SUDAREA PRIN PUNCTE

SUDAREA PRIN PUNCTE

Sudarea electrica prin presiune, prin puncte, este larg folosita in industrie,
datorita avantajelor ce le reprezinta, in special datorita marii productivitati a
operatiei.
Pentru obtinerea unei suduri de calitate este necesar ca miezul punctului de
sudare, care rezulta din topire cu patrundere pe suprafetele celor doua table
imbinate intre ele, sa fie de forma unui bob de linte cu diametrul dm
aproape cat diametrul electrozilor de, iar acest punct sa fie inconjurat de o
zona de diametru dt, in care imbinarea este realizata in stare plastica, fara
topire, formata din graunti cristalini comuni ambelor piese.

Punctul de sudura poate fi obtinut

in mai multe moduri, in functie de tipul
masinii de sudare, adica de felul cum se
realizeaza in timp presarea fata de
conectarea
curentului
de
sudare,
respectiv deconectarea si depresarea.
Din diagramele presiune-timp
P= f)t) si curentul de sudare-timp I= f(t)
in cazul masinilor actionate cu pedala
reies intarzierea presarii maxime fasa
de inceputul conectarii curentului, si
depresarea ce incepe inainte de
deconectare sau dupa deconectare,
uneori chiar cu marirea fortei (figurile a
si b).

La sudarea masinilor actionate cu aer comprimat si cu comanda

automata, inceputul presarii maxime se regleaza inainte de conectarea
curentului, iar sfarsitul presarii maxime depaseste deconectarea, uneori chiar
cu marirea fortei de presare (figurile c si d).
Punctele realizate prin variantele a si b sunt calitativ inferioare celor
realizate dupa variantele c si d
Pentru sudare trebuie folosite numai table planate cu suprafete
absolut curate, lipsite de oxizi si de impuritati; de aceea este indicata numai
tabla decapata.
In cazul sudarii tablelor nedecapate se folosesc numai regimuri moi,
deoarece oxizii pot fi indepartati in timp mai prelungit. Tablele zincate se
sudeaza numai cu regimurile cele mai dure. Punctele se executa la anumite
distante, in functie de grosimea tablelor de sudat.
De asemenea, din centrul punctului de sudura pana la margine
trebuie sa fie pastrata o anumita distanta.

Se sudeaza table de otel carbon sau aliat, aluminiu, cupru etc.

Tablele de otel sudate cu regimuri dure necesita densitati mari de curent,
de peste 300 A/mm, iar in cazul sudarii cu regimuri moi, densitatea poate fi
micsorata pana la 100 A/mm . Pentru tablele de cupru si de aluminiu tinand
seama ca acestea au o mare conductivitate termica si electrica, sunt
necesare densitati de curent mult mai mari, de 500-600 A/mm.
In tabele se dau regimurile de sudare prin puncte ale tablelor de
otel decapate cu continut redus de carbon, cu regimuri de sudare moi si
dure.
Regimurile din tabelul 42 pot fi folosite si la sudarea tablelor de otel
nedecapate cu productivitati de peste 50 puncte/minut; regimurile moi
necesita timpi de sudare prelungiti, si de aceea productivitatea scade pana
la 10 puncte/min. Sudurile prin puncte se executa in pozitia orizontala a
pieselor. Rezistenta la forfecare a unui punct sudat executat in bune conditii

variaza intre 20 si 25 daN /mm.

De importanta mare pentru obtinerea de puncte sudate rezistente
este calitatea materialului electrozilor si forma la varf a acestora. Diametrul

varfului electrodului se ia egal cu 2s+3 mm, in care s este grosimea tablelor;

in cazul tablelor cu grosimea peste 1,5 mm este mai indicata relatia d= 1,5
s+ 5+mm.
Electrozii trebuie sa fie din aliaje de cupru-crom, care
rezistenta mecanica mare si o conductivitate electrica si termica buna.

au

Forma la varf a electrozilor se alege plata sau bombata- mai rar alte forme.
Electrozii trebuie sa fie asezati perfect coaxial, iar suprafetele de contact ale
varfurilor trebuie sa fie absolut curate .
In prima figura se prezinta modul corect de asezare a tablelor intre
electrozi, iar in cea de a doua, modul de prindere a electrozilor in
portelectrod.
Electrozii sunt prevazuti central cu o gaura, prin care circula apa de racire;
dupa introducerea electrozilor in portelectrozi, teava de racire a
portelectrozilor trebuie sa vina aproape de fundul electrodului, pentru ca

racirea varfului electrodului sa fie cat mai intensa.

In cazul sudarii a doua table de grosimi diferite, diametrul la varful
electrozilor se calculeaza tot cu relatiile date mai inainte, insa dispunerea
electrozilor se inverseaza, adica electrodul cu diametrul mai mare se dispune

pe partea tablei subtiri si cel cu diametrul mai mic pe partea tablei mai
groase.
Aceasta dispozitie evita supraincalzirile sau eventualele perforari ale
tablei subtiri.
Pentru un unct sudat de calitate, adancitura (urma) lasata de electrozi
in table nu trebuie sa depaseasca 15% din grosimea tablei respective,
deoarece o subtiere prea mare micsoreaza rezistenta punctului sudat.
Suprafetele exterioare ale punctelor sudate nu trebuie sa prezinte
topiri sau stropiri care se produc din cauza necuratarii periodice a varfului de
contact a electrodului, cat si in cazul folosirii unor table necorespunzator
curatite.
Sudurile nu trebuie sa contina pori sau incluziuni care se produc tot
din cauza murdariei de pe suprafetele tablelor.
Punctul sudat trebuie sa fie bine patruns cu un miez topit din ambele
suprafete ale tablelor. Defectele de nealiere au la baza regimuri prea moi,
timpi prea scurti de sudare, contacte defectuoase intre electrozi si
suprafetele tablelor, forte de presare prea mici etc.
Inainte de inceperea sudarii este necesar sa fie executate cateva
puncte de sudura de proba, care sa fie supuse incercarilor de rezistenta.
Sudarea prin puncte poate fi executata si in unele variante , daca se
dispune de utilaj corespunzator sau de unele materiale.
Sudarea prin puncte si lipire cu adeziv este folosita atunci cand
imbinarile sudate prin puncte sa fie si etanse. Pe suprapunerea dintre tabla
curatata perfect se aplica adezivul de lipire conform figurii dupa care tablele
se sudeaza cu masinile obisnuite de sudare prin puncte, in general cu
regimuri mai dure.

Sudarea prin puncte in relief este un procedeu folosit la

productia in masa, cand piesele de sudat nu au o suprafata mare.
In prealabil, pe una din piese se imprima prin poansonare reliefuri,
adica ridicaturi care pot fi de diferite forme: rotunde, inelare, alungite etc.

Ele se imprima uniform la distante egale si de maime absolut

constanta. In general, numarul de reliefuri ce se imprima unei piese de
sudat nu trece de 10 reliefuri. In cazul cand tablele sunt de grosimi diferite,
reliefuriule se executa in tabla mai groasa; in acest caz, punctele sudate sunt
mai rezistente.
Pentru tablele subtiri de 1-3 mm, diametrul reliefului la varf se executa
de 3-5 mm, cu inaltimea de 0,75-1,25 mm. Sudarea nu poate fi executata la
masinile obisnuite de sudare prin puncte, ci sunt necesare prese puternice
pneumatice sau hidraulice, prevazute cu electrozi de cupru sub forma de
placi, intre care se introduc piesele desudat, din care una are imprimata
reliefuri; punctele sudate se realizeaza dintr-o singura presare.
In general, presele pentru sudarea prin puncte cu reliefuri sunt masini
cu puteri de peste 100 kVA, deoarece ele sunt destinate executiei simultane
de puncte multiple.

Sudarea prin puncte dintr-o singura parte.

Dispozitia ambilor electrozi poate fi cu aranjarea acestora dintr-o
singura parte, in care caz dintr-o singura presare se obtin doua puncte de
sudura.

Pentru asigurarea unei bune conduceri a curentului, in vederea

realizarii unor puncte sudate de calitate, este necesar ca sub table sa fie
dispusa o garnitura de cupru. Prin aceasta se mareste curentul de derivatie si
se obtine o mai buna conducere a curentului in punbctele de contact ale
celor doua table, ceea ce permite realizarea unor suduri de calitate.
s