Sunteți pe pagina 1din 3

Notiuni introductive

Una dintre cele mai mari provocri ale omenirii de care depinde deyvolarea societatilor
umane este eradicarea srciei. Principalul obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea
pn in anul 2020 a cel putin 20 mil de persoane din categria celor expui srciei i excluziunii
sociale.
La nivelul UE, n anul 2008 erau 118 mil. Persoane expuse srciei i excluziunii sociale.
La nivel global 1 din 5 persoane traieste cu mai putin de 1 dolar pe zi, iar 1 din 7 persoane sufera
de foame cronica. Cele mai afectate categorii sociale sunt femeile, copii, batrnii.
Extinderea srciei i lipsa de control asupra fenomenului poate determina criye
umanitate si deterioarea conditiilor de viata pentru cei saraci. S-au accentuat tot mai mult
diferentele dintre nivelul veniturilor si bunastare, determinnd accentuarea ingelitatilor dintre
saraci si bogati.
Saracia, ca fenomen social, caracterizeaza o anumita stare a unei comunitati prin
agravarea sau amplicarea starii prezente fata de cea anterioara. Studiul saraciei este de actualitate
in proiectele si programele internationale, desi inceputurile s-au conturat cu mult timp in urma.
Dpdv social, definirea saraciei reprezinta expresia unui dezechilibru accentuat, pe o
anumita perioada cu implicatii profunde in viata grupurilor sociale. Consecintele pot fi si
indirecte, respectic asupra categoriilor sociale mai putin sau deloc sarace , dar care intervin
in aceasta problema.
Concepte la nivel mondial.
n 1901, S. Rowntree defininea pentru prima data saracia si subzistenta. Din perspectiva
acestuia, saracia reprezinta insuficienta veniturlor pentru a obtine necesarul minim de mentinere
e randamentului fizic, iar conceptul de subzistenta ca fiind starea in care o familie obtine cel
putin veniturile necesare pentru ca membrii ei sa-si mentina sanatatea si eficienta fizica.
Conceptul de saracie a fost definit initial mai mult din perspectiva economica, ulterior
fiind invocata si perspectiva socio-culturala.
n documentele UE de regaseste definirea saraciei din abele perspective inca din 1984:
vor fi considerate sarace persoanele, familiile sau grupurile de persoane ale caror resurse
materiale, culturale si sociale sunt atat de limitate incat le exlud de la modul de viata minim
accpetabil in tara in care traiesc.
Pentru a intelege conceptul de saracie, se impune delimitarea aceea ce semnifica trai
corespunzator. Anumite stardarde socile se modifica de-a lngul timpului in sensul cresterii

nivelului de trai al categoriilor evaluate, care atrage dupa sine actualizarea unui trai
corespunzator, dar si a standardelor specifice care pot fi diferite de la o societate la alta.
Preocupsrile de combatere a saraciei la nivel european au prins contur prin programele
antisaracie. In acest context s-a oferit o abordare mai complexa a fenomenelor care decurg din
existenta saraciei, si anume noua saraciei denumita si definita drept excluziune sociala.
Definirea saraciei in Romania
In anul 1989 Elena Zamfir vorbea despre saracia absoluta vs saracia relativa, evidentiind un
aspect mai putin acceptat in acele vremuri. Din aceasta perspectiva, autoarea costatata ca saracul
american are mai multe resurse economice si o cantitate mai mare de bunuri decat saracul
indian...deci calitaea vietii celor mai saraci americani va fi de 10 ori mai mare decat a celor mai
saraci indieni.
Pe de alta parte saracii indieni sunt mai bogati decat saracii americani, ei se simt datorita
aspiratiilor de doua ori mai putin saraci decat se simt saracii americani.
Catalin Zamfir subliniaza ca saracia nu reprezinta doar lipsa veniturilor, acestea fiind o
cauza a ei...saracia este un complex socio-psihologic-cultural. In acelasi context Elena Zamfir in
1997 sublinia faptul ca accentul cadea pe lipsa resurselor pentru ca saracia este o stare de lipsa
permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent, acceptabil
la nivelul comunitatii date. Ca si in primul caz evaluarea tine de aprecirea comunitatii si apoi de
faptul in sine. Esential este ca o societate normala poate fi perceputa in mod diferit si este mai
important ca in interiorul acesteia fiecare persoana sa aiba posibilitatea de functiona.
Dupa Maria moldovanu (1997), factorul economic este nu numai o cauza a saraciei dar si o
consecinta a acesteia, contribuind la o largire sferei de abordare a conceptului, abordari
referitoare la saracia spirituala, morala, sufleteasca...
Dupa Maria Molnar, saracia este definita din perspectiva bunastarii, fiind considerata o stare de
lipsa a acesteia. Conceptul de bunastare ii confera un sens mult mai larg si mai multe dimensiuni.
Sustine trecerea de la abordarea unidimensionala la cea multidimensionala a saraciei.

Tipuri de saracie (relativa, absoluta, extrema, structurala,distributionala, subiectiva, de


lunga durata, sociala, severa, consensuala, comunitara, tipuri noi de saracie).
Saracia relativa

Caracterizeaza o colectivitate, deoarece aceasta urmareste din interiorul ei starea ce


profileaza un anumit nivel de trai.

Desi se refera la un standard de viata in parametrii decentei, raportat la aspiratiile


colective de viata, saracia, nu doar ce relativa creeaza disconfort, frustrare.
Se defineste in raport cu standardele social-culturaleale unei societatisi cu complexul de
nevoi specific vietii in contextul socio-economic dat.
Desi persoana supravietueiste biologic, aceasta nu poate participa la viata comunitatii din
care face parte.
Saracia absoluta

S-ar putea să vă placă și