Toate raspunsurile

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

EXPERTIZA CONTABILA, AUDIT, EVALUARE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare si de etica in profesia contabila.

Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor
membrilor si autoritate impune acestor profesioniti contabili sa aib caliti eseniale, cum
sunt:
- tiin, competenta i contiina;
- independenta de spirit i dezinteres material;
- moralitate, probitate i demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i
ndeosebi:
a) sa i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar i cunotinele de cultura
generala, singurele capabile sa-i ntreasc discernmntul;
b) sa acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toata atenia i timpul necesar pentru a-i
fundamenta o opinie personala, nainte de a face propuneri;
c) sa i exprime opinia fr nici o reinere fata de dorina, chiar ascunsa, a celui ce l consulta i
sa se pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i, daca e nevoie, rezervele necesare
asupra valorii ipotezelor i concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea sa i exercite libertatea de
gndire sau de a fi supus ngrdirii ndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa i gseasc manifestarea deplina n exercitarea
profesiei i n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de
Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n
interes public. Aadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a
satisface nevoile unui client sau unui angajator individual

2. Definiti conceptul de profesie contabila.

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatilor (serviciilor) care
presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza),
precum si organismele lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.

In toate statele member UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate
fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare
si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista principalelor activitati/servicii
care compun profesia contabila este urmatoarea:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
3. Audit- statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Mamagement financiar- contabil
6. Servicii fiscale
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public,
contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari,
insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in
investitii etc.
Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot limita aria
de practica profesionala a profesionistilor contabili.
Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente
proprii sau prin externalizare.

4. Categorii de profesionisti contabili.

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
dependenti, cu statut de angajati;
independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia
pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei- jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca
furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante
pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

5. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului
public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc
in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
Educatia: asigurarea unei- dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
Etica: comportamentul- deontologic al membrilor lor;
Calitatea: certificarea serviciilor oferite- de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:

- adoptarea de standard profesionale, tehnice;

- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a- utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.

6. Aria de aplicabiliate si calitatea reglementarii in profesia contabila.

De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
1. Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
2. Cerintele referitoare la educatia continua;
3. Monitorizarea comportamentului profesionistilor- contabili;
4. Standardele profesionale si etice pe care profesionistii- contabili trebuie sa le respecte;
5. Sistemele si procedurile disciplinare in- cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc
cerintele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru
membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua
conformitatea membrilor cu cele mai bune practici
Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:
Proportionala
Transparenta
Sa nu fie impotriva competitiei
Nediscriminatorie
Precisa
segmentata in functie de tinta sa
implementata consecvent si just
supusa unei- examinari periodice.

7. Modaliati de implementare a reglementarii.

Sunt trei modaliatti de implemenatare a reglementarii:
1. Autoreglementarea, specifica economiilor- liberale: organismul profesional este recunoscut de
guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externa: profesia- este reglememntata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a
delegate sarcini de reglementare;
3. Coreglementarea:reprezinta o combinare intre- autoreglementare si reglemenatrea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare si sa nu concureze.
Modaliatati de combinare a autoreglementarii cu reglemenatrea externa:
1. Autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o- agentie independenta; in acest
caz supravegherea este complementara reglementarii si o intareste;
2. O combinatie in care organismul profesional- este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementarii, iar guvernul sau o agentie independent, pentru alte aspecte.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel European.

Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva
2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel
mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil
si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile component ale profesiei contabile
incluiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au studii universitare,
un stagiu practice de cel putin 3 ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini.
Reglementarea speciala
Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar. Serviciile de audit
statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,
inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a. Principalele
prevederi sunt:

 Condiile de autorizare si de retragere- a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit

statutar. Conditiite de autorizare sunt : sa aiba studii universitare relevante sau un nivel
echivalent; sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de profesionist contabil; sa fi efectuat un
stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani; sa fi promovat un examen de competenta
profesionala.
Conditiile speciale- privind independent auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile.
Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra- activitatii de audit statutar si a auditorilor
statutari.

9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate
de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul
contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare
sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt
utilizate de cei care formeaza publicul .

10. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si
mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul
capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare,
adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicati in toate
domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni
individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati
din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structuri ei asista
guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor
fianciare etc.

11. Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a
intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor
membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si
alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba
inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si
informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra
unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
12. Necesitatea unor organisme profesionale puternice.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea
pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de
vedere a trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism
profesional: educatia, etica si control de calitate.
Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie potejate de o eventuala
incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protective este asigurata atunci cand
organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor
contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili., masuri
eficiente de etica si deontologie profesionala.
13. Criterii de recunoastere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism
national al profesiei contabile trebuie:
Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
Membrii sa fie profesionisti contabili;
Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica,
disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile
traditionale efectuate de profesionistii contabili;
Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivele sale.

14. Despre IFAC

Federatia internationala a contabililor.
S-a infiintat in 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de state ca raspuns la provocarile
perioadei : sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai
complexe, furnizarea unei directii si unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din
intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In present IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organism membre si asociate din
118 state reprezentand 2.5 milione de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in
industrie si comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este o organizatie globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si
specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informatiei,
insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea
economiilor international prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta calitate.
Pentru a devein membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie:
Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism national
profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie;
Sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;.
Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii;
Sa fie solvabile financiar si operational;
Sa aiba structura operational interna- care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.
Profesia contabila in Romania este repezentata la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 si
CAFR membru asociat din 2005.

15. Organisme si grupari regionale profesionale

Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o regiune in
fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata
organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea
dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective. Pentru a fi recunoscuta de IFAC
organizatia regional trebuie sa demonstreze ca:
va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective si se va asigura
ca sunt promovate in regiune prin intermediul propriilor organisme membre;
are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea profesiei contabile in regiune;
sa fie infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar cat si tehnic, a functionat pe o
perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si fianciare
necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;
contine dj un numar suficient de organisme contabile care sunt dj membre ale IFAC.
Gruparile regionale repezinta asocierea mai multor organism profesionale din tarile aceleasi
regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC o grupare regionala trebuie sa demonstreze ca:
exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta;
gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
zona de acoperire de grupare are o marime- suficienta cu potential pentru un numar
semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potential sa indeplinesca eventual criteriile
pentru recunosterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii
acestei recunosteri.
Gruparile regionale recunoscute nu au drept de a participa la intalnirile Consiliului de
Administratie al IFAC, doar cu invitatie speciala si intr-un anumit scop.

16. Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
1. La nivelul de contract
2. La nivelul firmei

3. La nivelul organismului- profesional

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:

Resurse interne folosirea de inspector angajati de organismul professional
Resurse externe ca de exemplu:
- contractanti folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
- sistem de control de catre terti
- contractarea lucrarilor in afara societatilor organismul professional externalizeaza controalele
unei terte parti;
- combinarea celor de mai sus;
- abordare bilaterala sau regionala.
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate.

17. Standardele international de educatie si rolul organismelor profesionale.

Standardele international de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele
esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare astfel incat acestea sa
fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga. Avand in vedere marea diversitate de culturi,
limbi, sisteme educationale, juridicie si sociale din tarile din care fac parte organismele membre
IFAC, este la latitudinea fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de
precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele esentiale
prevazute in Standardele Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri de documente:
1. Standarde intrenationale de educatie pentru- profesionistii contabili;
2. Indrumarile internationale de educatie pentru- profesionistii contabili;
3. Documentele internationale de educatie pentru- profesionistii contabili.

Standardele internationale de educatie pentru profesionistii contabili:

o Stabilesc standard de buna practica general- acceptate in educatie si dezvoltare pentru
profesionistii contabili;
o Exprima reperele pe care organismele member trebuie sa le atinga in pregatirea si dezvoltarea
continua a profesionistilor contabili;
o Stabilesc elemente- esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul
scontat pentru castigarea recunosterii, acceptarii si aplicarii internationale;
o Furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea- reglementarilor locale cu privire la buna
practica in general.
Principalele obligatii ale organismelor profesionale member IFAC in legatura cu standardele
international de educatie sunt:
o Sa depuna cele mai sustinute eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului
si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza aceste standarde;
o Sa depuna- eforturi pt implementarea acestor standarde sau a cerintelor nationale de educatie si
dezvoltare care incorporeaza standardele;
o Sa aduca la cunostinata membrilor toate standardele international de educatie emise de IFAC.

18. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

La nivelul misiunii
La nivelul firmei
La nivelul organismului professional
Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si proceduri care
sa faca referiri la:
Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;

 Cerintele etice - stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal a cerintelor
etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialiatea,
profesionalismul si independenta;
Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;
Resursele umane politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei,
capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;
Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicile cu- privire la sistemul de control al
calitatii sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate.

Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:

Existenta unui program obligatoriu de- examinare si asigurare a calitatii;
Depunerea celor mai sustinute eforturi- pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze
prevederile standardelor internationale de calitate.

19. Standaredele international de etica si rolul organismelor profesionale.

Consiliul pentru standardele internationale de etica din cadrul IFAC a emis Codul etic al
profesionistilor contabili care curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte
prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile
fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si creeaza un cadru conceptual
si indrumari pentru aplicarea acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:
Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in
codul etic IFAC;
Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele
membre trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-i convinga
pe cei responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC.

20. Standardele international de contabilitate si rolul organismelor profesionale.

IFAC prin consiliul pentru standardele international de contabiliate pentru sectorul public emite
standardele international de contabilitate pentru sectorul public, iar consiliul pentru standarde
internationale de contabilitate emite standardele internationale de raportare financiara IFRS.
Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa urmareasca:
Incorporarea cerintelor standardelor international de contabilitate pentru sectorul public in
cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, sau daca responsabilitatea elaborarii
cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor
responsabili sa se conformeze acestor standarde;
Asistenta la implementarea standardelor internationale de contabilitate in sectorul public sau
altor standard care incorporeaza aceste standarde;
Incorprarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate, sau daca
responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti,
convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde;
Asistenta la implementarea IFRS-urilor sai altor standard care incorporeaza aceste standarde.

21. Standardele international de audit si rolul organismelor profesionale.

Consiliul pentru standard international de audit si asigurari al IFAC emite urmatoarele standarde:
Standarde internationale de audit;
Standarde internationale pentru misiunile de examinare;
Standarde internationale pentru serviciile conexe.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt:

Incorprarea cerintelor standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul
pentru standarde internationale de audit si asigurari in standardele nationale, sau daca
responsabilitatea elaborarii standardelor nationale revine guvernului sau altor terti, convingerea
acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde si documente;
Asistenta la implementarea standardelor sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde
si documente.

 Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si complete
a standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde
internationale de audit si asigurari.

22. Unicitatea si unitatea profesiei contabile

Unitatea presupune unitatea profesiei contabile si a serviciilor care pot fi oferite de membrii
organismului profesional potrivit DDP.
Unicitatea presupune caracterul unic prin asumarea unei responsabilitati a organismului
profesional fata de public.

23. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce
reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de
comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la conditiile
de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod
deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
Da autoritate serviciilor furnizate de profesionalistii contablili; beneficiarii serviciilor furnizate
de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde
si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative
din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude, coruptii.
Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite
prin codul etic IFAC:
Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili;
Fie prin adoptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;
Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite
prin codul etic IFAC.

24. Principiile fundamenale ale eticii in profesia contabila.

Un profesionist contabil trebuie s respecte urmtoarele principia fundamentale:
(a) Integritate - un profesionist contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale
si de afaceri.
(b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s permit
prejudectilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite s intervin n
rationamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenta profesional si prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanent de asi mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din
practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii
profesionale.
(d) Confidentialitate - Un profesionist contabil trebuie s respecte confidentialitatea informatiilor
dobndite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie s divulge astfel de
informatii unei terte prti fr o autorizatie specific, cu exceptia cazului n care exist un drept
sau o obligatie legal sau profesional de a dezvlui aceste informatii. Informatiile confidentiale
obtinute n cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal
al profesionistului contabil sau al unor terte prti.
(e) Comportament profesional - Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor si
normelor relevante si ar trebui s evite orice actiune ce poate discredita aceast profesie.
(f) Respectul fat de normele tehnice si profesionale - Profesionistul contabil trebuie sa-si
ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau
patronului n msura n care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul
liberprofesionistilor contabili, cu independenta.
n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB,
C.E.C.C.A.R., CAFR si legislatia relevanta.
g) Independenta - Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc
manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a
dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp

25. Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza

publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si
corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie
afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea
deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si
regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n
interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a
satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionnd n interes public, un
profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.

 Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori,
angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se
bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere
publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor
deservite de profesionistul contabil

26. Integritatea in profesia contabila.

Principiul integrittii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti
n relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzactii corecte si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte
informatii cnd apreciaz c acestea:
- contin o declaratie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful dac el furnizeaz un raport
modificat pentru a respecta cerintele paragrafului.

27. Obiectivitatea in profesia contabila.

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impartial, far prejudecati, sa nu
se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natur a
determina un tert sa puna la indoial obiectivitatea acestuia.

Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si

compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite
a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situatii n care obiectivitatea i este afectat. Este
imposibil ca toate aceste situatii s fie definite si descrise.
Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si

demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionistii contabili realizeaz
rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti
profesionisti contabili angajati ntocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa
serviciile de audit intern si servesc n diferite functii financiare de conducere din industrie,
comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregtesc si
instruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat,
profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin
obiectivitatea n rationamentul profesional.
n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor
etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori:
a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le
pot diminua obiectivitatea.
b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste
posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa
afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa
ncalce obiectivitatea.
d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile si-au nsusit principiul obiectivittii.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese,
spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra
rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz.

28. Confidentialitatea in profesia contabila.

Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara
autorizatie scris, in afar de cazurile cnd obIigatia divulgarii este prevazuta prin lege sau
norme reglementare.
Principiul confidentialittii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la:
a) dezvluirea de informatii confidentiale n afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a
unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului n care a fost autorizat n mod special
s fac public o anumit informatie sau dac exist o obligatie legal sau profesional de a face
publice acele informatii.

(b) folosirea informatiilor confidentiale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n

avantajul personal sau n avantajul unei terte prti.
un profesionist contabil trebuie s respecte- ntotdeauna confidentialitatea, chiar si ntr-un
mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie constient de posibilitatea unor scurgeri de
informatii, n special n situatii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau
cu un afin.
un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s- mentin confidentialitatea n prezentarea de
informatii ctre un posibil client sau angajator.
un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s ia n- considerare mentinerea
confidentialittii n cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare.
un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru- a se asigura c personalul aflat sub
controlul su si persoanele care i furnizeaz consultant sau asistent respect principiul
confidentialittii.
obligatia de confidentialitate continu si dup- ncheierea relatiei dintre profesionistul contabil
si client sau angajator. Cnd profesionistul contabil schimb organizatia angajatoare sau obtine
un nou client el are dreptul s utilizeze experienta anterioar. profesionistul contabil nu ar trebui,
totusi, s foloseasc sau s divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie
profesional sau de afaceri.
n urmtoarele- situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati s divulge informatii
confidentiale:
atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator;
atunci cnd divulgarea este autorizat prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau
alte probe n cursul unor proceduri judiciare; si
pentru a aduce la cunostinta autorittilor publice n msur eventuale nclcri ale legii.
atunci cnd exist o obligatie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este
interzis prin lege:
pentru a se conforma controlului calittii unui corp membru sau al organismului profesional;
pentru a rspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui
organism normalizator.
pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor
judiciare;
pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.

Atunci cnd profesionistul contabil a determinat c informatia confidential poate fi divulgat,

trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:
dac interesele tuturor prtilor, inclusiv ale tertelor prti ale- cror interese ar putea fi afectate, ar
fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil s
divulge informatii;
dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dac- pot fi sustinute cu dovezi, n
msura n care acest lucru este posibil; cnd situatia implic fapte sau opinii nefondate, trebuie s
se recurg la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie
fcut, dac este disponibil;
ce tip de comunicare este preconizat si cui- i se adreseaz; mai exact, profesionistul contabil
trebuie s fie convins c prtile crora li se adreseaz comunicarea sunt destinatarii adecvati si c
au responsabilitatea s reactioneze ca atare.

29. Compententa in profesia contabila.

Competenta profesionala are dou componente de baz:
obtinerea;
mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel
de cunostinte si de competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau ale
angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica
profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Dobndirea cere:
inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica;
practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in
contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);

 adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor

profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in
sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu
are formatia sau sau experiena necesar.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al
competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

30. Profesionalismul in profesia contabila.

- Profesionalism - Comportamentul profesional
Profesionistul contabil trebuie s actioneze intr-o manier conform cu buna reputatie a profesiei
si s se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se
abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor
responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai
profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.
Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija
si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele
de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei
trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
IFAC (de ex.- Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde- kInternationale de Contabilitate
Ministerul Finantelor Publice
C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
31. Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale.
Profesionistul contabil trebuie sa-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu
normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grija

i abilitate instruciunile clientului sau patronului n msura n care sunt compatibile cu cerinele
de integritate, obiectivitate i, n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independenta (dup
cum se va vedea n Seciunea 290 de mai jos). n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor
profesionale i tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR i legislaia relevanta.

32. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.

Standardele profesionale aplicabile:
Standardul profesional nr.21 Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea i prezentarea
situaiilor financiare.
Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilitii, intocmirea i prezentarea
situaiilor financiare.
Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor n societile comerciale.
Standardul profesional nr.32 Misiunea experilor contabili pentru fuziuni i divizri.
Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a ntreprinderii.
Standardul profesional nr.39Misiunea de consultan pentru crearea ntreprinderilor.
Ghidul experilor contabili i al contabililor autorizai n activitatea de prevenire i combatere a
splrii banilor.

33. Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din Romania?
a) stabi1este directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si
de contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului ExperiIor Contabili si
Contabililor Autorizati, modificrile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si
de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etic si profesionala a experilor
contabili si a contabililor autorizati;
c) aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si
Contabililor Autorizati;

d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege si revoc membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati i ai comisiei de cenzori a acestuia;
f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare;
g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor
Corpului Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la
propunerea comisiei superioare de disciphina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina
nationala poate fi facut la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de
zile de la data instiintrii oficiale. Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive.
h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizali;
i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei superioare de disciplina
j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta

34. Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si

tragere la raspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
35. Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de pregatire
teoretica si practica necesar.
Accesul la profesia de expert contabil se face pe baza de examen de admitere, la care sa se obtina
cel putin media 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de 3 ani si
sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candidatii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
a) au capacitate de exercitiu deplina.
b) au studii economice superioare , cu diploma recunoscuta de Ministerul Educiei i Cercetrii;

c) nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de

gestiune si de administrare a societtilor comerciale.
d) au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

36. Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?

In art. 19 din 0G. 65/1995 sunt enumerate urmtoarele atributii:
a) organizeaz concursul de admitere, organizcaza efectuarea stagiului, organizeaza sustinerea
examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat,
elaboreaza: programele de concurs, in vederea accesului la profesie, reglernentarile privind
stagiul si examenul de aptitudini care se avizeaza de M. F., urmarindu-se armonizarea cu
prevederile Directivelor Europene in domeniu.
b) Organizeaz evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor comerciale
de profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului.
c) Asigur buna desfaurare a activitatii experti1or contabili si a contabililor autorizati.
d) Elaboreaz si public normele privind activitatea profesionala si conduita expertilor contabili
si a contabililor autorizati, elaboreaza ghidurile profesionale in domeniul financiar contabil.
e) Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea
societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora.
f) Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si a contabililor
autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate in diverse forme, astfel incat la
acestea sa aiba acces toti membri activi.
g) Apara prestigiul si independenta profesional a membrilor si in raporturile cu autorittile
publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din
strainatate.
h) Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din straintate.
i) Editeaz publicatii de specialitate.
j) Alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

37. Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?

Sursele de finantare ale CECCAR:

Taxa de inscriere la examenul de EC si CA
Taxa de inscriere in tabloul Corpului
Cotizatii anuale asupra veniturilor
Donatii, vanzari de publicatii proprii
Alte venituri

38. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni membra a

Corpului?
Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil
Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea
actiunilor sau a partiloe sociale
Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii
experti contabili
Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.

39. In ce consta diferenta intre expertul contabil si economistul salariat? Dar cea dintre
contabilul autorizat si contabilul salariat?
Prima situatie
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994,
avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere
a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a
celorlalte component a situatiilor financiare.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei

postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii,
marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent
fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un
onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.
A doua situatie
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994
i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor
financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent,
nesalarizat de o entitate economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia
individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile.
De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,
putnd fi stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil,
contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De
asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri
anevoioase.

40. Care sunt lucrarile ce pot fi executate de expertii contabili?

Conform ROF ( VA FI ACTUALIZAT LA CONFERINTA NATIONALA)
a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:
acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii,
a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin
buget, in baza si cu respectarea normelor generale.
b. Efectuarea de analize economico-financiare:
analiza structurilor financiare;

 analiza gestiunii fimanciare si a rentabilitatii capitalului investit;

tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
sistem de credit leasing, factoring etc.;
determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii.
c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca:
diagnostic-financiar;
cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
audit si certificarea bilantului contabil.
d. Efectuarea de evaluari patrimoniale:
evaluari de bunuri si active patrimoniale;
evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la
cererea celor interesati;
evaluari de elemente intangibile.
e. Efectuarea de expertize contabile:
amiabile (la cerere);
contabil-judiciare;
arbitraje n cauze civile;
expertize de gestiune.
f. Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:

 ntocmirea de situaii periodice;

consolidarea conturilor i bilanului;
ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung.
g.Executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca:
studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
asisten n probleme de T.V.A. i impozite;
fiscalitate imobiliar;
asisten n aplicarea tarifului vamal;
asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor.
h. Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic;
organigrame, structuri, definiri de funcii;
legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor;
analiza i organizarea fluxului informaional;
formarea profesional continu;
contribuii la protecia patrimoniului unitii;
mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;
alegerea softurilor necesare.

41. Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial)?
Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate
juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi
poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare.
La nivel central:
- Organe de decizie:
o Conferinta Nationala
o Consiliul Superior
o Biroul Permament
o Presedintele Corpului
- Organe de executie:
o Directorul general
o Departamente
La nivel de filiala:
- Organe de decizie:
o Adunarea generala
o Consiliul filialei
o Biroul Permament
o Presedintele filialei

Organe de executie:

o Directorul executiv
o Sectoare

LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ)
Conferina Naional

Organe de execuie
Secretariatul General

Consiliul Superior
Biroul permanent

Sectoare

Preedintele Corpului
Seciuni, comisii

i departamente

LA NIVEL DE FILIAL
Adunarea General

Secretariatul filialei

Consiliul filialei
Biroul Permanent

Sectoare

Preedintele filialei
Seciuni

42. In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impozitelor si returnarile detaxe si impozite a facut din profesia contabila un centru
natural de expertiza. Profesia contabila este in present principalul furnizor de servicii fiscalitate.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca
partecomponenta a profesiei contabile acopera o arie larga de servicii: conformarea la regulile
fiscale, planificarea si consultantafiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii
legate de impozitarea corporatiilor.Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa
se conformeze efficient la cerintele de raportare sis a isi minimizezeimpozitele viitoare printr-o
planificare corespunzatoare.

43. Modalitti de organizare a ptofesiei contabile:

Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor
profesionisti contabili sau print-o lege.Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme
ale profesiei contabile.la nivel european exista 2 moduri de abordare acalificarii profesionale:sistemul de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala.
44. Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional
-Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul,
condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului.
-Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care asigura continuitatea gandirii si ajuta
la consolidarea cunostintelor si experientei membrilor.
Abordeaza urmatoarele domenii:Apartenenta ca membru;Educatie si
training;Parteatehnica;Disciplina;Audit;Comitetul de numire pe posturi;Comitetul de
remunerare.
Consiliul numeste o persoana pt responabilitatea de management (director executiv),
Membri,Personal angajat,Voluntarii.
-Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: Conferina naional a experilor contabili i
contabililor autorizai, Consiliulsuperior al Corpului i Biroul permanent al Consiliului superior.
-La filiale: - Adunarea generala Director Executiv; Consiliul Filialei Hotarare,
Disciplina;Biroul permanent- Decizii, arbitraj.
- Cenzori alesi

45. Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de

cunostinte se va schimba in modconstant si conditiile locale vor determina, de asemenea,
modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare.
Programul trebuie sacontina urmatoarele domenii vaste:

Contabilitate, finante si cunostinte aferente:

- contabilitate si audit financiar;
- contabilitate si control de gestiune;
- impozitare;
- drept comercial;
- audit si asigurare;
- finante si management financiar;
- valori si etica profesionala.

Cunostinte de organizare si afaceri:

- economie;
- mediul de afaceri;
- etica in afaceri;
- piete financiare;
- metode cantitative;
- comportamentul organizational;
- management si decizii strategice;
- marketing;
- afaceri internationale si globalizare.
Cunostinte si competente IT ( tehnologia informatiei):
- cunostinte generale IT;
- cunostinte de control IT;
- competente de control IT;

- competente de utilizator IT.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare pentru
contabilii profesionisti, inclusiv:
- abilitati intelectuale;
- abilitati tehnice si functionale;
- abilitati personale;
- relatii interpersonale si comunicare;
- abilitati de management de organizare si afaceri.
Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor
profesionale, etice si a atitudinii inceea ce priveste profesia. Organismul profesional al
contabilitatii este responsabil de a garanta ca membrii inteleg principiile de etica profesionala pe
care trebuie sa le respecte ca profesionisti contabili.
Programul de educatie trebuie sa duca la un angajament in ceea ce priveste:
- interesul public si responsabilitatile sociale;
- perfectionarea continua si invatarea de durata;
- increderea, responsabilitatea, oportunitatea, politetea si respectul;
- legile si regulamentele.
Aceste valori, etica si atitudinile pot fi dezvoltate la locul de munca, in sala de curs si in cadrul
programelor de educatieale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu in
formare si fiecare tara adopta abordari diferite.
46. Ce intelegeti prin audit in general ; dar prin audit financiar; dar prin audir statutar?
-Audit general = examinarea profesionala a unei informatii, efectuata de o persoana competenta
si independenta in scopul emiteriiunei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de
calitate;:standard, norma sau reglementare.
-Audit financiar = orice interventie cu character de control, analiza,verificare,cercetare sau studio
in contabilitatea unei entitati,efectuata de un profesionist contabil competent si independent, daca
celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite.
-Audit statutar = examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiareale unei entitati in ansamblul lor, in scopul emiterii unei

opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela,clara si completa a

situatiei financiare si a performantelor financiare , prin raportarea la standardele nationale sau
internationale deaudit.

47.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?

Protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurari referitoare la:
-acuratetea situatiilor financiare, continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei, existenta sau
inexistenta unei fraude, respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale,
comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.

48.Ce este auditul intern?

Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei adaptabilitatii si modului
de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control intern al
entitatii. Controlul intern constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc pentru realizarea a
obiectivului auditului statutar.

49.Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?

Auditul intern si cel statutar sunt activitati complementare, in care sunt antrenati profesionistii
contabili.Deosebirile esentiale sunt urmatoarele:
Statutul - Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un
prestator de servicii independent juridic de intreprindere
Beneficiarii auditului: Auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii (manageri,
directia generala), iar auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor
utilizatorilor.
Obiectivele auditului: Obiectivul aud.intern este sa aprecieze bunul control asupra activ.
interprinderii sis a recomande masuri pentru imbunatatire, obiectivul aud. statutar il constituie
certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si
rezultatelor int

50 Cum definii expertiza contabil? Dar expertiza contabil judiciar?

Expertizele contabile sunt mijloace de prob utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesit
cunotine de strict specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea prilor n fazele de
instrumentare i de judecat ale unor cauze civile i/sau comerciale, ataate sau nu unui process
penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt
extrajudiciare.
Expertiza contabil este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuat numai de ctre
persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza
la zi, n Tabloul experilor contabili, actualizat anual de ctre Corpul Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR).

51 Ce trebuie s cuprind dosarul de lucru al expertului contabil n ceea ce privete

documentarea expertizelor contabile?
Dosarul de lucru al expertului contabil, n ceea ce privete documentarea expertizelor contabile,
trebuie s cuprind, dup caz:
(i) ncheierea de edin (n cauze civile), ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n
cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea
misiunii;
(iii) Eventuala coresponden, rspunsurile la ntrebri suplimentare sau suplimentele de
expertiz contabil solicitate de organele n drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate n timpul efecturii expertizei
contabile, cum ar fi note scrise n urma unor interviuri sau declaraii verbale, necesare fie
redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetului de timp i decontrii lucrrilor
de expertiz contabil cu beneficiarii acestora.

52 Care sunt elementele menionate de instan n ncheierea de edin a unei cauze civile
cu privire la numirea unui expert contabil n vederea efecturii unei expertize judiciare?

Instanele de drept civil, atunci cnd consider necesar s cunoasc prerea unor experi
contabili, pot numi, la cererea prilor sau din oficiu, unul sau trei experi contabili prin ncheiere
de edin, care trebuie s cuprind:

1. numele expertului contabil sau experilor contabili numit(i) din oficiu sau la cererea
prilor n proces;
2. obiectivele (ntrebrile, punctele) la care expertul contabil sau experii contabili
numit(i) trebuie s rspund. Obiectivele expertizei contabile trebuie s fie formulate de instan
concis, fr echivoc i fr a se solicita expertului contabil sau experilor contabili numit(i) s se
pronune asupra ncadrrilor legale ale faptelor supuse judecii;
3. termenul n care trebuie s se efectueze expertiza contabil, inndu-se seama de faptul
c raportul de expertiz contabil trebuie depus la instana care a dispus-o cu cinci zile nainte de
termenul de judecat. Dac termenul iniial fixat de instan pentru depunerea expertizei
contabile judiciare este considerat de ctre expertul contabil sau experii contabili numit(i) ca
fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) ndreptit(i) s solicite instanei un termen
adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau experilor contabili numit(i), care trebuie s fie
remuneratorie. Dac expertul contabil sau experii contabili numit(i) pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare consider onorariul stabilit de instan neremuneratoriu, el (ei) este (sunt)
ndreptit(i) s solicite instanei mrirea acestuia.
53 Care este coninutul Capitolului II al Raportului de expertiz contabil?
Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a
surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie
sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri
ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza
evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul
contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc
conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in
considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa
mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie
prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar
ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este

recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in

textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un
paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe
care o sustine.

54 Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele
elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i
ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.
Opinia defavorabil
O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se
poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment
linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de
., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate
trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil.
lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent,
situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie
200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt
conforme cu prevederile legale i statutare.
Imposibilitatea exprimrii unei opinii
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea
direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre
direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra
conturilor anuale.
Opinia cu rezerve

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful

opiniei se formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost
desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale
societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac
noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel
poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i
pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i
statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n
situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de
amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui
amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice
la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i
pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor
menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru
exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Opinia fr rezerve
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer,
n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie
200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis
la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.
Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al
crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o
manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului;
aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta
nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia
auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.

Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:

Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra
notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n
utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese;
societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridicoadministrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate,
n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru
acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor
financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate
aspectele lor semnificative.
Exizt 4 tipuri de opinie:
-

opinia fr rezerve;
opinia cu rezerve;
opinia defavorabil;
imposibilitatea de a exprima o opinie.

55 Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
- rata de actualizare de capitalizare
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului
economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE - DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:

Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatrii
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii
capitalurilor care finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil);
- profitul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evalurile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de ntreprindere.
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la
o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit
ulterior.

56 Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil
pentru determinarea capacitii beneficiare.
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs
valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de
amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala
fie standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in
munca si protecia sociala;

D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri
care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.

57 Prezentati 10 proceduri (diligente) folosite n auditarea stocurilor la o ntreprindere

industrial

Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu,
indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.Asiatare
la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite.
Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii.
Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor
sau prin sondaj.
Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate
in conturi la sfarsitul anului.
Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar
fizic anual.
Identificati, exhaustiv, toate localizarile de stocuri; identificati daca exista stocuri la
terti si procedati la circularizarea acestora.
Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii apartin
acesteia.
Pentru activitatile de productie, apreciati stocurile in curs; daca sunt semnificative,
includeti-le in sondajele prevazute in continuare.
Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntativa cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Metodele curent folosite
sunt FIFO si CMUP .Metosa LIFO poate fi folosita, dar este intersiza de standardele
internationale .

Daca a fost schimbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va

verifica daca s-au facut mentiuni in anexe.

58 Prezentai 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizrilor corporale.

Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .

Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele

contabile.

Identificarea achizitiilor exercitiului;

Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei;

Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea

in activ in exercitiul respectiv;

Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara

activului , ca valoarea achizitiei a fost bine determinata;

Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe

recuperabile, cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului,
comisioane, onorarii.

Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru

imobilizarile de valori importante;

Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari,

identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii;

Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.

59 Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,

- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa
ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

60 Ce trebuie s conin Capitolul I al raportului de expertiz contabil (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume,
domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de
sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea
partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul
expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu,
numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba
expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata
expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau
ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din
contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte
termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize
contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai
fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

61 . Tehnica sondajului n audit.

innd seama de numrul de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate
verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elementele probante pe
un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri
dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i
extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica
sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi
diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun
(de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele
efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea
dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul
nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o
extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime.
Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i
de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase
privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:

62. Tehnica observrii fizice.

Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns
ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului
respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc.
trebuie verificate prin alte tehnici.

Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv

asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii
de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se
situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea
faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se
situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a
controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se
situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
63 Faze i etape n executarea unei misiuni de audit, de baz.
Rspuns:
Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n
succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de
Audit, se prezint astfel:
Faze
Faza iniial
Faza executrii
lucrrilor

Faza final

Etape
-

acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor

de audit

orientarea i planificarea auditului

aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situaiilor financiare
evenimente posterioare nchiderii exerciiului
utilizarea lucrrilor altor profesioniti
alte lucrri necesare nchiderii
raportul de audit
documentarea lucrrilor de audit

64 . Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i
sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare
i a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon

poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea
situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net
de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale,
n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i
probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a
determina domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni
din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin
stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor
servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general,
inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile
constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac
intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
- orientarea mai bun i planificarea misiunii;
- evitarea lucrrilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii
(misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau
inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a
descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie
fr rezerve.
Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de
semnificaie:
- existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
- evoluia important de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea
influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

Pragul de semnificatie: depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in

imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai
degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia
trebuie sa o aiba pentru a fi utila.
Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata
detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.
Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:

se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si

se evalueaza efectele informatiilor eronate.

65 Ce sunt i ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i
utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt
cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin
legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei
game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura
surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referinele urmtoare:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale
de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de
referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare
(rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei
si credibilitatii a informatiilor contabile.
n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme
de referin: norme contabile i norme de audit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din
domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt
cele prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care
controleaz sunt prevzuti de legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint n
activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei
game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura
surs de informatii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare
trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare:
- standardele internationale de raportare financiar
- standarde sau norme contabile nationale
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de
reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii
sale. Acestea pot fi:
- standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS,
standardele internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international
privind angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe
ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAASB din cadrul federatiei
internationale a contabililor IFAC;
- norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n
domeniu.
Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n
functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe
care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:

- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

66 Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.

Rspuns:
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c
erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul
legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta
sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
Definiie: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta
atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.
Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de
nedetectare.
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea
preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina
riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a
determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.

67 Rolul i importana dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete
exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la
sintez i formularea raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare i control ale misiunii;
- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr
omisiuni;
- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
justificarea opiniei emise i redactarea raportului

68 Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.

Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n
examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n
vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a
procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz
verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz
verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n
acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau
sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect
cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i
proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura
posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea
politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor,
exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor
financiare.
Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o
serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i
realitate.