Ca produs specific al creierului uman, gndirea este procesul psihic de reflectare a

nsuirilor generale i eseniale ale obiectelor i fenomenelor realitii nconjurtoare, precum i a

raporturilor dintre acestea.
Pe baza gndirii, omul poate s anticipeze mental desfurarea anumitor evenimente i s-i
planifice n funcie de acestea, aciunile viitoare. Prin aportul pe care l aduce la cunoaterea
realitii, gndirea confer comportamentului uman trstura raionalitii.
Gndirea este un proces cognitiv superior prin intermediul cruia avem acces la nsuirile
eseniale ale realitii. Prin intermediul proceselor senzoriale lum act despre aspectele concrete,
intuitive, accesibile simurilor. Suntem informai despre form, mrime, culoare, gust, miros,
s.a.m.d. Acestea sunt nsuiri aparente pentru c aa apar ele simurilor noastre.
Perceptia -

proces

psihic

cognitiv

senzorial

elementar

prin

intermediul

caruia

se reflecta unitar si integral nsusirile obiectelor si fenomenelor cnd acestea influenteaza nemijlocit
(direct) asupra organelor de simt.
Perceptia este proprietatea psihicului de a reflecta impresiile obiectelor, implicnd gndirea, memoria,
imaginatia, formnd imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamenteaza pe experienta
subiectiva, provoaca interese, aptitudini, stari afective. Perceptia presupune prezenta diferitelor
senzatii si decurge mpreuna cu senzatiile.
Textul se refera la faptul ca perceptiile furnizeaza informatiile necesare noiunilor,
conceptelor i prototipurilor cu care opereaz gndirea. Analiza i sinteza propriei gndiri
sunt precedate de analiza i sinteza perceptiv,care se desfoar ntr-un plan concret-intuitiv,
asupra unor obiecte i situaii concrete. Analiza i sinteza de tip logic (ca operaii ale gndirii) se
desfoar ntr-un plan mental, dup un model i sunt mediate prin cuvnt i alte sisteme de
semne i simboluri.
In ceeea ce priveste interactiunea dintre cele doua procese, gandirea si perceptia:
1.Perceptia se produce numai asupra realului, gandirea abordeaza nu numai realul, ci si
posibilul, ipoteticul si chiar fantasticul sau imposibilul.
2. Prin perceptie, omul constata, dar prin gandire gaseste explicatii pentru fenomenele
constatate, face transformari in sensul dorit.

3. Imaginea perceptiva (perceptul) nu contine esenta, nu surprinde relatiile dintre obiecte,

fenomene etc., dar notiunea cuprinde intotdeauna esenta, relatiile, ceea ce face posibila
explicarea si prevederea.
4. Gandirea nu este posibila fara limbaj.
5. Gandirea este un proces central, nu periferic. (In procesele centrale, intermediarii
comportamentului sunt amintirea, asteptarea, ideea etc., pe cand in cele periferice,
intermediarii comportamentului sunt produsi de miscarile musculare; gandirea si limbajul, de
asemenea pot media sau instrumenta.)
Trebuie precizat ca J. Locke a formulat principiul: Nihil est in intellectu quod non primus
fuerit in sensu. (Nu exista nimic in intelect care sa nu fi fost inainte in simturi.)

In concluzie , gndirea este mijlocit i dirijat de date empirice, de experiena perceptive.