

restul judecatorilor din complet

avocatul general

reprezentantii partilor

Daca se decide efectuarea unor expertize, prin ordonanta se stabileste care

sunt obiectivele, cine este expertul care va efectua lucrarea si care este termenul in
care va trebui finalizat.
Dupa ce expertul isi depune lucrarea de expertiza, completul de judecata va
putea decide si ascultarea acestuia in prezenta partilor situatie in care va fi citat.

Dupa terminarea cercetarii judecatoresti, presedintele completului de

judecata va stabilii daca va deschide procedura orala sau daca nu mai este
necesara aceasta procedura situatie in care va acorda partilor un termen in care va
depune observatiile scrise.

Procedura orala
presupune dezbateri publice care sunt deschise,conduse, inchise de catre
presedintele completului.
Acesta va stabilii data la care va avea loc procedura si vor fi citate partile.
Dezbaterile orale constau in ascultarea pleduariilor agentilor, consilierilor sau
avocatii partilor, ocazie cu care presedintele completului, judecatorii si avocatii
generali vor putea sa ceasra partilor lamuriri punandu-le intrebari.
In final instanta va asculta si concluziile avocatului general dupa care se
decara inchisa procedura orala, iar instanta se va retrage pentru deliberare.
Deliberarea are loc in camera de consiliu. Deliberarea se face in secret, iar la
aceasta deliberare participa doar judecatorul care au compus completul de
judecata.
In cazul judecarii, fiecare judecator isi prezinta punctul de vedere, iar in final
decizia care va fi luata presupune supunerea la vot.
Fiecare judecator va vota o anumita solutie pe baza convingerii pe care si le-a
facut iar deciziase va lua cu votul majoritatii judecatorilor.
Deciziile judecatorilor sunt de 2 feluri:
-hotarari prin care se solutioneaza cauza
-ordonante prin care se solutioneaza pe parcursul procesului anumite aspecte
de procedura.
Hotararea Curtii trebuie sa fie private si sa contina urmatoarele elemenete
obligatorii:

instanta care a pronuntat tratatul

data la care s-a pronuntat

numele presedintelui

numele avocatului general si a grefierului

trebuie sa indice partile din proces

numele agentilor, consilierilor si a partilor

concluziile pe care le-au pus partile si avocatul general

o expunere sumara a situatiei de fapt

mentinerea motivelor pe care se sprijina hotararea

in final,dispozitivul care trebuie sa indice solutia data cauzei si felul in care

vor fi suportate cheltuielile de judecata.

Hotararea se semneaza de toti judecatorii iar originalul hotararii se depune la

gregia instantei.
Hotararea curtii se pronunta in sedinta publica si are forta juridica obligatorie
de la data pronuntarii fiind definitive
Pentru situatiile in care,hotararile judecatoresti contin greseli, erori,
inexactitati sau chiar emisiuni care nu le afecteaza legalitatea si temeinicia, statutul
Curtii prevede 2 proceduri de remediere.
a) procedura de rectificare a hotararii
b) procedura de completare a hotararii
Procedura de rectificare a hotararii
-se foloseste ori de cate ori o hotarare judecatoreasca contine greseli de redactare
Procedura se declanseaza la cererea partilor sau la sesizarea din oficiu a
instantei, iar pentru admisibilitate Statutul Curtii prevede ca cererea trebuie facute
intr-un termen de 2 saptamani de la data pronuntarii hotararii.
Solutionsrea cererii se face in comenzi de consiliu, partile vor fi atacate si au
posibilitatea sa-si prezinte punctul de vedere prin depunerea de observatii scrise.
In aceasta procedura este necesara ascultarea avocatului general.
Curtea se va pronunta printr-o ordonanta care se anexseaza la hotararea
judecatoreasca.
Procedura de completare a hotararilor
- se foloseste atunci cand acestea contin omisiuni, respectiv atunci cand
instanta a emis sa se prnunte asupra unui capat de cerere sau asupra unei cheltuieli
de judecata

-procedura se declanseaza la sesizarea partilor

Sesizarea trebuie facuta intr-o luna de zile de la comunicarea hotararii.
O astfel de sesizare se comunica partilor care au la dispozitie un termen fixat
de presedinte in care vor trebui sa-si depuna observatii scrise.
Si de aceasta data este necesar sa fie ascultat avocatul general

Incidentele in legatura cu desfasurarea procedurii de judecata

Procedura de judecata in fata Curtii si a Tribunalelor poate fi intrerupta in

situatiile in care apar o serie de incidente care fie opresc cursul normal al judecatii,
fie il sisteaza pe diferite perioade de timp.
1. Desesizarea Curtii
Exista 2 situatii in care judecata poate sa inceteze inainte ca procedura de judecata
propriu -zisa sa fie parcursa.
a) Partile pot sa ajunga la un acord cu privire la solutionarea litigiului pe cale
amiabila, situatie in care informeaza instanta ca renunta la orice fel de pretentie
astfel ca presedintele va dispune radierea cauzei de pe rol si se va pronunta cu
privire la cheltuielile de judecata.
b) Renuntarea reclamantului la judecata
- in aceasta situatie reclamantul anunta presedintele care va dispune radierea
cauzei de pe rol si se va pronunta cu privire la cheltuielile de judecata.
2. Suspendarea procedurilor privind judecarea procesului
Suspendarea procedurilor consta in repunerea temporara a judecarii cauzei la
cererea partilor, insa pentru motive independente de parti.
2 situatii:
a) o astfel de situatie apare atunci cand Curtea cat si Tribunalele sunt sesizate in
judecarea aceleasi cauze, sau atunci cand solutionarea unei cauze ridica o
chestiune de interpretare care este de de competenta altei instante

In astfel de ipoteze Curtea poate sa dispuna dudpendarea judecatii lasand

Tribunalului de prima instanta sa solutioneze primul cauza.
b) exista atunci cand partile , de comun acord cer instantei sa procedeze la
suspendarea judecatii pentru o perioada de timp.
Intr-o astfel de situatie presedintele dupa ce va asculta partile si va lua act de
acordul lor si dupa ce va asculta si avocatul general va putea sa dispuna
suspendarea judecatii.

II.Procedurile speciale de judecata

In statutului Curtii art 39-44 si in regulamentul de proceduri al Curtii art 83109 se prevad urmatoarele proceduri speciale:

suspendarea executarii actelor contestate si a cererilor de executare silita

luarea masurilor provizorii

aparitia incidentelor de proceduri

formularea unei cereri de interventie

luarea unei hotarari in lipsa paratului

atribuirea unor cauze camerelor

exercitarea cailor extraordinare de atac

solutionarea trimiteriilor cu titlu preliminar

emiterea de avize

1. Suspendarea executarii actelor contestate inclusiv a executarii silite

Actiunile cu care sunt investite instantele UE, prin care sunt contestate actele
emise de catre institutiile UE nu sunt suspensive de executare, motiv pentru care la
cererea partilor interesate instantelor de judecata pot sa dispuna suspendarea
executarilor.
Suspendarea executarilor actelor contestate pe considerent ca nu sunt legale
este conditionata de intrunirea urmatoarelor conditii de admisibilitate:

a)se cere ca o instanta a UE sa fie sesizata cu o actiune ce are ca obiect

contestarea unui act ce a fost emis de o institutie sau un organism al UE
b)sa existe o urgenta care sa impuna suspendarea executarii actelor
contestate inainte ca instanta sa se pronunte asupra admisibilitatii actiunii
principale prin care se acoate acest act
c)sa existe posibilitatea procedurii unui prejudiciu cert si consistent daca
actul nu ar fi suspendat prejudiciul care nu ar mai putea fi recuperat
2. Suspendarea executarii silite a titlurilor executorii,respectarea a hotararilor
judecatoresti care au fost pronuntate de catre instanta.
Pentru a putea cere o astfel de suspendare trebuie implinite 4 conditii:
a) procedura de executare silita a unei hotarari judecatoresti sa fie deja
declansata
b) sa se depuna o actiune prin care se cere constatarea nelegalitatii actelor
de executare silita
c) sa existe o urgenta care sa impuna suspendarea
solutionarea unei contestatii la executare.

executarii pana la

d) sa existe pericolul producerii unui prejudiciu cert si ireparabil care ar

justifica suspendarea executarii silite.

3) Luarea masurilor provizorii

Exista situatia in care pe parcursul solutionarii unei cauze, partile sa fie
interesate sa ceara institutiei luarea unor alte masuri provizorii decat suspendarea
punerii in executare a unui act sau suspendarea executarii silite (vezi punctul 1) si
pentru a preintampina producerea unei pagube.
Trebuie intrunite urmatoarele conditii:
a) sa existe pe rolul curtii o cerere de chemare in judecata
b) solicitarea pentru luarea unei astfel de masuri sa vina din partea unei parti
din respectiva cauza si sa aiba legatura cu aceasta
c) cererea sa fie motivata pe existenta unei nevoi urgente de a lua masura
provizorie
d) urgenta sa fie impusa de nevoia de a preintampina nevoia unui prejudiciu
cert, consistent si care nu a mai putea fi recuperat

4) Incidentele de procedura
- pot sa existe sau sa apara pe parcursul judecarii unei cauze, o serie de
situatii care sa impuna solutionarea fara a mai trece la judecarea pe fondul litigiului:
* situatia in care o parte poate sa solicite instantei de judecata sa se pronunte
asupra unei exceptii care nu ar mai presupune dezbaterea fondului. Spre exemplu,
una dintre parti poate cere instantei sa constate ca nu este competenta sa
solutioneze cauza sau ca cererea de chemare in judecata a fost facuta cu depasirea
termenelor prevazute de lege. Intr-o asemenea situatie, instanta, dupa ascultarea
partilor si a avocatului general, poate sa admita incidentul si sa respinga actiunea.
* situatiile in care o parte invoca faptul ca instanta este necompetenta sa
judece cererea sau cererea e inadmisibila.Intr-o asemnea situatie, dupa ascultarea
partilor si a avocatului general instanta poate admite incidentul si sa respinga
cererea de chemare in judecata.
* situatia in care Curtea poate solutiona cauza doar dupa parcurgerea
procedurii orale pronuntandu-se asupra inadmisibilitatii pe considerente de ordine
publica.
* situatia in care Curtea poate sa constate ca o cerere de chemare in judcata
a ramas fara obiect si nu mai este necesara continuarea judecatii fondului.