UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Lucrare individual la disciplina:

Psihologia Dreptului

Autor: Sorin Nogai

Gr. 105
Anul de studii 2016/2017

Monitorizarea i spionarea persoanei intru depistarea criteriilor specifici

comportamentului.
Observarea comportamnetului constituie una dintre cele mai facile modaliti de
obinerea informaiilor despre comportamentul unei persoane. Observarea se poate
face n medii diferite : n clas, n cabinet, n parc etc. n dependen de mediul n care
subiectul i desfoar activitatea.
Detaliile experimentului :

Perioada monitorizrii- 3 zile

Locul de activitate- cas, universitate, locuri publice.

Stri emoionale- fericire, furie, nervozitate, tristee, neutralitate.

Subiectul- persoana X e student la facultatea de informatic la U.T.M.

ZIUA 1

LOCUL- locul de trai

(apartament).

Stare emoional
neutralitate, nervozitate.

Ziua 1, subiectul X poseda un comportament calm, la intrebarile ordinare raspunde cu

bunvoin, pofta de mncare persist, efectueaz nsarcinrile celor superiori cu
ascultare, nu s-au urmrit devieri s-au schimbri n comportamnet pn n momentul
unei convorbiri telefonice, se pare c subiectul convorbirii a fost unul sensibil,
persoana a intrat ntr-o stare de nervozitate, s-a urmarit respiraia intensificat, pulsul
mrit, ochii tulburi i ceva deosebit subiectul i trosnea degetele i gitul pe
perioada agitaiei, n scurt timp persoana i-a recptat comportamentul precedent.
ZIUA 2

LOCUL- universitatea

Stare emoional- fericire,

tristee.

Ziua 2, subiectul X se comport decent, nivelul de cooperare cu colegii-nalt, nivelul

de activitate- mediu, persoana a fost supus unei stari de fericire n timpul aflrii notei
la o testare de matematic, nu s-a urmrit nimic deosebit, deasemenea subiectul a fost
supus i unei stri de tristee dup ce a fost criticat de profesor, nu s-au depistat
devieri, dar s-a depistat trosnirea degetelor, concluzia e c subiectul X nu accept
critica subiectiv.
ZIUA 3

LOCUL- parcul avganez

Stare emoional- furie,

neutralitate.

Ziua 3, subiectul manifesta un comportament adecvat, putem urmri bunvoina i

aspectul rece (indiferent) cu care sesizeaz lucrurile nconjurtoare, nu s-a depistat
vreo abatere pn n momentul cnd s-a dezlegat o ceart intre subiectul X i Y, dei
rezolvarea a fost una panic, starea de furie a persistat asupra subiectului X o
perioad ndelungat (restul zilei), deasemenea urmrim respiraia intensificat, pulsul
mrit, ochii tulburi i...momentul pe care-l prevedeam, trosnirea degetelor i a gtului.
Concluzie-Subiectul X posed un comportament specific vrstei i genului, din cele
explicate mai sus putei urmri manifestarea comportamentului pe parcursul a 3 zile
n dependen de strile emoionale, prin urmare, scoatem n eviden o deprindere
condiionat a subiectului X, trosnirea degetelor ce se manifest in timpul strii de
tristee, furie, nervozitate, deducem c persoana astfel i manifest neplcerea,
deranjarea, incapacitatea de control a emoiilor.

10 Gesturi pozitive i 10 gesturi negative

Gesturile pozitive:
Contactul vizual - consecvent poate indica faptul c o persoan se gndete
pozitiv din ceea ce spune vorbitorul.
Strngere de mn ferm Incredere
Frunte ridicata - incredere
Respirat usor - Relaxare si confort
Stat linitit/ - Interes fata de ce se spune si se face altcineva
Brate deschise sau palme la vedere - Arata incredere si interes
3

Statul cu picioarele ncruciate ctre interlocutor - Relaxare, incredere si

atentie catre persoana/subiect
Picioarele larg deprtate - Siguran, ncredere n sine, lider
mpinsul ochelarilor pe nas - Gnduri profunde
Dat din cap ncet - Interes, validarea comentariilor sau ncurajare

Gesturile negative:
Apsnd degetele ( trosnit degete) - Plictisit, anxios sau agitat
Pumn strns - Agresivitate, iritare
Strngere de mn slab - Nervozitate, timiditate
Rosul unghiilor - Nervozitate
A-i frnge minile Nervozitate
Btut din picior - Nerbdare sau atenie distras
Btut n podea - Nervozitate
Mucatul buzelor - Lipsa de ncredere n sine, rusinare
Sprncene ncruntate - Confuzie, tensiune sau teama
Umerii la nivele diferite - Nehotarare n legatura cu actiunile urmatoare

Convorbirea, metod de cercetare psihologic

Convorbirea este o discutie premeditata, angajata ntre cercetator/psiholog si
subiectul investigat, presupunnd relatia directa, de tipul fata n fata, dar si
sinceritatea deplina a subiectului.
Convorbirea este o metoda mai complicata si mai greu de "nvatat" deoarece n
cadrul ei, influenta reciproca dintre psiholog si subiect este mai mare dect n
oricare alta metoda si presupune o selectie a relatarilor facute de subiect. De
asemenea se bazeaza pe capacitatea subiectului de introspectie, de autoanaliza,
necesitnd o motivare corespunzatoare a subiectilor.
Exista mai multe tipuri de convorbire, n functie de situatie alegndu-se dintre:

.
Convorbirea standardizata, dirijata, structurata, care se bazeaza pe
formularea acelorasi ntrebari, n aceeasi forma si aceeasi ordine pentru toti
subiectii;
.
Convorbirea semistandardizata, semistructurata, n care ntrebarile, pot
fi reformulate, se poate schimba succesiunea acestora, se pot pune ntrebari
suplimentare;
.
Convorbirea libera, spontana nu presupune folosirea unor ntrebari
prestabilite, acestea fiind formulate n functie de situatia particulara n care se
desfasoara;
.
Convorbirea psihanalitica, propusa de S. Freud se bazeaza pe metoda
asociatiei libere de idei si este folosita pentru analiza si interpretarea diferitelor
probleme ale pacientului;
.
Convorbirea nondirectiva, propusa de C. Rogers, creeaza conditiile
psihologice care sa faciliteze relatarile spontane ale subiectului fara ca acesta sa
fie permanent ntrebat.
Eficienta acestei metode este data de respectarea unor conditii:
necesitatea desfasurarii dupa o structurare anterioara a ntrebarilor de
catre experimentator;
ntrebarile sa vizeze culegerea cu anticipatie a unor informatii despre
subiect, prin folosirea altor metode - observatia, analiza produselor activitatii
etc.;
preocuparea pentru anticiparea raspunsurilor subiectului de catre
experimentator, pentru a sti cum sa se comporte n eventualele situatii
neprevazute;
motivarea adecvata a subiectilor pentru a obtine din partea acestora
raspunsuri sincere.
Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obtinerii unor informatii
numeroase si variate, direct de la sursa, ntr-un timp relativ scurt, precum si
faptul ca nu necesita aparatura sofisticata ori instalatii speciale.
Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate att al
experimentului, ct si al subiectului si din eventuala lipsa de receptivitate
determinata de lipsa de motivare a subiectului.
Alaturi de convorbire se utilizeaza si interviul care se deosebeste de aceasta
doar prin faptul ca n cadrul interviului, locul experimentatului nu poate fi
inversat cu cel al subiectului, relatia fiind n acest caz univoca
-experimentatorul este cel care totdeauna pune ntrebarile, iar subiectul
totdeauna raspunde.
5