Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt alesi dupa modul ce se determina prin o lege speciala.
Art. 22
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile. Intocmirea acestor acte va trebui sa proceda in totdauna
benedictiunea religiosa care pentru casatorii va fi obligatore, afara de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
Art. 23
Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri
sau ordinea publica. Represiunea delictelor este regulata numai prin lege. Se vor infiinta treptat, scoli primare in tote
comunele Romaniei. Invetatura in scolele Statului se da fara plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru tinerii
Romani, pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare. Ua lege speciala va regula tot ce priveste invetamantul
public.
Art. 24
Constitutiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin
presa, fiecare fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin Codicele penal, care in acesta
privinta se va revisui si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala.
Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau
distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de
autorisatiunea prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi.
Presa nu va fi supusa nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendate
sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau
editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice.
Art. 25
Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil. Ua lege va determina responsabilitatea agentilor
guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
Art. 26
Romanii au dreptul d-a de aduna pacinici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept,
pentru a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabila. Acesta dispositiune nu se
va aplica si intrunirilor in loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci.
Art. 27
Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitiul acestui drept.
Art. 28
Fiecare are dreptul d-a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone,
neputend insa petitiona de cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in
nume colectiv.
Art. 29
Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se esercita urmariri contra functionarilor publici pentru factele
administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.
Casurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale in condicele penal vor determina
penalitatile prepuitorilor.
Art. 30
Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote intra in serviciul unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda
nationalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprita.
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor
presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s-ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va
urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta
Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote
casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca
din intemplare ele au fost disolvate mai-nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca
in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale
Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor
intrunite urmatorul jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d-a mantine drepturile lui
nationale si integritatea teritoriului."
Art. 88
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile
Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale,
data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului
Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar gasi numita si succesorul Tronului ar
fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea
de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite
juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc
indata Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote
delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se
pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va
fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Art. 93
Domnul numescesi revoca pe Ministrii sei. El sanctioneza si promulga legile. El pote refusa sanctiunea sa. El are dreptul
de amnistie in materie politica. Are dreptul de a erta sau micsora pedepsele in materii criminale; afara de cea ce se
statornicesce in privirea Ministrilor. El nu pote suspenda cursul urmarirei sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod
in administratia justitiei. El numesce sau confirma in tote functiunile publice. El nu pote crea o noua functiune fara ua
lege speciala. El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor fara sa pota vre-uadata modifica sau suspende
legile si nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El confera gradurile militare in
conformitate cu legea. El va confera decoratiunea romana conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda,
conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Conventiunile necesarii pentru comerciu, navigatiune si alte
asemenea; insa ca pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei legislative
si aprobate de ea.
Art. 94
Legea fixeza lista civila pentru durata fie-caria Domnii.
Art. 95
La 15 Noembre al fie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocatiune, deca Domnul nu le-au
convocat mai inainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu
starea terei, la care Adunarile fac respunsuriloe lor. Domnul pronuncia inchiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca in
sesiune estraordinara Adunarile. El are dreptul de a disolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de
disolvare trebue sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni de dile si a Adunarilor pene in trei luni. Domnul
pote amana Adunarile; ori cum, amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceia-si sesiune fara
consimtimentul Adunarilor.
Art. 96
Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune.
SECT IUNEA II: Despre Ministri
Art. 97
Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire.
Art. 98
Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.
Art. 99
Deca ministri nu ar fi membri ai Adunarilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a ave insa si dreptul de a vota. La
desbaterile Adunarilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesara. Adunarile pot esige presenta Ministrilor la
deliberatiunile lor.
Art. 100
In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu pote apara pe un Ministru de respundere.
Art. 101
Fiecare din ambele Adunari precum si Domnul au dreptul de a acusa pe Ministri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de
Casatiune si justitie, care singura in sectiuni unite este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statua prin legi in
pag. 5
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
ceea ce privesce esercitiul actiunei civile si delictele comise de Ministrii, afara de esercitiul functiunei lor. Punerea sub
acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. Ua lege presentata
la cea d-anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor si modul de urmarire in
contra lor, atat in privirea acusatiunei admisa de representatiunea nationala, cat si in privirea urmarirei din partea
partilor lesate. Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra Ministrilor, se va sustinea de ea insasi.
Urmarirea pornita de Domn, se va face prin ministerul public.
Art. 102
Pene se va face legea preveduta in art. precedent, Inalta Curte de Casatiune si justitie, are puterea de a caracterisa
delictul si de a determina pedepsa. Pedepsa insa nu va putea fi mai mare de cat detentiunea, fara prejudiciul casurilor
anume prevedute de legile penale.
Art. 103
Domnul nu pote sa erte, sau sa micsoreze pedepsa hotarata Ministrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie
de cat numai dupa cererea Adunarei care l-ar fi pus in acusatiune.
CAPIT OLUL III: Despre puterea judecatoresca
Art. 104
Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat in puterea unei anume legi. Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot
crea sub nici un fel de numire, si sub nici un fel de cuvent. Pentru intregul Stat roman este ua singura Curte de
casatiune.
Art. 105
Juriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru delictele politice si de presa.
CAPIT OLUL IV: Despre institutiunile judetene si comunale
Art. 106
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Art. 107
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta si independinta comunala.
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro
pag. 7
11/19/2016 : biblioteca@univ-danubius.ro