Cuprins:

I Riscul
I.1 Notiunea de risc
I.2 Categorii de risc
I.3 Elementele Managementului de Risc
I.4. Cuntificare risc
I.5 Abordare risc
I.6 Controlul riscului
I.7 Subscrierea riscului
I.8 Inspectia de risc

II Clase de asigurari
a)regimul juridic;
b)domeniul su ramura la care se refer;
c)tipul i natura riscurilor asigurate;
d)riscul asigurat;
e)natura raporturilor care se stabilesc ntre asigurat i asigurtor;
f)sfera de cuprindere n profil teritorial
Asigurari generale
Asigurari de viata

III. Parteneri Otto Broker

a) Parteneri Retail
b) Parteneri Corporate

IV. Dictionar de termeni standard in asigurari

I.

RISCUL

I.1. NOTIUNEA DE RISC

In fiecare zi se pot observa,in jurul nostru diferite evenimente,existenta unor riscuri de
diferite tipuri,de multe ori cu un impact foarte ridicat: accidente,dezastre naturale,crize
economice,toate presupunand grade diferite de risc,aducand pierderi importante pentru
cei implicati.
De cele mai multe ori riscurile nu pot fi prevazute si de aceea au un impact important
asupra vietii,proprietatii si pozitiei financiare a oamenilor.
Nu exista o singura definitie a riscului;fiecare categorie de activitate si-a stabilit propria
definitie a conceptului de risc.Totusi riscul a fost definit in mod traditional in termeni ce
tin mai ales de incertitudine.
Riscul este definit ca inceritudinea,probabilitatea de aparitie a unor pierderi. Acesta este
fenomenul,evenimentul,sau un grup de fenomene care,odata produse,datorita efectelor
sale,obliga
pe
asigurator
sa
plateasca
asiguratului
sau
beneficiarului
asigurarii,despagubirea sau suma asigurata.

I.2. CATEGORII DE RISCURI

Riscurile pot fi clasificate in diferite categorii si anume:

riscuri statice si dinamice

riscuri fundamentale si riscuri particulare
riscuri pure si riscuri speculative

A. Riscurile statice si riscurile dinamice.

Riscurile statice sunt acele riscuri care produc pierderi chiar daca nu apar schimbari in
economie.Daca se mentin aceleasi niveluri ale preturilor,ale productiei,ale veniturilor si
acelasi nivel de tehnologizare,tot vor exista persoane care vor suferi pierderi
financiare.Aceste pierderi apar ca urmare a unor cauze distincte de domeniul
economic,cum ar fi evenimente naturale sau nesinceritatea unor persoane.
Pierderile statice tind sa apara cu o oarecare regularitate si de aceea pot fi anticipate mai
usor.Intrucat riscurile statice pot fi prognozate,acestea pot fi supuse asigurarii,spre
deosebire de riscurile dinamice.

Riscurile dinamice sunt acele riscuri care rezulta din schimbari in economie,si anume
schimbari ale preturilor,ale capacitatii si structurii productiei,ale tehnologiei,pot duce la
pierderi financiare pentru cei implicati in economie.Desi aceste riscuri dinamice afecteaza
un numar mare de persoane,ele sunt considerate ca fiind mai greu de anticipat decat
riscurile statice,intrucat nu apar in mod regulat.

B.Riscurile fundamentale si particulare.

Riscurile fundamentale sunt riscuri care afecteaza intreaga economie sau un numar mare
de oameni sau grupuri din economie.Ca si exemple de astfel de riscuri sunt:inflatia,somajul
ciclic,razboi,uragan,cutremur,risc de terorism,toate afectand un numar mare de persoane.
Riscurile particulare.Spre deosebire de riscurile fundamentale,riscurile particulare sunt
riscuri care afecteaza numai anumite persoane si nu intrega comunitate.Ca exemple de
astfel de riscuri sunt furturi auto,incendii de locuinte,jafuri la banci,accidente de munca etc.
Distinctia dintre un risc fundamental si unul particular este importanta deoarece in cazul
unui risc fundamental guvernul tarii afectate va acorda asistenta.

C.Riscurile pure si riscurile speculative

Riscul speculativ este definit ca situatia in care este posibila fie pierderea,fie
profitul.Exemple de profituri speculative pot fi:pariuri,investitii in proprietati,pornirea unei
afaceri.
Este important sa se faca distinctia intre riscurile pure si cele speculative deoarece
asiguratorii se orienteaza mai ales asupra riscurilor pure.Cu anumite exceptii,riscurile
speculative nu sunt considerate asigurabile,in aceste cazuri,apelandu-se la alte tehnici de
protectie impotriva riscurilor.
Riscul pur este definit ca o situatie in care exista doar doua alternative:cu pierdere sau fara
pierdere.Singurele rezultate pot fi negative insemnand pierdere,sau neutre insemnand fara
pierdere.
Exemple de astfel de riscuri pot fi:riscul decesului prematur,accidente la locul de
munca,traznet sau cutremur de pamant.
Principalele 4 categorii de riscuri pure sunt:

riscul decesului premature:definit ca decesul sustinatorului financiar al unei familii

riscul venitului insuficient pe perioada pensionarii

riscul unei sanatati precare care determina capacitatea de munca scazuta cu

consecinte directe asupra nivelului veniturilor
riscul somajului poate fi cauzat de incetiniri ale ritmului de activitate la nivel de
industrie,perturbari pe piata fortei de munca

I.3.ELEMENTELE MANAGEMENTULUI DE RISC

Elementele managementului de risc sunt urmatoarele:

adoptarea unei politici fata de risc

adoptarea unei strategii referitoare la risc
abordarea riscului
controlul riscului

Adoptarea unei politici fata de risc presupune stabilirea tolerantei fata de risc,respectiv
stabilirea nivelului acceptabil al riscului.Gradul de toleranta la risc in functie de domeniu,
de zona geografica ,de la o companie la alta sau in functie de legislatie,standarde.etc.
Acest element are la baza mai multe etape si anume:
1.Stabilirea obiectivelor-aceasta etapa se bazeaza pe definirea obiectivelor care fac
obiectul riscului,respectiv al protectiei necesare fata de risc.Aceste obiective pot fi,dupa
caz,unele sau totalitatea urmatoarelor elemente:salariatii,bunurile, continuitatea activitatii,
rezultatele financiare, mediul.
2.Evaluarea riscului
3.Perceptia riscului-se refera de fapt la constientizarea riscurilor.Constientizarea riscurilor
si a efectelor acestora reprezinta primul pas,foarte important,care este determinat in
adoptarea unei anumite atitudini in abordarea riscurilor.
4.Identificarea riscurilor- presupune punerea unor probleme si gasirea raspunsurilor
corecte si complete la acestea.
5.Analiza riscului trebuie sa aiba ca punct de plecare si sa se bazeze pe definitia
riscului.Pentru analiza riscului se utilizeaza matricea riscului,asa cum este ilustrat in
desenul urmator:

I.4.CUANTIFICAREA RISCULUI

Presupune dimensionarea riscurilor,respectiv exprimarea cantitativa a acestora.

Aceasta etapa,extrem de importanta,are drept scop transformarea in cifre a tuturor
informatiilor referitoare la risc,asa incat ajungem ca toate datele disponibile de apreciere a
riscului de care dispunem sa se concretizeze intr-o evaluare valorica,respectiv cantitativa a
riscului.

I.5.ABORDAREA RISCULUI

Se bazeaza pe considerarea a doua sfere de preocupari.Astfel vom avea de a face cu:

-sfera controlului riscului,care cuprinde:

-evitarea riscurilor
-prevenirea riscurilor
-reducera riscurilor
-sfera costului riscurilor,care cuprinde:
-transferul riscurilor
-pastrarea riscurilor

I.6.CONTROLUL RISCULUI

Reprezinta scopul intregului proces.Acesta presupune evaluarea corecta a rezultatelor si

luarea deciziilor optime referitoare la risc.Prevenirea si reducerea riscului pot duce la
reducerea costurilor cu riscurile,pe langa eliminarea sau indepartarea efectelor negative ale
acestora asupra organizatiei.
Scopul controlului riscului consta in minimizarea costului total cu riscurile pe care o
organizatie le confrunta,dar in acelasi timp asigura supravietuirea financiara pe termen
lung a acesteia.Pentru a determina costul total cu riscurile unei companii,se au in
vedere:costul pierderii,de investigare a pierderii,costul legat de masurile de control al
riscului si de masurile de finantare,costurile recuperate prin masuri de finantare a riscului.
Toate masurile de control al riscului presupun anumite resurse financiare,dar sunt mai
eficiente din punct de vedere al minimizarii costului total.Astfel masurile de control pot fi
impartite in:

masuri de eliminare sau de reducere a riscului

masuri de prevenire a riscului
masuri de detectare si reducere a dimensiunilor riscului
masuri de reabilitare,restaurare si recuperare

I.7 SUBSCRIEREA RISCULUI

A. Introducerea in subscriere a riscului

Subscrierea reprezinta o serie de operatii prin care o companie de asigurari evalueaza si

clasifica categoriile de risc ale aplicantilor,astfel incat raportul dintre primele incasate si

daunele platite+cheltuieli sa defineasca profitabilitatea unei linii de business.Subscrierea nu

este o parte a activitatii de asigurare,este asigurarea propriu-zisa.
Subscrierea nu este propriu-zis o stiinta,aceasta insemnand ca ea nu beneficiaza de un
ansamblu sistematic de cunostinte de specialitate,dupa cum nu beneficiaza nici de un
sistem strict si precis de reguli care,prin aplicarea lor riguroasa,sa conduca la un rezultat
unic si sigur.Subscrierea nu se desfasoara in cadrul unui sistem bine definit,in care
subscriitorii sa aiba la dispozitie criterii standard de masurare a factorilor cu care
opereaza.Aceasta este si o stare de spirit,prin faptul ca subscriitorul abordeaza situatiile
mental.Subscriitorul trebuie sa descopere factorii particulari care deosebesc un risc dintr-o
categorie de riscuri si sa adapteze criteriile sale pentru subscrierea riscului respectiv.

B. Definirea subscrierii
Cum subscrierea este un proces complex,definirea subscrierii este de asemenea
complexa.Intr-o abordare extrem de condensata,subscrierea poate fi definita ca fiind un
proces prin care un risc este acceptat sau exclus,incluzand determinarea conditiilor care
trebuie impuse politei de asigurare.Subscrierea este totodata o procedura tehnica de
evaluare a riscului oferit de un potential asigurat.

Functiile subscrierii sunt

cunoasterea riscului
evaluarea riscului
selectia riscului
clasificarea,cuantificarea si cotarea riscului
alegerea limitelor acoperirii fiecarui risc asigurat in parte
stabilirea termenilor si conditiilor politei

I.8 INSPECTIA DE RISC

Inspectia de risc este o metoda de investigare si determinare a hazardurilor si riscului.

Aceasta are urmatoarele scopuri:de a calcula valoare potentialei daune,de a decide daca si
in ce conditii asigurarea solicitata este acceptabila,de a stabili ce conditii sunt aplicabile,de
a completa scenariul de asigurare propus,precum si de a urmari implementarea unor
eventuale imbunatatiri ale factorilor de risc.

Inspectia de risc este absolut necesara atunci cand obiectivul se asigura pentru prima
oara,pentru a controla stadiul implementarii masurilor stabilite pentru imbunatatirea
factorilor de risc,sau pentru a stabili oportunitatea incetarii sau continuarii asigurarii,etc.

In concluzie,putem afirma ca inspectia de risc are scopul de a face posibila constructia

politei in ansamblul ei,in conditii de cunoastere a elementelor legate de risc.
Prin urmare, cele prezentate mai inainte demonstreaza ca riscul apare ca un element
deosebit de important in cadrul asigurarii. Avand caracter relativ, riscul poate creste sau
descreste, iar cunoasterea probabilitatii aparitiei lui permite atat stabilirea volumului
raspunderii asumate de asigurator, cat si nivelul primelor de asigurare pe care le platesc
asiguratii.

Prin urmare, cele prezentate mai inainte demonstreaza ca riscul apare ca un element deosebit
de important in cadrul asigurarii. Avand caracter relativ, riscul poate creste sau descreste, iar
cunoasterea probabilitatii aparitiei lui permite atat stabilirea volumului raspunderii asumate de
asigurator, cat si nivelul primelor de asigurare pe care le platesc asiguratii.

II.

CLASE DE ASIGURARE

Asigurrile reprezint un domeniu vast, cunoscnd in timp o mare diversitate i dezvoltare, fapt
ce face necesar i posibil cunoaterea i clasificarea lor.n literatura de specialitate se ntlnesc
tipuri i categorii variate de asigurri, determinate de utilizarea unor diverse criterii, cele mai des
ntlnite fiind:
a)regimul juridic;
b)domeniul su ramura la care se refer;
c)tipul i natura riscurilor asigurate;
d)riscul asigurat;
e)natura raporturilor care se stabilesc ntre asigurat i asigurtor;
f)sfera de cuprindere n profil teritorial
a) Dup regimul juridic se disting dou grupe de asigurri:
-asigurri prin efectul legii (obligatorii);
-asigurri facultative (contractuale);

Asigurrile prin efectul legii sau obligatorii se caracterizeaz prin faptul c relaiile
dintre pri, drepturile i obligaiile lor sunt reglementate prin lege i nu necesit acordul de
voin al persoanelor fizice sau juridice vizate. n ara noastr, asigurrile prin efectul legii au
avut o sfer larg de cuprindere pn n 1996 cnd a intrat n vigoare noua lege a asigurrilor.
Acestea cuprindeau: asigurarea de rspundere civil auto; asigurarea cldirilor i construciilor
aparinnd persoanelor fizice; asigurarea animalelor i culturilor agricole aparinnd sectoarelor
cooperatiste; asigurarea pentru accidente a cltorilor din traficul interurban cu mijloace de
transport ale firmelor de profil.
n prezent, n Romnia, forma de asigurare obligatorie este asigurarea de rspundere civil
pentru pagube produse din accidente de autovehicule + PAD + RC. n alte ri ntlnim i alte
tipuri de asigurri obligatorii, cum ar fi asigurrile de rspundere profesional.
Asigurrile facultative sau contractuale se caracterizeaz prin faptul c au la baz un
contract ntre asigurat i asigurtor, stabilit pe baza acordului de voin al prilor. Principalele
trsturi se refer la faptul c nu pot ngloba totalitatea bunurilor sau persoanelor asigurabile,
favorizeaz selecia riscurilor, primele de asigurare sunt mai mari, iar realizarea acestor asigurri
implic eforturi i cheltuieli mai mari.
b) Dup obiectul asigurarii distingem urmtoarele categorii:

asigurri de bunuri;

asigurri de persoane;

asigurri de rspundere civil;

asigurri de interes financiar.

Asigurrile de bunuri au ca obiect diferite valori materiale, bunuri de tot felul, aparinnd
persoanelor fizice sau juridice, susceptibile de a fi distruse sau avariate de calamiti naturale sau
accidente. Astfel, principalele forme de asigurare n cadrul acestei ramuri sunt: asigurrile de
cldiri, construcii, maini, utilaje i instalaii, aparatur electronic; asigurarea complex a
gospodriilor persoanelor fizice; asigurarea animalelor, culturilor agricole; asigurarea mrfurilor,
banilor sau altor valori.

Asigurrile de persoane au ca obiect persoana fizic n sine, urmrind protecia economic a

acestora pentru cazuri de deces, invaliditate permanent din accidente, boal sau atingerea unei
anumite vrste de ctre asigurat. n cadrul acestora se disting dou drupe: asigurri de via, care
sunt n egal msur asigurri de risc i forme de economisire pe perioade ndelungate cu diverse
variante de asigurare i asigurri de persoane altele dect cele de via (pentru accidente,
cltorie, sntate), care sunt numai asigurri de risc.
Asigurrile de rspundere civil au ca obiect rspunderea unei persoane fizice sau juridice,
pentru pagubele cauzate i/sau vtmarea corporal produs unor tere persoane. Se disting n
cadrul acestora: asigurarea de rspundere civil pentru pagubele produse din accidente de
autovehicule; asigurarea de rspundere profesional; asigurarea de rspundere a transportatorului
pentru pasageri, bagajele acestora sau mrfurile transportate; asigurarea de rspundere a
constructorului; asigurarea de rspundere a chiriaului, etc.
Asigurrile de interes financiar au ca scop protecia pentru asigurarea de pierdere a profitului,
asigurarea de credite, asigurarea pentru riscul de neplat, asigurarea de fidelitate, etc.

c) Dup tipul i natura riscurilor asigurate distingem dou tipuri principale:

asigurri de via;
asigurri non-via:
Deosebirile ntre acestea este generata din natura relaiilor contractuale, durata i tipul de
risc. n principal, n cazul asigurrilor de via riscul care se asigur este decesul, iar n cazul
celor non-via, se asigur alte riscuri cu excepia riscului de deces. n ceea ce privete durata
contractului, asigurarea de via este un contract pe o durat mare (minimum 5 ani), iar
contractele de asigurri non-via sunt ncheiate pe terme scurt (de regul 1 an).
d) Dup riscul asigurat, asigurrile sunt:

 asigurri pentru riscuri cu caracter natural: inundaii, trsnete, cutremure de

pmnt, ploi toreniale, furtuni, grindin, alunecri sau prbuiri de teren, explozii,
etc.
asigurri pentru secet, grindin i inundaii la culturile agricole;
asigurri pentru boli, epizotii i accidente la animale;
asigurri contra accidentelor i avariilor la mijloacele de transport (derapri,
rsturnri, coliziuni, prbuiri de poduri i tunele);
asigurri de deces;
asigurri de rspundere civil.
e) Dup natura raporturilor care se stabilesc ntre asigurat i asigurtor, asigurrile pot fi
grupate n:
asigurri directe;
coasigurarea
asigurri indirecte.
reasigurarea
Asigurrile directe se ncheie n mod direct ntre asigurat i asigurtor, fie prin intermediul
contractului de asigurare, fie n baza legii. O form de asigurare direct este coasigurarea, n care
asiguratul ncheie contractul de asigurare cu mai multe societi de asigurare concomitent, dar n
cot parte, deoarece riscurile vizate sunt greu de asumat de ctre o singur societate de asigurare.
Asigurrile indirecte sau reasigurrile apar ca form de asigurare a asigurtorului. Prin
reasigurare, asigurtorul cedeaz unui reasigurtor o parte din rspunderile pe care i le-a asumat
prin contractul de asigurare, inclusiv primele de asigurare aferente. La producerea riscului
asigurat, reasigurtorul particip la plata despgubirii cu cot parte corespunztoare riscului
asumat.
Coasigurarea este o form de asigurare direct n care asiguratul ncheie contractul de
asigurare pt masa bunurilor asigurabile cu mai multe societi de asigurare n acelai timp dar n
cot parte. Riscurile vizate fiind greu de acoperit de o singur companie de asigurri.

Reasigurarea este o asigurare indirect, o form de asigurare a asiguratorului. Apariia ei

este motivat de creterea valorilor bunului aduse n asigurare i de cerina impusa asiguratorului
de a face faa unor riscuri de o amploare deosebit. Prin reasigurare asiguratorul cedeaz unui
reasigurator o parte din riscurile preluate n asigurare i primele de asigurare aferenta.
f) Dup sfera de cuprindere n profil teritorial, asigurrile pot fi grupate n:
asigurri interne;
asigurri externe (internaionale).
Asigurrile interne opereaz pe plan naional, promovate de societi de asigurare ce
acioneaz pe piaa intern i protejeaz bunuri, persoane i rspunderea mpotriva unor riscuri
produse n interiorul rii.
Asigurrile externe apar n legtur cu persoane, bunuri i rspundere care ies din afara
limitelor teritoriale ale rii n care se ncheie contractul de asigurare. n cazul acestor asigurri,
una din prile contractante ori beneficiarul asigurrii domiciliaz n alt ar, sau, obiectul
asigurrii ori riscul asigurat se afl, respectiv se poate produce pe teritoriul altei ri.
n vederea armonizrii legislaiei noastre la necesitatile comunitare, n Legea 32/2000
privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor la art. 3 alin. 1 se prevede c:
"Activitatea de asigurare se grupeaz n:
a) Clasele de asigurri generale;
b) asigurri generale,
a.Clasele de asigurri generale conform Legii nr.32/2000
1. Asigurri de accidente (inclusiv accidentele de munc i bolile profesionale), pentru care se
acord:
despgubiri financiare;
despgubiri n natur;
despbubiri mixte (financiare i n natur);

 despgubiri pentru vtmri corporale suferite de persoane n timpul transportului.

2. Asigurri de sntate, pentru care se acord:
despgubiri financiare;
despgubiri n natur;
despgubiri mixte (financiare i n natur).
3. Asigurri de mijloace de transport terestru (altele dect feroviare), care acoper:
daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor;
daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele dect cele cu motor.
4. Asigurri de mijloace de transport feroviar, care acoper:
daune survenite la mijloacele de transport feroviar care se deplaseaz sau transport
mrfuri ori persoane.
5. Asigurri de mijloace de transport aerian, care acoper:
daune survenite la mijloacele de transport aerian.
6. Asigurri de mijloace de transport maritim, lacustru i fluvial, care acoper:
daune survenite la mijloace de transport fluvial;
daune survenite la mijloace de transport lacustru;
daune survenite la mijloace de trasport maritim.
7. Asigurri de bunuri n tranzit, care acoper:
daune suferite de mrfuri, bagaje i alte bunuri transportate.
8. Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale, care acoper:
daune suferite de proprieti i bunuri (altele dect bunurile cuprinse n clasele 3, 4, 5,6
i 7) cauzate de:
incendiu;
explozie;
furtun;
alte fenomene naturale n afara furtunii;
energie nuclear;
9. Alte asigurri de bunuri, care acoper:
daune suferite de proprieti i bunuri (altele dect bunurile cuprinse n clasele 3, 4, 5, 6
i 7), atunci cnd aceste daune sunt cauzate de grindin sau nghe, furt, altele dect cele
prevzute la pct. 8.
10. Asigurri de rspundere civil pentru autovehicule, care acoper:
daune care rezult din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv rspunderea
transportatorului).
11. Asigurri de rspundere civil pentru mijloace de transport aerian, care acoper:
daune care rezult din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv rspunderea
transportatorului).

12. Asigurri de rspundere civil pentru mijloace de transport maritim, lacustru i fluvial,
care acoper:
daune care rezult din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru i fluvial
(inclusiv rspunderea transportatorului).
13. Asigurri de rspundere civil general, care acoper :
daune din prejudicii produse terilor, altele dect cele menionate la pct. 10, 11 i 12.
14. Asigurri de credite care acoper urmtoarele riscuri:
insolvabilitate;
credit de export;
vnzare n rate;
credit ipotecar;
credit agricol.
15. Asigurri de garanii pentru:
garanii directe;
garanii indirecte.
16. Asigurri de pierderi financiare, care acoper:
riscuri de omaj;
insuficiena veniturilor;
pierderi datorate condiiilor meteorologice nafavorabile;
nerealizarea beneficiilor;
riscurile aferente cheltuielilor curente;
cheltuieli comerciale neprevzute;
deprecierea valorii de pia;
pierderile de rent sau alte venituri similare;
pierderile comerciale indirecte, altele dect cele menionate anterior;
pierderile financiare necomerciale;
alte pierderi financiare, conform clauzelor contractului de asigurare.
17. Asigurri de protecie juridic, care acoper cheltuielile cu procedura judiciar i alte
cheltuieli, cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedur civil sau penal,
aprarea ori reprezentarea asiguratului ntr-o procedur penal, administrativ sau mpotriva unei
reclamaii ndreptate mpotriva acestuia.
b. Clasele de asigurri de via conform Legii nr.32/2000

Asigurri de via, anuiti i asigurri de via suplimentare

asigurri de via pe termen limitat;

asigurri de via pe termen nelimitat;
asigurarea mixt de via;

 asigurarea mixt redus;

asigurarea de studii;
asigurarea pentru ipotec

Asigurri de cstorie, asigurri de natere;

asigurarea de tip zestre;

Asigurri de via i anuiti care sunt legate de fonduri de investiii;

asigurarea de rent;
asigurri de via de tip pensie;
asigurri de via de tip investiie.

Asigurri permanente de sntate.