Procesul de managementul riscului

1.

2.

3.

Identificarea riscului avnd drept aciuni specifice:

identificarea riscurilor,

eliminarea riscurilor neconcordante,

reinerea riscurilor semnificative pentru proiect.

Analiza riscului ce privete:

evaluarea detaliat a riscurilor semnificative,

estimarea ferm a rezultatelor,

estimarea ferm a probabilitii,

determinarea valorii ateptate.

Reacia la risc prin:

reducerea riscurilor,

eliminarea riscurilor,

repartizarea riscurilor.

Abordarea managementului riscului

in viziunea standardului elaborat de IRMI (Marea Britanie)
Obiectivele strategice ale
organizaiei/proiectului

Identificarea
riscului
Analiza riscului
-descrierea riscului
-estimarea riscului
-evaluarea riscului
Audit
formal

Modificare

Raportarea riscului
Ameninri i oportuniti
Decizie
Tratarea riscului
Raportarea riscului rezidual

Monitorizare

Metode i tehnici de identificare a riscului

Tabelul riscurilor
Lista de control a riscurilor
Analiza evenimentelor
Analiza arborelui defectelor
Studierea hazardului n procesele operaionale
Matricea de ierarhizare a riscurilor
Harta riscurilor
Utilizarea unui grup Delphi de respondeni

egali n rang

Tabelul riscurilor

Exista intotdeauna in cadrul

organizatiei informatii privind :
accidente si pierderi realizate;
instrumentele utilizate deja pentru
prevenirea pierderilor din cauza
expunerii la unele riscuri;
mijloacele de productie, bunurile si
persoanele pe care antrepriza
doreste sa le ocroteasca ;
situatiile dezastruoase pe care
organizatia doreste sa le evite.
Aceste informatii pot fi utilizate
ca punct de pornire pentru
activitatile de identificare a riscurilor
prin organizarea lor intr-un tabel de
genul celui de mai jos :

Tabelul riscurilor

Amenintari

Resurse

Consecinte

Factori modificatori

Pericole care
ameninta firma
si/sau
proiectele aflate
in desfasurare
Exemplu:
intreruperea/
defectiunea unui
utilaj

echipamente
materiale
personalul
alte resurse
utilizate

Efecte
nedorite ale
evenimentelor
neprevazute
asupra
organizatiei/
proiectului:
Intreruperea
productiei
Ranirea unui
angajat

Factori
care
modifica
impactul pe care
situatiile
neprevazute
l-ar fi avut:
Instrumente de
prevenire a
pierderilor
Echipament de
rezerva

Lista de control a
riscurilor
Este considerata cel mai important
instrument pentru identificarea riscurilor
Lista de control poate fi construita pe
baza:
amenintarilor existente;
consecintelor nedorite;
resurselor existente;

In general se porneste de la o lista

standard care poate fi utilizata pentru
orice proiect care apoi este
particularizata pentru fiecare proiect;
Principalul sau dezavantaj este ca oricat
de mare este aceasta lista pot fi riscuri
importante neidentificate;

Analiza evenimentelor
Aceasta tehnica porneste de la un eveniment
particular care produce pierderi, de exemplu un
incendiu , si construieste arborele logic al
hazardului.

In acest arbore sunt puse in evidenta cauzele

pierderilor, apoi cauzele posibile ale cauzelor si
asa mai departe pana cand toate sursele
pierderilor sunt relevate.

Pierderea unei construcii n urma unui

incendiu

Aprindere
spontan

Fulger

materiale n
interior

Defeciune
electric

materiale din
exterior

sursa

Incendii vecine

instalare
defect

Proiectare
greit

ntreinere
necorespunztoar
e

Execuie
necorespunztoare

Analiza arborelui defectelor

Aceasta tehnica pornind tot de la un
eveniment care produce pierderi (este
generator de factori de risc), pune in
evidenta conditiile care sunt necesare, fie
individual, fie prin combinatie ca sa
determine evenimentul respectiv.
Meritul acestei tehnici este acela ca pune
in evidenta situatii care nu prezinta riscuri
prin ele insele, dar care in combinatie
sunt periculoase pentru proiect in
ansamblul sau.

Matricea de ierarhizare a riscurilor

(matricea probabilitate impact)
Etapa 1 : Stabilirea unei matrici care s lege probabilitatea

unui eveniment riscant de un numr de clasificare.

Etapa 2 : Realizarea unei matrici care s permit evaluarea

impactului unui risc anume asupra obiectivelor majore

ale proiectului (timp, cost, calitate, scop).

Etapa 3: Combinarea datelor de la cele dou etape anterioare.

Fiecare risc va opera n propria sa matrice

probabilitate impact (matrice P x I).

Scorul sau gradul de risc se calculeaz dup formula:

Gradul de risc (scorul) = Scorul probabilitii x Scorul impactului

Translatarea scorurilor obinute n grade de risc se poate face pe baza tabelului urmtor:

Scor obinut

Risc

16

Sczut

7 14

Moderat

>15

Ridicat

Harta riscurilor

Metoda Delphi
1.
2.

3.

4.

5.
6.

7.

se identific mai nti un grup de experi

coordonatorul i cere fiecrui membru al
grupului s fac o predicie i o estimare
probabilist subiectiv pentru componentele
relevante ale proiectului analizat
coordonatorul primete i sintetizeaz aceste
estimri, iar sinteza se repartizeaz ca
feedback tuturor membrilor grupului
membrilor grupului li se cere apoi s-i modifice
prediciile n lumina informaiilor coninute n
sintez
noile predicii sunt din nou sintetizate i
comunicate apoi tuturor membrilor
acest proces de modificare i feedback
continu pn ce fie c se ajunge la consens,
fie c membrii grupului nu mai doresc s-i
modifice prediciile
rezultatul este o predictie Delphi.

Metode i tehnici de analiza riscului

Valoarea monetar ateptat

Metoda deviaiei normale standard

Metoda speranei matematice

Arborii decizionali
Simulrile
Tehnici de fundamentare a deciziilor n condiii

de incertitudine
Metoda gradelor de apartenen la varianta optim
Utilizarea teoremei Bayes pentru modelarea

unor procese decizionale n condiii de informaie complet/incomplet

Metoda ajustrii ratei de scont cu riscul
Metoda ajustrii echivalentului de certitudine

Valoarea monetar ateptat

Valoarea monetar ateptat se calculeaz ca produs ntre
probabilitile de apariie ale anumitor evenimente i efectele acestora.
VMA (a) = P(a) x E(a)
unde:
VMA (a) valoarea ateptat a evenimentului (a)
P(a) probabilitatea de apariie a evenimetului (a)
E(a) efectul apariiei fenomenului (a)

VMAsubstructur = (0,2 x 720.000) + (0,5 x 800.000) + (0,3 x 1.000.000)

VMAsubstructur = 856.070
VMAsuprastructur = (0,2 x 1.800.000) + (0,6 x 2.000.000) + (0,2 x 2.500.000)
VMAsuprastructur = 2.060.000
VMAinflaie = (0,2 x 9%) + (0,5 x 12%) + (0,3 x 16%) = 12,6%
VMAproiect = (856.070 + 2.060.000) x 12,6%
VMAproiect = 3.282.500 USD

Metoda deviaiei normale standard

Cu ajutorul a trei estimri (optim, pesimist, cea mai probabil) se calculeaz media i dispersia duratei
unei activiti utiliznd relaiile :

t ij

aij 4mij bij

6
bij aij
sij2
6

, pentru calculul duratei medii

, pentru calculul dispersiei

n care :
a = durata optimist
b = durata pesimist
m = durata cea mai probabil

s ij s ij2

, pentru calculul deviaiei standard

D Dcr

, pentru calculul probabilitii ca termenul

de execuie
2 propus s fie respectat

n care :
z = deviaia normal standard (numit i factor de probabilitate)
D = durata de execuie propus
Dcr = durata critic
s2 = dispersia

28/28

8/12

16/2
4

8K

A
8

11

J 8
M

10

20/20

10/20

0/0

C
D 16
8

10

36/36

16/28

4
8/8

F
4

6
12/12

G
8

7
20/20

Durata ntregului proiect este : t = tD + tF + tG + tJ + tK + tM

t = 8 + 4 + 8 + 8 + 8 + 4 = 40 sptmni

Calculul dispersiei i deviaiei standard pentru proiect

40/40

Dispersia duratei totale a proiectului este egal cu suma dispersiilor activitilor critice.

s 2proiect s 2D s 2F s G2 s 2J s 2K s 2M

s2proiect 4 1,77 4 4 7,10 0,11 20,98 sptmni

Deviaia standard este :

s proiect 20,98 4,58

Stiind c termenul impus de beneficiar pentru realizarea proiectului este de 45 de sptmni
putem calcula probabilitatea ca termenul contractat s fie realizat
z

(proiectul are

45 40
5

1.09
probabilitatea
de485,21%
4.58
.58 a se realiza

la timp).

Tehnici de fundamentare a deciziilor n condiii de incertitudine

Regula pesimist (a lui A.Wald) care presupune c varianta optim este aceea pentru care se obin
cele mai mari avantaje n condiiile obiective cele mai nefavorabile. Practic se aplic principiul minimax
n care varianta optim se stabilete cu relaia :

Vopt max(min uik )

k
Regula optimist care const n aplicareai principiului
maximax, potrivit cruia varianta optim este
aceea pentru care se obin cele mai mari avantaje, n cea mai favorabil stare a condiiilor obiective.
Relaia de determinare a variantei optime este urmtoarea :

Se aleg utilitile maxime ale tuturor variantelor, dintre care se va alege varianta optim.

Vopt max(max u ik )

i
Regula optimalitii (a lui Hurwicz) potrivit
creia varianta optim este cea care maximizeaz
relaia :

a = coeficient ales de ctre decident, are valori n intervalul (0,1) dup cum acesta este mai optimist, cnd
0
valorile coeficientului
sunt
maimax
aproapeade
valorile acestuia sunt mai aproape
Vopt
U1ik1 sau mai
(1 pesimist
a)U cnd
ik
i
de 0.
= utilitatea variantei i, n starea condiiilor obiective k cea mai
mare
= utilitatea variantei i, n starea condiiilor obiective k cea mai
mic

U ik1
U ik1

Regula proporionalitii (Bayers Laplace) conform creia varianta optim este cea pentru care
media utilitilor este cea mai mare sau media consecinelor este cea mai favorabil :

n
uik
Vopt max k 1
i
n

Regula minimizrii regretelor (L.Savage) care presupune c varianta optim este aceea pentru care
regretul de a nu fi ales varianta optim este cel mai mic.

k=
i=
Rpentru

max(
ui
)

u
ik
k
ik
1, n

, m condiiilor obiective (k).

iar Rik reprezint regretul de a fi ales varianta (i) n1starea

Dup stabilirea regretelor, varianta optim este cea pentru care regretul maxim este minim, adic:

Vopt min (max Rik )

i

Metoda gradelor de apartenen la varianta optim

acestora i alegerea criteriilor de

Etapa 1 :
Formularea variantelor, a consecinelor
optimizare
Etapa 2:

Pentru fiecare consecin se efectueaz o transformare de

U ij

aij a j
aj

variabil dup relaia:

Etapa 3: Stabilirea gradelor de apartenen a fiecrei variante la

varianta optim, pentru
fiecare criteriu de decizie dup o
funcie exponenial de forma:

mij = e-kUij

in care: k = coeficient de apartenen, acesta lund valori n funcie de importana criteriilor de optimizare.
Valorile mij se nscriu ntr-o matrice ale crei elemente evideniaz gradele de apartenen a fiecrei
variante decizionale la varianta optim, pentru fiecare criteriu de optimizare.
Etapa4:
Alegerea variantei optime, prin agregarea elementelor
matricei gradelor de
apartenen ca variant optim, dup una din regulile de optimizare a deciziilor n condiii de
incertitudine prezentate anterior.

mi

mi1 mi 2 ... min

n

Metoda ajustrii ratei de scont cu riscul

Determinarea valorii actuale estimate PV/E a unui flux de venituri riscante aferente unui proiect
de investiii se poate face cu relaia:
n

xt
t
r 1 (1 r )

PV / E
unde:

= valoarea anticipat a veniturilor nete n perioada t

xrt = rata scontului

fr risc

t = perioada de timp

Utilizarea ratei de scont ajustat cu riscul modific formula cunoscut pentru stabilirea valorii
actuale deoarece n locul unei rate de scont r lipsit de risc, folosit anterior se introduce o
rat de scont k mai mare, stabilit conform relaiei:
k=r+p
unde p este premium de risc.

Valoarea actual ajustat cu riscul (notat PV/K) se va calcula cu relaia:

xt
t
t 1 (1 k )

PV / K

Metoda ajustrii echivalentului de certitudine (echivalentului sigur al unui

rezultat)
Ajustarea valorii actuale a echivalentului sigur al unui rezultat se caracterizeaz prin aceea
c valoarea actual a unui rezultat (venit) incert (PV/at) se ajusteaz cu ajutorul unui factor (at) ca
n relaia urmtoare (care pleac de la cea pentru determinarea valorii actuale):
n care:

at xt
t
t 1 (1 r )
n

PV / at

at = factorul de ajustare a echivalentului sigur (cert)

r = rata de scont fr risc
Pentru toate rezultatele, n afara celor lipsite de risc 0 <at <1.
Astfel, cnd at =1 venitul din momentul t este sigur (cert), iar cnd at =0
probabilitatea de a obine un venit n momentul t este zero.
Cele dou metode utilizate, se poate demonstra, vor conduce la aceleai
rezultate ori de cte ori este satisfcut relaia:

(1 r )t
at
(1 k )t

Evaluarea raportului
risc eficienta
Orice proiect fie ca se refera la asimilarea de
produse si tehnologii noi in conditiile unor
capacitati de productie existente, fie ca
vizeaza crearea unor capacitati de productie
pentru produse existente implica doua
categorii de eforturi economice: efortul
investitional si cheltuielile de functionare
curenta asociate.
Calculele de eficienta realizate in mod curent
in practica sunt concepute in maniera
determinista, desi in mod normal trebuie luat
in calcul si riscul (mai ales in activitatea de
cercetare dezvoltare, una din cele mai
riscante)
Prevaleaza metode de calcul rezultate din
cercetari efectuate la comanda unor firme

1.Formula adoptata de catre firma Olin

Mathiesen Chemical Co (S.U.A) masoara
valoarea unui proiect de cercetare astfel:
P

Efectul economic probabilit atea succesului

Cheltuieli cu cercetarea si proiectare a

Efectul economic = economia anuala rezultata

din proces
Firma considera ca un proiect este convenabil
daca P3.
2. Metodologia PACIFICO utilizata de compania
Alcolak (S.U.A).
Valoarea P a proiectului este data de formula :
P = Rc x Rt x (p c) x V x L x C-1
Rc = probabilitatea succesuluicomercial;
Rt = probabilitatea de succes tehnic;
(p-c) = profitul unitar ca diferenta intre pretul p si
costul c;
V = volum de productie anual;
L = durata de viata comerciala a produsului in ani;
C = cheltuielile totale cu cercetarea, proiectarea
si introducerea tehnologiei
Se considera ca un proiect este acceptabil daca
P2.

3. Formula propusa de Disman pentru firma Abbot

Laboratories :
n

I Rc Rt
i 1

Ei
0
i
(1 r )

I = efortul investitional maxim admis;

Rc = probabilitatea succesuluicomercial;
Rt = probabilitatea de succes tehnic;
Ei = efectul economic in anul i (i = 1,2,n)
Probabilitatea succesului tehnic (Rt):

Ept
Rt
Ep
Ept = efectele economice scontate a se obtine pe perioada
de recuperare normata la proiectele esuate tehnic
Ep = efectele economice scontate pentru un esantion de
proiecte luate ca baza de cercetare

Rata succesului comercial (probabilitatea succesului

comercial)

E
Rc
Ep
E = efectul economic realizat
E = efectul economic proiectat pentru fiecare proiect
apartinand unui esantion de proiecte lansate in
ultimii ani de catre firma.