CONTRADICTORIALITATEA

Acest principiu consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt supuse
dezbaterii si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces.

Contradictioralitatea implica asadar prezenta partilor la desf cercetarii judecatoresti si a

dezbaterilor.Acest principiu presupune ca probele administrate in faza de urmarire penala si in
faza judecatii sa fie supuse discutiei partilor din proces. Contradictorialitatea impune cerina ca
nicio msur s nu fie ordonat de instan nainte ca aceasta s fie pus n discuia contradictorie
a prilor, n vederea exercitrii dreptului la aprare. De aici rezult i existena unei legturi
indisolubile ntre p.c. i principiul dreptului la aprare. Acest principiu domin ntreaga
activitate de soluionare a litigiului.

Acest principiu sintetizeaz ntregul complex de drepturi procesuale recunoscute de lege

pe seama prilor, ntre care: dreptul lor de a face cereri, de a propune i administra probe,
dreptul de a pune concluzii cu privire la problemele de fapt i de drept. Totodat, el d expresie i
obligaiilor corelative acestor drepturi, instituite de lege n sarcina instanei de judecat, i
anume: obligaia de a asculta i rezolva cererile prilor, obligaia de a da prilor cuvntul
naintea nchiderii dezbaterilor pentru a-i expune concluziile lor, obligaia de a-i fonda
hotrrea numai pe acelea dintre elementele cauzei care au fost dezbtute n contradictoriu de
ctre pri etc.

Contradictorialitatea dobndete astfel un rol creator n cadrul justiiei, fr ca aceasta s

creeze dificulti instanei n exercitarea rolului su ca factor de conducere a procesului.
ORALITATEA

Principiul oralitatii sedintei de judecata presupune ca intreaga faza de judecata se

desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu, asigura implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei,
prin receptare directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de cele prezente
in sala de judecata.
Acest principiu isi gaseste aplicarea mai ales in cadrul dezbaterilor, instana fiind
obligat s dea cuvntul prilor, pentru ca fiecare dintre ele s-i susin poziia procesual.
Acest principiu asigur contactul nemijlocit ntre judector i pri.
Cu toate acestea, unele acte procedurale, ca, de exemplu: cererea de chemare n judecat,
cererea reconven-ional, intervenia, declararea i motivarea apelului, recursului etc., n
principiu, trebuie fcute n form scris; tot aa, hotrrea judectoreasc trebuie n mod
obligatoriu s fie redactat i motivat n scris, iar susinerile verbale ale prilor i ale altor
participani se consemneaz n ncheierile de edin, depoziii de martori, concluzii scrise,
procese-verbale.
Propunerea probelor poate fi fcut i oral, iar dezbaterea lor se face tot oral (avem n
vedere audierea martorilor, explicaiile date de expert n faa instanei etc.); prile i expun oral
susinerile lor; instana pronun oral hotrrea (citind dispozitivul ei n edin public) etc.

P.o.d. nu este contrazis de faptul c legea pretinde ca susinerile orale fcute pe parcursul
desfurrii procesului s fie consemnate n scris, iar nscrisurile respective s fie depuse la
dosar; aceasta este necesar pentru ca, pe calea controlului judiciar, s devin posibil verificarea
sub toate aspectele - de legalitate i temeinicie - a hotrrii pronunate, ca i a regularitii
desfurrii ntregii proceduri judiciare. P.o.d. presupune deci mbinarea procedurii orale cu cea
scris, asigurnd, pe aceast cale, condiiile optime pentru pronunarea unor hotrri legale i
temeinice.