Sunteți pe pagina 1din 24

1.Drepturile reale,caracteristica generala.

.1. Drepturile reale. Drepturile reale snt drepturi subiective patrimoniale care confer titularului lor
anumite prerogative, recunoscute de lege asupra unui bun, pe care le poate exercita n mod direct i
nemijlocit, fr a fi necesar, n acest scop, intervenia oricrei altei persoane11. Drepturile reale
reprezint acele raporturi juridice ce se stabilesc ntre persoane cu privire la un bun i nu ntre persoane i
bun. Dac titularii unor drepturi reale asupra unui bun pot s-i exercite aceste drepturi n mod direct i
nemijlocit toate celelalte persoane snt obligate s nu fac nimic de natur s mpedice exerciiul liber i
deplin al acestor drepturi.
.1.1. Caraterele juridice. Drepturile reale comport unele trsturi juridice distincte de drepturile de
crean. Aceste deosebir se manifest cu privire la subiectele i coninutul raportului juridic real, al
efectelor i numrul drepturilor reale. Astfel:
a. Din punct de vedere al subiectelor, dreptul real presupune existena unui subiect activ determinat i a
unui subiect pasiv nedeterminat, format din toate celelalte persoane. Astfel drepturile reale snt atribuite
drepturilor absolute, adica sunt opozabile erga omnes, deci, snt opozabile tuturor.
b. Din punct de vedere al coninutului i naturii obligaiilor corelative, dreptului real i corespunde
obligaia general i negativ de a nu face nimic de natur a aduce atingere exercitiului liber i deplin al
acestui drept. Asadar subiectului pasiv i corespunde o obligaie general negativ. Aceasta obligaie nu
are o valoare economic deoarece ea nu servete la mbogirea titularului dreptului real i nici nu
srcete pe cei obligai s o respecte.
c. Drepturile reale snt perpetue n sensul c orict nu ar fi durat neexecutarea lor titular poate pretinde
satifacerea lor sau punerea n posesie.
d. Drepturile reale comport unele efecte specifice care rezult din caracterul lor absolut i anume:
Dreptul de urmarire este acea facultate recunoscut titularului dreptului real de a pretinde bunul de la
orice pesoan la care s-ar gsi. Astfel dac bunul a ntrat n posesia nelegitim a unei persoane titularul
dreptului real are dreptul de a cere restituire lui.
Dreptul de preferin este acea facultate care cofer titularului dreptului real posibilitatea de a-i realiza
dreptul su cu prioritate cu privire la acela bun, n raport cu titularii altor drepturi de exemplu, titularii
drepturilor reale nu vor suporta concursul creditorilor chirografari. Dac exist concurs ntre titularii de
drepturi reale vor avea prioritate titularul care a ndeplinit primul cerinele de opozabilitate.
e. Din punct de vedere al numrului lor, drepturile reale snt limitate, fiind expres reglementate de lege.
Parile nu vor putea crea prin voina lor drepturi reale noi.
f. Drepturile reale snt aprate prin aciuni reale de competena instanei de la locul siturii imobilului.
.1.2. Clasificarea drepturilor reale
Drepturile reale se clasific n drepturi reale principale i drepturi reale accesorii.
Drepturile reale pincipale snt acele drepturi care au o existen de sinestttoare, independent de
existena altor drepturi. Potrivit C. civil, art. 315 453, n categoria drepturilor reale snt incluse
urmtoarele tipuri de drepturi:
--- dreptul de proprietate (art. 315-394);
---dreptul de uzufruct (art. 395-423);
--- dreptul de uz i de abitaie (art. 424-427);
--- dreptul de servitute (art. 428-442);
--- dreptul de superficie (art. 443-453);
Drepturile reale accesorii snt acele drepturi care snt dependente de existena altor drepturi. La aceast
categorie C. civil a prevazut doar dreptul de gaj, n care legiuitorul a inclus i dreptul de ipotec.

2 .Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra bunurilor proprietate comuna pe coteparti.


Posesiunea,folosinta si dipozitia asupra bunului aflat in propritatea comuna pe cote-parti,se
exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor.Ein ceea ce privesteexercitarea dreptului de
posesiune,CC prevede ca coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte
din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate sa ceara coproprietarilor
care poseda si folosesc bunul unei compensatii echitabile.CC prevede ca fiecare coproprietar are
dreptul de a folosi bunul proprietatea comuna pe cote-parti in masura in care nu se schimba
destinatia lui si nu aduce atingerea dr.celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun
se stabileste prin acordul coproprietarilor sau prin hotarirea judecatoreasca.Dispozitia,impune
ideea ca este necesar acordul tuturor coproprietarilor.Bunul din proprietatea comuna pe cote-pati

poate fi folosit de coproprietari proportional cotelor parti.De exemplu.o casa cu 4 camere,care a


trecut la 2 mostenitori,poate fi folosita proportional cotelor parti:ambii mostenitori vor folosi cite
2 camere.cel care folos.bunul de unul singur este obligat sa plateasca celorlati compensare.Ca
rezultat al exercitarii dr.de folosinta,coproprietarii dobindesc in propietate fructele bunului
comun.
Participarea la veniturile si cheltuieleile legate de bunurilor comune.Fiecare coproprietar al unei
proprietati comune pe cote-parti are obligatia de a participa la plata
impozitelor,cheltuielelor,taxelor suportate pt intretinerea bunului.
Incheierea actelor de conservare a bunului proprietate comuna pe cote -parti si a actelor de
dispozitie de acest bun.CC prevede ca fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare
a bunurilor proprietate comuna pe cote parti fara acordul celorlati coproprietari si sa le pretinda
compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Caun act sa fie de conservare,se cer
urm.conditii:a0sa existe un pericol care ameninta pierdea bunului sau incetarea dreptuluib)actul
avirsit sa necesite cheltuieli minime in raport cu valoarea bunului sau dreptului sau dreptul
salvat.Dreptul de dispozitie-Actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar
daka a fost dat acorful tuturor coproprietarilor.Prin inchi\eierea actelor de dipozitie coproprietarii
pot instraina bunul comun(vinz-cump,schimb,donatie),il pot da in folosinta.Actele care sunt
incheiate cu rea credinta pot fi lovite de nuliate daca aceasta se demonstreaza.Valabilitatea sau
nulitatea actului de dispozitie depinde de faptul daca dobinditorul eate de buna sau rea
credinta.Dob.de buna credinta (nu stia si nici nu a putut sti ca bunel este comun si ca nu exista
acordul celorlati coproprietari,actul de disp.nu va fi lovit de nulitate.In acest caz bunul instainat
este restituii coproprietarilor.dreptul de a cere nulitatea actului de dispozitie il are orice
proprietar.in decurs de 3 ani.
3. Incetarea contractului de gaj
Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale.daca
obligatia inceteaza prin executare,compensatie,remitere de datorii,confuziune,inceteaza si
gajul.Legea prevede expres ca gajul inceteaza in cazul:
-exprirarii termenu,ui pt a care a fost constituit gajul
-pieririi bunului gajate
-punerii bunurilor in afara circuitului civil
-exproprierii bunurilor.
Legea prevede ca amanetul se stinge o data cu o incetare posesiunii iar ipoteca se stinge in
termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.incetarea gajului
este insotita de anumite formalitati.Astfel,legea dispune ca,in urma stingerii gajului,informatia cu
privire la gaj urmeaza a fi radiata din registrul gajului.Pot solicita radierea informatiei cu privire
la gaj:a)creditotul gajist b)debitorul gajist c)tertul care a dobindit obictului gajului
4.Notiunea si caracterele juridice ale dreptului de propritate
Pina in prezent nu sa dat o definitie a dr.de pr.astfel art.315,al(1) din CC despune:proprietarul are
drept de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunului.Prin drept de pr.se intelege dr.de pr. al
pers.fizice,juridice,al unutatilor adm teritoriale asupra unor bunuri imobile sau imibile,exercitind
asupra lor atributele dr.de pr.(posesiunea ,dipozitia,folosinta)in mod exclusiv si perpetuu,prin
putere proprie si interes propriu.
Caracterele juridice ale dr.de pr.
1.caracterul absolut.Dreptul de pr.este unul subiectiv,care face parrte din categoria
dr.absolute.CC prevede:ca poprietarul are dr.sa exercite fata de bunurile sale,orice actiuni care nu
contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului
inconjurator.Termenul"absolut"insa poate fi inteles si opozabil ttuturor.Dr de proprietate aste
absolut deoareece este recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti,obligati sa faca
nimik de natura de al inkalca.
2.caracterul exclusiv,proprietarul exercita asupra bunurilor sale atributele dr.de

proprietate(poses,disp,fol)in mod exlusiv si perpetuu.Prin urmare,caracterul exclusiv face ca


proprietarul sa beneficieze de unul singur de cele 3 atribute ale dr.de pr.Exista insa cazuri in care
cele 3 atribute nu sunt exercitate in axclusivitate de catre titularul dr.de pr,cum ar fi dr.de uz,dr de
servitute,dr.de supeficie,cind atributele sint execitate de mai multi titulari.
3.caracterul perpetuu,presupune,ca dr.de pr.dureaza atita timp cit exista bunul,dr de pr.nu se
stinge prin neuz.pe parcursul vietii ,titularul poate transmite dr.sau de proprietate anur alte pers.
5.Accesiunea mobiliara
Accesiunea este incorporarrea unui bun in altul,cu alte cuvinte unirea unui lucru cu un alt
lucru.Accesiunea poate fi:mobiliara si imibiliaraAccesiunea Mobiliara ca mod de dobindire a
dr.de pr.este regl.prin art 330 al CC:Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune
proprietarul noului bun format prin incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin
important.In CC sint regl.3 cazuri de accesiune
mobiliara:adjunctiunea,specificatiunea,confuziunea.
Adjunctiunea consta in unirea a 2 bunri,ce apartin unor proprietari diferiti,care desi formeaza un
singur tot,pot fi despartite si utilizate separat.o 1 situatie poate aparea in cazul adjunctiunii consta
in posibilitatea separarii celor 2 bunuri,care prin unire au format unul,proprietarul pretind la se
pararea lor.O a 2 situatie poate surven in cazul adjnctiei atunci cind bunurile care au format un
intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori se para,desi nu le afescteaza.
Specificatiunea,cazul in care o pers.face un obiect nou cu o materie straina.Regula in cazul
specicatiunii este:dr.de pr asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine proprietarului
lui.
Confuziunea,este amestecul a 2 sau mai multe mateii care apartin unor proprietari difeiti.In cazul
in care un bun sa format prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin diferitilor
propritari si nici una nu poate fi cinsiderata ca materie principala,proprietarul care a stiut despre
confuziune poate cere sepaarea materiilor daca este posibil.Daca materiile amestecate nu pot fi
separate fara paguba,bunl format apartine proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii
si valorii materie fiecaruia.
6.Modurile de constituire a dr.de uzufruct
Uzufructule se poate constitui prin lege si prin act juridik.
Cons.prin efectul legii-suntem in prezenta ealizarii unui dr.de uzufruct aunci cind parintii
folosesc bunuirle copiilor lor.
Cons.prin act juridic,se constituie prin vointa omului,prin acte kuridice
unilateral(testamentul)sau bilateral(contracte).Dr de uzufructpoate fi constituit prin contract cu
titlu gratuit sau oneros.In lit.juridica se analizeaza 2 cai de constituire a uzufructului:de
instrainare si de retentie.
Calea de instrainare se constiuie atunci cind proprietarul bunului creeza asupra lui un
uzufruct,pastrindusi nuda proprietate iar dr.de folosnta si de aculege transmitindule unui tert.
Calea de retentie,se constituie atunci cind proprietarul instaineaza nuda proprietate a bunului
sau,insa retine pt sint uzufructul,transforminduse din proprietar in ruzufructuar.
Contractul de constituire a dr.de uzufruct este:
a)sub fsemnatura privata sau in forma autentica
b)sinalagmatic(bilateral),daca a fost incheiat cu titlu oneros si unilateral,daca uzufructul se
acorda cu titli gratuit.
c)atit cu titlu gratuiut cit si cu titlu oneros
d0constitutiv de drepturile reala
e)cu executare suucesiva
f)numit
Cuprinsul unui constract de constituire:
-identitatea nudului proprietar si a uzufructuarului
-identitatea bunului care face obictul uzufructului

-termenul pe care se constituie uzufructul


-titlu gratuit sau oneros,daca cu titlu oneros,se indica marimea recompensei
-persoana care va indeplini formalitatrile de inregistrare
-alte date ale partilor
7.Elementele contractului de gaj
Contractul de gaj cuprinde 2 elemete ca alcatuiesc conceptul de gaj:
1)gajul este o garantie.Gajul se instituie in legatura cu un alt raport juridik-raportul de baza,avind
menirea sa asigure executarea cuvenita a acestuia.Pentru a se proteja contra unor
riscuri,creditorul solicita afectarea unor bunuri pt garantarea obligatiei principale.
2)gajul este un drept real,adika un drept subiectiv in virtutea careia titularul poate sasi exercite
imputernicirile asupra unui bun,in mod direct si nemijlocit.Insa gajul este un drept real
specific.Spre doesebire de alte drepturi reale(uzufructul,uzul,abitaia,servitutea)gajul nu acorda
beneficiarului dreptul de a fructifica bunul.
8.Prezumtie proprietatii-efect juridik al posesiunii
Art 305 ,al1,prevede:"Posesorul este prezumat proprietar al bunului daca este dovedit ca a
inceput a poseda pentru un altul.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr.de pr.trebuie
inscris in registrul public si nici fata de fost posesor al carui bun a fost furat,pierdut sau iesit din
posesiunea in alt mod fara voia lui,cu exceptia banilor si titlurilor de valoare."In privinta
bunurilor imobile care se inscriu in registru de imobile,prezumtia proprietatii nu
opereaza,deoarece simpla posesiune a unui imobil fara inscriere in registrele publice nu are ca
efect aparitia dr.de pr.Prezumtia proprietatii opereaza si pt posesorul anterior.Astfel,se considera
posesor anterior,proprietarul bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.
9 Confiscarea si rechizitia ca moduri de ncetare a dreptului de proprietate.
*Prin confiscare se ntelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt fapte ilicite,
n temeiul unei hotarri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Poate fi confiscata doar averea dobndita ilicit.Dupa regula generala, bunurile pot fi
confiscae prin hotarre judecatoreasca.Codul civil admite totusi posibilitatea confiscarii
bunurilor n baza unui act administrativ, stipulnd: n cazurile prevazute de lege, bunurile
proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu privire la
confiscare poate fi atacat n instanta de judecata.Bunurile care constituie obiectul ncalcarii
regulilor vamale si obiectele cu ascunzisuri speciale, folosite pt trecerea peste frontiera vamala a
bunurilor tainuite, snt confiscate, indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto
ncalcari.
*Rechizitia este un mod de ncetare a dreptului de proprietate potrivit caruia bunurile
proprietarului se retrag n interesul societatii n conditiile stabilite de legislatie. Scopul
rechizitiei este de a garanta securitatea cetatenilor, de a salva bunuri sau de a distruge bunuri n
caz de epidemii sau epizootii.n cazul rechizitiei, bunurile proprrietarului se retrag n baza unei
hotarri a organului competent.Bunurile retrase proprietarului prin rechizitie sunt folosite de stat
n perioada necesara. Dupancetarea situatiei exceptionale care a servit temei de rechizitionare a
bunurilor, proprietarul poate cere restituirea lor daca s-au pastrat n naturasi mai pot fi folosite la
destinatie.Pretul bunului sau pretul folosirii lui, n cazul n care s-a pastrat n naturasi a fost
restituit proprietarului, se stabileste prrin acordul partilor, iar n caz de divergenta, prin hotarre
judecatoreasca.
10 Uzucapiunea mod de dobndire a dreptului de proprietate.
Conditiile necesare dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Uzucapiunea este un mod de dobndire a dreptului de proprietate prin posedarea ndelungata a
unui bun mobil sau imobil n termenele si n conditiile prevazute de lege.Conform prevederilor
Codului civil uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliarasi mobiliara.Conditiile necesare

dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune:


*Doar posesiunea de buna-credinta poate duce la dobnddirea dreptului de proprietate.
*Posesiunea trebuie exercitatantr-o perioada de 5 ani n cazul bunurilor mobile si de 15 ani n
cazul bunurilor imobile.
*Posesiunea trebuie sa fie utila,cu alte cuvinte sa fie lipsita de o suma de vicii, a caror existenta o
mpiedica sa produca consecinte juridice normale.
*Posesiunea trebuie sa fie continua.Continuitatea constan succesiunea regulata a actelor de
posesiune la intervale scurte, care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
*Posesiunea trebuie sa fie pasnica.Codul civil cere o posesiune netulburata, stipulnd ca ea este
tulburata atta timp ct este dobndita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau morala,
care nu sunt provocate de o alta persoana.
*Posesiunea trebuie sa fie publica.Este publica atunci cnd se exercitan vazul tuturor si este
cunoscuta de toti cei care voiesc sa o vada ori sa o stie.
*Posesiunea nu trebuie sa fie precara.Posesiunea este precara cnd nu se exercita cu titlu de
proprietar.
11 Stingerea dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se stinge:
-daca a expirat termenul stabilit n actul de constituire;daca actul de constituire nu prevede un
termen limita de exercitare a dreptului de superficie, acest drept se considera constituit pt 99 ani.
-prin consolidare, adicantr-o singura persoana se ntrunesc dreptul de proprietate asupra
terenului si dreptul de proprietate asupra constructiei.
-daca superficiarul nu a edificat constructia n termenul stabilit prin actul de constituire a
dreptului de superficie.
-daca superficiarul si ncalca obligatia de a conserva constructia
Dreptul de superficie se stinge la data radierii din registrul bunurilor imobile.Daca dreptul de
superficie s-a stins, constructia trece de drept proprietarului de teren.Indiferent de temeiul
stingerii dreptului de superficie, proprietarul este tinut sa despagubeasca superficiarul pt
constructie,recompensa se considera corespunzatoare daca acopera cel putin 2/3 din valoarea de
piata a constructiei.
12.Continutul patrimoniului.
Patrimoniul unei persoane este format din drepturi reale si drepturi de creanta(drepturi
obligationale). Drepturile reale snt drepturi subiective ce confera titularului anumite prerogative
recunoscute de lege asupra unui anumit bun.Drepturile de creanta reprezinta un drept patrimonial
n al carui temei creditorul poate pretinde de la debitor, executarea unei anumite prestatii la cre
acesta s-a obligat.Drepturile reale au urmatoarele caractere juridice:
a.)Orice drept real presupune existenta unui subiect activ determinat si a unui subiect pasiv
nedeterminat, care nu-i va crea obstacole subiectului activ n administrarea bunului aflat n
patrimoniul acestuia.
b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligatia de a nu face nimic ce ar stingheri
(ncurca)subiectul activ exercitarea atributiilor sale fata de bunul aflat n proprietatea sa.
c.)Drepturile reale snt garantate cu asa drepturi ca dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.
Dreptul de urmarire este acel drept care confera titularului posibilitatea de a urmari bunul ce se
aflan proprietatea sa, de la orice persoana care n temeiuri nelegale au obtinut bunul respectiv.
Dreptul de preferinta reprezinta acel drept care ofera titularului posibilitatea de a fi satisfacut cu
prioritate n raporturile civile la care participasi alte persoane/
Doctrina juridica civila clasifica drepturile reale n urmatoarele categorii.
1.)Dreptul de proprietate
2.)Dreptul de uzufruct
3.)Dreptul de uz si abitatie
4.)Dreptul de servitute

5.)Dreptul de superficie
Drepturile accesorii:
1.)Gajul
2.)Ipoteca.

13Efectele juridice ale posesiunii ca stare de fapt. Dreptul de folosin ca atribut al dreptului
de proprietate.
sina ofer proprietarului facultatea de a ntrebuina bunul su, culegnd sau percepnd nproprietate toate fructele
pe care acesta le produce.Dreptul de folosin include i libertatea de a nu folosi bunul.n
cazurile expres prevzute de lege proprietarul bunului poate fi obligat s foloseasc
bunul.n concluzie se poate spune c principala deosebire dintre folosina i dispoziia
bunului ca atribute ale dreptului de proprietate const n faptul c folosina include
ntrebuinarea calitilor utile ale bunului, iar dispoziia-schimbarea regimului juridic al
bunului(vnzarea, donarea,
14. Dreptul de folosinta ca atribut al dreptului de proprietate.
Folosinta ofera proprietarului facultatea de a ntrebuinta bunul sau, culegnd sau percepnd
nproprietate toate fructele pe care acesta le produce.Dreptul de folosinta include si libertatea de
a nu folosi bunul.n cazurile expres prevazute de lege proprietarul bunului poate fi obligat sa
foloseasca bunul.n concluzie se poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si
dispozitia bunului ca atribute ale dreptului de proprietate constan faptul ca folosinta include
ntrebuintarea calitatilor utile ale bunului, iar dispozitia-schimbarea regimului juridic al
bunului(vnzarea, donarea,etc.).
15 Tipurile de servitute.
Dreptului roman i erau cunoscute servitutile prediale si servitutile personale.
Prediala (reala)era servitutea constituitan favoarea terenului dominant, care greva terenul
aservi.Personala era servitutea constituitan favoarea unei persoane.n cadrul servitutilor
prediale se deosebeau:
Rustica(rurala) era servitutea n cadrul careia imobilul dominant era un teren.Urbana este
considerata servitutea n cadrul careia imobilul dominant era o cladire,si se afla ntr-o localitate
urbana.
n dreptul romnesc servitutile se clasifica:
Naturala este servitutea care si are originea sau izvorul n situatia reala a fondurilor, cum sunt
de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de granituire si de ngradire a
proprietatii,servitutea izvorului.
Legala este servitutea care si are originea n lege si are ca obiect utilitatea publica sau privata.
Servitutile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt
singurele care merita numele de servitute.
Clasificarea servitutilor n Codul civil:
*Servitutea aparenta este vizibilasi se cunoaste dupa semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparenta nu este vizibilasi nu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua
cunostinta numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucrari.
*Continua este servitutea pt a carei existenta nu se cere fapta omului.
*Necontinua este servitutea pt a carei existenta se cere fapta omului.
*Pozitiva este servitutea care l ndreptateste pe proprietarul terenului dominant sa facan mod
direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit.
*Negativa este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restrictii n
exercitiul dreptului sau de proprietate.
16 Dobndirea si pierderea posesiunii.Categorii de posesiuni.
Posesiunea se considera dobndita numai daca, n urma actului achizitiv, dobnditorul este pus

n situatia de a utiliza bunul la destinatia sa economica, n cazul n care bunul a intrat n sfera
sa materiala de stapnire.Asadar sunt considerate acte materiale de dobndire a
posesiunii:ocuparea, stramutarea, pastrarea bunuilor mobiliare si granituirea, calcarea,
ngradirea.
Posesiunea se stinge prin pierderea stapnirii de fapt asupra bunului.ncetarea posesiunii prin
renuntarea definitivasi expresa la ea de asemenea este o ncetare a stapnirii de fapt a
bunului.Pentru a pierde posesiunea, posesorul trebuie sa piarda posibilitatea de a face acte de
posesiune.Se poate concluziona ca pierderea posesiunii se face:
1.)prin vointa posesorului:
a.)prin transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, n posesiunea unei alte persoane.
b.)prin abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor.
2.)contrar vointei posesorului, de regulan cazul disparitiei bunului.
17.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate, sint cunoscute 2 sisteme care
stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Traditiunea sau
transmiterea materiala a lucrului, aplicatain dreptul roman, era un mod foarte important de
dobindire a proprietatii, deoarece conventia simpla nu avea puterea de a da nastere decit
obligatiei de a transfera proprietatea. Dreptul de proprietate ia nastere in momentul incheierii
contractului, indiferent de transmiterea bunului.Pentru a se dobindi proprietatea unui lucru prin
conventiune, trebuie ca el sa fie bine determinat in individualitatea sa. Regula generala care
guverneaza momentul dobindirii dreptului de proprietate la noi in tara,prevede ca dreptul de
proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea sau
contractul nu prevede altfel. Dupa cum lesne putem observa, aceasta norma poarta un caracter
dispozitiv, lasind la latitudinea partilor posibilitatea de a alege un moment al aparitiei dreptului
de proprietate decit cel al predarii bunului.Astfel partile pot conveni ca dreptul de proprietate sa
fie dobindit chiar in momentul incheierii actului juridic sau la o data ulterioara care sa nu
coincida cu momentul predarii bunului. Referindu-se la bunurile imobile, Codul civil a instituit
regula conform careia dreptul de proprietate asupra buurilor imobile se dobindeste in momentul
inscrierii in registrul bunurilor imobile. Dacain cazul bunurilor mobile regula referitoare la
momentul dobindirii dreptului de proprietate poarta un caracter dispozitiv, in cazul celor imobile
are un caracter imperativ.
18 Registrul bunurilor imobile.
In registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele si sunt indicate drepturile reale care au ca
obiect aceste bunuri.
Drepturile de creanta, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate in registru
pot fi inscrise in cazurile prevazute de lege.
Orice persoana poate lua cunostinta de registrul bunurilor imobile.
Modul de elaborare si intocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege.
Ca obiect al inregistrarii in Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile si drepturile reale
asupra acestora. Notiunea bunului imobil este indicatain articolul 288 al Codului civil.
Dupa cum este stabilit prin prevederile articolului 496 in ce priveste drepturile asupra bunurilor
imobile, este necesar de retinunt, ca obiect al inregistrarii in registrul bunurilor imobile apar doar
drepturile reale. Drepturile de creanta reprezinta obiect al inregistrarii doar in cazurile expres
prevazute le lege. In acest sens este necesar de mentionat, ca pina la punerea in aplicare a
Codului civil, obiect al inregistrarii in registrul bunurilor imobile conform Legii cadastrului
bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale.
Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este asigurarea opozabilitatii drepturilor, iar in
cazurile prevazute de lege registrul indeplineste si scopuri constitutive de drepturi

19.Atributele dreptului de proprietate.


Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosintasi de dispozitie asupra bunurilor lui.
Posesiunea,folosinta si dispozitia pot apartine nu numai proprietarului, dar si altor persoane.Dar
doar proprietarul este acea persoana care poate exercita concomitent acele 3 atribute ale dreptului
de proprietate.
*Atributul de posesiune- constan prerogativa titularului de drept de a stapni bunul aflat n
proprietatea sa , comportndu-se fata de toti ceilalti titulari de drept ca titularul dreptului de
proprietate fata de acest bun.
*Folosinta- ese prerogativa n al carei temei proprietarul poate ntrebuinta bunul n interesul
sau personal, percepnd toate fructele obtinute n urma folosirii acestui bun.
*Atributul de dispozitie- constan posibilitatea de stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate
n circuitul civil.
20 Constituirea si stingerea servitutiilor.
Servitutea se poate constitui prin 3 modalitati:prin acte juridice, prin destinatia stabilita de
proprietar si prin uzucapiune.
*Constituirea servitutii prin acte juridice.Servitutea se poate constitui prin acte juridice
bilaterale(contracte)si acte juridice unilaterale(testament,declaratie unipersonala).
*Constituirea servitutii prin destinatia stabilita de proprietar.Constituirea dreptului de servitute
prin destinatia stabilita de proprietar are loc n cazul n care proprietarul intentioneaza sa
divizeze propriul teren si sanstraineze o parte printr-un act unipersonal n forma autentica ori sa
stabileasca un drept de serrvitute n favoarea uneia dintre parti, cu nregistrarile respective n
registrul bunurilor imobile.n esenta servitutea constituita prin destinatia stabilita de proprietar
este o srvitute constituita prin act juridic.
*Dobndirea servitutii prin uzucapiune.Pot fi dobndite prin uzucapiune servitutile:
-continue si aparente:snt servituti continue si aparente apeductele,gazoductele amplasate la
suprafata solului, precum si cele de scurgere a apelor, deoarece au emne exterioare, iar, pentru
exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actuala a omului.
-neaparente si pozitive:snt neaparente si pozitive apeductele sau gazoductele ngropate n
pamnt, a caror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare.
Dreptul de servitute se stinge n caz de:
-consolidare a terenurilor, consolidarea are loc atunci cnd terenul dominant si cel aservit ajung a
fi ale aceluaisi proprietar, prin orice act juridic.
-renuntare a proprietarului de teren dominant;aceasta poate sa renunte de la dreptul sau de
servitute printr-o declaratie n forma autenticasi cerere de radiere a dreptului din registrul
bunurilor imobile.
-expirarea termenului pentru care a fost constituita;servitutea exista atta timp ct exista bunurile
imobile,trecnd, ca drept, de la un proprietar de teren dominant la altul, iar ca sarcina, de la un
proprietar de teren aservit la altul;dacansa, prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul de
servitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau la survenirea unei conditii rezolutorii.
-rascumparare:rascumpararea dreptului se face prin act juridic n forma autentica, iar dreptul se
stinge la data radierii lui din registru.
-imposibilitatea de exercitiu
-neuz pentru o perioada de 10 ani
-disparitie a oricarei utilitati a lor:servitutea se stinge daca proprietarul terenului dominant nu
mai are nici o necesitate si nici un interes n folosinta acestuia.
-exproprierea terenului aservit daca servitutea este contrara utilitatii publice careia i va fi afectat
bunul expropriat.
21.Notiunea si elementele posesiei ca stare de fapt.
Posesiunea este in primul rnd o stare de fapt care acorda posesorului posibilitatea de a beneficia
de efectele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar n al doilea rnd este starea de lucruri

vazuta de persoanele terte la posesor.Deco posesiunea este o stare de fapt care constan
exercitarea voita a stapnirii materiale a unui lucru si care, n conditiile legii, produce anumite
efecte juridice.Teoria lui Charles este denumita ca teoria subiectivasi consta: ntr-un institut n
conformitate cu care posesor este considerata persoana care detine posesiunea asupra lucrului
posedat si care se co,porta fata de acest lucru, ca un bun proprietar.Reesind din teoria subiectiva
se disting 2 elemente:
1.)Elementul material
2.)Elementul intentional
Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde doar un singur element, cel material si constan
stapnirea exercitata de catre posesorul bunului material.
*Elementul material al posesiunii reprezinta puterea reala pe care persoana o are asupra
bunului.Este prezent elementul material n cazul n care persoana exercita stapnire fizica
asupra bunului, putere care permite nlaturarea personelor terte, n acel moment, de la o
asemenea stapnire.Putem mentiona ca elementul material al posesiunii implica de regula un
contact direct cu bunul posedat si constan stapnirea materiala a acestui bun , concretizatan
diverse acte de ffolosinta exercitate de catre posesor.
22. Dobndirea fructelor a unui bun frugifer aflat n posesia unui tert de buna-credintasi
rea-credinta.
n perioada de posesiune legitima, fructul bunului se considerp proprietatea lui.La baza
dobndirii dreptului de proprietate asupra fructelor de catre posesorul de buna-credinta sta un
principiu major de etica: buna-credinta este si trebuie sa fie protejata prin ea nsasi.Posesorul de
buna-credinta dobndeste dreptul de proprietate asupra fructelor n momentul perceperii lor.
23.Expropierea-mod de incetare a dr de prop pu expropriat.
.Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de dr patrim in prop publica private,transferul
catre stat de bunuri prop public ace apartin unei unitati adm-terit sau cedarea catre stat a dr
patrim in scopul efectuarii de lucarari pu cauza de utilitate publica de interes national in cond
prevazute de lege.In cazul exproprierii de locuinta sau teren,proprietarului I se va propune in
prop o alta locuinta/teren.Daca accepta conditiile din propunerea de expropriere,expropriatul
este in drept sa-si dea consimtaminutl pu o compensare imediata si ekitabila.In caz de
neacceptare a conditiilor,acesta este in drept sa faca intimpinare impotriva propunerii de
expropriere.Daca expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromise asupra conditiilor de
exprop,nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei,exproprierea nu poate fi facuta decit
prin hot jud cu dreapta si prealabila despagubire.Pu expropriat ,exproprierea este un mod de
stingere a dr de prop .Expropriatul poate retine obiectul exproprierii pina la data primirii
despagubirii care I se cuvine.Expropriatul poate inkiria bunul expropriat atunci cind acesta este
dat in folosinta temporara.
24.Notiunea si caracterele juridice ale dr de superficie.
Dr de superficie-dr real ,imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii
unei constructii ,deasupra si sub acest teren,sau a exploatarii unei constructii
existente.Caracterele:1:dr real-ia nastere prin instaurarea dominatiei persoanei asupra unui
lucru.2:imobiliar-poate fi instituit doar asupra terenurilor care sunt immobile prin natura
lor.3:alienabil si ereditar-poate fi transmis prin acte juridice intre vii,cit sip u cauza de
moarte.4:temporar,de lunga durata-se constituie pu o perioada stabilita de parti fara a se numi un
termen legal minim/maxim(99 ani in cazul in care nu este stability vreun termen de parti).
25.Mijloacele juridice de aparare a dr de prop.
Se evidentiaza 4 grupe de mijloace cu ajutorul carora se poate apara dr de prop.1:mijl reale de
aparare a dr de prop ca drept absolute civil,care urmaresc restabilirea dr de posesiune,folosinta si
dispozitie.Din aceasta categorie de mijloace fac parte 2 actiuni reale(actiunea in revendicare sic

ea negatorie).2:mijloacele obligationale-aici pot fi incluse actiunea privind repararea


prejudiciului cauzat proprietarului.3:mijl. De aparare a dr de prop care nu pot fi raportate nici la
mijl reale,nici la cele obligationale,dar care sunt prevazute de unele institutii ale dr civil.4:mijl
de aparare care au dr scop protejarea dr de prop in cazurile prevazute de legislatei(legea
exproprierii pu cauza de utilitate publica).In f-ie de caracterul incalcarilor,mijl civile de aparare a
dr de prop sunt:mijl specifice(actiuni care se fundamenteaza direct pe dr de prop,de ex.actiunea
in revendicare) si mijl nespecifice(actiuni civile care se fundamenteaza pe dr de creanta,de
ex.actiuni care provin din neexecutarea contractelor.)
26.Stingerea dr de uzufruct.
Uzufruct-dr unei personae de a folosi pu o perioada determinata sau determinabila bunul unei
personae si de a culege fructele bunului insa cu obl de a-I conserva substanta.Uzufructul se
stinge in cazuri prevazute expres de lege:1:moartea uzufructuarului pers fizica sau likidarea
uzufructuarului pesr juridical-fiind un dr inalienabil,poate exista atita timp cit exista pers in a
carei favoare a fost constituit.Daca uzufructuarul pers fizica a decedat,uzufructul se considera
stins/daca uzufructuarul pers juridical a fosr radiat din registrul de stat ca rezultat al likidarii sau
a fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune ,uzufructul se considera stins.2:expirarea
termenului-termenul poate fi unul determinat sau determinabil.uzufructul constituit in favoarea
unei pers jur se stinge la 30 ani,kiar daca actul de constituire prevede un termen mai
mare.3:anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dr de proprietate-in cazul in care
dobindeste titlu de prop asupra uzufructului(prin hot jud).4:renuntarea uzufructuarului la dr saulegiuitorul a stability expres dr uzufructuarului de a renunta la dr sau,care poate fi exercitat kiar
si in cazul in care nudul proprietar se opune.5:distrugerea bunului-uzufructul se stinge in caxzul
in care bunul a fost distrus in intregime intr-un caz fortuit.daca bunul este distrus in parte
,uzufructul ramine asupra partii ramase.6:intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de proprietar si
uzufructuar-daca se reunesc aceste calitai ,dr de uzufruct se stinge,aceasta purtind denumirea de
consolidare si se poate realize doar in persoana uzufructuarului ,deoarece el poate dobindi nuda
prop atit prin acte vii/cauza de moarte.7:prin vointa partilor-daca uzufructuarul si nudul
proprietar convin in aceasta privinta.8:la cererea nudului proprietar-uzufructul poate fi stins
atunci kind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii adduce stricaciuni.
27.Exercitarea si incetarea dr de gaj.
Gajul este dr real in al carui temei creditorul poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu
preferinta fata de ceilalti creditori.Creditorul gajist poate exercita urm dr:sa vinda el insusi
bunurile gajate;sa le vinda sub controlul instantei de judecata ;sa le ia in posesiune spre a le
administra.Debitorul gajist are dr sa foloseasca obiectul gajului conform destinatiei sis a
dobindeasca fructele acestuia;are dr sa greveze bunul gajat cu dr reale sau sa-l dea in arenda ori
in folosinta;este in dr sa instraineze bunurile gajate daca dispune de o autorizatie.Fiind un
contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a incetarii obl principale.Daca obl garantata prin
gaj se stinge in baza temeiurilor generale de stingere a obl,inceteaza si gajul.Daca obl principala
inceteaza prin executare ,compensatie,confuzie,rezolutiune,inceteaza si gajul.Gajul inceteaza :
1:expirarea termenului pu care a fost constituit 2:pieirea bunurilor gajate.3:punerea bunurilor in
afara circuitului civil.4:exproprierea bunului.In urma stingerii gajului ,informatia cu privire la gaj
urmeaza a fi radiata din registrul gajului.
28.Notiunea si caracterele juridice ale patrimoniului.
Patrimoniul totalitatea dr si obl patrimoniale privite ca o suma de valori active si passive strins
legate intre ele,apartinind unor pers fizice si juridice determinate.Caracterele :1:este un ansamblu
de dr si obl ,adica o universalitate de bunuri-se mentine pe tot timpul vietii titularului sau,cit si
dupa moartea acestuia pina trece la succesori.2:orice persoana are un patrimoniu-pot fi titulari de
dr pers fizice/juridice,lukrurile nu pot avea dr shi obl.3:unicitatea patrimoniului-orice pesr are un
singur patrimoniu.4:inalienabilitatea patrim-nu poate fi instrainat,fiindlegat indisolubil de
persoana,acesta putind instraina doar elemente componente ale part..

29.Proprietatea comuna pe cote-parti,notiunea si tipurile.


Dr de prop comuna pe cote-parti este dr de prop care apartine la 2 sau mai multe personae
exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.Prop comuna pe coteparti este de 2 feluri:1:obisnuita si temporara(are ca obiect bunuri care prin natura si destinatia
lor pot fi folosite de mai multi proprietary,fiind accesorii pe linga alte bunuri considerate
principale.este limitata in timp,inceteaza atunci cind toti coproprietarii sau unul din ei doresc asta
in conformitate cu legislatia)2:fortata si perpetua(atita timp cit exista nu poate inceta prin
divizarea bunurilor ce fac obiectul ei,cazuri de coproprietate fortata si perpetua
fiind:a)coproprietatea asupra partilor commune din cladirile cu 2 sau mai multe apartamente
avind prop diferiti;b)coprop loturilor commune necesare sau utile pu folosirea a 2
imobile;c)coprop despartiturilor dintre 2 imobile ca zid,sant.)Prop comuna pe cote-parti fortata si
perpetua asupra partilor din cladire care fiind destinaste folosintei spatiilor ,nu pot fi folosite
decit in comun.Zidul,santul si alte despartituri ce separa 2 proprietati sunt prezumate a se afla in
prop comuna fortata si perpetua.
30.Dr si obl prop terenului aservit in cazul constituirii servitutii.
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pu uzul sau utilitatea imobilului uni alt
proprietar .Prop terenului aservit are dr:1:de a I se repara daunele suportate.2:de a primi
recompense.3:de a abandona parti din terenul sau pe care se exercita servitutea.4:de a
rascumpara servitutea-pina la expirarea termenului de servitude poate sa puna capat existentei ei
prin rascumparare,platind titularului de drept o suma pu care acesta sa renuntela dr sau.5:de a
indica o alta parte din teren pu exercitarea servitutii-numai in kazul in kare o astfel de transferare
nu prejudiciaza prop terenului dominant.Obligatiile prop terenului aservit:1:sa permita effect
actelor materilae necesare exercitarii dr de servitude.2:sa se abtina da la orice act care limiteaza
exercitarea servitutii.3:sa suporte o parte din keltuieli in cazul in kare beneficiaza de lukrarile
edificate de titularul dr de servitute.
31.Accesiunea imobiliara.
Accesiunea-incorporarea unui bun in altul.Vorbind de accesiunea imobiliara :naturala si
artificiala.Accesiunea naturala se refera la accesiunea paminturilor depuse sau create de
ape.Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la aluviuni,avulsiuni,insule si
albii parasite. Accesiunea imobiliara se refera la aluviuni, insule si albiile parasite.Fenomenul
opus aluviunii este avulsiunea, care reprezinta fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamnt
din proprietatea unei persoane si alipirea ei, la pamntul aflat n proprietatea altei persoane, cu
conditia ca se stie exact proprietatea de la care s-a rupt si proprietatea la care s-a alipit pamntul.
Doctrina juridica clasifica accesiunea imobiliaran 2 categorii:
a.)Artificiala
b.)Naturala
La accesiunea imobiliara artificiala se atribuie urmatoarele situatii:
1.)Se face o constructie pe un teren aflat n proprietatea unei persoane din materiale straine
2.)Constructia este facuta pe 2 terenuri care apartin unor proprietari diferiti.
32 Gajul ca drept real. Notiunea, categoriile si obiectele gajului.
Gajul este un drept real n al carui temei creditorul gajist poate pretinde satisfacerea creantelor
sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj,
n cazul n care debitorul gajist nu executa obligatia, garantata prin gaj.Legiuitorul nostru
clasifica gajul n:
a.)gaj nregistrat
b.)gaj amanet
Doctrina de specialitate clasifica gajul:
a.)gaj legal

b.)gaj conventional
Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau
neconsumptibil, determinat generic sau individual,fata de care se constituie un contract de
gaj.Obiect al gajului poate fi si o universalitate de bunuri(adica mai multe bunuri omogene sau
neomogene considerate ca un tot ntreg).Universalitatea de bunuri trebuie descrisa prin
caracterisitici de gen , astfel nct sa permitan orice moment determinarea apartenentei unui
bun particular laa aceasta universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi si marfurile care se
aflan procesul de prelucrare sau care se aflan circuitul civil.
33. Dobndirea dreptului de proprietate prin producere, succesiune si prin act juridic.
Dobandirea dreptului de proprietate prin producere.
Acest_ mod de_dobandire este originar, fiindca dreptul de proprietate apare asupra unui
lucru anterior inexistent .
Dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului gasit. Am putea defini bunul
gasit ca bun mobil pe care proprietarul 1-a pierdut, iar alta persoana 1-a gasit.
Dobandirea dreptului de proprietate asupra comorii. Comoara este orice bun mobil
ascuns sau ingropat, chiar involuntar, al carui proprietar nu poate fi identificat sau a
pierdut, in conditiile legii, dreptul de proprietate. Prin urmare, obiecte ale comorii pot fi
nu doar banii si obiectele de valoare, ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului nu
poate fi identificat. Se poate evidentia urmatoarele caractere ale comorii: a) obiect al
comorii poate fi orice bun mobil; b) acest bun mobil trebuie sa fie ascuns sau ingropat.
De cele mai clese ori comoara fund ingropata m pamant, ceea ce nu inseamna ca nu poate
sa fie ascunsa intr-un bun mobil; c) proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu poata
fi identificat.
Actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate este
expres prevazut in Codul civil. Actul juridic civil este cel mai raspandit
si cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate.
Numai actele juridice translative de proprietate, ca vanzareacumpararea, schimbul, donatia , contractul de instrainare a bunului
cu conditia intretinerii pe viata si succesiunea testamentara , se
includ in acest mod de dobandire a dreptului de
proprietate.Succesiunea legala ca mod de dobandire a dreptului de
proprietate. dreptul de proprietate se poate dobandi in conditiile legii
si prin succesiune. Consideram ca, data ce legiuitorul indica actul
juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate , iar
succesiunea testamentara este un act juridic, ar fi corect sa nu vorbim
in genere despre succesiune, ci in modul special, despre succesiunea
legala. Mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului
catre persoanele expres enumerate in lege,inconditiileacesteia.
34.Notiunea si clasificasrea mod de dobindire a dr de prop.
Dr de prop asupra unui bun nou,realizat de persoana pu sine se dobindeste de catre aceasta daca
legea sau contractul nu prevedealtfel.Dr de prop se poate dobindi prin ocupatiune,act
juridic,succesiune,uzucapiune in conditiile legii precum si prin hot jud.Modurile de dobindire a
dr de prop:1:modul originar si modul derivat ,in f-ie de situatia juridica a bunului in momentul
dobindirii(Mod originar ii este caracteristic faptul k dobinditorul este primul proprietar al
bunului .Exista mai multe opinii referitoare la mod de dob originare a dr de pro psi anume ca
acestea pot fi:producerea bunurilor:prelucrarea bunurilor;comoara sau ocupatiunea.Modul
derivat de dobindire a dr de prop are ca obiect transmiterea acestui dr de la o persoana la
alta.2:mod de dobindire universala(mod prin care dobinditorul primeste intreaga universalitate
juridica,ex mostenirea);mod de dobindire cu titlu universal(dobinditorului se transmite doar o
portiune din patrimoniu);mod de dobindire cu titlu particular(dobinditorului se transmite un bun

determinat sau o masa de bunuri determinate);3:mod de dobindire cu titlu oneros si mod de


dobindire cu titlu gratuit,in f-ie de caracterul transmiterii(Modul de dobindire cu titlu oneros-in
skimbul dr real ,dobinditorul se obliga la plata unui ekivalent,de ex vinzarea-cumpararea:Modul
de dobindire cu titlu gratuit-dobinditorul dr real nu se obliga la nici o prestatie fata de
transmitator,ex.donatia).4:mod de dobindire intre vii (mod te transmitere a dr de prop in timpul
vietii contractantilor);mod de dobindire pu cauza de moarte(mod de transmitere a dr de prop
numai in momentul mortii prop actual.se refera doar la pers fizice.)
35. Apararea posesiunii prin actiuni posesorii
Posesiunea este o stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii materilae a unui lukru
si care,in cond legii,produce efecte juridice.Fiind o stare de fapt,posesiunea este protejata de
intervenmtia unor terti.
36 Tipurile de servitute.
Dreptului roman i erau cunoscute servitutile prediale si servitutile personale.
Prediala (reala)era servitutea constituitan favoarea terenului dominant, care greva terenul
aservi.Personala era servitutea constituitan favoarea unei persoane.n cadrul servitutilor
prediale se deosebeau:
Rustica(rurala) era servitutea n cadrul careia imobilul dominant era un teren.Urbana este
considerata servitutea n cadrul careia imobilul dominant era o cladire,si se afla ntr-o localitate
urbana.
n dreptul romnesc servitutile se clasifica:
Naturala este servitutea care si are originea sau izvorul n situatia reala a fondurilor, cum sunt
de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de granituire si de ngradire a
proprietatii,servitutea izvorului.
Legala este servitutea care si are originea n lege si are ca obiect utilitatea publica sau privata.
Servitutile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt
singurele care merita numele de servitute.
Clasificarea servitutilor n Codul civil:
*Servitutea aparenta este vizibilasi se cunoaste dupa semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparenta nu este vizibilasi nu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua
cunostinta numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucrari.
*Continua este servitutea pt a carei existenta nu se cere fapta omului.
*Necontinua este servitutea pt a carei existenta se cere fapta omului.
*Pozitiva este servitutea care l ndreptateste pe proprietarul terenului dominant sa facan mod
direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit.
*Negativa este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restrictii n
exercitiul dreptului sau de proprietate.
37 Dreptul de proprietate comunan devalmasie.
Avand in vedere prevederile legislatiei in vigoare, am putea defini
dreptul de proprietate comuna in devalmasie ca drept ce apartine
concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care
il detin in proprietate, acesta ramanand nefractionat in
materialitatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din
dreptul de proprietate
Caracteristica principala a dreptului de proprietate comuna in devalmasie
constituie faptul ca titularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor de
proprietate asupra bunului comun si nici bunurile in materialitatea lor, ce
apartin fiecaruia in parte178
38.Caracterizati dr de uz si dreptul de abitatie

(1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea caruia uzuarul poate folosi
bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale.
(2) Titularul dreptului de abitatie are dreptul sa locuiascan locuinta unei alte persoane
mpreuna cu sotul si copiii sai chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data
la care s-a constituit abitatia.
(3) Uzul si abitatia se constituie n temeiul unui act juridic ori al legii, dispozitiile
privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile.
(4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul nu
poate pretinde la mai multe fructe dect la cele care se cuvin pentru nevoile proprii si
ale familiei sale daca actul nu prevede altfel.
(5) Dreptul de uz si de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor
drepturi nu poate fi nchiriat sau arendat.
(3) Uzuarul si titularul dreptului de abitatie suporta cheltuielile de cultura sau de
ntretinere proportional partii de care se foloseste.
39.Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat
Bunurile din dom privat sunt bunurile ce apartin pers fizice,juridice,statului sau unitatilor
adm-terit asupra carora titularul exercita atributele de prop in mod exclusiv si
perpetuu,prin putere si interes propriu in cond stabilite de lege.Referitor la aceste bunri
,la regimul lor juridic se poate spune k se afla in circuitul civil,ca sunt prescriptibile
,sesizabile.Caracterul alienabil al bun din dom privat presupune ca ele se alfa in circuitul
civil si prin urmare pot face obiectul oricarui act juridic.Buurile pot circula liber,cu
exceptia cazurilor cind circulatia lor este limitata sau interzisa prin lege.Caracterul lor
prescriptibil presupune ca titularii dr de prop privata pot sa-si apere dr incalcat prin
inaintarea unei actiuni in justitie intr-o perioada strict stabilita de lege(in decursul a 3
ani).Caracterul sesizabil consta in faptul k ele pot face obiectul urmarii din partea
creditorilo.
40. Accesiunea ca mod de dobindire a dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii.
Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul.
In practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai multe bunuri care apartineau unor proprietary
diferiti si care nu puteau fi separate fara a se cauza prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a
prevazut accesiunea ca calitate de mod de dobindire a dr, de proprietate.
Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea imobiliara 2.Accesiunea mobiliara
Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si artificiala
Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus
aluviunii , fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din proprietatea unei pers. Si alipirea
ei la pamintul aflat unei alte personae, cu conditia ca sa shtie exact proprietatea de la care s-a
rupt si proprietatea la care s-a alipit.)
Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o constructie pe un teren aflat in proprietatea unei
pers. Din materiale straine. 2. Constructia e facuta pe terenuri care apartin unor proprietary
diferiti.
Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul lucrului nou format prin
incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai putin important.
Accesiunea mobiliara => 3 categorii:
1. Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri ce apartin unor proprietary diferiti
2. Specificatiunea- situatia in care o persoana face un obiect nou din materie straina.
3. Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in care un bun s-a format din amestecul a mai
multor materii ce apartin la diferiti proprietari si nici una din aceste materii nu pot fi
considerate ca materie principala proprietarul care nu a stiut de confuziune poate cere
separarea materialelor daca e posibil. In cazul in care aceasta separarea este imposibila
fara a se cauza pagube , bunul format apartine in proprietate comuna proportional cu

calitatea/cantitatea si valoarea fiecarei materii.


41. Exercitarea uzufructului, drepturile si obligatiile uzufructuarului.
Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are atit dreptul de posesiune cit si dreptul de
folosinta asupra bunului aflat la dispozitia sa si care constituie obiect al uzufructului. CCRM
spuneUzufructuarul are obligatia de a pastra destinctia bunului si de a conserva substanta
acestui bun Reesind din prevederile legale uzufructuarul are dreptul de a culege fructele
obtinute in urma folodirii bunului respectiv
FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru, venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii
dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufructului le asigura prin
intermediul raporturilor juridice.
Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de bunurile consuctibile
art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii capitale precum si
dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale.
Dreptul de a renunta la usufruct.
Obligatiile :
1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventarului- uzufructuarul este obligat sa
primeasca bunul in starea in care se afla la momentul transmiterii .
2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.
3.Obligatia de informare-sa informeze nudul proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc.
4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului.
5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de plata a primelor de asigurare in cazul bunului
asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar in cazul pierii sau deteriorarii bunului din
culpa uzufructuarului.
42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul gajului.
Gajul se constituie n virtutea legii sau a contractului.
(2) Gajul nregistrat apare n momentul nregistrarii sale, conform normelor stabilite de
prezentul cod.
(3) n caz de amanet, gajul apare n momentul transmiterii obiectului gajului dacan contractul
de gaj nu este prevazut altfel.
Temei pentru constituirea gajului poate servi o prevedere legala, o clauza contractuala sau
dispozitia unei hotarri judecatoresti
Inregistrarea gajului
(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in modul prevazut de lege, intr-un registru
public.
(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator:
a) ipoteca se inregistreaza conform legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la
organul cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat.
Contractul de gaj se prezinta pentru inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la data
incheierii lui. Nerespectarea termenului atrage nulitatea contractului. Daca contractul de
vinzare-cumparare si contractul de gaj sint incheiate concomitent, dreptul de proprietate si
ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv;
b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza, in conformitate cu prezentul cod, la biroul
notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea;
c) gajul titlurilor de valoare nominative se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de
valoare nominative;
d) gajul titlurilor de valoare ale statului se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de
valoare ale statului;
e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in registrul gajului bunurilor mobile;
f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala se inscrie in registrul proprietatii
intelectuale.

(3) Particularitatile inscrierii gajului in registrele mentionate la alin.(2) se reglementeaza de


legislatia privind functionarea registrelor respective.
Efectele inregistrarii
(1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie
legala a veridicitatii ei.
(2) Inregistrarea gajului nu confera validitate unui gaj lovit de nulitate.
(3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni nu poate invoca necunoasterea informatiei
inscrise in registrul gajului.
(4) In raport cu tertii de buna-credinta, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate
invoca incorectitudinea informatiei inscrise in registrul gajului.

43. Comparati prorietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie


Proprietatea pe cote parti se caracterizeza prin faptul ca un bun apartine simultan si concurent la
doi sau mai multi proprietari fara a fi fractionat n materialitatea sa. Dreptul de prorpietate
comuna pe cote-parti se caracterizeza n primul rind prin faptul ca nici unul din coproprietari nu
este titularul exclusiv al unei fractiuni materiale din bun. nseamna ca bunul nu este fractionat
n materialitatea sa. n al doilea rind, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al cotei-parti
ideale, abstracte din dreptul de proprietate.
Proprietatea n devalmasie, ca forma a proprietatii comune, se distinge prin faptul ca apartine
nefractionat tuturor titularilor devalmasi are ca obiect bunuri comune nefractionate in
materialitatea lor. Titularii nu au niici o cota parte ideala, matematica in dreptul de proprietate.
Caracteristica generala a d. de proprietate comuna in devalmasie o constitue faptul ca titularii lui
nu cunosc nici intinderea drepturilor lor de proprietate asupra bunului comun si nici bunurile imn
materialitatea lor ce apartin fiecaruiia in parte.
44. Obiectele dreptului de proprietate
Obiectele dreptului de proprietate fac parte din categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele
dr civil includ mai multe categorii de obiecte atit patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr
de proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale adica bunuri care au continut economic.
Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor bunuri corporale adic sa fie un lucru, iar acesta
s fie material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot ceea ce poate fi insushit ca marfa.
In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3 categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele
activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive organelle lui.
Spatiul aerian in opinia doctrinarilor nu poate face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi
insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta,
dispozitia.
45. Drepturile si obligatiile proprietarului terenului dominant in urma constituirii
servitutiilor.
Proprietarul terenului dominant este in drept:
sa se foloseasca de servitude exercitind asupra terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa
repare) si juridice.
Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau (in cazul servitutii
de trecere poate sa asfalteze cararea sau drumul)
Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui
drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca pers nu sa folosit de servitude 10 ani )
Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile effectuate profita si proprietarul de teren
aservit

Sa intretina sis a decida soarta juridical a constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat pe
terenul aservit
Sa exercite dreptul de servitude accesorie kind exercitarea unei servitutii necesita o alta
servitude(servitutea de a lua apa de la fintina(principala)impune trecerea pe cararea
Sa renunte la dreptul de servitude
Obligatiile:
sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine deficultati proprietarului de teren
aservit
sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul aservit
sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit
sa plateasca o recompense peroprietarului de teren aservit
sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat(daca proprietarul
terenului a decis astfel)
46. Functiile patrimoniului
Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o totalitate de drepturi si obligatii cu continut
economic , ce atesta titularului dreptul de a le utilize in interes personal se poate de evidentiat
urm. Functii ale patrimoniului:
1. gajarea creditorilor chirografari
Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari sunt creditori nagarantati care la momentul
intentarii procesului de insolvabilitate au o creanta de la debitorul insolvabil si aceasta
creanta este satisfacuta din contul patrimoniului insolvabil.
2.Subrogarea reala cu titlu universal
Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva in executarea anumitor drepturi si obligatii
de catre o pers interesata din punct de vedere juridic , subrogarea-o operatiune juridical in
temeiul caruia o pers i-a locul alteia pt a executa anumite dr sh obligatii civile.
Subrogarea =>2 categorii
1.Reala(inlocuirea unui bun)
2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta)
Subrogarea poate fi clasificata cu titlul:
-universal (inlocuit cu alt ceva)
-particular(se specifica bunul/pers care poate fi inlocuita), reesind art 478CC subrogarea
poate fi cu titlu particular doar in cazurile express prevazute de lege.
47. Posesiunea ca atribut al dreptului de proprietate
CC actual mentioneaza ca posesiunea este in primul rind o stare de fapt ce acorda
posibilitatea posesorului de a beneficia de efectele juridice oferite de aceasta stare de fapt si
in al doilea rind este o stare de lucruri vazute de catre pers terte la posesorul bunului posedat.
Reglementarile CC cu privire la posesiune au ca scop permiterea posesorului de a beneficia
de protectia pe care legea o acorda posesorului care intervine in relatii cu pers terte in
legatura cu bunul posedat de catre posesor. CCRM nu prevede o definitie legala a institutului
posesiunii de aceea vom incerca sa definim prin prisma de specialitate:
Exista 2 teorii cu privire la posesiune
1.Teoria lui Charles Savighy
2. Teoria lui Rudolf von Ibering
Teoria lui Charles este denumita ca teorie subiectiva si consta intr-un institut in
conformitate cu care posesorul este considerat pers care detine posesiunea asupra lucrului
posedat si care se comporta fata de acest lucru ca un bun proprietar. Reesind din teoria
subiectiva se desprind 2 elemente : material, intentional
Teoria Lui Rudolf posesiunea contine doar un singur element cel material si consta in
stapinirea exercitata de catre posesorul bunului material
Posesiunea ca o stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru

care provoc anumite efecte juridice.


Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte
de succesiune .
Putem constata ca posesiune este o stare de fapt generatoare de efecte juridice anume aceasta
caracteristica constituie elemental exterior al posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers prin
constatarea vizibila a situatiei de fapt.
Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa intruneasca in mod oblogatoriu elemental material care
reprezinta puterea pe care o pers o are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia , puterea care
permite inlaturarea pers terte de la raporturile juridice legate de acest bun.
Reesind din prevederile legale nu toate pers care detin stapinirea bunului sunt considerate
posesorii bunului. Legea spune ca nu este posesor acea pers care a fost investita cu imputernicire
de o pers .
48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar in cazul constituirii uzufructului
Drepturile nudului proprietar:
dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului
dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de proprietate care nu trece la usufructuar , pastrinduse la nudul proprietar, si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul
uzufructuarului)
dreptul la actiuni de aparare
dreptul de a cere stingerea uzufructului
dreptul asupra comorii
dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda (daca 1. termenul
contractului de locatiune depaseste, 2. spatiul commercial a fost dat in chirie pe un
termen mai mare de 5 ani ; 3. intriprindera Agricola a fost data in arenda pe un termen
mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost dat in arenda pe un termen mai mare de 6
ani,)
Obligatiile nudului proprietar:
obligatia de a se obtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului h
obligatia de garantie impotriva evictiunii
obligatia de despagubire
obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau cheltuielile de
reparatii mari
obligatia de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul
stingerii uzufructului.
49. Notiunea si clasificare servitutiilor.
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar(terenul dominat).
Din definitia legala servitutea- existenta a 2 terenuri care apartin la proprietary diferiti (teren
dominant, teren aservit) Din punct de vedere al proprietarului terenului dominant servitutea
este un drept, din punct de vedere al proprietarului aservit servitutia este o sarcina (o
limitare a dreptului sau.)
Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr de servitude :
In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de servitude:
1 personala- in favoarea unei personae
2 prediala- in favoarea unui teren dominant astfel incit se greva un teren aservit
Prediala se clasifica ink in 2 categorii:
1 dr de servitute rustica(rurala)
2 dr de servitute urbana
Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren care se afla intr-o localitate rurala si consta in
dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice mijloc de transport sau dreptul de a construe

pe terenul vecinului un apeduct sau dr de a lua apa de pe terenul vecinului.


Urbana- imobilul dominant era o cladire si consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela a
lotului vecinului in calitate de cararusa.
Doctr romaneas caclasifica in functie de criteriul de constituire :
1. dr de servitute naturala
2. dr de servitute legala
3. dr de servitute stabilita prin fapta omului
Naturala- are originea intr-o situatie reala de utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a
paminturlor) (scurgerea apei)
Legala- are originea in lege si are ca obiect utilitatea publica sau private a loturilor de pamint
Stabilita prin fapta omului-se constituie prin inchierea de acte juridice intre personae
Dupa criteriul manifestarii externe- 2 categorii:
Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele sale exterioare care nu sunt stabilite in mod
special la vedere, dar pot fi o consecinta a exercitarii dr de servitute.
Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are semen exterioare.
Dupa modul de executare: 2 categorii
Continua- pt existenta careea nu este necesara fapta omului(apeduct, gazoduct)
Necontinua- pt existenta carea este necesara fapta omului(trecere, apa de la fintina)
50. Exercitarea si incetarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie a sotilor
(1) Bunurile dobndite de soti n timpul casatoriei snt proprietatea lor comunan
devalmasie daca, n conformitate cu legea sau contractul ncheiat ntre ei, nu este stabilit un alt
regim juridic pentru aceste bunuri.
(2) Orice bun dobndit de soti n timpul casatoriei se prezuma proprietate comunan
devalmasie pna la proba contrara.
(1) Bunurile care au apartinut sotilor nainte de ncheierea casatoriei, precum si cele
dobndite de ei n timpul casatoriei n baza unui contract de donatie, prin mostenire sau n alt
mod cu titlu gratuit, snt proprietatea exclusiva a sotului caruia i-a apartinut sau care le-a
dobndit.
(2) Bunurile de folosinta individuala (mbracaminte, ncaltaminte si altele asemenea), cu
exceptia bijuteriilor si a altor obiecte de lux, snt bunuri personale ale sotului care le foloseste,
chiar daca snt dobndite n timpul casatoriei din contul mijloacelor comune ale sotilor.
(3) Bunurile fiecaruia dintre soti pot fi declarate proprietate a lor comunan devalmasie
daca se constata can timpul casatoriei s-au facut din mijloacele lor comune investitii care au
sporit simtitor valoarea acestor bunuri.
(1) n cazul mpartirii bunurilor proprietate comunan devalmasie a sotilor, partile lor se
considera egale.
(2) Bunurilor proprietate comunan devalmasie a sotilor pot fi mpartite att la divort, ct
si n timpul casatoriei. mpartirea bunurilor comune n timpul casatoriei nu afecteaza regimul
juridic al bunurilor care vor fi dobndite n viitor.
51. Ocupatiunea mod de dobindire a dreptului de proprietate
Mod de dobindire a dr de proprietate prevede ca posesosrul unui bun mobil fara stapinm
devine proprietarul acestuia de la data intrarii in posesiune, se considera fara stapin bunurile
mobile ale carui proprietar a renuntat express la dr de proprietate sau se considera bunurile
abondonate sau bunurile care prin natural or nu au proprietar.
52. Modalitatile dr de proprietate , notiune si categorii
Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept pur si simplu apartinind in exclusivitate unui

singur proprietar.Sint situatii cind acest drept apartine concomitant mai multor personae , in
cazul proprietatii commune. Modalitai ale dr de proprietate sunt:
1. proprietatea anulabila
2. proprietatea rezolubila
3. proprietatea comuna
Modolaitate a dreptului de proprietate- situatia in care doua sau mai multe subiecte de
drept (pers fizice si pers juridice) au un drept de proprietate asupra unui si aceluiasi bun
precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate.
Proprietatea anulabila- dr de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de
proprietate care ulterior este lovit de nulitate relative. Sunt lovite de nulitatea relative actele
juridice incheiate prin:
a. prin vicierea consentamintului
b. cu nerespectarea conditiilor referitor la capacitatea de a incheia
c. cu absenta consentamintului ca urmare a lipsei descernamintului
d. cu incalcarea limitelor imputernicirilor
e. prin leziune
f. in urma intelegerii dolosive intre reprezentantul unei parti si celalta parte
g. cu incalcarea interdictiei de a dispune de un anumit bun
Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de declarare a nulitatii act juridic .Dr de
proprietate a dobinditorului este nesigur in cazul in care faptele invocate in actiunile de
anulare sunt dovedite de inst de judecata dr de proprietate v-a inceta.
Proprietatea rezolubila proprietatea afectate de o conditie rezulutorie , adica dr de
proprietate este amenintat sa dispara daca se va produce un element viitor si nesigur .
Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a
facut cu o conditie rezolutorie, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie
suspensiva.
Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe cote-parti, comuna in devalmasie
53. Actiunea de revendicare ca mijloc de aparare a dr de proprietate.
Actiunea de revendicare este o actiune reala prin care proprietarul (sau o alta pers careia
proprietarul i-a transmis bunul in posesiune) pierzind bunul sau din posesiune cere restituirea
acestuia de la poseserul neproprietar.
Din definitie urm caractere juridice:
1. actiunea de revendicare o actiune reala. Deoarece se intemeiaza anume ca dr de
proprietate ca dr real, reesind din aceasta ea poate fi inaintata oricarei pers care posedeaza
bunul nelegal
2. actiunea de revendicare este o actiune critorie conform DEX actiunea creditorie- o
actiune care priveste insasi fondul dreptului si care priveste sau apartine doar titularului
de drept contenstat.
3. actiunea de revendicare o actiune prescreptibila prevede termen de prescriptie
Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers terte in posesia careia se afla bunul care
ulterior prin actiunea de revendicare va fi reintors stapinului
-posesor de rea credinta
-posesor de buna credinta
Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai determinate individual, care sunt in natura la
momentul intentarii actiunii de revendicare.
54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea gajului.
Dispozitii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat
conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte

a acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract.


(2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa
vinda el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in
posesiune spre a le administra.
(3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj indiferent de faptul cine detine bunul gajat.
(4) Procedura exercitarii dreptului de gaj, precum si specificul exercitarii dreptului de
gaj in privinta unor categorii de bunuri, in masura in care nu sint prevazute de prezenta
sectiune, se reglementeaza prin lege.
(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului in
privinta caruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit
prin legislatia cu privire la insolvabilitate.
Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest
lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz, debitorului gajist si tertului detinator al bunului
gajat.
(2) Dupa notificare, creditorul gajist depune la registrul in care a fost inregistrat gajul un
preaviz, la care anexeaza dovada notificarii debitorului gajist.
(3) Preavizul trebuie sa indice marimea creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi,
dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l exercite, sa contina descrierea bunului gajat
si somatia ca debitorul gajist sa transmita, in termenul acordat de creditorul gajist, bunul
gajat. Preavizul se semneaza de creditorul gajist.
(4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10
zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat
in posesiune spre a fi administrat, incepind cu data inregistrarii preavizului.
Dreptul de gaj inceteaza in cazul:
a) stingerii obligatiei garantate prin gaj;
b) expirarii termenului pentru care a fost constituit gajul;
c) pieirii bunurilor gajate;
d) comercializarii silite a bunurilor gajate;
e) altor situatii prevazute de legislatie
55. Contractul de gaj
(1) Gajul este un drept real n al carui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde
satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul, din valoarea
bunurilor depuse n gaj n cazul n care debitorul (debitorul gajist) nu executa obligatia
garantata prin gaj.
(2) Gajul se aflan legatura cu obligatia garantata prin gaj, reprezinta un raport de drept
accesoriu fata de obligatia principalasi este conditionat n timp de durata acesteia daca legea sau
contractul de gaj nu prevede altfel.
Tipurile de gaj:
(1) Gajul este de doua tipuri: gajul nregistrat (gajul fara deposedare) si amanetul (gajul cu
deposedare).
(2) n cazul gajului nregistrat, obiectul gajului ramne n posesiunea debitorului gajist sau a
unui tert care actioneazan numele debitorului gajist. n cazul amanetarii, obiectul gajului se
transmite n posesiune creditorului gajist sau unui tert care actioneazan numele creditorului
gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist si debitorul gajist, obiectul gajului, sigilat de
catre creditorul gajist, poate fi lasat la debitorul gajist.
(3) Dupa natura raporturilor de drept, n categoria de gaj nregistrat intra:
a) ipoteca gajul bunurilor imobile. Ipoteca trebuie nscrisan Registrul bunurilor imobile;

56. Dreptul de uzufruct, notiune, caractere juridice si obiectul uzufructului.


Notiunea de uzufruct
(1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane (nudul proprietar) si de a
culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, nsa cu ndatorirea de a-i conserva
substanta. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu si de a-l nstraina.
(2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinte.
(3) Uzufructul se poate constitui, conjugat sau succesiv, n favoarea unei sau mai multor
persoane existente la data deschiderii uzufructului.
Constituirea uzufructului
(1) Uzufructul se poate constitui, prin lege sau actjuridic, dispozitiile privind registrul
bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. n cazurile prevazute de
lege, uzufructul poate fi constituit prin hotarre judecatoreasca.
(2) La constituirea uzufructului se aplica aceleasi reguli ca si la nstrainarea bunurilor
care fac obiectul uzufructului.
(3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se aflan circuit civil,
mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
(4) Uzufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat n uzufruct, precum si
asupra a tot ce se uneste sau se ncorporeazan acesta.
57. Dobndirea dreptului de proprietate asupra comorii si bunului gasit.
58. Dreptul de vecinatate.
Obligatia de respect reciproc
Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile nvecinate, pe lnga respectarea
drepturilor si obligatiilor prevazute de lege, trebuie sa se respecte reciproc. Se considera vecin
orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influente reciproce.
Influenta vecina admisibila
(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenta pe care o
exercita asupra bunului sau gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, caldura, vibratia
sau o alta influenta similara provenita din terenul vecin daca nu mpiedica proprietarul n
folosirea bunului sau dacancalca nesemnificativ dreptul acestuia.
(2) Dispozitiile alin.(1) se aplicasi n cazul n care influenta este considerabila, dar este
produsa de folosirea obisnuita a unui alt teren si nu poate fi nlaturata prin masuri justificate
economic. Daca este obligat sa suporte o asemenea influentasi daca aceasta depaseste folosirea
recunoscuta obisnuitan localitatea respectivasi limitele economice admisibile, proprietarul poate
cere proprietarului de teren care cauzeaza influenta o compensatie corespunzatoare n forma
baneasca.
Atentarea inadmisibila
(1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicarii sau exploatarii unor constructii sau
instalatii despre care se poate afirma cu certitudine ca prezenta si utilizarea lor atenteazan mod
inadmisibil asupra terenului sau.
(2) Daca constructia sau instalatia a fost ridicata respectndu-se distanta de la hotar
stabilita de lege, demolarea sau interzicerea exploatarii acestora poate fi ceruta doar n cazul n
care afectarea inadmisibila s-a produs n mod evident.
59. ncetarea proprietatii comune pe cote-parti.

(1) ncetarea proprietatii comune pe cote-parti prin mpartire poate fi ceruta oricnd daca
legea, contractul sau hotarrea judecatoreasca nu prevede altfel.
(2) mpartirea poate fi ceruta chiar si atunci cnd unul dintre coproprietari a folosit
exclusiv bunul, afara de cazul cnd l-a uzucapat, n conditiile legii.
(3) mpartirea poate fi facuta prin ntelegere a partilor sau prin hotarre judecatoreasca.
60. Drepturile si obligatiile partilor contractului de gaj.
61.Formele dreptului de proprietate comuna.
(1) Proprietatea este comunan cazul n care asupra unui bun au drept de proprietate doi
sau mai multi titulari.
(2) Proprietatea comuna poate aparea n temeiul legii sau n baza unui act juridic.
1) Proprietatea comuna poate fi caracterizata prin delimitarea cotei fiecarui proprietar
(proprietate pe cote-parti) sau prin nedelimitarea cotelor-parti (proprietate n devalmasie).
(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe cote-parti se prezuma pna la proba contrara.
(3) Coproprietarii devalmasi pot atribui bunurilor comune regimul proprietatii comune pe
cote-parti.
62.Dreptul de dispozitie - atribut al dreptuli de proprietate.
Prin dreptul de dispozitie se ntelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor
(vnzare, transmitere prin mostenire, donare). Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie,
proprietarul intran relatii juridice cu persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul din cele mai
importante atribute ale proprietarului. Anume prin aceastamputernicire se deosebeste n mare
masura proprietarul de alti posesori titulari (de fapt n unele cazuri si acestia pot dispune de
bunuri, dar cu o singura conditie - ca aceastamputernicire sa fie transmisa de catre proprietarul
bunului).
Deci, proprietarului i apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si dispune de ele.
Toate aceste mputerniciri i apartin proprietarului, dar n anumite cazuri de unele din ele pot sa
dispunasi neproprietarii
63.Exercitarea dreptului de superficie.
(1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si
exploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii unei
constructii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune si poate
fi obiect al unui contract de locatiune.
Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau. In cazul unei constructii
existente, superficia se poate nstraina ori ipoteca numai o data cu aceasta. In caz de nstrainare
a constructiei de catre superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preemtiune.
64.ncetarea dreptului de proprietate.
Temeiurile ncetarii dreptului de proprietate
(1) Dreptul de proprietate nceteaza, n conditiile legii, n urma consumarii, pieirii fortuite
sau distrugerii bunului, nstrainarii lui n temeiul unui act juridic, renuntarii la dreptul de
proprietate, precum si n alte cazuri prevazute de lege.
(2) Nimeni nu poate fi fortat sa cedeze proprietatea sa, cu exceptia cazurilor cnd, conform
legii, se efectueaza:
a) urmarirea bunurilor n legatura cu obligatiile proprietarului;
b) nstrainarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n
proprietate;

c) rascumpararea animalelor domestice n cazul ncalcarii regulilor de comportare cu


acestea;
d) privatizarea proprietatii de stat;
e) exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
f) rechizitia;
g) confiscarea;
h) alte actiuni prevazute de lege.
Renuntarea la dreptul de proprietate
(1) Proprietarul poate renunta oricnd la dreptul de proprietate printr-o declaratie n acest sens
sau n alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de a pastra dreptul de
proprietate asupra lui.
(2) Obligatiile proprietarului n legatura cu bunul la care a renuntat nceteaza atunci cnd un tert
dobndeste dreptul de proprietate asupra bunului.
(3) Renuntarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaratie
autentificata notarial si nscrisan registrul bunurilor imobile.
65.Proprietatea anulabila, rezolubilasi periodica.
Prin drept de proprietate anulabila se intelege dreptul de proprietate dobindit n baza unui act
juridic translativ de proprietate, lovid ulterior de nulitate.in conformitate cu legislatia in vigoare,
sunt lovite de nulitate relativaactele jur. civile incheiate cu vicierea consimtamintului, cu
nerespecterea conditiilor referitoare la capacitate, prin leziune, in urma unei intelegeri dolosive.
n toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului jur. civil translativ de drept de
proprietate numai in limitele termenelor de prescriptie si la vointa persoanei.
Este rezolubila proprietate afectata de o conditie rezulutorie, adica dreptul de proprietae este
amenintat sa dispara daca se produce un eveniment viitor si nesigur. Prin urmare bunul transmis
sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la doi proprietari, dobinditorului(proprietar sub
conditie rezolutorie)si transmitatorului (proprietar sub conditie suspensiva) dobinditorul este
proprietarul actual si proviyoriu, deoarece dreptul sau este amenintat de cu conditie reyolutorie,
iar transmitatorul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realizeza
conditia supensiva.
66.Ipoteca ca drept real acesoriu.
ipoteca - gajarea pamntului, constructiilor, altor imobile legate nemijlocit de pamnt, mpreuna
cu terenul aferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinta a
acestui teren. Constituie ipotecasi grevarea chiriilor, prezente si viitoare, pe care le produce un
imobil. Ipoteca trebuie nscrisan registrul bunurilor imobile;