Elena Cozma Tuliana Asavoaie ELEMENTE DE DIDACTICA ISTORIEIird. la Facultatea de Isto larul cursului de Didactica = 2007, Cl rajevo Editura Universi de asemenea articole stiintifice pe teme de ALL.Cuza” din lagi, eu 0 pe A publicat mai multe articole de istorie, >grafie precum si altele privind optional seu metode lizate fn predare 2000, Stn autor gi conutor & uno! examenul de capacit [storia uni tate Rominia ~ Moldova, 2004- iul de redactie al revistei ,RAdci re intre care: ,Bulgire de hum Descrierea CIP a Bi TUTIS, GHEORGHE, de didaeti Tuliana Asivoaie. - Iasi Bibliogr. ISBN 978-973-88617-4-9 1. Cozma, Elena IL. Asivoaie, Tuliana 371.3:94(498):373.5 Editura Graphys Str. Cri zervate editurij noastre ISBN 978-973-88617-4-9 area de [a{a este 0 didact lare, desfiigurarea acestcia, metodele si procedeele, tipurile de acti profesor de invafamant. in realizarea acestor obiective se are in 1 deprindexi modeme de interpretare si din ce in ce mai variate, In ultimele decenii se vorbeste tot mai rar de harul profesorul de competenfele acestuia, dobindite in urma parcurg i, Formarea ini 3B. Astizi se vorbeste de form Ja eurent cu cele mai noi metode ferea studilor in eacinul Uniunii Buropene st dlecat necesaré formarea continu, Se presupune ca un profesor nu este doar 3 atitea motive ci are si o bunt ied a profesorilor are o importanta formarea acestora, ea ocup un loe tot mCAPITOLULI PRINCIPLE DIDACTICIT ‘Simpla profesorilor, sunt Conceptul de prineipiu didactic ce isi propun autorii prezentei lucr Cartea de fafa poate fi inclust In aceasta categor exclusiv, erau mai e modeme care, desi ale. Pe de alti preuniversitar ind st_modifice poz le la cea de transmijitor de cunostinfe 1a cea de organizator le didactice au fost formulate, explicit, pentru prima, oari de in Iucrarea Didactica Magna. Majoritatea principiilor educative, 1632, isi pdstreazA si azi valabilitatea, Dintre acestea ibidem, p. 148, “Thidem:pect ~ Totul se va preda intuitiv: acest principiu fiind dezvol uncle pedagogii modeme, altemative la cea + Totul va fi organi cu precadere, de ip cat este necesar spre a fl ingele ceea ce precede ete.” Ie propuse de profesor; ccind rezullatele Ia care se ajunge nu + cca de a prescrie moduri de comunicare speci invijare; ‘+ prescrierea tratamentelor ia situatii de tnvajare.* tenfia celor ca i valabilitate generala (comune tuturot general, faptul ci, ficcare, poate promova experienga didacticd si adaptate la speci acestea, principiile generale ale did mu caracier de ol goneralii care jaloneazH activitatea de predate — e, desfagurati’ in seoalé, Respectarea lor conferai provest rind. Ele soolark dar pot fi adaptate de care se desfigoart procesul didactic, lastind leses, se foloseste expresia de sistem al princi faptul cf, desi se pot enumera un numar de prinei ins wu referire la , aplicarea lor se face combinat sau individual, in fimetie de fundamentale ale didacticii se pot idolf Steiner, Antropologia general ca bazd a pedagogiet, ° ibicem, ps5, 2 ibidem, p56. 1. Triade, 1999, passim, Ant cu pra iceelor vocationale si scolilor de arte si meserii. In cazul acestora este concretizat $i diferits, a ceea ee s-a , diffcultifile pe care edagogia contemporana se merge mai departe, argumet tunel instruiri diferenfiate, fundamentaté pe teoria intel de Howard Gardner, in 1984". Gardner pomea de la ideea existenfei mai multor i inteligenfi umand care conduc la o varietate de mo le, aplicate tz un intreg grup iar testele de evaluate stan‘Aplicarea acestui principiu presupune un alt tip de care se are in vedere eresterea individual a ni c variate gi sarcini cu n acest caz, se IucreazA fireevent, pe grupe de cont de particu procesul de predare Ja nivelul dezvoltiri gindiii $i personal. si linea unor nivele ale educate scolare gi 4) le nivelul politicit educationale, prin crearea um si cocrent, prin inlerdependenja si corelaren » w-0 predare nu doar continua, Invajarce presupune o sistematizae a sd objnerea nor rezutte este e, do permancnja revenii, ordoniit si reondor sistematics ci si coerent dow tipuri de_gindi deductiva (bazati. pe neajuns. Utilizarea izvoarelor la umane, altele decat memoria, poate asigura, in mai mare misurd, succes de istorie. De exemplu, in manual elevul glseste definitia institufilor din Roma , denumirea 5i pretogativele magistraturilor, momentele si legile care aut ele de eroism, exemplele de civism din primele etii ale huerarit amintite, pot declanga triri pozitive st attudini din partea clevilor. Un rol important revine we fntr-un context es, modele de wmat pent cu un anumit grad de abstractizare, ci pot fi, mai al ct mai apropiati de cota maxima.tnecanice, .pe de rost” cénd sensul este jcare constienta, activ’, depinde, de proiectares si organizarea de eatre profesor, care trebutic 5% | vedere ulurile propuse mu Gebuie si depaseasci pulerea de infelogere a Eleilor,sanamiteres cette ga sual vehi i crate deere profs a unui elinel eves rriceperie gt depinerie dobtndite do cl fico Jor prin metoraren lot Nua nae coogtint stent conextnl gin re ar 84 devin temenit. Ponta acest, profesor va propane aioe Coerente si titmice. Insnsirea temeinicd Inscamni invajarea profunda a unor infomafi, inadraren or inca sehemk logic a cuncuyer au seen icrahiate lose lor n sil pace. eee educat Insu profi i contin doar coe ce 1. Bruner, Procesul educa pT 6 Capitol _emente e itin itor fnvijarea temeinicd presupune uecerea de 1a modelele teoretice la cele practice, dle laa sti” la 2 sti sh faci, folosind ceea ce $ teoretc, inva enereze inviare, sie Fundam etapele urmtoare in care se poate aplica ceca ce este insusit deja, dezvolte capacitatea de a actualiza eunostinfele, dea le adapta Ia situa schimbare. Tare temciniia ea cere repelarea, r. Memoria poate fi si ea perfectionati centre de interes. in sine, ocupt un si corespunda fn migcare, la fi si in misiunea sa de das penteu Invajarea fam evalua procesul educa} transforma gcolile in unitiy mente greu de imanitatea din fiecare individ”. predaren-Invijatea storiei cele de mai sus sunt valabile. fn acest caz, recomandabila este ropean, Iasi, 2005, p. 71 fe Urgena nr. 75/2005, seolile a ,organizatilfurnizoare de educel * Emil Stan, Pedagogte postmodern, Insti ropean, Iasi, 2004, p49.CAPITOLUL II ete,). an Sys loata reeulitelar. OBIECTIVE, COMPETENTE $I CONTINUTURI ALE i principal PREDARU-INVATARI ISTORIEI IN SCOALA analizeze rezultatele obiective de obiectiv: a educa inscamna a conduce, deci a ‘mul oarecare, Pe de o parte, dact admitem ct valorile se regisese in modele™, Europa oferi importants repere. Poste ‘Adundrii parlamentare a Consiliului continental > atunci yemai de aceea, in Sesiunea ordinatd a 1996 se aprecia ci, pentru i va fi extrem de important i reprezinif una fovtel ea disci il exe, one | atiutint civice democratie, olerante sl responsable. Acceasi“Adunare patlamentartrecomanda st a8 tnurjeze tnvdjare isto in Eoropa, ot parteBlemente de didactica istrie 8 acestuia. Ea se configureazi in ve, categorii care prezint& un grad de finalitate se raporteaz4 intotdeauna la om, la ceea ce ar asa ideal.” lualitaji umane, in formarea persona Daca idealul vizeazi fin Cum gi ce 58 inveje el ie de care se pot desfigura mai tnd Istoria si predarea istariei x Buropa, in Predarea fe, traduse si adaptate de Mibai Manca, Ministerul Blemente de didactioa i Nu se pine astii problema of a inva hue, evenimen lege, a prelucr, a faseam, dupa enumerarea sucins gi incomplet de mai ss, care definess devenirea celui eda. Edvcofia scolar ar aves ca alte lueruri ji formarea unci culturi generale; cexemplete pe comparare si judecare a unor si sia celei critice. Observam et el scolara in gener i cu generozitate. Deschid pem si invijim din ea. Inv’ poate, c& sunt prea multe, Ce alegem din ele?” fntrebarea este retori ofesorul de istorie va slice sa aleaga in funete de obiectivele pe cate le 3 urmari pe parcursul ativitai sale Spre deosebire de 500 deoarece ele desemneaza schimbarile (muta a se objine prin pro ivele sun le) generale sau part didactic sub forma unei lecfii sau a Je definese coneret si in mod particular sarc prefigurat. Cu al ceea ce trebule si fac, si comportamentul el tora ture adevar 9 ficlune, Edi a I-n revizeut 5 i, 2008, p75. "Elemente de didactic istorii Corvetitori bel ‘care acest proces se va indrepta pentru a satisface formare ale educatilor®, Profesor considers ci 0 finctie de orientae axiologica deoarece se realizeazt 0 orientare a élevilorcatte velorile educationale pe care dorim sg nu doar cate trebuie s8-i parcurg’ impurile de » psiho-pedagogice in particular, de nevoile ‘az in care distingens » obiective generale; Polirom, 2006, p. i, 1997, p45, «+ obicctive cade; « obiective de referinia; + objective opera cantitates Ie folosest. Astfel, ca disciplin’ de invayamént, ccunogtinje despre spajit gi ecutului din punct de vedere genetic, functional gi axiologic™. @ cunoaste si analiza cauzele care au generat eveniment , a ierarhiza gi clasifica informafi, a f Aceasta coneepte specifice. Dintre capacititile practice pe care le formeazi in scoal ‘utilizarea nei me istorice prin documente de epoet -explicarea proceselor si fenomenclor pomindu-se de la documenteElemente de didsctca istorii Elemente de didacica istorii ; 1.2. st identifice informayi oferit 13. s¥ cunoasca instrumente de masurare « timpului specifice epocilor studi care profesorul le are in vedere in momentul intocmitiiproieet al de geners Stabilite prin programele gcolare de citre MEC pei ide invajimant. Ble vizeazi formarea unor cay specificul diseipl reaultatele asteptat r parcursul mai sam chiar pe intreg paroursul obligatoriu. 0 ale predarii- inv le competenje objine ta elevii si #921. Ci contexte econom le, organizate pe cele dows Pentru predarea -invigarea inciclul inferior ‘in comunicarea oralé sau serisi; inderilor sociale; ‘orice, 2 metodelor si teh sau psibos gf identifica o sarcina educativa invatarca ints de ‘mai nou, tot prin programele goolare, avait rezultatele asteptate ale invafSrii urma Obiectivele de referinfa au in vedere realizarea unor progrese de 4s alta in cvea ce privesteachizifa unor eunostine gi formarea unor capac Exemplificam pentru clasa a ‘V-a, unde cexdru dy reprezentarea timpului sia spafiului in pot fi definite drept enunturi cu caracter observabile Ia elevi ca urmare a participarii jonale sunt definite mai ales si cel al competenfei” . Formulind obiectivele * Constantin Cucos, op. » Stefan Paun, op. cit, ™ sbidem, p25,Performanfa Ja care urmeaza si si le probeze ©. Operafionalizarea i activitaji concrete si anume: inor obiective eonen iia obiectivelor operat re care: ice prin objective © este necesart ale elevilor nu ate lar $i precis performanfa ma vel mediu deoarece 1 ze tuturor elevil aibit in vedere programa (curriculu fie exprimate prin verbe care definese a: lee, SH compare, si el sau a 24 iamuarie 1859 fatea aducerii prinfului si cea de la stilin avé Got le de didactica jstoriet fn ceea co priveste obi {ndeplineasea urmatoarele eo 4) s indice eapacitatea pe care umeazA 3% vitatca respectiva: asimilarea unor az hse de performanyi. icace, a ceugit. Limita se primelor patru cruciade; sau la leet Fecunoase’, observind 0 reprezentare (imagine pe educafional etc.) cel putin patru trisdturi ale soft implicate in invajore, caz.4 + obiective cognitive; * obiective afective; + objective psibiomotori, Objectivele cognitive se refers la transmiterea laren cunostinfelor adica cunoasterea fupielor gi proceselor istorice, Licgirea orizontului ennoagt stocarea dar si prelucrarea informatiifor, recon insugirea termenilor $i nofiunilor, a rigoril Jovi ot ca tim. is,Elemente de didactica tural educativ al se poste preda, dupa Ea emofioneaza, ot si pasiuni, te plaseaza de o parte sau de nvafénd istoria, elevul deving le psihomot vedere formarea unor depri infelectuale, de comportament, 2 puterii de stapénire si de dominare a em proprii. De domeniul psihomotor fin gi cele doua tipuri de comunicare nonvé i paraverbala deoarece ele sunt expresia unor comportamente mot ‘Unii autori mai adauga categorii sociale. antficilitate, ca strénsd logiturd intre confinuturile gti dle ordin psihomotor pe immreaset un eehilibra. in 4 elevilor; ea trebuie si largeasca ieze si s& modeleze personalitatca dezvoltarea cognit corizontul cunoasterii si sii formeze, si ra elevilor in toate fafetele ei Se considera op precis si care declanseaz lunor deprinderi si aptit ‘cel obiectiv care poate fi definit in mod cor Aantonesei, op. et, p. 104 ® ride, p. 105, N, Tors, Ce tascam Mane, 1838, p 4 “foam Sings, Elena Ista, op, et, p. 111, 18 la deprinderile de comunicare gi de observare, la pric Ic personale pe care trebuie sa si Reluim subll proiecticii unei chiar dacd nu sunt realizate in proportie de s . Simpla constientizare a fapt determina profesorul si caute explicalii si si giseasc’ cauzcle, realizandu-se, astfl, un feed-back util in proiectarea lecfllor urmatoate. Jaclasa a V-a la lecfia Arahif putem formula astfel: lecieiy ~ componenta. format comparatic gi analiza a info ive operafionale: trebuie: i prezinte condi uunor orage ca Mecca san Yatreb; ‘+ 2.s& arate pe hart teritoril locuit de arabi; ‘+ 3. si localizeze pe axa cronologicit evenimentele prezentate; + 4, si explice rolul lui Mahomed ea fondator de religie si de stimularea proceselor mentale de observare, if torice din Arabia preislamica, organizarea tribalwe de didsctica storie} romdnese conduce la ideauna, argumentele cele mai zat ca argument pol eazit scolilor nafionale aflate in plina regenerare tn prima jumitate a secolului al XTX-lea, educative care prefigureazi dintre obiecti ide predare — invijare repreziti volumul de cunestinje pe Baza edroa ge fice insite in sooala fn yom eo tn 981, p. 67, ca Elemente de didacticaistrie} cca a Renasterii sau cca iluministé, se credea ci omul poate a eele mai , astizi se accept c data find perioade pre cuprinde toate modelul de pregitire enciclope complexitatea si progresele di r Volumul de cunostinje, gratie progreselor inregi concepjia despre © prin planul jum), coea ce jloana vertebralé a procesului ia deoarece pe ele se Consti tuecut a avut drept si propus o reformulare a conjinuturilor ii globale si a comandamentelor soci iitoare. In 1996, ,reeunosednd faptul ef istoria trebui i in din perspectiva educe Adunarea Parlamentari a Consil Si fie © parte es Aramis, Boouresi,lemenie de didactics istrieh ia de istorie de astizi cea de maine. Se asc a parcurs mai multe decer formarea profesorilor era pus nu atét pe fii mai recente tn domeni iviu Antonesei poate fi atins introduse recent iF reusesc, 54 dovedeascd acest Incr. pe lingi alte criterii de pertinenja sia le de societate intélnite pe ea permijand o fnvijare ‘modular, Faptul cit aceleagi confinuturi pot fi transmise si organizate in moduri fete, Impunind 0 reform ar fi cea de a doua problema. Ca solic se indies intercultural, educa acestea, istoria, op Edueafiei si Cercettri. si 22 Capitolvl IL Elemente de didactica istorii afirmam un lucru arhicunoseut, anume cd in Rominia accentul este pus pe stintele cexacte, in primul rnd pe matematica, care beneficiazi de un numar dublu sau chiar ‘riplu de ore pe siptimana comparativ eu istoria, geografia, cu filosofia sau chiar selectate de profesor si oferit posibilitaten ice care, in opinia lor, lustrau cel mai bine unitate de {in pedagogia romaneased a existat o ampli dezbat preentarea va decal 28 a unor st canale de informare gi adreseaz, subiecte controversate prezentate pe I Operatia de selectare de obicctivele propuse dr si eu respectares Leola, op. cit, p. 436, * Constantin Cucos, op. cit, p. 209. 23cee ets etal ‘onform ciicuia profesorul trebuie st selecteze sura sa ilustreze o tem’ sau o idee. Feptul nu degreveazi profesorul de responsabi ipial echilibrulai care trebu curriculum sau selectate de profesor si vacsta iduale ale acestora. Edu tuebuie si asigure formarea an trebuie pus pe elevi, pe uma si fac, sale, Schema de anai jos prezinti modul de structurare a confinutuhui unci nuda unor abi ‘DEPRINDERI ‘STRUCTURE OPERATOR ‘Ala atitudine A aprecia Jp a face “A propane ‘A reorganiaa ‘Avaloriza Discipline opfionale la istorie Conceptul de di ntul preuniversitar romanese , oda cu reforma propusti de rr. 3207/3.02,1999 introducea Letodologia privind regional disci ducal. 3449/15 02.1999, armnazin se regisese doud dintre nucleu) in cel mai bun caz, cel mai adesea ele se atribuie de eatre director, ile cum ar fi pregitirea in functie de profil I ministrului 15.02.1999, art.7, vor fi atribuite i, exemplificdnd cu sociolog! profilul matematicd ~ informatica, la care, fate este matemat Exist diferite puri de CD$ CDS aprofindat urmareste prin diversificares actvitijilor de Sceeoe {n plaja orara a unei discipline’ Optionalul, spre deosebire de primele dows CDS, ocupa o rubric ‘ti in catalog, eu acelasi statut ca oe line. In aceasta rubric id metodologic de aplicare a programelor scolare pentrw storie 4, Editura Aramis, Bucu Soares * Tbidem, 26 tografie, Personal antice, Mediterana ~ Tocali ete, # La nivelul ine. Istoria fice parte din aria itu de geogratc, discipline soio-tmene (cultura , psthologie, Sociclogi, economic, lsat) girlie. In cadnul acestut opfonal primeaza ogie prefer, hn aceasth stuasie se pot alo ca optional, propus si ral inspector color proportie de 90%, s& predea rel siptimand, separat, pentru Istoria profesorul de istorie. Este drept cd exist care dintre cei doi meni, s& predea Istoria reli ‘eva argumente in favoarea profesorului de istorie, Mai inti acela Is tuna ce poate fi asociati doar unei credinfe sau un presupune echidistanth fas de fiecare * Carmen Crefu, Orie penuru examenul de defini| ituandu-se pe 0 pozitie wee $i sf formeze atitudini cum ar fi avizare, semnati de geful comisi ‘inaintati inspectorului de specialitate, care 0 va aviza si va obfine acor spectorului general. * Conducerea scolii prevede numérul de ore la clast gi jele formulate de elevi, inuoduce opfionalele alese dk cuprinde numfrul de ore aparfindnd pe care le poste oferi unitatea de icen, Ed. Polirom, Iasi, 2000, La lasa a [X-a elevii pot opt finale ale adit |, MEC a propus pentru liceu, specinlizarea stiinfe sociale si umane, msn pachet de optional: lerpretarea texteloristorice + Probleme controversate ale Desigur, acestora li se adaugt si reme care vizeazi sfinfele speciale ale istoriel jumismatica etc.), arbivi , doctrine economice gi pt profesorul o poate parcurge spre mintea stor inf pe ct de cc aceasta, profesorul tebuie si aibé competenfe in domeniul prop parcurgerea unor slagii de formare sau prin pregatirea academic&, 8 lar, precis ele, sh utlizeze mijlosce do invafsmda * Obiectivete de referinjé formulate dup tmodel celor din programa de i je sa vina cu ceva nou, in vederea ‘masurabile, ® Ghid metodologtc de aplicare a programelor scolare pentru store elasele a V-a=VIlI- aptElemente de didactic 4 Capit forme de relief si tipust una si flora et atheologice, ropere V. Dinamica demograficl; sta sinitate, epidemil mengionate de ievoare, ocupati si statute Famille i atestarea lor; are propine tn opfionl aspecte dint cele precizate mai ss, reco Cunoseue sau pentru care are Ta ceen ce priveste a + Thlocmirea unor spife de neam, pe baza informafiilor primite de la paring, © idem, 30 He Elemente de ddatia is ‘+ inifierea unui jumal al fiectrei familii in care si fle consemn: legate de viaja membrilor ei sau a comunitaii; care si se refere la mestesugurile tradijionale, produsele care le practical precum si ile jdentificarea resurselor de care dispune local cu privite la structura popula dupa crtesistbilit: {ntoemirea unui indice cu numnele propel prezente in eomunitate; prin tehnica colajului: fiecare elev va re in comunitatea studiats; consemnarea, pe id veehimea lor; programele disetplind opfionald pentru gimnazin Argument Legendele au incintat copildvia a 2eci de generat. Ble au m educative: dezvolta gustul pentru leturi, dau aripi imaginafiei sau cl pentru a distinge ceea ce este real de ceea ce este imaginar intr-o legend. Opfior legende istorice a fost gindit, din aceasts perspectiv, ca © ellduzk pentru dezvoltar exprimare prin uilizarea di ctc,). Aveste lecturi vor fi valori desene si dramatizari realizate de e&t levi, avand ca sursi de inspinafic legendele_ a1——___________Gaitolut 1 Mituri si legende istorice urmireste de cunoastere a unor evenim vind pe parcursul - sf exprime opinii personale fn aprecierea leg + si-gi dezvolte creativitatea si imagin: + si-si dezvolte respectul pentra adevarul stiintfic res pentru comoastere. titi de invitare lor si descoperire a exprimarilor legate de te cronologicl a unor benzi desenate reprezentind scene Ia fupte si personaje din legendel = ca reaitif istorice - formularea unor opinii personsle referitoare Ia un film ou subiect mitic sau legendar (ex. = ropovestirea ligarea unor proiecte despre legendele si miturile studi care unor noi surse de informare privind difertelegende si mituri in ificat sau renasterea Egi + Zeii Olimpului printre pamnt ‘* Minotaural si legenda labirintului din Cnossos; Razboiul Troian — legenda sau adevar istorie; + Odiseu ~ intruchiparea unei vocaiii(ialentul de navigator’ al grecilor);Elemente de didactic Capitola It liografie + Almas, Dumitra, Legendele romanilor, Editura Pore Oriental ~ Homer, iliada, Odiseea z_Kembach, V., Dictionar de mitologie generald, Eaditura Albatros, Bucuresti, 1983 = Matei, Hoi intice, Bditura Albatros, Bucure Ecditure $tingfica, Bucuresti, 198. ~ Schliemann, Heinrich, Pe wmete 1979 = Vergiliu, Eneida lografic IG pentra lice, filierateoretic8, profil flologie i infe optional Heralds irseaza clevilor de liceu, ‘in mod special cel mane, Este un optional deoss lara Om $1 societate, da Elemente de didactica ist dobandite la ceare poate fi considerat, totugi, si ca o aprofundare # eunosting Competenfe specifice (Obiective de referin{z) : rea leg? ier general europeana si evolutia stemelor (si. generale a societafii europent ~ recunoasterea evol de invatare heraldicit, sia tipurilornf, cmp sigilar, exergi, ipul de reprezentare si posesor; ______Elemente de didactica istriei ‘V. Evolufia principaletor steme europene 2: acvil8 cruciatd, cap de bour, armorial, ame de leu rampant, suzeranitate, concedare, ramaué principal i romuri bastards, steme combinate; 2. Confimuturi: = Armorialele 51 importanfa lor pentru cunoasterea blazoanelor; = Apatifia stemelor, rolul intrecerilor cavaleresti i a cruciadelor; = Cfteva steme de (roferate, fge de Iucru, desene, fotografi ete.); + concurs pentru stema go Bibliografie ina arta heraldica in Roménia, Bucuresti, ~ Cemovodeanu, Dan, Bucuresti, 1994; ‘Album, Bucuresti, 1994; , Bucuresti, 1976; pprivitoare 1a stabilirea 1956. Argument storia omeniri este inseparabilé de relic, ea nu poate fi complet ca fing ReBlemente de didaction es Capitotu ive si dezvoltares culturii ci gi lumane se diferenfiazi adesea pe se observa c& religii care au luat nagtere "eea ce le transforma in elemental cel mai stabil dezvoliarea paralela si pe i insistent’ a com a sti, de a explica idcile car compara cu ale noastre, cele pe eare le aver i s8 exp! land un domeniu care cunoaste cultive toleranta $i injelegerea celuilalt. Prezentarea si interpretarea izvearelor, a principalelor texte religioase, compararea lor si injelegerea valorilor legerea valorilor sociale si morale promovate de unel i religionse a lu = dezvoltarea 9 Jum de astazi: princi lor unei joase; comparazea i pentru lecturds imblarea euriozitifii, a interes Activitii de tnyifare * dialogul dirijat; + construirea de argumente (Capi MS 4.1. Termeni, concepte, ins: Tora, Tablele Legii, Decalog, robie faraonied, exod, robieconcepte, probleme de Blemente de diactics isto iografie: Manuale: = Blena Cozma, Isoria rel , 2000. = Al.Stan, Remus Rus, Jtoriareligtilor pentru invaxandntud prewniversiiar, lor. Manual optional ficeu, Politom, ~ Bibliografie gencrala: , Nicolas, Astoria si losofia sel, Nadia, iniroducere in Is ~ Berthelot, Altied, Di Iasi, 1995; ~ Delumeau, Jean, Rel = Eliade, Miscea, Istoria eredingelor si prezinte astfel sprijine progresal umani subjectelor, se afirma la Conferinga Internajionalé de Ia Visby (1999), care a a drept tema combaterea st 3 gi prejudecafilor in manualele din Sud-Estal Buropéi. Aceasta dupi ce, in 1996, Adunarea Parlamentard a Consiliului Europei recomandase, intre altzle, cuprinderea tn programele de istorie a tuturor aspect societijii precum si utilizarea oportunitifilor de informare oferite de noile tehi Se aata ‘general, programele de istorie din Europa, puternic marca oft fal, de aici necesitten deCapitolu ‘care presupune prezentarea n de i aprofundati a societ care fac referire mat de seductie asupra ane a posturilor nt extrem de recut pe care o compari l,adesea, si descopere cat din ceea ce au astizi exis antice tsi propune si ofere raspunsuri acestor it elevilor si completindute ccunostinjele de cultura st descopere ei i vedere termeni si absol Competente specifice (Obicetive de referin{i) + utlizarea corecti a limbajului specific domentului le si spafille istoriei antice eu societatea erpretatea principalelor surse - identificarea valorilor morale perene gi a m de lao generafie la alta; ~ stimularea curiozit de obsorvay = dezvoltarea lumii de ast, reprezentarea grafic a unei de rol (ritualui antic): ‘agora, apeducte, terme, dreptul cet uni: orag-stat, colonii, metropolt, potis, aeropole, weintd sacra, legende de intemeiere, zei ~ Aspectul si administrarea oragelor; ~ Satu forma de proprietat si locuitor1. Termeni gi concepte: megaron, pei villa 2. ~ Case si palate; ~ Iventarul locuingei; mol + Gradini si mediu ambiental + Finley, M., Zumea ut - Flaceliére, Robert, Viafa de toate zilele Eminescu, Bucure + Flaceliére, Robert, Isforia itera a Greciei antice, Ed. Univers, ienne, Robert, Viaja cotidiand la Po Ed, Stiinjficd, Bucuresti, izajia Romet antice, Bd. Bu . Chilizajia_asiro-babi sscu, Bucuresti, 1980; ond, Fa. Sport-Tusism, Bucuresti 198 - Montet, Pierre, Egipful pe vremea dinastiei Ramses, Ed. Eminescu, Bucucst, 1973 | L. Termeni si concepte: funerara, lapidar, efeb, cere Le ee eee soon” KmtsN, Sine prina mare cz, Posi csi, Bao palesta, pedoib, histioni, gladiator, Athencel Panathence, Sat ‘Avizarea opfionalului woglama se preznté comisci metodie si vectra wnt de invajiman dup eae este completa fia de mai js penta a fi avizatdi de inspectorul de specialitate si inspectorul general scolar. Peniru a f aceplat protectul de programs (rebule si inruneas fl sice pain” Da” i pneu si concursuri de poezie; » DA” IBlemente de didgetien itor AVIZAT, Inspector de specialitate FISA DE AVIZARE, A PROIECTULUL DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL A. Avizul geo Clasa Ducata Nami de ore pe spa ecg) CRITERI $I INDICATORI DE EVALUARE, DA [NU recomandare 1. Respectare stracturl standard progr Fi, Elemente de calitate [Respectarea paca Concord custo didactic propus ‘AVIZUL CCS, DA] DA, eu recomandare Avizul conducetii geoli CAPITOLUL I STRATEGIE DIDACTICE DE PREDARE - INVATARE ‘parte component a art armate de uscat, aer gi apa, si face referre la acestia ca parti implicate nvijare presupune existenja unei_ strate corecte a obiectivelor / tampeinriior dooatcce tcbuio el iim, din sat, co unlit, co tebuioval ‘cunoascd elevii, ce abilitifi ummeazA si le formim gi ce atitudini asteptim de In ei "Numi asa putem avansa 0 strategie ce cuprinde metodele, miloacele siformele de activi care sf ne a Unele luer8ti sugerdnd posi Florin Marcu, Constant Maneva, Dicfionar de neologisme, edija a I-2, Bucur 1026. Dicjlonar de pedagogic, Bd, Didactic’ si Pedagogic8, Bucuresti, 1979, p. 425 idem. Toan Grigoras, Predarea- probleme contersporane, de defintivat si gral didactic I", Ba, Spa Flaet" tapedagogle pentru examen si, 194, p. 164.Elemente de didacticaistyi L Elemente de dies ea istorie} ~ evaluare pentru realiza lor pedagogice (..) la de evaluare. Conform acest din urm& sens, tehnologia did fperatura (Jchnica) ullizati in practica didactios ci a ipostaze ale mass-media, raporate la conjinuluri, stategit didactie, aspecte lajioale, procedee evaluative sau autoevaluative™®, cel care face racordile f toate acestea fiind profesorul. Coneeptul vizeaza desfagurarea instriri cu | lace, forme de organizate) | ale in scoala, strategiile didac hui fundamental profescr-elev de profesor care confi le) elevilor. procesul didact ivelor), _elaborarea aceesibila, care si fack posibila in interacfiunea lor. Agadar, profesorului de a prefigura proieciate. Unele lueri tegiile didactice, ca si ulare $i asteptitile so moagterea de actiune ; | Intr-o alti lucr in a folosi resursele ser sa gia le pune in valoare, mai adecvate metodo, calitatea prezenti in ot i, care ar fi echivalenta cu. deoarece, aga cum vom, doar © parte, 0 component a n ructurat al metodelo: wr do organizare a predici-invajaci, puse in aplica interacfiunea dintre educat si educator, prinlr-o strinsi raportare la obiect Pedagogice, confinuturile transmise, formnele de realizare a instruir gxamenul de defintivat si grodtal didactic Il, Ed. ,Spiru Hare 994, LTT. * Constantin Postelnicu, op. ct, p. 154 x rucuresti, 1994, p. 143, M.lonescu, I. Red, Didactiea modernd, Bd. Dacia, Chyj- Napoca, 1995, p. 139.int& ansamblul mefodelor si procedeclor a fiind partea teoreticd care se ocups file de ipostaziere diferentints @ acestora, De vreme ce vorbim despre 0 tcorie a metodelor de invaimant se euvine 34 A i le sunt componentele fundamentale ale ddintre metoda gi proce: tre cele doud. In practica debuteazi ca un procedeu evolueaza spre un statut de sine statitor sau altele in care o metoda este un simph proceden al alteia. Exemplificiim cu metoda demonstrafiei intdlniti, adesea, ca rocedeu al p izdri sau expuneil precum si de permanenta r pedagogica se constatd adesea si ‘onstantin Cusos, op. cit, p. 178, ‘Moise, Merodele le invijtmdnt, a Psihopedagagie pentru examenele de Adefinitivare gi grade didactice, Ed. Polirom, tas, 1998, p. 141 Guiphi Se Elemente dedidaotcaistoriei ( Tl Motos [=e] [oes] ae lor didactice, metodele de invajimant i anume: sensul cX metoda devine pentru elev o cale de a afla, metoda de invajare nu o « Funefia motivafionali decurge din sentimental de satisf | de incredere in sine pe care il induce elevilor 0 metodi corect a tnisurbile. Un rol imporant fare inerederea ele © Funefia instrumentala (0; serveste drept tehnica de execatic, educative, st___Corita sorul le urmeazi in beneficiul el » Si gdndeascd, s& actioneze in. conformitate nu don ewosne et model. Toate aestn depnd de ta Saree cizat cad tee copitotal_ WL rei tipuri de metode: ‘ecentrate pe profesor (expunerea cu toat ia) care ar corespunde, in finetie de implicarea ele imparte metodele tn: verbale (pun (pun accent pe observarea direct a sursei). 1-0 lecfie, exist Calin Felezeu, Metodia predari storle, Balti Pres 1998, p77* meio a wafarea_ isto Expune tori exclusiva a expunes metode, care sol Expunerea Iinvatarea isto ” Ibidem, p80. 63, George Vaideana (coord. }, Pedagogle: Ghid pentru profesor, vol "Jon Abuleseu, Gheorghe Tanas8, Metodica preity 99 idactica istore Caritas Xe moderne (algoritmizarea, prublematizarea, instruizea programal maj sus Ti se adaupa cea care are in vedere forma de ‘caz in care metodele, pe care le-am putea i be Tanai cl ried tn fue rea ca metodi este comuni mai multor discipline de invatamé ie ca este foarte des referati, am putea spune, de 18 si rapida” prin care profesor fe si ierathizate. Expunerea defines | comunica elevilor cunosti cenosine arse pat cule, seas Exclus, neon, manhunt ie, tat da se ofer P de mai sus au det i de aceea, ea solicit profesorului calitii Mirela Albulescu, op. cit, p. 105. 54 « claritarea pronun Expunerea ca metoda didactica profesorul vorbeste iar elevii asculta cum sti in funetie gi ade si ponte fi o adevirati cale de invajare dact de procedeele pe care le cde moment; side date; comentarea esl el +» pregatires temeinica; ‘ recurgerea fa un plu * sugerarea unor probl a de ipoteze demonstrate Joe unitar, distinet, in se intémpla atunei in restul Europei?”; I de opinie prin care elevii pot Ja una din problemele puse (de ext Antonescu poate fi catalogat drept fascist?” sau: ,Pxista posit ‘Tut de pozifie fat de diverse ipoteze sau teorit prezentate; * formularea unor judectti de valoare ( ,eu cred ci..", ,{rebuie si vedem Cele mai cunoscute varisnie ale expunerii sunt povestirea, exp! prelegerea. Profesorul poate folosi una sau alta dintre acestea in functie de obiectivele operationale (compotenfcle specifice) propuse si, mai ales, de varsta elevilor. Astfel, dack p prelegerea poate fi utilizata doar la clasele terminzale al © metodi proprie mediului universitar, Explicajia poate fi utlizati 1a toate nivel jamfintului_ preuniversitar, cu adaplarea ceruth de confinuturi dar gi de vista el Povestirea este © forma de expuncre a faptelor, cl afective, dar cu respectarea adevarul ingitoare gi nu prea empl (este indice 55ee Capitotul 2, Sh le ereeze ixeaz3 tablouti gi 83 de ce programul de cee Stefan cel Mare a. Colomeea). Prelegerea este 0 expunere organizatt si sistematiz desfasuraté pe parcurst i nuci de prelegere: cea in care fhuxul inform univoc, de la profesor la elevi ( prelegerea - monolog), cea cu. opone! I doilea cadru didactic sau chiar un elev etc, Desi accasti, este indicat decdt in anumite imprejuriri cum ar din cadrul cereurilorstinfifice, simpozioane, comem care profeso: ate face ocazional si nu cu o pregitire prealabilt este dat de puterea de sinteza gi capacitatea profesorului auditoriului. Chiar posedind aceste calitif, profesorul ana, op. elt. p. 65: __Blemente de didacticn istoriei Conversafia este 0 metoda didacticd stimu tatea de a participa cu forjele si cuno: proprie ceea ce confer a bine formulate, care duc mea dr in Republicii romane, Rézboaiele civile”, print selectarea rispunsutilor elevilor si sistematizarea acestora dupa umul cunoasterii, De exemy + conversafia examinatoare, + eonversapia de consolidar intrebiile profesor concluzi, Se foloseste cu succes la leofile de recapituare. Conversaja trebuie sf respecte anumite condi care pot garanta eficienfa si idactic sprijinit pe aeasta metods, Inte avestea: « claritate si preeizie in formularea intrebate de didactica iirieh sul sau si fie formulate intrebari care permit mai lac 0 fic, s& se + Ce argumente or probleme controversate, ifice si cu un plus de amfinunte in raport eu le sk se refere Ia cunostinfe pe care Tecturile indicate; s8 nu fie prot mu uri dect cele agteptate daci ‘sd se formuleze o ne deja formalata, + inte prin proiectare ignorati de elevi, ‘Metoda_convers participare a elevilor | ai dupa ce a fost dat ris findamentale ale nt ‘se numeste elevul care si réspunds sau se alege dintre c ccazal unui rispuns incomplet sau gresit se poate sol intervina ori se adrescaz& o tntrebare ajutitoare. Dupt ici Ja un rispuns coreet ispuns ori si cetem elevilor aprofundare ca tema pentru acasa doar | eaute singuri. Se poate indica 0 Taspunsuri suplimentare s © ceringi fundamental a conversafiei este cea a p coea ce inseamnd refinerea $i evid care se abat de la problema orice pre}. Se pot face formulici de tipul: Ris dar necesita unele completari”; Este bine dar s& ave tunel cénd se formuleazi © ceringt ine a cAstigat bitilia de In Posada?” sau Ce sa saul de controversi, cind se solicitt rispunsuri -0 problema fundamentali de tipul: ,Avea sanse regele Mihai st de abdicare la 30 decembrie 19477", ,Putea Romfnia singurd si reziste pe frontal de est dup ce Rusia semnase Pacea de la Brest-Litovsl:?" Exist bari de revenire, prin care profesorul limureste 0 problem’ disculait intreg colectivul gi legerea, tactul, un ton si chiar o mimic& corespus 58 59concret (hart, logice, doved activitatea pro ca 0 imbinare a velor propuse. La matematica), id de la adevarari dleductiva, teoretid, care, adevarur cere un mijloe de invigimant oferit elevilor na doar plecare a invifiii, de declansare a operafitor 2 demonstrafia deductive. De exemply,teza ci i ate fi argu mindu-se idea mostenisit romane, 60 Capitol Ble «+ directa sau pe viu, atunci efnd foloseste obiecte sau fenomene in starea lor natura reprezentitilor grafice; + pe marginea documenteloristorice; s sensul ch daca se accept argumentele ca fiind adevarate atunci gi cor adevarat’s + ofientarea (dirijarea) percepfiei si atenfiei elevilor spre aspectele care ilustreaza cet ~ prezentarea inamica (evolufia) lor; ~ tonul convingitor determina acceptarea ideii demonstrate; ~ folosirea propozitiilor afirmative, care au o mai mare putere de convingere decat cele negative. ‘Comparafia O metod destul de izals in predaren — invijarea istoriei este comparafia, evidenfierea asemina deosebitilo: faptelor, 8 se poate studia tn ccomparafie cu cea european’, An fel o comparati germanice, evenimentele din Imperiul Habsburgic si ria nafionalé permite, adesca, comparafii cu analizate si comparate progres Lecfia de sinteza vol printr-o comparafic a confinutului celor mai importante acte const Regulamentele Organice, Conventia de la Paris din 1858, Ia C din 1866, cele din 1923 si 1938. 61____Capitolul i Aifare moderne seolare traditionale, axath pe profesor, a ani ai secolului XX, in vreme ce 8 organizeze invjarea, care se realizeaz’ prin efort clevilor. In invijarea activa profesorul este asemhi valorifice resursee. prin activitate rmaresc sansele de Existi o tendinji de abordare a tnvajfimintului intro perspectiva re elev ca beneficiar si scoald ca Conceptia, ce face parte din arsenalul mite posimodernistd, se regaseste si in unele acte normative il rod in Legea nr.87/13,04.2006 privind asigurarea managerial, sub edagos n Aibulescu, Mirela Albulesey, op.cit.p. a jumai dezvoltarea ganditi Astizi, abordarea vena ale epocil prevent, pomind de In ditt perspec rpreti, bazte pe toncepte™ Se et inovarea preg profesorulu care tabu #8 fe je vechit pe care chiar tendinga de a I A, gata si determine de receplare a situajia de a 0 9, Pedagogie postmodern, Institutul European, Tas, 2004, p. 49, Andrei Cosmovici, op. eit, p61. Conclusile si recomandatile Conferinfel Intemationale privind combaterea inmanualele de istore din Sud-Estul Europe, Vi Predarea tstorel In secolul XX. Selecta, adaptrea si raducereatextelor de Mihai 2, Bucuresti, 2000, p. 8 Tbidem., p83. 63Elemente de didatica istorii aldturi de aceasta 18 Marii Britanii ew discugia pentru aflarea adeva Instaurarea monar Cum a fost posi 1. Cuca st sufragiile roménilor gi c& a fost cel care i, prin compararea eu conch ‘manual. fn cacral lecfiei Réizb Ga se poate cere elevilor si giseasch argumente care sk dovedeasca caracteral european al acestui rizboi, tn ciuda apare Imperiului Romano ~ (ele protestante gi cele eat ‘Atunci si parcurg® singuri toate cele tri etape, ei ay, de fapt, abi bertate intelectuald, Albulescu, Mirela Albulescu, op. eit, p. 139. Ibidem, p. 140, Gh. Laas, cit, p68. LL Raportat la binemul profesor ~ elevi distingem: « predarea problematizata, atunci cfind profesorul pune problema gi tat el 0 rezolva, imdjarea problematizars, stugci cand elevull sesizeard, singur sou atenjionat de profesor, existenfa problemel pe care o rezolva, De regula, profesorul care foloses, in demorsul siu didactic, accasti metodl iyi familiazeaz m dupa aceea tece, tepiat, lao invijre problematizall, Reusita aceste metode rezida ‘in eapacitatea profesoruiu de a crea stuait probleme (intrebiti) adaptate gindii care si le permiti sé le pund in valoare: nici prea lejere, cae, care sé depageasct i Deseoperies Quvijarea prin desoperc) exe © meindE enh 1 Janificati, ea desfigurandu-se sub ectarea ei de e&tre profesor, firl ca acesta s& stie ce doreste si descopere el descoperirea o activitete didactica ce trebuie s& ait in profesor un organizator al ‘invagai Tn cadrul invijarii prin descoperire diti coordonate de profesor prin sugestile, indrumasile oferite si chiar prin unele solut parfile. Considerim ef nu exist, n scoala, 0 tavafare prin descoperire pe depl activitatea se desfigoari tot sub controlul gi supravegherea profesorului. {invijarea prin descoperire se poate organiza individual sau pe grupe de elevi. Citeriile de consttuire a grupelor pot fi diverse: dupi pref elevilor, agezarea—______Canito tH in urma unei numétari ete, O invajare prin descoperire eficient ith parcurgerea mai multor etape gi anume: + valorificarea investigafici prin integrares noi ‘genera Prin aceast# metoda, elevii pot, pe baza unor cunostinje generale, s% ajungé Inunele noi, patticulare (descoperinea deduetiva), sip general (descoperirea in evenimente istorice (descoperirea transductivd). De es cauzele generale ale primului 132k determinat Romania si intre sa cun crestine cu Imperial Otoman permite earaeterizarea r Romine, lizarea extelor cu caracter istoric dovedese fot mai sumentele respective de la preeiteste lectia respectivi, + in corelarea acestora, s iferte si sS-gi justifice opi ginafia, © alté condijic fundamentalé care garanteaz& suecesul acestei metode este atmosfere de ineredere: elevii vor colabora mai bine dacd nu sunt ameninjafi de sanofiuni. Din acest motiv este indicat ea profesorul s8 puna doar note bune ‘Incurajeze pe esilalfielevi spuntndu-e: ,afi fi putut si voi daca v-afi fi concentrat wa pie mai mult” sau: ,poate data vitoare vom nota mai mul. Modelarea didai Prin modelare def fare ~ in care mesajul transmis ru poate fi 0 copie a fi studierea, pe baza tmor scheme, a statelor din cent ibrdcat forma despotismului h si decelarea formelor pe care originalul este reprods In aoeast eatego ~iconice (tmulaje, mnachete) care seamtin’, reproduc realitatea material’ ‘Meioda modelécii presupune rea si nu doar prezentarea ur ine produ ddesenator sau de realizare a unor grafice, Pe aceasta lerabil posibilitatea model aElemente de didactiea istorii Sue aes ca probleme aseminiitoare™ oe aceasti metoda, elevii dispun de structuti licafli precise privind succesiunea de ope lsirea adevarului dar si pentru ans /-evenimente istorice, Ex presupune indeplinitea + posibilitatea cuprinderi rezultat {in oa de istorie algoritmizarea o al rezolvarii unei prob! tip de lucrare, In acest eaz, profesor Te va urma: formarea unor prot eee ‘care, aulomatizate, Profesonul formeaz8 aceste prototipuri chiar fart a avea in |, mai curdind, o Tatura a fice ‘A doua forma de algoritmiza imbrac& forma clasic& de met saz pentru invéfarea unor biectivele / competenfele wens, Pedagogie peniru examen de de vat si grade didactice, 0°. 1998, p.158. Capitolsl lemon de didactic itor Capitol pot fi algoritmi de rezolvare, cate pot fi definifi ea 0 succesiune de opera le intr-o situajie de invijare, sau de identificare, in care sunt joventariate tualele probleme si se dau scheme pentru depisirea lor. Toan A mai multe tipuri de algoritmi, ut procesul didactic. aceste calegorii de algoritwni vizeazi act le profesorului gi nu pe cele ale elevilor. « algoritmi de sistematizare a materie care ar cupringle regulile de det ; termenilor, principillor, rafionamentelor si formelor de analiza si algoritmi de rezolvare (seguli si ipoteze de lueru); de consolidare a eunostinjelor (reguli de proiectare .5i de perfectionare a unor deprinderi), ‘algoritmi de optimizare care includ regulile de perfectionare a standardelor + algoritmi do ereajie ce vizeazA situate problemi; ‘ algoritmi de programare (reguli de ierathizare a secvenfelor didactice la niyelul unor eoduri) care se au fn vedere rea asistati de calculator. efile care se refer In evolugile ev fi ‘deoarece au acclé i poniierea fiecirei clase (0 eco! Jash irdneasc’ numeroast), jemporane. instruiréa programati sau Snvaferea ire eley @ unei masini, de regule, 8, cu un grad sporit de participate, al progresului gradet, conform cfu. gimentate in unitifi micl penta a se evita descurajarea si abandon. area conjinuturilor in unitifi didactice gradate logic are drept consecinfS invijrea treptat, din aproape in aproape; fiecare pas 1 Boma, op. citPlemente de didacticaitoriei irumarea profesorului; deoarece elevul poate rispunsurile coreste ica de a accesa secvenia Prin corectarea si realizarea unui icou, extinsi in 2005 vidual de studiu, deoarece fiecare elev lucreaza ‘i enungaren id I este 0 metodi care produce anihilarea deblocarea mecanismelor crea “Agadar, metoda se sprijind pe dou principii fundamentale: fea: elevii trebuie st em ‘tem; uncle pot fi bizare, dar num inora valoroase; ¥ lor celorlalfi; aricine poate emite orice idee fra a ‘imprecizie. Marile avantaje ale acestei metode, pe léngi transmiterea rapidii a informatiei, sunt in capacitatea de a_pr wea imediath a feed-back: de autoreglare gi autoevaluaro; cra un volum foarte earl ca idle ice of si se justices e pe tabldi sau consemnate de un secrelar care va + posibilitateauiliziri manualului programa ‘Au fost inventariate drept limite ale ei fragmentarea excesivi care poate inpiin formar ne! nag lol un anu ga de pafrregeeat rispunsurile fixe si faptal ed elevii constati gregelile, dar nu gi eauza clement negatv este invocat si faptl c8 aceasta metoda pare a fi preferatl de 70 nwucleu pe mijlocul table (p entral se seri cuvintele ce tee prin a, atunei cid existé 0 corespon q 1s saw in pereche (colegii SB respecte toarele + Si serie tot ceea ce le rece. +58 slic cd respectareasemnelor de ortograt obligatorie; * St nu se opreaset din scris, insistnd ca idelle st vink gi s8 le agteam pe ie judecati de valoare; ete, mu este artic; + Si Jase st apard cat mai multe prin ramificafile real Aceasti metoda stimulew4 creativitatea gi dezvo spiritul de tolerangi. rele Ivcrat fh grup permite impl jn desfigurarea Schema ciorchine poate fi utilizata si ile de predare sau de consolidare — nD side la care elevii pot culege martur izarea Roméniei si 3 desfgra o anche istoric pe cont propru,s si competent a profesoruli In realizarea net ance ist Ga profesoral sh parryi iva pasi si + si parcurg etapa de poicetae pent -a povestit cineva care nu mai este fn viafa sau, din alte motive, nu poate Bfieciruia, importanja tu le probau, conferind forgele proprii. De cresterea capaci cunostinte ci face”, a perspectivei de obser (Coea ce seduce in cazul unei ancheteistori istoriei locale care, se stie, poate conduce edtre 0 vatietate de perspecti tuecerea de Ia particular Ia general cel mai adesea, internaionale™. care ‘ozivile frontului gi cosmaral refugiului pot fi ined surse de prima Numerosse tente din programele de istoric permit efectuarea nei anchete, Putem aminti 5 a uclasa a XI-a, nporan’, Ocupayl si statute profestonale, Jemele contemporane sau Impactul tehnologie? asupra ne. Se pot alege doar anumite aspecte: migrafia forfei de iebort, Pedagogie construc 5. Ww Beer, Jeanne Booth, Invgjarea ae injelor soctale, 2000, p. 58, " ca ‘mune din Estul Europei etre Vest sau dinspre Romania, migrajia ilegalé. si traficul de fin ofesionali §.2. ortodoxe, au decat cele sti Ia orag un segment de popu adesea si asculte slujba re , ean ce definesle pe me accstui segment drept crestini practicanti i in cea ce priveste segmental de populetie mai in virsti, nu sunt schimbiri majore, cei care mergeau la biseric de 1989 0 fac si astizi ‘Numéral lor mu a selizut, a crescut mai degraba, deoarece un muir dintre martori ‘au declarat ef merg acum mai des pentru c& au mai mult timp (s-au pensionat, lucreaz mai pufine ore, etc). ‘Una dintre grupele de ancheté a concluzionat c& revirimentul rel up 1989, nu este spectaculos in ciuda aparen} igioase prin constitute, ‘exemplul unor pi unmireste confruntarea elevil reprezentativ pentru un amu sit stabileascd solufi gi concluzi ale probleme. 5Elemente de didactica js __Copitolul If, au in vedere formenza deprinderea de a parcurge un ar timp sourt; > consolideaz > dezvolti capaci le deja ecurnulat cadrul examenelor nai frecvent fn special , standardizals, de evaluare. EI m&soar3, mai ales, I “dezvoltérit irae) gi mai pufin ive inteligenta sau conduita. Ca stiinla, docimologia studiaza sistematic atat examenele cat si sistemele de notarc, comportamentul examinatorilor si cel al aplicd pentru a evalua gradul de cunoastere a unor de concordanfé fntre aprecier evea ce priveste un rispuns corect pentru "5 Idem, 5eu ieee Capitolul 1, de punetajul acordat fiind elementele componente ale wu ‘urinate de intrebar, ecrinf escuri ete.) precum si rispuns Noteazi A (adevarat) sau F (fla), dup exz, pntns flecare emun} de mai jos 1. In 1815 a avut loc Congresul dela Pais, 2. Risorgimento este o migcare cultural de la 1848 din spajiul 4 elevilor stailirea unor coresponde ‘pe doui coloane paralele, prima le. El se bazcazi pe abilitatea de a ide cexisient§ intre dows De ex “Lachsa a VI a Intemeicrea statelor medievale roménesti se poste solicita elevilor si stabileascd legitura dintre termenii cupringi in coloancle de m: jo ispuns 1. Anonymus, a. Posada 2. Basarab I ». Voievodatul hui Menumorut 3. Diploma cavalerilor ioanifi —__¢. descilecat 4. Voievodatul lui Litovel capitolul 1V. nusiitoare rispuns {in anul 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitat: austiacs; b, maghiar; c. otomant; 4, titard fransilvenia mi ffccau parte: a. Clerul ©. pattciatul stsese; dl, jrnimen dependenta bere cu termenii istorici corespunaatori din , francezs, germand, coostitiyie, lege agrera, / de completare; invijare Constituirea Romer 1. Unirea Mol ‘Movei cu Tara RomAneasclt apare ca obi de mia jos si rispundeti urmatoarelor cerinf: Carol al I-lea a revenit in far si si-a reluat prerogativele de ii domniei lui Carol al T-lea 7€ scurt(cirea o jumatate de pagina) de ce a fost nevoit Carol s& revind pentru a-gi prelua prerogativele de monarh ul cru prtid politica fost Iulia Manu Se poate observa c& intrebitile structarate permit transformarea unui item de tip esou cu rispuns deschis gi dificil de notst,int-o suita de itemi obiectivi si ivi, realizind mAsurarca unci varictifi de cunostinfe, capacitifi i (cu rispun”desehis) resupun 0 nots personal deoarce Toc Fispas. Prin acest tp do temsau Capitolul 1, 8 giseases solu fie adecvatt ni le varsta si de pregitire cu obiectivele i confinut giindiri productive si a un formuleze si si testeze ipoteze, st deserie meto raport despre rezultatele obginute. De exemplu: in clasa a IX-a, la lectia Renasterea st Umanisym profesorul prezinta cadnsl genet principal Peni oate formula urmétearea situajie probl raport cu restul Europei, ficdnd posibilé dezvoltarca cutrii ‘In acest spat La clasa a Xa, la unitatea de invijare Europa yi lumea fn prima jumitate a secolului XX, se ponte crea urmi 1d adesea folosit 1a examenele nafionale. Este 4 atragi atentia elevilor asupra faptului c& planul structurat ie pus ia legdtura directi eu tithul / tema eseului si nu eu istoria perioadet in. exemplu: la clasa a XIl-a se poate distribui spre rezolvare urmatorul in aproximativ doua pagini, un eseu despre constituirea st romén avind in vedere: din afara granigelor nafionale (1866 ~ 1918) gi nici din perioada 1877 ~ 1914 care au afara prani care elevul are posiilitatea de a-si orgeniza liber i, Ca exer Lumea la eumpéina secol nestructurat cu tema Asia fr De reguld, profesorul ™ Constantin Cues, op. ct, p. 408. 98 De exempl geografice, puter apl L_ Alegeti eispunsul tund; ¢) in centrul Universului 2. Navigatorii care au ficut marile descoperiri au plecat in cilat fe deoarece doreau si giseasci: a) un nou continent; b) un naw drum s ‘unui barem de notace clar. Exemple de t je examenelor de bacalaureat, care cuprind itemi obiectivi fica gi analiza erorile \tnci cand se apreciaza progresele elevului la modal general, curdnd, instrumente de evaluare sé nu lucriti de specialitate, unele de mate aut proiectul, referatul, portofoliul, ‘a comportamentului elevilor ” ibidem; p 384 99Elemente de didacticnistoriei__ ibertatea de alegere dintr-0 serie de Proiectul are 0 parte teor 14 s8 administreze gi si aloce resursele de timp, ecle materiale dar gi potenfialul creat de colaborare. ealizarea unui project este necesard parcurgerea urmitoarelor etape: in care profesorul stabileste ten i organizeazA munca (stabileste echipele, sarci precizeaza produscle cc trebuie realizate, recomanda bibliografia gi alte igestii inclusiv despre procedeele de lucru); 2. Realizarea pr care se desfigoard cul realizarea produsului Cire elevi, monitorizati de profesor, etaps fi erea, selectarea si. prel ele observaii alo si respectala gi ch fea acestore determindind ‘tebuie si invefe ef oricine poate gresi dar acest lucru nu un jee deoarece se poate colabora cu ceilalfi colegi gi astfel Elemente de didactca istorii Aceasta metoda permite, in acclagi timp, 0 abordare inter gi transdiseiplinart deoarece ponte imbina informafiile din mai multe domenii, eu scop gi ob comune. Un exemplu ar fi proiectul intitulat elevilor evaluares reciproca ca rezullate ale unor 3 elevi) si referate fal referatului deoarece el integreaz’ in cercotare independenta; cunostingele mA sunt cxfinse si se pot realiza conexiuni cu perfecfioneazi capacitatea de an le de redactaze, Elevul are posiilitatea si ierarhizeze prin cercetarea individuala si s4 le cuprinds intrun plan invajimant sintezi si, mai ales, informafile dobat Recomandabil pentru clascle de lice, referatultrebuie si respecte normele iv note de subso),fiind, astfel un cae aripech studile univer, Portofolil esto metodi de evaluare proiceuta si relizatt pe o peioads tosi mare de timp In cadral porofolu nu se relizeach un singur prods scolare ale elevilor. Din acest motiv, portofoliul este perceput de profesori dar gi de "8 Tbidem, p. 386Elemente de didacicaistosiel e, Eleste 0 mapa desehisa deoareee pet i si ne releva interesele, aptitudi comunicare ale elevului, perseveren{a, implicarea si de personal Portofoliul are forma unei colectii (poate fi tc.) fn care se pot aduna: materiale, desene, pict ele. ce reprezintt aspecte ale lementele care se au in vedere la un portofoliu sunt: seopul, steuctura, context, jodul de pr ire destinat profesor ‘bun mod de cunoastere pentru pari su se pot sclecta cele mai iextul are in vedere particularita de cunoastere si formare, precum si spe iului personal, de structurare a ie comunicare. ati de valoare asupra ele Ca structurt, portofolul poate servi drept instrument de evalua’ destinat profesorufui sau parinior, «i ade autoevaluare penta el include momente importante ale programei). Modelul exemplar de portofliu este acela care selecteazi cele mai bune produse sau re le eleva ‘Avantajele metodet rez objinute prin diverse activ le rezultate relevante, le si sctise, observarea ™® Adrian Stoica (coord), op cit, p. 85. 102 Capitola IV a lui scolar, autocvaluare, st sistematicé a compo: fiagrame ale populat le posturilor de televiziune lea sau speranta de ,articole de prest si chi care au prezentat documenare din 5 ‘comportamentului elevilor ca ods de evaluare definete abtvitate desftqurutt de profesor pe o perioudi mai rare de timp (poate fi nan scolar sau un ciclu de intruire) Profesorul Constantin Cucog enumeri tre instrumente de evaluare pe care se bazeazi aceasti metodl gi emume: ‘OFsa de evaluare care trebuie 8X cuprind le generale despre elev (nume, Jevului precum gi nivelul de integrare. Figele vor fi completate numai in jor cu probleme eare neces indruma i poate limita observarea doar la comportamentele care trebuie corijate. ‘Un model de fis ce poate fi folositi de profesorul de de mai jos: torie ar putea fi celCapltolul tv. Fisk iduali de observatie la obiectul istorie Perioada .. Date generale despre elev: ficdtoare / pe termen scurt; 0 de observatie: O nativ; 1 dezwvol 1 satisficttor; 0 «0 concentrats, D 0 uneort axelor cronologice, dictionarelor et: 0 foarte I de pregitite @ lecfiilor: 1 excelent; © foarte bun; O bun; 0 satiseator, Dnesatistacator, + efectuarea temelor: (1 corect; 1 eu uncle incorect Cou multe Copitolul IV. _________Blemente de didacticn istorii Seara de clas supuse evaluarii, Ba in fn ce msurd comentariile lui au fost tn legaturd eu te Lista de control / verficare format prezenfa sau absenta unei caracteristi valoare. Lista este utilizata grupe, pentrm a monitoriza comportament integrate. List de control / verificare (ef. Constantin Cuco, 2006, p. 389): fai de sareina de lucru Da__[_Nu performanje si constatarea.n recomanda si se puna la dispozi de profesor, care si. confind pperformanjei. De asem de comportament obiectiv probat de profesor. Cele mai cunoscute forme de autoevaluare sunt: dpisteze erori sau minusuri in r 2 — elevii igi apreciaal reciproc contribujia, depistind \cunele proprii edt si cele ale colegilor;lemente de didactica itoriek 106 —_______Cavitouirv in de af acorda 0 not, CAPITOLUL V coleat; profesorul are PROTECTAREA DIDACTICA Proiectarea didactica este procesul vor fi parcursi in realizarea instructci profesorului, siguranta sa gi incred foarte bine ce are de ficut in orice moment. Se consider liming sau cel pufin limiteaz§ situalile neprevizut invajare, $i adaugi profesionalism, coerenfi gi fluent 1981, p.97, tara ALL Educational, Bucuresti, scolar, Editora Aramis, Bucuresti,Blemente de dicta ce urmirese desfisurarea de proiectare s¢ regisest pentru foate unitatile gcolare din invayimantul preuniver de refering pentru proiectarea esalonat. ul de invafamant, o or uuman doud ore pe siptimén’. Definirea oblectvelor educa Capitol V___"_Blomente de didactica istorii Planurile de invafimint pentru liceu i geolile de arte si meserii (SAM) (tunchi comun) care desemneazt I de ore pe saptim ) care enumert di af de cele previ dum Exemplificim istoria are rezervata doar 0 aprecierea mentale! si Cercetisii, concord i Cercetiri schimba aceste programe in functie te din ecral comunitfi sau din medial acsdemic dar si ea urmare programele aflate in vigoare au fast aprobate prin Ordinul 4740/25.08.2008, urmate, in 2005, de cele pentru clase a TX-a precum si pentru clasa a IV-a, iar n 2006 pentru clasa a XI-a gia XI. Cele mai multe dintre aceste programe confin o not de prezentare, 0 listareconcepte $i prob precum si unele evenimente ce trebuie tratae, pa, Pa , Expansiunea europeand, Rizbo Tiile Romane si staete vecine me de atns:relaii comercial gi pol re Mircea cel Bitrin, Ianeu de Hunedoara, Vlad ‘Tepes, Stefan cel Mare, Viteaz doar unmatoarele pro! dor Proiectarea esalonatit Proiectareaegalonata are la baz lectura personalizat a programelor geolare, operat de fiecare cadmu didactic. Dupi parcurgerea acestel etape, elaboreazi planificarea celendar finvajare si proiecte de tehnologie didacticd (de lecf pentcu profesor care se va de proiectare globala aprobate de Mi Practic, profesor igi mai sus (planificare lect), pe baza fe, menfionate . de invajare, proiecte de isura activitatea pe parcursul unui an scolar. ie exprimi modul concret in care profesorul’ imant de-a lungul douii semestre $1 pe siptimani, cu respectarea vedere capacititile, deprinderile gi aptitudinile pe Planificarea ic difert de la un prof funcfie de numfnil de ore pe care profesorul le are Ia dispozitie. De exemplu, la profilul umanist numarul de ore de istorie este mai mare deeat Ia profilul real / fehnic (vocational), ceea ce atrage dupi sine o planificare diferenjiatt a primol rnd in Programa yeolard pentru clasa a [X-a, clu ine Be trie, aprobati prin activitatilor. Programele pentru clasa a XLa gi a XIl-a indica temele suplimentare le cu un numar mai mare de ore prin utilizarea asteriscului. La clasele tari gi puncte slabe. oferite de lucritile de speci Ni-ore | Siptimins | Obser locate valii ‘Unitatea de invatare Unii profesori preferd si infocmeascd att o planificare anual cumulativa cat si una semestriala dup modelul de mai sus. Fiecare profesor va ind intocmeste documentele de proiect ‘conereti, la clasé, operind imbunat ™ Ghid metodotogic pentra aplicarea programelor de istoie, MBCICNC, Baitura Aramis, Bucuresti, 2001, p. 20. 1Elemente de didscica istoriel Scoala... Catedra de istorie AM §CO)8F ne apitolul V Profesor, Clasa a V-a Curriculum nucleu - 1 ora / siptimand Planificare calendaristica [ Nr. Unititide ‘Obiective de referinta T ‘Continuturi/ [ Nr. | Sapei- | Obs. | L Crt. |_invitare Probleme de atins ore | ‘mina 1. | Introducere |. sf identifice informal ferie de | - Testinijial Definiea siserferea 5) S 1 | fnstudiul | harfiistorice; istoriei. | istoriei. | 1.3. sh cunoased instrumente de ‘Cronologia: definite, tipuri eisai! | risurare a timpului spectice epocilor | (mileniu, seca, decen‘a, epoct, era — | studiate; iHr./dHr.), Omul si mediul. Masile | sHidentifice gi si descrieo sus | zone de aparifie a civilizatic. || istoricd; *Preistora umanitat (ie lisa 4.1, srecunoasci termeni istrict in| Studiu de caz: Populati primitive tn | | S4 difeitesurse de informare; epoca contemporani. | 4.2. si redacteze sourte hucrétifolosind | - Evaluare | iss idicati de profesor, | | 5.1. si manifeste interes pentru | | ‘conservarea izvoarelor istorice; I | | 2. | Civilizafi [1.1 s& comenteze axe cronologice; | »Omul si mediul: Exploatares 5 ale 1.2, sh identifice informal oferte de | resurselor naturale; Semiluna fertilé 86 antichititi, | bir istorice; (tueix de ese); Popoazele Orientului | Oriental’ | 2.1 sd identifice gi si descrie o sursi | anti | | | antic istoricas | «De la oragele — state fa imperi s7 | | 4.1, si recumoase& termeni istoricin__| Reconstituirea storie! unui oras — | «= Imperiul macedonean; Alexandra | iferie suse de infommare; stat; Babilonul (sradiu de ea2); (ea 4.2, sk edacteze seurte ncrsi folosind | »Regate si imperi ia Oriental antic; Iss ‘emenii indicat de profesor, Suveranul in Orient | | ‘= Mostenirea cultural a Orientului (89 aati: | = Scoala, literatura, cunostinfele | | stingifice, arta | | 2 Evaluare |s10 [| Cilia [11 st comenteze axe cronologice; | eInfluenfa mediuiui asupra viefigi [9 | S11 | ale 1.2. si identifice informafi oferite de | asupra acupafilor vechilos prec; | | antichitatii. | hAsjistorice; CCreta; Lumea micenian’ | Grecia | 2.1. suidentfice sis& deserie o surst | - Grecia arheict;lliada” gi sia | anticd ‘| istoricts ‘Odiseea”(studia de caz) | | 4 séreeunoascd torment istoriciin | «Fonmares polisu sia domocrajct;| | | diferite surse de informare; - Marea colonizare greaca: Fondarea | sis 4.2, si redacteze seurte luc folosind | nei coloni-coloniile grecesti din | | termenii indicat de profesor; Dobrogea (studiu de eaz); | | Reformele lui Solon gi Clistene. || S14 | ‘*Lumea greaci a secoluluial V-lea: | | Medel democratic gmodeul | | aristocratic: Atena i Sparta; S15 | = Razboaicle medice: Marathon | 816 (tudiu de caz}; | e DeslsislGpoca sO ail cgoen’ |i) | ST | (tadiu de caz); | | ‘*Lumea elenistica: | [su u 3Elemente de didacticaistoriei Capitolul Tel bare ai decay ‘*Cultura greacd gi elenistica: Artele, Sein, tent inscietates greac. 2 Descreres um temple, eecramii piette; “Desorere uno sirbtor; Educoi, ‘statutul femeii | SEM sig |r ~Evaluar, $20 4 | Civilizafi | 11. si comenteze axe cronslogiony | Cultura materialt gi spiritual ageto [9 | S21 alle 1.2. skidentifice informayii ofeite de | ~ daeilor; Raporturilegeto ~ dacilor antichitiji, | hac istorice; cu lumea greac si cu cea omant Lumea | 2.1. st identifice gis desert o surst_ | Sarmizegetue (studi de az) | geto— | istorcas | slualia $i veoh loeuitori $22 dacicd si | 22. sf foloscascd informa provenite | >Republica romani: | Jumea | din mai multe suse istorice; = Roma — dela regalitae a rept s23 | romani | 4.1. st recunoasc& teomeni istoiciin_| Legea celor 12 table (studi de ca2); | diferte suse de informare; = Stigiulrepublisi si apartia. S24 2.2 s8folosesct informafi provenite | prncipetulut | in mai multe surs istorc; sLmperil roman in impul i Traian eal 3.1 sh deserie un fapt/ proces storie | Tiotnderea gt organizafeaImperiuiui; | | S25 fotosind un plan dat; {Dacia Roman (studi decaz), $26 + Cultura romana: Influenta cutis civilizaiel roman in Tum $27 | Deelinl mperiu ronan: aa = Criza Imperiului Roman; CCrestinismul ~ de la Constantin cel Mare la Theodosius I; Capitol V lemante de istorii + Cetijeanul in vizianea antchitagi 32 sreco-romane (lectie de sintezs) I Evaluare 3. | Geneza | 1.2, si identifice informa oferite de | + Constinurea regatelor barbare 330 Jumii in| arf istorice; Formatea de noi popoare europene; mileniult | 2.1. st idemtifice si st deserieo sursi | Imperiul carolingian, Regatil englez dupa istoricds (st de ca). Hyristos | 3.1. si descrie un fapt ‘proces istoric | «Mentinerea Imperiuluiromnde | | $31 folosind un plan dat; | rasart; Constantinopolul(studiu de | 4.2, st redacteze scure lueritifolosind | Car). $32 | termenii indicati de profesor; *Romanitate le nord de Dunas: | | Etmogenezaromineascd.Primele lesa formajiuni statale rominest: | | | ‘Lume slavl: Lumea siavi in | [833 | | secolele VIEX: i | | Lames araba: Formarea si |e | 834 | expansiunea statalui arab, gee | ~ Europa dela ciderea Romei la anul 1000 (lecfic de sintez4), Evalvare finals. 15, 3‘Elemente de didactia istorii Focal es chien Catedra de istorie Profesor Clasa a Via Capitolul V An scolar Curriculum nucieu 1 ord siptioaind Planificare calendaristicd Nr | Unitati de Obiective de referint& ‘Continuturi? ] Nr. ] Sipti | Obs. Crt. |_invitare Probleme de atins ore | mana 1. [Lumen | 1.2, ahalctulascd hrf istorice simple | »Hlara politic a lumii la ineeputul | 6 medievala | utilizand adeovat culor si simboluri; | mileniului 1 7 333. st identifice multtudinea cauzelor | - Diversitatea lumii politice si spativ ‘um evenimentistoric; | medievale: Constituirea a noi centre fstoric, | 2.2. sh selecteze informaile oferte de | de putere in Europa la inceputul | economie | surseistorice diferte folosind un plan | mileniului I si socictate | dat; = Continuarea statalititii. Bizanpal 82 | 2:1. sicompare suse istorice de naturi_ | (studi de ca2). | | liferits care se refed la acelagisubiect, | «Economie si socictate | } 4.1. si redea prin euvinte propri = Satul medieval. Vieja cotidianas {nfelesul termenilor istoriei studiafi; | Descrierea unui sat medieval (studiu 83 42, shselecteze termenii necesari in| de eaz); | prezentarea unei teme; = Oragul medieval: centra | | mestegugarese si comercial.Roma | | S4 | | (studin de caz) [ere + Societatea medievalé in Europa. | | | Statutal femetioc in evul mediu (leetie 85 de sinteza. | ~Evaluare 6 capitol V Elements de didasticn oie Z| Biserica gi] 33, shidentifice mulitadinea cauzslor | »Biserica fa eval media 3 ] | culturain | unui eveniment store; = Marea sehismi a biserici cregtine. 87 evul mediu | 3.2. st propund motivit pentru Raporeurile inte bisrie8 si puteres | actiunile ozmenior din tecut; Iai. | 4.1, shredea prin cuvinte prope = Cruciadee. {nelesultermeniloristocci studiai; | «Cultura medieval | 4.2, siselectezetermenii neces in| ~ Scoala si universitatea, | prezentare unei teme; = Literatura | | 5.1. strelatee experiente rezultate din | - Arhitectura, Descrierea uneibiseric, contactul eu ciferite comunitiis catedrale, mndstri sau a unuj caste! | | + | medieval (studi de ex). \ I = Evalusre, 3.) Siatelo | 1. a aletfuinsed his intorice imple | - Organizarca saan Europa |S |" | medievale | uilzind adecvat cular sisimboluri, | medieval. | | 2.1, sf compare surse istorice de naturi | - Formarea statelor medievale | Giferth care oe refer la acelagi subject; | rominest. Satatal roménilor in | 333. sh identifce multitudines cauzelor | Transilvania (studiu de caz) | i ‘unui eveniment istorie; + Formarea Imperiului otoman, 4.1, stredes prin cuvinte proprii Cucerirea Constantinopoluui (studia {njelesultermeniloritoricistodia; | de eaz) | 4.2, siselecteze temmenii necesariin | - Raporturile Trilorromane cu sis | prezentarea une teme; Ponta in se. XV. | - Bvalumre s17 4 _| Naglerea | IT. staloltaascd axe eronologice | «Europa in expansiune 10 SEM | unit folosind informati dferit; = Dea ateliersl mostesugtrese la sis |i moderne | 1.2, si alcatuiascé harfi manufactura. | ulilizind adecvatculor si Calitor i ealitori in eval mediu si9 2,1. sh compare suse istorice de natwi_| (lofi de sintezt) ! 17lemente de didactic istoriei Capitola Snfelesul termeniloristoricistudiafi; | - Uanismul si Renasterea, 822 - Renagterea artistic in Italia 823 = Calfura romént in perionda 824 Renasteri «Reforma religioasa gi consecinfee ei + Imperiu romano — german in see $25 XVL | ~ Reforma religioasé si conseciojele $26 ci; Contrareforma (reforma catolica) Rézhoaiele religioase. -Evaluare 27 3.3. si identifice multitudinea cauzetor unui eveniment istoric; 4.1, s& redea prin cuvinte proprit ‘iferiti care se referd la acelagi subiect, | -Marile desooperin geografice i | | S20 3.2. s& propund motivari pentra consecintele or. | ‘aojiunile oamenilor din trecut; + Apogeu! Imperiului otoman. Mihai s2l Viteazul in contextul cruciadelor trai (studiu de caz), | | sRenasterea gi Umanismal 3 | Games ‘moderns Europa in sec. XVIT- Caplotul_V. 1. sf aletiiascd axe cronologice folosind informasi diferite; 1.2, s&aledituascl hii istorice simple utlizind adecvat culor si simboluri; 2.2, si selecteze informatille oferite de surse istorice deri folosind un plan at; 3.3, st identifice multitudinea cauzslor ‘unui cvenimentistorie; 4.2. si selecteze termenii necesari in prezentarea unei teme; Europa dupi rizhoiul de 30 de ani, [8 [S28 | Provincile Unite in see. XVIL uminismal i eprezentanti i | s29 + Tarile Romane in secolu! uminilor. Dommiile fanariote (studiu de caz). $30 Migearea de emanciparenajional. | -Ciluid sociteinses.xevn- | [S31 | XVIIL Aparifia stiinjelor modeme, | Carta in vaga societal | «Rovoluta americana. Consttutia. $32 | S1U.A. Gtudin de caz) ] +Revolutia din Franta: De la ie ‘Adunarea Stiilor generale la | Conventiaincobind; ,Declarata Dreptutilor Omului sale Cetiveamulu” (studiu de ca2), | -Franja ce la Consult Ia Imperiu. S34 } Afirmerea identifi nofonale in | contextl rizhoaielor napoleoniene | (stdiu de eax) | Sernuare s3s Scoala : Catedra de istorie An seolar. Profesor Clasa a Via, Curriculum extins -2 ore | siptimant Planificare calendaristica [Ne] Unitadi de Obicctive de referintt Continuturi/ Nr. | Sapti- | Obs. Crt. |_invitare Probleme de atins ore |_mana 9, | Recapitular | Stabiliresnivelultt si potenfialular Lie Sa ee clasei; [eames 2, sf aledtuiasci birt istorice simple | « Spaful istoric al lumii medievale. | 10 | medievala: | utilizand adeovat culor si simboluri; | - Constituirea a noi centre de putere in | spatiu 3.3, st identifice multitudinea cauzelor | Europa la incep. mil. I. st | istoric, | unuf eveniment storie; ~ Continuarea statalitti, Bizanful, 82 | economie | 2.2, si selecteze informatile oferite de | Califatul arab, China (studii de eaz). | sisocietate | surse istorice diferte folosind un plan _| «Naruré si economie [ees | 9Elemente de dies inrisi Capital V at, = Progrese tehnice. [sz 2.1. s& compare surseistorice de - Satul si orayul medieval. Viata 83 naturi diferiti care se refer la aclasi | subiect ~Descrieres uti sat medieval studiu || $3 | 4.2, si selecteze termenii necesariin | de ea2); | prezeniarea unei teme; | - Roma, Constantinopol, Bagdad |s4 4.1. sSredea prin cuviniepropeit | (etal da a2). | \ Snjelesul termenilor istorii studiayi, | eSocietatea medievala in Europa. © || 8 4/5 | = Statunl femeilorinevul mediu - | | S5 | (ecte de sinteza). | = Bvaluare S86 Biserica si | 13. sitranspund inaxe cronologice | Biserica in eval mediu aa cultura in| informatile provenite din surse ~ Marea schisma a bisericii crestne 86 eval istorives Raporturle dite biserca i purerea 87 mediu. | 3.3. sh identifice multitudinea cauzelor | tai. unui eveniment istoric; | - Cruciadele. s7 3.2. si propund motivii pentra ‘Cultura medievalt: | actiunile oamenilor din trecut; - Bdvcaia, literatura, CAntecul ui |s8 | 42. sf selecteze termenii necesari in| Roland (studiu de ca2); | prezentarea unei teme; ~ Arhitectura medieval: Sarg 4.1, si redea prin cuvinte prope - Descricrea uncibiseric, catedrale, 89 {nfelesul termenilor istorii studiati; | ministiri sau a unui castel medieval 5.1. sh relateze experiente rezultate din | (srudiu de a2). contactul cu diferite comuniti, ~ Santierul nei catedvale. si0 I ~Bvaluare $10 Z| Statal TA. si aledtuiasek axe ctonclogice | « Organizarea saiulul in Europa 3 medieval | folosind informayi diferte; medieval 1.2. sh alettuiascd hiriistorice simple | -Franta, Anglia (studi de caz) [= |sar apitoul_V Blemene de didas ‘iliaand adecvat cul i smibolur; — ~ Germania Ipeciol Bizanti, sy 2.1, s& compare surse istorice de Ungaria; | ! natura diferité care se refer la acelasi_| - Formarca stitclor medievale |si2 | subiect; rominest | | 3.3. sh identfice multitudinea cauzelor | - Statutul roménilorin Transilvania 813, | ‘unui evenimentistaric; (studin de caz); 4.2, si selecteze termenii necesari in| -Evaluaze: $13 prezentarea unei tem; TE, ame pin ceva prope | inelesultermenilor istorit studio | | Baropa [12 shalettuescd hint istorice simple | -Formarea imperiuui otoman gf | [S14 | crestin’ si | ullizind adecvat culos si simboluri; | cucerrile sale in Europa; | Tnmperial | 2.1. si compare suse itorice de = Cucerirea Constantinopolului sis | cotoman | natura diferit care se refer la acelagi_| (stodiu de az). subiect; = Raporturile Tarlor Roméne cu s 15/6 3.3. si idemtfice multitudinea cauzelor | Poarta in see. XV. ‘unui eveniment istoric; ~Evaluare. 316 4.1, si redea prin euvinte proprii | infelesu termeniloritorici studio; 4.2, s8 scleeteze termenti nevesar in prezentarea uni teme 5 3. | Buropa in] 1.1. at alesiuiascd axe cronologice | «Deavoltarea eoonomick 7 expansiune | folosind informatit dferte; De le atelierul mestesugarese a si7 1.2, sf aleBtuiascd hin itorice simple | manufactur utiizind adecvat culos si simbolur; | - Statutul orsselor la inceputul epocii si 2.) 13, si tanspuni in axe cronologice | moderne informafile provenite din curse + Marile descoperir geografice | istorice: = Principalele descoperin geografice {sis_ | 121Elemente de didactic istorii Capitola! v T Zi, a compare suse Moree de | sl eonsocinele lor natu fer care se refer la acelasi| ~ Cato ict in evel media | subiect; (lectie de sinteza). | 3.1, sh identfice aspectele vizibile si} eImperiul otomen la apogeu aspectele ascunse ale schimbarilor ~ Cuceririle otomane in secoful XVI; si9 intr-un interval de timp; ~ Mibai Viteazul in contextul, $20 4,1, sii redea prin cuvinte proprii cruciadclor tarzii (studiu de caz). infolesul termenilor istorii studiagi: | - Bvalunce $20 [5 Renagieres [3.1 si identtice aspectelevizible 7 + Umanismal y Renagioea =f aspectale ascunse ale sohimbiclor |“ Trisiturile Renagteri gi |s2i Umaniseme | inten interval de tip: | Umanismalui 1 4.1, si redea prin cuvinte proprii ~~ Renasterea artistic in Italia; centre $21 Infelesaltecmenilor istoreistdiai, | cultural ale Renasteri 42, si selectee tennenii neccsari ia -Personaliiicapodopere ale sz prezentarea uneiteme; Umanismului si Renter | 5.2, sd comenteze rolul oamenilor in ~ Cultura in Tarile Romane in $22 schimbarile din socitats petioada Renastris, | ~Evaluare $23 7. | Reforma | 1.2 et aledtuiascd Rin itorce simple | «Spaiu i Idlle Reforma! ca | pro‘estantt | utilizing adeovat culon si simbolur; | - Imperiul mano ~ german in se. | s23 sireforma | 3.1. siidentfce espectele vizibile si | XVI | catotics | aspectele ascunse ale schimbirilor | ~ Reforma si bisericile protestante; | | $24 | | | inte-un interval de timp; = Reforma biserieii catolice gi {s24 | | 4.1, si redea prin cuvinte proprii conseeinfele sale; laces injelesul termenilor istorici studiati; Rizboaiele religioase; Edictul de la $25, | 42, sf selecteze termeniinecesari in| Nantes (studiu de ca); | | prezentarea unei teme; ~ Reforms in spatiul romanesc ; 825 | 5.2. si comenteze rolul oamenilorin | - Evaluare Aci Sahat] itu v ‘ements de lsatia ith schimbiile din societate; [ | Buropain | 12. skaleltsiascX hie istorice simple | «Omul medial, e see. XVU- | utlizind adecvat culori si simboluri; | - Provineiile Unite in see. XVII. $26 XVEE | 3.1 shidentifce aspectele vizibile si | - Europe dupa rizboiul de 30 de ani. 827 aspectele ascunse ale schimbirilor | sIdeologia uminilor | inir-un interval de timp; | -tlumsinismul si reprezentantii si S28 3.2, sk propund motiviri pentra ——_—|- Personalitii ale secoluluiluminilor 828 acfinile oamenilor din trecut; | Voltaire, 1.1. Rousseau, Montesquieu, | 4.1 sa redea prin cuvinte propri Tosif al I-lea, Petru cel Mare (studiu | ingelesul termenilorstoricistudiasi; | de caz); ‘i 42. sh selecteze temenii necesariin | - Tirile Romane fn secolul luminior: | prezentarea unei teme; Donmnilefanariote; Migearea de 829 | emancipare nsjionalé (studi de ea2); =Bvalusre $30 3.) Galfurd gi] 41, st vedea prin cuvinte prope Absolut si ralonalism 7 [530 societate in | infelesultermeniloe istorcistudiati; | - Descartes, Newton (studi de ex), secolul | 4.2. si selecteze termenii necesari in| « Curente cultural aristice: baroe gi S31 XVI- | prezentarea uni teme; clasicism; Versailles, Mogososia. XVIH | 52.sicomentezerolul oamenilorin | (studi de caz), sohimbirile din societate; + Descrierea unui org (studi de 22); S31 | - Evaluare 832. 70, | Revolupille | 1. a aleluiascd axe cronologice | e Revotujiaamericank 7 | epocii | folosind informa cferit; = Razboiul de independenjé sl sx | modeme | 1,3, s8 transpund in axe cronologice | colonilor engleze:, | Semefiicceistin mise | Comets Bl hha doo 833 | istorice: “Revoluji din Franje: | | | | 322. s& propund motivri pentru ~De la Adunarea Statilor generale la s3y | | | sexiunile oamenilor din recut; |__|34 123Elemente de didactia itor Capitol v GI si redea prin cuvinte prope | Convenfa iacobinl .Declarafia ] {nfelesul termeniloristorici seudiayi; | Drepturilor Omului gale | 4.2. si selecteze termenii necesari in| Cetifeanul (studiu de caz) | prezentarea unei tere; = Franfa de la Consulat la Imperiu; | s34 5.2. si comenteze rolul oameniior in | - Afirmares identifi najionale in | $35 | schimbarile din societae contextul rizboaielor napoleoniene | | (studiu de caz); | li = Evalvare, $35 Scoala. Profesor. Catedra de istorie Clasa e Vite An seolar Cuoriculwn nucleu 1 ork / sptimang Planificare calendaristica Tir | Unitiide | Obiective de referinta ‘Continuturi/ Ne. | Sipti- | Obs. Crt. | invatare | Probleme de atins ore | mina [0. | Recapitulare | Stabilirea nivelalai i potenfialulot | Lumea medievalt agaisa sicvaluare | clasei; Lumea moder | | iniiats T. | Lumeain | 12. ei respecte prinipille = Modificl in organizarea Taalis2 1 prima jumi- | eronologice in prezentiri orale sitn_ | insttutiilor poliice; tate asec. | scrs; *Congresul de la Viena. Sfinta [83 ‘XIX.Revo- | 3.1. st identifice elementele Alianta si esecul politicii sale; Miscari | | luli gi conser- | comune gi diferenfele legste de mai | revolutionare in prima jumatate a Seo, | | vatorism | multe fane istorice: XG { 124 eT 3.2, distingli cauzele si “Principatele romaine in contextul S4 ] eat conseinfcle unui faptistorc rporturilor rus ~ofomane; | | 3.3. si exprime opin despre « Statutul Transilvanief tn Imperiul ss | | persongje gievenimente istorice, | Habsburgie; | | 4.1. si redacteze lueriri seurte Revolutia de la 1848 — 1849 in | } {olosind terment indicat; Europa; = Revolufia n Franja si Imperial s6 | Habsburgic; | ~ Revolufia romén’ si revolutia \87 } ‘european; Consccinfcle revolutiei | | Pentru dezvoltarea societii moderne; | | | ~Evaluare, |s8 Z| Stat ginajione | 12. st respecte principle ‘Noi state nafionale in Europa: a] ] fnadoua | cronologice in prezentici orale siin | -Italia gi Germania; {so jumatate a | scris; ~Formarea statului national roman; S10 secolului al 3.1. st identifice elementele Reformele lui Alexandru loan Cuza XDlea comune si diferenfele legate de mai | (studiu de eaz); su | rule fapte istorice; | Austro-Ungaria ~ stat supranational; | 32. sk distngt cauzee gi | “valve si | consecinfele unui fapt istoric; | 33. sbexprime opinii despre | | persongje i evenimente istorice: 3.) Civilzajia la 2.2. sf foloseascd informafile | - Revolujia industrial slag sl sna a nes riscruce de | provenite din surse diferite; | - Oras gi satin epoca modem ia SUR | foe] secole 3p af distingt cauzele $i | contextul exploziei demografce. Cai | consecinjele unui faptistoric; ‘| de eomunicatie; | 3.3. sh exprime opin despre = Tehnica in sujbe rizbo‘uluis sis ‘persongje si evenimenteistorice; | Oamenii de sing i descoperirile lor 125Elemente de didatin iatcek Capital v ] 4.1 si edacteze luoiei seute ~ Literatura gi viaja cotidiand; Forme [S16 folosind termeni indicati; si stilur in athitecturk; | ~ Bvaluare: Europa gi lumea |si7 extracuropeani in epoca modern; | 4__| Prinul riaboi | 1.2. sa respecte principiile ‘+Harta politicd a lumii la sfargitul sec. | 6 | mondial si | eronologice in prezentari orale sin | XIX; Principalele zane de conflict; S18 | SEM uuérie sale, | seis; Peninsola Balcanied studiu de eazy, || jmee| 2.2. s8 foloseasci informafiile = Imperiile coloniale ale marilor | $19 provenite din surse diferite; uteri. Imperiul Britanie (studiu de | | 3.1. st identifice elementele ‘eazy; | | ‘comune si diferentele legate de mai | - Statutul international al Roméniei | s20 rule fepte istorice; 1878-1914; 3.2 si distingt cauzele si Rézboiul: Frontal si umes din s2i consecinfele unui fap istorie; spatelefrontulti; Un nou mod de 3.3, sl exprime opin despre urtare a rézboiului; desfSsurarea si | persongje sievenimenteistorice; | urmrile rzbojului; Verdun (studiu ete 4.1. s8 redacteze luerri scurte de caz); | folosind termeni indicati; ‘*Planuri de reorganizare a lumii; Cele | S22 | 14 puncte (studiu de caz); Harta lumii | dupa Conferintele din 1919 ~ 1922; | ‘Europa central side ristrit (studi de ca2); ~Evaluare: Viaja cotidiand in timpul 823 | I primuluirizboi mondial; I lagen Capitolat_V S| Democratic 1 | 1.1. si identifice ia surse istorice | «Statul gi instituile sale: state + [sa totalituiem.” | difrite elemente de datare; emocratice gi state tolaliare; | 1.2. st respecte principiile | = Viata cotidiand in marile orage; 825 | cronclogice in prezentiri orale sin | Bucuresti (studiu de caz); Miscares | seris; | comunistd internationalé sirolul stu; | 2.1, Si clasifice informatiile +Relatileintemnajionale fn pericada’ || $26 | provenite din surse istorice; interbelic&: ee 3.2, sf distingd cauzele si | - Tensiuile internrionale si solute | |consecintele wou fap stores oferite; Crize politico ~ diplomatice; | 3.3. 98 exprime opinii despre ‘Miinchen (studiu de caz); S27 | personaje i evenimenteistorice; | - Roménia in perioada interbelicl; | | 4.1. s& redacteze lncrisi sourte | | folosind termeni indicat; | | 5.1. st observe stereotipi reciproce | | | manifestate in relaile dine | | propuri umane; | Aldoiles -1, st identfice ta suse istorice | ~ Operajunl miltare; migearea de [3 | S28 rizboi | difeiteclemente de datare; rezistenfi antifascist. Victoria mondial | 2.1 sclaiieinermatile Natiunitr Unite; | provenite din suse istorice: = Conferinjle intraliate Ia nivel nat sa | | 5.3. sh exprime opinii despre si unis lor. lita (studi de ca2); | | persondje sievenimente istorice; | Conferinja de pace de la Paris (1947); i | 5.1. sa obsecve stereotipi reciproce | punerea bazelor unei noi ordini | | rmanifestate in relafile dine internationale si constituirea O.NU.; | ‘grupuri umene; ~ Evaluare: Este istoria magistra sx | | vitae? (Experienfele omenirii din | | | perioada interbelica si cel de-al doilee | | 1 izboi mondial): i IElemente de dati itoriet Capitolul V 7] Lames 12. si respecte principle ~Tnstaurarea Sistermulul touliarin —] 5] S31 postbelica si | cronologice in prezentiri orale si | Europa de Est ~ statele comuniste j problemele | scrise; Rezistenta fata de regimnul comunist; | sale 2.1, si clasfice informatile Ungaria, Polonia, Romania (studin de | provonite din surse istorice; a2); | ! 2.2, si foloseescitinformariile ~Europa divizatZ, izboiul rece si. «= || $32 provenite din surse difecte; ‘urmirile sale; Planul Mershal; | 3.1, shidentifice elementele Statutal Berlinului (studi de caz), | comune si diferentele legate de mai | - Declaratia Universala a Drepturilor $33 ‘multe fapte istorice; ‘Onmului. Conferinfa pentru securitate | | 43.3, st exprime opinii despre si cooperare in Europa; | personaje sievenimente istorice; | - Anul 1989 in Europa. S34 | | 4.1 siredacteze Iucriri seurte - Stoblitate gi instabilitate in viaja folosind termeni indicati; politicd internationals; Destramarea | S.s8 observe steretip eeiproce | U.R.S,S, Cra bleaica (eudin de | | ‘manifestate in relafile dintre az}; lee rupuri uma; = Evaluare aasea|oe| 128 Conitall V Elsmente de didectica storia Scoala. Profesor Catedra de istorie Clasa a Vi-a As yeolar Curriculum apréfundat -2 ore /siptimand, Planificare calendaristicat Ne. | Unitatide Obicetive de refering Continuturi/ Ne | Spit ] Obs Crt. |_invitare Probleme de atins ore |_ména 0. | Recapinular | Stiles sivelulii gi potenfiahilul | Tumea medieval [i [si esi clase ‘Lumen modem | evaluare | initia i Lumeala 3.1. Siideniiice elementele comune | «Modifieds in organizarea institufllor | 1 | ST fnceputal | si diferenjele legate de mai multe | politice; | seeclului | fap istorice; od 3.2. s8 cistingh cauzele gi consecinjele uni faptistorie; i 3.3. sh exprime opinil despre | | personae gi evenimente istorices | 2 | Revoluia | 3.1. se identifice elementele comune | | ‘ehnologie | si diferenele legate de mai multe | - Revolutia industria; consecinjele ei; | 4S 1 . [esi fap istorice; + Revolufia agrari 82 expansiune | 32. s disting’ cauzele si consecinjele | Oras si satin epoca modemt | s2 asociettii | unui fap storie; Evalue; |s3 industriale | 4.1. sf redacteze Iucrii scurte | folosind termeni indieatis | 129nts do di 3. [Europa] 1.2. si respecte principiile Restaurajie i revolujie ae 1815 G9 | ® Sntre cronologice in prezentil orale sin 1848: absolutism | scris; = Congresul de a Viena. Sfinta 83 si 3.1 shidentifice elementele comune | Alianf si egecul polite sale; Tiberalism | si diferenfele legate de mai multe = Miscari revolutionare in prima 84 fapie istorice; | jumitate a sec. XIX; 3.2, sh distingd cauzele si consecinfele | Principatele roman tn contextul js4 unui fap store; raporturlor miso ~ otomane; | 3.3. sil exprime opinii despre ~ Statutul Transilvaniei in Imperiul 85 personsje si evenimente istorice; | Hebsburgie: | 4.1, si redacteze lucrari scurte *Revolujia de Is 1848 ~ 1849 tn folosind termeni indicati; ‘Europa: ~ Revolufie in Franta gi Imperiul ss Habsburgic; ~ Revohufia romana si revohsia 86 european; = Consecingele revolutiei pentnt js6 | Geavoltarea socitatii moderne; | ~ Evaluare s7 &_|Satgi | 12 airespecte prinepiile Noi state najionale a Europa sa] min |moleinjrnttenteain | het Gotan ae adoua seri + Formarea statului nafional romén; | | SB jumitacea | 3.1. sdidentfice elementele comune | - Reformele ui Alexandru loan Cuza || $9 | secotutui al | si diferenfele legate de mai multe | (studiu de caz); Is9 XiXea | fapteistorice; ‘Aust - Ungaria ~ stat supranational; S10 | 3.2. si disting’ cauwele si consecintele | - Evaluare, $10 nui fapt stores | | 3.3, s8 exprime opinii despre I 7 T 1 ‘pertonaje si evenimente istorice; T T 5) Ghilieafia_ | 22. a foloseasek informaile oSiGinja sitchen 3 feaal | lariserace | provenite din surse diferite; - Oray gi sat in contextulexploziei su | de secole | 3.2. shdstings cauzele si conscinjele | demograie | | ‘unui faptistoric; ~ Chi de comunicatie; su | 55s exprime opin despre “Tenia in sliba rbot personaje si evenimenteistorice; | ~ Qamenii de sin si descopesirile s2 4.1, stredacteze lucriti seurte or, folosindtermeni in | -arta gi societatea | -Literatura si viajacotidian: si2 + Forme sisi in ahitectura 813 = Personalitit ale culturii $13 + Europa gi lames extraeuropeand in Si4 | epoce modem (eojie de sinteza);, | | = Evaluare; | |si4 & | Poimal | 12. Sirespecte principle *Crize si conflicte ii | rizboi__| eronologice in prezentiti orale gin | -Fiarta politic a lumii a sférsitl sec sis | mondial si_| sori; XIX; | | unmirile’ | 22, s foloseascx informatie + Principalele zone de conic; sis | sale, provenite din surse diferite; Peninsula Balcanic (studiu de caz); | | 3.1, i identfice elementele comune | - Imperiile colonicle ale marlor puterk S16 } si diferenele legate de mai multe | Imperiul Brtanic (studiu de caz); | fapte istorice + Slatuulinternafional al Roméniei 816 | 3.2. si distingd cauzele si consecinfele | 1878 - 1914; | | unui fapt istorie; +Primul razboi mondial: | | 3.3. st exprime opinii despre = Declansarea si desfisurarea say | personaje sievenimenteistorice; | rizboiului in anii 1914 ~ 1915: frontul 131lemienie de didactica istorii 4.1, sh redacteze Iucréi scurte Capitol Fi lumen din spatele fontulu | folosind termeni indicat; *Campanii militere 1916~ 1918: un | | nou mod de purtare arazhoiuls | | ‘Verdun (studi de ca2); | Ve ea tac ler sea | Planuci de reorganizate alumi: | i = Conferinga de pace; Cele 14 puncte [sis | (tudiu de cez); | | = Harta lumii dup Confrinele in isis 1919 ~ 1922; Europe central si de | | sai (etna de ena), | = Viafa cotidiand in timoul primului (319 rizboi mondial (lectie de sintezs); = || | Evalue: {| |s20 | [7 [Democratic | (1. a entice in sure htorce | Satu inte ale z fetes at diferite elemente de dstars: 7 State democratic; s20 | || Rotattarism | 1.2 si respecte principle = State fotalitare; $21 | cronologice in prezentis orale itn | = Vieja cotdiana tn marile orese; $21 seri: Bucuresti (studi de cez); | | 2.1. shclasiiceinformatile provenite | -Migearea comunistintemationalé i $22 din surse istorice; rolul su; | 3.2. sidisting& cauzele si consecinjele | «Relayieintemafionale in percada | vu fap: stories, interbeica: sx | | 3.3. sh exprime opinil despre = Tensiuileinterajonatesisoluile | | | | penongje si evenimenteistorice; | oferite: 441, siredacteze cri seurte = Crize politic — diplomatices $23 | | folosind tment indica Miochen (stdin de o22); | | | Ss. skobserve stereotipireciproce | - Rominis in prions interbelids $23 13 ital V lopeniededidaction isin ‘manifestate in relafile Gare grupo] ~Evalare Si | me, [3 | Aidoller [Ls idence in sue ioioe | +Canaele gi delipuaree abort | 8 rizboi | diferite elemente de dtare; + Cauzele si desfisurarea rizboiulu 82% (eet, |e ie ee ee dinsurseistorice: = Operant mitre 1941 - 1945; $25 33. sh exprime opinil despre = Migcarea de rezistent& antifascist; $25 pasonajejievensmenteistorice, | Vietoia Nefiurilor Unites | ~Conferinele iteralste Ia nivel matt | | S26 ranifestate in relaile dint grupari_ | si mile Lr. lala (studiu de caz); cumane; + Conferinia de pace de la Paris (1947); | Bazelor une noi oxdini $26 | internationale; | = Constitires ON.Us $27 7 Este storia magitra vitae? $2 Experienjele omenici din perionda | interbeiea gi cel de-al doile rizhoi mondial —fefie de sinezas = Evaluar $28 [0 [mea | 12. si respecte principle +Regimurile comunisiepostbelices | 8 [| ostbeica | cronologice in prezentri orale gi in| - Tnstguraree sistem totalitarian S28 Heels sexi; | Europa de Bst— statele comunistes | probiemele | 21. si clsifice informatile provenite | - Rezistena fff de regis comunist; $29 sale ain sure istrice; | Ungaria Polonia, Romnia (stdin de 22. si folosease informatie xz), rovenite din suse diferte; State comuniste in Asie si Americas $29 51st identfice elementele comune $30 sidiferentele legate de mai multe ‘*Decolonizarea; Lumea a treia si | problemele eis 133,Capitola ¥ Elemente de didactia istorii ] fap istorice; *Rzboial rece: 3.3. sf exprime opinii despre ~Europa divizati, boil rece si $30 personae si evenimente istorice; | urmarile sale; 4.1, si redacteze lucriri scurle Planul Marshall; Statute! Berlinului | s31 folosind terment indicati; (tudii de ca2); | 5.1, si observe stereotipii reciproce | Destindere si coexistent pasnict: | ranifestate in relate dimtre grupuri_ | - Declaafia Universala a Drepturilor s31 umane; Onului; Conferinja pentru securitte si] | ‘cooperate in Europa; | ~Evaluare; s32_| 10, | Lumea in| 1.1. sd denfifice in surse itorice | Probleme globale ale lumiiin pragul |7 [S32 | pragul | diferite clemente de datares sileniului I; | mileniului | 2.1, si clasifice intormafile provenite | #Anul 1989 in Europa; | m din surse istorice; ~ Prabusirea regimurilor comuniste in| $33 22. s8 foloseaset informatile Europa, pprovenite din surse diferite; + Destrimarea U.R. S.S. $33 | 3.1. sd identifice elementele comune | eStabilitate si instabilitate In viata $34 | si difeenfele legate de mal multe | Toited international | {fapte istorice; “= Integrarea euro-atlantica; | S34 | 3.2. st cistingd cauzele i consecinjele | -Criza baleanicé (studiu deca; =| | $35, unui pt istorie; Evaluare. 835 3.3, si exprime opinil despre | personaje si evenimenteistorice; total V sida Scoala Profesor. Catedra de istorie Clasaa Ville ‘An scolar Curriculum nocieu «2 ore /sipxtmina Planificare calendaris Nr | Unita] Obicetive de refering > Continuturi? Nr | Sipti= cr. | de Probleme de atins ore | mana | invijare 0, | Recapitu- | Stabilivea alvelula yi poveafiaiuhy | Text pal T_ [st Jere si | clase \ evaluare I | Tr | introgu- | 12, analizeze hii care preainti | «Mediu gi oameniiy {4 ] cere | spafiistorice in diferite perioade de | - Spoil istoricalevolufei poporuini | JST | timp; |romn; Rolul Carpafrinstrie | 1.1, st identfice uratele vaiate ale | (sudiu de caz); | timpuluiistore: = Istorei si geografi despre spasiut s2 | 2.1.88 foloseasc8tebnici de anali2é a | roménese; Rolul Marii Negre fn. documentulai sors sia celui iconic; | concepfia lui Gh. Brianu (studiu de 2.2, si identifice sursele de informatie | ea2)s | care pot sustne oinvestigatieistorict; | « Duratele timpuluiistoris Cun vid s2 isforci inceputrileepocit modeme | | (studi de ca); | «Modalititi de construire a imaginii 83 | | | een | 135,Elemente de didactica istorel Capitol (2 ] Civiliza- 12. st avalizeze hifi care prezintl _] « Civilizai preisonce: 5 ti spat istorice in diferite perioade de ‘| - Civilizai preistorce; Cultura 83 preisto- | timp; Cucuteni — Ariusd (studi de caz); | | fice si | L.1. sKidentifice durtele variate ale | « Civiizai antice: | | | antice | timputuéistore; ~ Geto — deci si contactele eu lume |s4 | 2.1, si foloseasca tehnisi de anslizi'a | mediteraneana. | | | documentului seri gia celui iconic; | ~ Regalitate girlie. s4 | | 4.1. sf identifice evolutiasemnificatici | - Integrarea geto ~ dacilor in lumea |ss | | nor termeni istorii; romand. | | | 3.4 si identifice elementele comme si | - Evaluare. [se | | ierenflereferitoae Ia mai multe fapte | | Sstorice; | | 3.2. si realizezetabloul unei perioade | | istosice identifieand schimbrile | interveites | 3.1. si analizeze ua eveniment, persona) | sau fapt istoric pornind de la diferite | | surse de informafi [7 Romania | 1. si identitice duraele variate ale | «Etnogeneza romfneasea: E2 | tea timpuluiistoric; = Romanitate si eestinism; s6 orientalé | 1.2. sh analizeze hicicare prezints | -Formarea poporuiuiromén sia || S7 in spatiistorice in dferite perioade de | limbii romaine; nileniul | timp; ~ Avtotoni si migratori: de la 87 marilor | 2.1. s&foloseasca tehnici de analizi 2 | confruntare le coabitare; | ‘migrayit | documentutui seri sia celui iconic; | ~ Disputa in jurul continuitarii~ ss | 3.2. s& realizeze tabloul unci pericade _| stiint& si politicé; Robert Rocsler $i A. | istorie identificdnd schimbarile D. Xenopol (studi de ea2); | intervene; ~ Agezarea ungurlor in Pannonis si 88 capitolal_V -Elemenis de i “EZ, si selecteze 4 sk Toloseased adecvat | cofonizarea sasilor in Transtlvania, aes termenii provenifi din analiza sursefor | ~ Romanitatea sud ~ dundreant so | istorices (studiu de caz); | 5.1. she raporteze critic i opinile__| - Evaluare; 89 | | altor si si-sirevizuiasea proprile | | | copinii fn mete de context, | | ]~| Watal [1.1 sf identifice duratele varate ale | *Formation police roménestisi_ [5 | S10 | medieval | timputu isto statele vecine; Statul Asinestilor | i 1.2 sh malizeze bri care prezints | (etudiu de caz); | institu | spat istorce in diferiteperionde de | «Transilvania~ dela voievodat la sio | esale | timp principst Romi in vizunca 2.1, 8 foloseasctehniei de enalizi «| croniilor maghiare(studiu de ca2). 3.2, si roalizeze tabloul unei perioade | medieval: | {storice identificdnd schimbartle = Tntemeierea statclor medievale su | | intervene, ‘Valahia si Dobrogea; | 422. si selecteze gi st foloseaset adecvat | - Diploma Cavalerilor loaniti(studiu sit | termenii proveniti din analiza surselor | de caz); 5.1. si se raporteze critic la opiniile Semnificafia titulaturilor lui Mircea | istorice; | = Intemeierea Tari Moldoveis aliora gi ssirevizuiasc& proprille eel Butrin si Roman I (studi de caz);, siz | | opinii in fegie de context; = Institui ale statelor medievale | saeal roménestis | ‘Evaluate | 2.1. sé foloseascl tehnici de analizé a ~~ Recapitulare pentru teza unica; {3 $12 prin teza | documentului seris gia celui iconic; | - Tea unica { $13 | unica | 4.1.8 identifice evolufia seranificajiei | - Discutarea rezultetelor objinute le | 813 | ‘nor termeni istorii; teza unica, | 4,3, sf foloseasct in contexte noi 137Elemente de didactca istorii { Termenilistorick invita, ] 3 | Dumea | 2.2. si Wentifice sursele de informatie | ~ Lumea satuli; Organizarea obyty 3 [S14 | | ruralz si | care pot susfine o investigate istoricd ; | O zi din viafa unui iran gerb din | | fumes’ | 4.1. st identifice evolutia semnificajiei | Ardeal (studiu de caz); eal urban in | unor termeni istorii; = Lumea orasului; Organizarea unei Succ haue eval | 4.3, si foloseascd in contexte noi comunititi urbane — Sibiu; Cetit | mediu | termenii istorii invita; | varguri medievale — Cémpulung | 3.2, sl realizeze tabloal unei perioacie | (studiu de caz); istorice identificand schimbarile + Solidaitii si conflicte in humea sis intervenite; ‘medieval; Unio Trium Nationum (studiu de caz); & [Tene] U1 si entfoe Garaiele variate ale] +Pottca de eruciadia principle [6 | j Roméne | timpului istorie; romani: | sistatele | 1.3. sf transpund informafifistorice pe | - Mircea cel Batréa, lancu de jsis | vesine | hart | Bunedoare: intre _| 2.1, s& foloseascd tehnici de analiza 2 | - Viad Tepes, Stefan cel Mares sis | | diplomaji | documentului seris sia celui iconic; | - Mihai Viteazul; Unirea Tarilor 816 esi 2.2. si identifice sursele de informatie | Romane intimpul lui M. Viteazul confrunta | care pot sustine o investigate istrica; | (studiu de caz); as 3.1, si analizeze un eveniment, persona} | » nstaurarearegirnului habsburaic gl @ $16 sau faptistoric pornind de la iferite | celui fanariot; surse de informafi «Politica si diplomaie in see. XVIE— si7 3.2, i relizeze tabloul unei perioade | XVII: Matei Basarab, Vasile Lupa, {storice identificdnd schimbirile ‘Constantin Brincoveanu, D. intervenite 5 Cantemir, Serban Cantacuzino. | 4.2.58 selecteze si si foloseascd adecvat | Roménii in viziunea cdlitorlor sti | ‘ermenil provenifi din analiza surselor | (sudiu de caz), istorice; - Evaluare. 817 T.—| Caltura | 21. a oosease ehrici de aa a |~Moienirea Beatin x calteay —[#_[ST8 medieval | documentului seis siaceluiiconic; | medieval [iin | 22 st identifice susele de informatie | - Cronici gi cdrtrari umanit; | sis spatiul | care pot sustine o investgatie istoricé; | Dimitrie Cantemir (stad de ca2); rominese | 3.4, a identfice elementele comune si | Tiparul gi cartea in spatial rominese;, SEM diferente referitoare la mai multe | - Arta ecleziasica si laiet; Pietra sip | fapteistorice; rural moldoveneasct; 4.2. sh selecteze si st foloseaset adéevat | ~ Cultura in veemea lui C. si9 ‘ermenii provenifi din analiza surselor | Brincoveanu (studiu de caz); istorice; | | | Societate | 1.1. si identfice duratele variate ale | «Migearea de emancipare politicd in |S a ‘timpului istoric; ‘Transilvania; Ioan Inocenjiu Mico | S20 romineas | 1.3. si tanspund informatiiistorice pe | Klein; Supplex Libellus Valachorum; caintre | harta: Raiscoala lui Horea, Close si Crigan traditie gi | 2.1. st foloseasea tehnici de analiza a | (studi de ca2); modemit | documentului seris si acelui iconic; | «Domniilefanariote; Constantin $20 | ae 3.1.38 analizeze un eveniment, persons} | Mavrocordat (studi de ea2) | sau fapt storie pornind de la difetite | - Chestiunea oriental si Principatele $21 ssurse de informati Roméng; Anal 1821 in storia | . st realizeze tabloul unei perioade | romfnilor; Reinstalarea domnitorilor || storie identficdnd schimbarile phmdtnteni (studiu de ca); eal intervenite; ‘*Regulamentele Organice; |s21 | 4.2. sh selecteze gi st foloseascd adecvat | “Eyaluare; |s22 termenii proveniti din analiza surselor 139Capitolul ¥ Elemente de didactic istorii sa ‘stories: [ee] [Goan st anes tele varae aie Reveifa &e 1848 — 108 10 | S223 | rea timpului istoric; Programul politic pegoptist si reatea | Roméniei | 1.2, s8 analizeze brti care prezinti Romifniei modeme (lectie de sintezt); modeme. | spefiistorice fn ciferite perioade de | «Unirea gi reformele Ii Al. 1. Cuza: timp; ~ Unirea Principatelor; $23 1.3. st tanspund informaiiistorice pe | - Reformele din timpul dome ii $24 | artis Cuzs; ] | 2:1, sh folosease tehnict de analiza | ~Tnceputurlevieti politice moderne 824 ocumentului seris sia celui iconic; | in Romnia; Consttuia din 1866 3:1. s& analzeze un eveniment, persona) | (studiu de ca); | | | Sau fapt storie pornind de le diferite | «Cuceriea independentei de stat si $25 | surse de informati Inirea Dobrome | 5.2, sa realize tabloul uneiperioade | SRoméni din Baserabia,Bucovina gi | | S25 | istorice icentfiednd sebirabérile ‘Transilvania. Memorandum-ul intervene; (studi de caz); | | 4.3.38 foloseasc8 in contexte noi Marea Unire din 1918: | Meee cement istrict tri; Mfsboial pera tregie mafia. $26 | 5.2. sbi dezvolteincrederes fay de | _ Formanea statulu national unit, 826 | capacitates propre de investigstc; | Rezolutia dela Alba Iulia (studiu de || | | eaz): | | Evaluate S27 a Jo) Gala | D1 si foloseascd tehniel de analigta | elovijimantul ingcoltsiuniversita, [2 [S27 najionala | documentuuiseris si acelu iconic; | Contributi ale rominilor la [ea fn secolul | 22. si identfice sursele de informatie | deavoltarea singe i chmicii; O zi de | GIXIX- | care pot susfne o investigafe storic&; | yooald in secolul XIX (soudiu de caz); | Tea 3.4, shidentficeelementele comune si | «Literature si rta in spaiul | |s28 | siferenelereferitoare la_mai multe | i Tapie istorice: Tomnese; Spiral crite in eultura | 4.2. sii selecteze si st foloscasc adecvat | romana; Mihai Eminescu; Ateneul termeni provenifi din analiza surselor | Romén; Junimea (studi de eaz), istorices Ti Romania | 1.2. si analizeze hii care preainté | ~ Romfnia dup Marea Unire; 7 [sa ne | spafiistorice in diferte perioade de | Integrarea provineilor romnegti si democrat | timp; statutul minortiilr (studiu de c4z); esi | 1.3. stranspunt informatilistorice pe | - Romina gi sistermul de la 829 sxtoritas | hart; ‘Versailles; Viaia cotidiana in sm 3.1, si analizeze un eveniment, persons} | Roménia interbelica (lecti de | ‘sau faptisteric pominé dela dferite | sintezt), surse de informatii = Monarhia constitfionala si partidele $29 322 strealizeze tabloul uneiperioade | politice in Roméniainterbelicd; | istorice identifiednd schimbarile Consttuya din 1923 (studi de eaz); | | intervene; = Optiuni politic privind evotufia $30 | 3.4. st identiiceclemeatele comme si _| societifiiroménesti; Liberalism, diferente refertoare Ia mai multe | rfnismul, Carola I-le gi | fapteistorice; ‘Antonescu (studi de caz); | | 4.1, 58 identifice evolutia semnificatie’ | | _unor termeni istories | | fetal SL oSsermportere ric la opine | | [ees alto sbi revizulascd propaile | | copinil in fmefie de context; | Bvaiuare | 2.1, st foloseascs tehnici de analigie | -Recapitulare pentuteza ici. | 3 | S30 | prinieza | document srs cei ieonic; | ~Teatuniea |atelsat tunic | 4.1, s& identifice evolufia serificajiei_| - Discutares tezei unice. | |s31 ‘unor termeni storie; | 4,3, si foloseasel in contexte nol 1 41Elemente de didactica istorii ‘enmenll ore inva T TZ | Rowinia | 12. sk analizeze hax care prezinti | - Romnia nal doilearézbot 2 [332 inal | spat istorice in difeite perioade de | mondial. Anul 1940; Antonescu doilea | timp; (etudin de caz); | Hizboi | 31. sl analizeze um eveniment, persona) | - Actul de la 23 august 1944 si 832 mondial | seu faptistorie pomind de a diferte | urmirile sale (studiu de ca). surse de informati, | 3.1. ssc raporteze critic Iaopinile | | altora si_sisirevimuiascd proprile | ‘opinii in umefie de context; 13] Romania] 3.1. sé analizeze un eveniment, persona] | -Evolufi specifice ale regimului 4 S33 ddupi al | sau fapt storie pornind de la difete | comunist (1945 ~ 1947); Perioada doilea | surse de informayi stalinist regal ui Gh, Gheorghiu razboi | 32. st realizezetabloul uneiperioade | De mondial | istorice identificdnd schimbirile Regimul national ~ comanist in 833 intervenites timpal li Nicolae Ceaugeseu; | | 3ud, sh identifie clemeotele comune gi | ~ Decembrie 1989. Context i S34 Gferenfele veferitoare la mai muke | consecine; Revenirea la democratie; apt istorce; Constiuia din 1991 (Studi de caz), | | 4.1, sh identfice evolujiasemnificayiei_ - Evatuare. s34 | ‘unor termeni istorici; | 5.1, s8 se mporteze crite a opiniile | altora gi ses revizuiascl propriile dn functie de context Canina ‘Blemente de didactica istorii Liceul. Bro Fsdalsea Catedra de istorie Casa 1X-2, profil real, ‘An scolar 1 or /siptamana (TC) Planificare calendaristica ‘Nr. | Unitatea de ‘Competente specifice Continuturi ‘Nr. | Spt. | Obs | ext, | invitare ore | 0. | Recapitulare | Stabilirea nivelului initial si al Tstoria rominilor studiaié inclasaa [1 |S Test} [1_| gevatuare | potentiatuhi casei Vike init Tntroducere | Familiarizarea cu domeniul + storia universal protiematet, [7 [S2 | | perlodizare, izvoare | Z| Fopoare i | Utlizarea adeovalia coordonatclor |» Popoare in Orient. sumerienii, [1 | S3 pai temporale si spatiale (5.3) ; asico-babiloniei,egipteni i istorice in| Utilizarea limbajului adecvat (1.1); | evreis Popoare in Europa: greci, antichitate | Recunoasterea unui context economic, | traci, italici; social si politic (2.1); Recunoasterea asemintrilor si diferentelor dintre sine si celalalt, dintre | persoane, dintre grupuri (3.1); | 3, | Fore de | Injelegerea mesajelor surseloz © Despotismul oriental; Monarhia [S| S4 j crganizare | atheologice, scrse, vimale side storie | egiptean | politics in | oralf (5.1) «- Demoeratia steniana; |ss aniichitate | Evidentierea relafiei cauzi-efect int-o | 6 Siatul roman. Regalitateasi | suecesiune de evenimente (proces? | epublica; | |se eee 2h 2.1.55, 14,3-5 = Imperial roman; | ‘Analiza critica a acjiunii personalitifilor | Regatul dac; Ev s7 fear nas lected [Sie ene SaaSElemente dete i Canitohat G5; 7 1 Formularea de opin si argumente | referitoare la cele tnvitate (1.3) {oce] | Constrirea de afirmati si formulorea | | de conchuzi (5.2.) | Mogtenirea | 1.1,2.1, 31,53, 25, = Arta orientalt; Arta greco- z= [ss | ‘culturalaa | Aprecierea valorior trecutului prin | romands 10 antichitajii | raportarea le prezent (4.2); | | Exprimarea unei opin ffi deo operi_ |» Modele si valor in educase in ceultaral (4.1); Tumea greacd. Stinja greco-romank: | Extragerea informatie; esenjiale dintr- | ‘un mesaj (2.2); | | Utilizarea dialoguhu intercultural 3.2) / 5 1.1, 3.1, 32, 5.3, © ‘Tudaismul, hinduismul $i 2 Sil- Analiza critics actumii personalitailor | budismel; | 12 ‘si grupurilor umane in diferite contexte | © Crestinismul; Islamul; | @5): Evaluare; | za | Formularea de opinii si argumente referitoare la cele invatate (1.3) | Consolidare | T, 12; 51; 53; + Antichitates-prima mare ay ols is 1 sievaluare | Formularea de opinii si argumente _| perioadi a istoiei od semesirila | refertcare In un subiect istoric (1.3); | Recunoasterea perspectivelor multiple | supra faptelor si procescloristorice | utilizind surse istorice diverse (3) lee, 6 || Fomares ~]1.1,3.1,553, |* Geneza popowelormedievale; [2 SI) | popoarelor + Etnogeneza rominessc&, 15 medievale | 144 ‘Capitola V emante de didactica 7] Societate gi] Recunoasterea unui context economic, |» Economia medieval; caracteral [2 [S16- | eoonomie in | social, politic, cultural, storie (2-1); | agrar, ruralitatea vit; any | evul medi | 5.35 1.153.134 + Societatea medievalé | | european | Exprimarea acordului /dezacordului in | imunitatea, ierarhia feudala, relatiile | | raport cu un context social (2.4); sugerano -vasalice; i | Biatele | Evidenticrea relajiei cauzi-cfect intro | + Regatele barbare, Imperile 3 [Sie [SEM] medievale | suecesiune de evenimente sau procese | timpurii 2 |n | jstorice (1.2); Construirea unr sinteze | (Carolingian, Bizantin, Romano - | | tematice (5.5); 1-1; 213 25; | German); | Utilizarea adecvati a coordonatelor | « Primele mari puteri medievale: | | temporale si spatiale (5.3) Franta, Anglia; | + Consttuirea statelor medievale rominestis Bvaluare; 5] islamal gi | Evidenfierca relafiei caui-efectini-o [+ Califaul arabj Starul Otoman; [1 [S21 Europa | suocesiune de evenimente sau procese | Cruciadele si ideea de eruciad; {storice (1.2); Recunoasterea unui Bvaluare | i context economic, socal, politic, | cultural, istoric (2.1), 10. | Tarile 5.3; 1.1; 3-4; 42; Exprimarea acordulul | » Tlslle Romine incruciada |? Romine si | /dezacordului in raport cu ua context | antiotomant, Relajile cu Imperiul | statele social 2.4); Otoman de le confruntarea direct | vecine in | Analiza crticd actiunti personalitatilor | la aporturi diplomatice; | eval mediu | si gropurilor umane in diferite contexte | + Momente ale rezistenfei | @5) antiotomane rominest; Evaluare; 11 [Ana Utilizarea Gialogului intercultural G2); [+ Caracteristicile culturt 2 [Sa medievala_| Aprecierea valorilor trecutului prin | medievale europene;influente 25 MsElemente de didsctice istoriei_ Capitolul V european] raportarea [a actuaitate 4.2); ‘orientale in Europa. Romanical Exprimarea unei opiniifafide o oper |e Arta gotiek. Avhitectura cculturald in cadral unei dezbateri (4.1); | medievala romineasc4;Evaluare; 53:11; 21; 12, | Absole —[1.151.252.1;25,24 53; * Forme de absolutism inFranja, [1 [S26 tismul Anglia, Rusia. Monarhia } | monsrhic in habsbusgic3; | Europa | TS. | Renasterea | Recunoagterea unui context economic, | » Renasterea si umanismul; Roll [2 | S siuumanis- | social, politic, cultura, istoric 2.1); | Italie; | 27.28 mol Extragerea informatiei esentale dint- |» Renaslerea artisticl; Evaluare; | un mesaj (2.2); Exprimarea tne opinii | {aff de o opera cultural in cadral unei | dderbateri (4.1); 32; 5.3; 1.1; 4.2: | 14, [Reforma | Analiza crticd a actiunit personalittilor |» Cauzele reformel Bisercile [2 | S29- religioasa gi | si grupurilor umane in diferite contexte | reformate sau protestante;Urmirile 30 urmiirilee’ | (2.5); Recunoasterea ascmandrilor si | Reformei: Rizboaiele religioase; iferenfelor dintre sine gi celal, dint | Evaluare; persoane si grupuri (3.1); 1153.2; 5.35 15. | Expansiu- | Evidentierea relatiei cauzi-efect int-o | » Marile descoperia geagrafice; [2 | S31- rea suocesiune de evenimente sau procese | Imperiicoloniale in secolele 32 europeanit | istorice (1.2); 1.5 204; 5.3; XVEXVIL; | 16. | Rizboiul de | 12; 1.152. + Rizboiul de 30 de ani, ae S33 30 de ani si + Noi principii fn dipiomajia 34 | diplomatia ‘europeans; prineipil echilibralui europeans pputeris Evaluare; (Construirea de sinteze tematice (535 Capitol lemente de didactic istrict Folosirea limbajului adecvat in cadral | Eveluare finals [mocsyisas' uunei prezentari orale sau scrise (1.1); Recunoagterea unui context economic, | | social, politic, cultural, istoric (2.1); 5.3: | Licew.... Prof6S00 sarnnran a Catedra de istorie Clasa a [X-a, profil uman, specializarea stinfe socio-umane An geolar.. 3 ore /sAptémana( TC + CD) Planificare calendaristica Nr. | Unitatea de Competente specifice ‘Continuturi, Nr. | Sapta- | Obs. rt. invitare ore | ména Recapitulare | Stabiliresaivelul tifa ste Teoria rominilorstudisinelasaw [2 S1 | Tet evaluare otenfialuii colectvului de elevis | VIIa | init Finalizarea proiect&rii anuale t Tnirodusers | Familarizarea cu domeniul; vistors uiversla, problemas, [2 | ST-2 | Realizarea de analize comparative | periodizare; | | referitoare le spatii si perioade istorice | « Izvoarele istoriei; Cronologia; | | | 6a | Popoare si | Folosirea limbajului adeovat in cadral | «Popoare in Oriental Apropiat gt 1 | spatiiistorice | unei prezentiti orale sau scrise (1.1); | Mijlociu: sumerienii, asiro- 3 [823 ‘mantichitate | Utlizaea adeevati coordonsteler | habilonini,egipteni,evreit; | temporale si spatiale relative la un | ePopoare in Europa: grecii, tacii, | 147lemente de didsctica istorici Capitola | ‘subiectistorie 3); recunoagterea | romani; 1 ‘aseminizilor sidiferenfelor dintre | - Evaluare: | sine gi celalalt, dintre persoane, dintre | grupuri 3.13 Construirea de afirmatii pe baza surselocistorice si formularea de Exprimarea acordului dezacordului | Republica romant; Insticurile; fn raport cu un context social (24); | «Ruzboaiele civile: sfirsitul | conctuzii (52): Evidenfierea relajiei cauzi-efect into | Despotismul oriental. Monarhia [9 | S36 | aetac ds cveainens au proses | uta | 1 istorice (1.2); 1.1; 5.4; 5.3; ‘ePolisul grec; Nasterea democratic | ‘Analiza erties activni Steniene;reformele lui Sole | ‘personalitatilor gi grupurilor umane in | Clistene si Pericle; | diverse contexte (2.5); ‘Institutiile democratice ale Atenei; | \ Recunoasteres Yui context Staal roman; economic, social, politic, cultural, ~ Intemeicrea Romei; Poporul ie {storie @2.1);, roman; Regalitatea; | | \ Extragerea informajei esentile dint | Pooubtii | | un mesa) (2.2); « Imperial Roman; | Sa ae en || aes | | a cae sce | *Statul daco-geitor: le | referitoare la spaii si perioade istorice | "Poa are | 4); | Z | J] Mosienivea | Folosiea limbajulti adecval in cadral | Literatu g infin antichitate, [7 | S68 (>| cultural’ | unei prezentisi orale sau serise (1-1); | « Athitectura oriental: caracteristici | | antichitatii Sh be Bish; simonumente; | Extragerea informafiei esenjiale dint- | « Clasicismul artei grecestisstilurile | wo mesa} (2.2); doric, ionic si corintc, Capital V rnente de didacties istorii Exprimarea unei opinit ja de © Arta plasticd greacd; | do cultural in cadrul unei Arta monumentalA roman’, { | dezbateri (4.1); ‘+ Modele gi valori in educatie in | Aprecierea valorilor trecutului prin | jumea greacas raportare Ja actualitate (4.2); ~ Bvaluare: | Reounossterea perspectivelor | rmultiple asupra faptelor si proceselor istorie utlizand surse istorice diverse | 23); 4 | Marilerelign [1.131 *Ainduismul, Budismul © (sei | ale omenirii | Analiza oitio8 a acfunié sTudaismul; Nagiereareligie | personalitjilor si grupurlor umane in | erestine; | \ | verse contexte @.5)s oRispindirea crestinismui; Lega | ee | ‘Udltzarea dialogulul intercultural | lizarea si ofiiaizarea; | G2); Utlzaren adecvaté a slslamals | oa camaict aripesale'ylorapale | Secs | relative 1a un subject istoric (5.3); | Sistematizare, | Formularea de opini si argumente | Antchitatea prima mare perioadk [4 ['S 10-) Ever onsolidare si | refertoare a un subiect istic (1.3); | a istoriei umaniatis 1 | fone | | evatuare ‘Antoovaluarea raportati la valorle | Lucrare semestiala | sama | grapului @.3); 1.1; 3.1, 1.3;52;54;_| Diseutarea wert l sive 3] Formarea | Ulilizarea adecvati a coordonatelor — | ePopoarele germanice; popearelor | temporate si spatial relative Iam | «Geneza poponrelorromanice; | 7 | S12- | medievale | subiectistoric (5.3); Recunoasterea | Romanizarea; \14 | asemninirilor $i diferenfelor cintte | «Slav, fino-uericii; | sine gi cella, inte persoane, dinte | « Arabi, turcit gi mongoli; grupusi (3.1); Folesirea limbajulsi | etn oan Saeovat tn cadrul unel prezentis orale | ">™°8*°?? \ 149Capitolul ‘lement de deco istorih Sau sore (11); Realiavea de analiza ] ~ Evaluare T ‘comparative referitoar la spti st perioudeistorice (5.4): | [6 | Ghalizaia 1.1; Reeunoasteres unui context sDemografie leconomie in eval] | | medievata | economic, socal, potte, cultural, | medius 6 [si istoric @.1); Recunoasteree Central rural al vet; Obgea || 16 | ssorintiilor si diferenfelordinte | steasca; Forme de proprietate; | | sine gi celal, dine persoane, dintre | sOrae gi targuris, sgrupuri (3.1); Infelegerea mesajului | eferarhia feudala; Imunitatitn = || | | suselor storie, aseolopice, serse, | Locctatea medieval, lea vizuale gi de istrie ort (5.1; ‘Biserica; roll ei in Sovietate; | leet ~Evaluares | | 7 [eae Resuroagieree ssemintilor = sinvifindntal Universe. | j || | medievata | diferetetr inte sin si celaalt, | ereatia evi meds 9 |s16 | Literatura medieval, ie] dine persoane, dnte erupur (3.1); Uiiizare cilogulu! intercultural @.2),Exprimarea ual opini af de 0 peri cultural in cadral unei dezbateri (4.1); ‘Aprecieteavaloilortreeumlu prin | ‘eporare la stalin (42) | Infelegeea mesajuli surselor istorice,arheologice,sexise,vizuale 35 de istorie orala (5.1); RRealizarea de anulze comparative referitoare la spatii si perioade istorice 5.4) | Stilul gotic; + Siinga si teotogias Arta medieval; ~ Athitectura romanicd; ‘Arta bizantin’ gi cea arab, - Arta medieval romfneasca; ‘Influente orientale in Europa; -Evaluare; cultura, istoric (2.1); Exprizarea acorduli /dezacordului in raport eu ‘un context social (2.4); Analiza critic a actin personalitiilor si grupurilor umane in diverse contexte (2.5); Utiizarea adeovati a coordonatslor temporale si ‘*Cruciadele; evaluare; Capito laments de didactic ators 3] Staal medieval | Evidenjiorea rlafiel cauni-efect intro | elmpertul Bizantiny > [Si] Sem. ] inEuropa _| suecesiune de evenimente sau procese | «De la regatele barbare la Imperial oor ig| istorice (1.2); Reounoasterea unui Carolingian; | | context econamic, social, politic, ‘©Franja de la instalarea dinestiei i cultural, istorie (2.1); Exprimarea Capet la statul centralizat; acordului /dezacordului in report cu | « Imperiul Romano-germ: | un ontext social 2.4); ‘Lupia dintre papaitae iimperiu; | | Anal eres asin | esate incon siestl Europes; | | ersonalitifilor si grupurifor umane in | «tniemeierea statelor medievale diverse contexte (2.5); rominesti; Recunoasterea perspectivelor multiple | "E'ainsre- | asupra faptelor si proceselor istorice utilizand surse istorice diverse (2.3); Usilizarea adeevata a coordonatelor temporale si spatiale relative la un subiec istoric (53); Consiuirea de sinteze tematice (5.5); } > [lanl gf Evidenfierea relatiei couai-efeat intro | eCallfatul arab | Europa suocesiume de evenimente seu procese | eTmperiul Otoman-primele contacte |__| istorice (1.2); Recunoasterea unui | eu Europa 4 lam context economic, social, politic, ~ Expansiunea otomana in Europa: 23 151‘Elemente de didectica itoriet a = Capitalic f Spafiae relative la un subiedt istone ] 1 Ti Tie Romine” | Revunoagiera perspeciveloe “Politica exter Tlilor Romine H | |Gnevulmediu | istorice utilizdnd surse istorice diverse | militare; | 23); *Tarile Romine in cruciada | | l | 63), | gistatele vecine | multiple asupre fapiclor si proceselor relat ‘comerciale si politico- ci | Utlizarea edecvatt a coordonatelor | entioiomen’, ee | | temporal ¢ spatiale relative Ia un | - Lupta antiotomand a marior subject istoric (5.3); Construirea de | voievozi Mircea cel Batrn, lancw | Sinteze tematice (5.5); Realizarea de | de Hunedoara, Viad Tepes si | ‘analize comparative referitoare 12 | Stefan cel Mare; | spatii gi perioade istorice (5.4) “Mihai Viteazul; confruntarea cu ‘Analiza tit a aefiunit ofomani gi unizea celor tei fi personalitifilor si grupurilor mane in | romnest; | \ | diverse contexte(25)i 1.15 -Evaluare [ir] Cranial a Uae dilogoh itrc=t Tialin-leaginul umanismuisigial [6 | | | Retasterea | G2); Exprimarea tne! opin faut de o | Renagtertis i ‘oper culturala in cadrul unei ~ Umanismul-o noua conceptie | ezbateri (4.1) ‘espre om si socetate; | | eee valor ecu prin | -Remasteren afsticl-aractrzare | | raportare le actualitate (4.2); | generalts | Injelegerea mesajului surselor | SRenasterea artistic in Italia; artist istorice, arheologice, crise, vizuale i | si opere; estore oralt (.1);23;25; 115 | «Renngterea inate zone ale | | 53:22; Europets | | Recunoasterea perspectivelor = Bvaluare: Florena - or a \ ‘multiple asupra faptelor gi proceselor | Renasteri | ie istorce ulizand surseistorice diverse | [23s | Tnvesigarea unui fapt store (5.6): [Sata gh Recoasterea perspectivelor multiple | Absohwtismul-etapS inevolafia. [4 |S 27- politica supra faptclor $i procescloristorice | monarhiei europene; conjuncturi | 28 | Absolutismul | utilizind surse istorice diverse (2.3); | favorizante si tristturi; Uilizarea adeevatt a coordonatelor | « Absolutismul monachie tn Fran, \ temporale gi spafiale relative la un | Anglia si Rusia, | subicctistorc (5.3); Exprimarea | «Habsburgs statele lor | acordului lezacordulu in raport eu tn context social (2.4); | | Analiza critica «action personalitjior si grupurlor umane in diverse contexte 2.5)1.1; Siemaizars, | Formularea de opinii si argumente | Lumea medicvall; Renagtereasi [3 | $29 consolidare i | refertoare la un subiectistorie (1.3); | umaatsml; evaluare “Avtoevaluerea raportat’ lavalorile | Lucrare semestrialt grupului (3.3); 11:3.1, 13; 52; 5.4, _| Disoutarea tucrtit 13 | Reforma Folosirea limbajului adecvat in cadrul | «Reforms protestant, Fetipioast si | unei preentri orale sau serse (1.1); | - Cauzele Reformelsreformatoriigi |S | $30- | urmirile ei | Analiza critics a acfiunii ‘dele lor; 31 personalitiilor #i grupurilor umane in | ~ Bisericile protestante sau diverse contexte (2.5); Recunoasterea | reformate; Reforma in Transilvania; asemanarilor si diferenfelor dintre ‘*Reforma catolic’; Conciliul dela | | sine gi celilalt, dintre persoane, dintre | Trento; grupuri 3.1); | «Manifestiri ale Reformei: | Utilizarea dialoguli intercultural | Razboajelereligionse in Frans | G2); Utilizarea adecvati a. ~ Evaluare: Consecinfele Reformei | coordonatelor temporale si spatiale __| in plan religios, economic, social - | 153ik die comity ‘elatve ls un subioct storie S.3); | politi gi cultural 1 14 | Expansiunea | Evidenfierea relafiei cauzi-efect intr-o | * Cauzele marilor descoperint 6 [S31 ] european _| succesiune de evenimente sau procese | geografice; Calitorile 3 istorice(1.2); Recunoasterea unui | portughezilor gi descoperiile lo, | | context economic, social, politic, ‘*Descoperirea si cucerirea cultural, istoric(2.1); Utilizarea Americii; alogului intereultural (3.2); | «Alte exploriri: Consecinjele ‘Utilizarea adecvaté a coordonatelor | marilor descoperiri; | i ‘temporale gi spatiale relative la un *Circumnavigatia terest’ gi subiect istorie(5.3); Recumoasterea | immportanta ei, | asemindsilor i diferenfelordinte | fnceputul dominatei europene: | | | sine si celélalt, dintre persoane, dintre | tmperiile coloniale in secolele XVI- srupuri G.1)5 XVI; | Analiza oii a action sq | Evaluare - Europa si noe tami; personalitflor si grupurilor umane in diverse contexte (2.5); 15 | Rézbotul de 30 | Utilizarea adecvati a coordonsiclor | »Principii noi in relajiile oo de ani gi temporale si spatiale relative laun | diplomatice:rajamea desta; Bsr ae diplomatia subiect istoric (5.3); Realizareade | «Razboiul de 30 de ani de la un | european’ analize comparative referitoare la izboi religios la unul european; spa i perioade istorice (54); «Consecinjele Razboiului pentra leet Analiza criticd a acjiunit | Imperiul Romano-german si pentru personalitatilor si grupurilor umane in | Europa: | | | diverse contexte (2.5); Recunoagterea_| « Echilibrul puterilor-principiu al | perspectivelor multiple supra | diplomatiei europene; | faptelor si proceseloristorice | anes! utlind suse istorce diverse 2.3); | | Inyestigarea unui fapt istoric (5.6); L Formularea de opinii si argumente referitoare la un subiectistoric (1.3); | 34, Construirea de afirmatii pe baz surselor istorice si formularea de cconcluzii relative la sursele istorice ($2), LA; 54; Investigares unui fagt istorie (5.6). descoperiti geografice. ‘capitol v _blsmants de didacia sors Evidenfierearelajel eauzi-efect miro | T sucossune de eveniente sau proces | | istorie (1.2); | ‘Recapitulare, | Recunoaslerea perspectivelor mule ~Modelele social- polite le | T [335 | Ee consolidare 51 | asupra fapelor si proceseloristorice | antichitiis | Haare | evaluare finala | utilizind surse istorice diverse (2.3); | - Inceputul modemnititii im istorie; | 1 |$35 | suma | 32; Renagterea, Reforma; Maile | sive |os Prof... é Catedra de istoric Clase a Xa, profil real ‘An goolar.. 1 ord /siptimana (TC) Planificare calendaristica ‘Elemente de didactcaistorie Capitol V Nr | Unitatea ‘Competente specifice Continuturi P ert. | de alocat invatare Recapitular | Realizarea de analize comparative fl | Mogtenirea antichitaji i aEvului | T Si fiest | e sitestare | sinteze referitoare la spapii si perioade | Mediu inijiats | istorice (5.4); i Formularea de argumente referioare la | »Revolufia burgbezA din Anglies ‘Modelul | un subiectistorie(1.2); Analiza factorilor | #Monarhia constitutional; Modelul britanie i | economici, social, poltci si culturali | britanic; 2 rolul luiin_| care alcatuiese imaginea tei societati ‘organizarea | (2.3); statelor | Recunoasterea continuititil, schimbaii moderne | si cauzalititi in evoluta istoriea (2.4); Construirea de afirmajii pe baza surselor siformularea de concluaii asupra | surselor (5.1); | z ‘Exprimarea de opinil in imbajul adeevat | » Bpoea lurinilor Oamenii, | istoriei(L1); 1.2323; “Tiaminismul: noi prineipigivalori |2 |S | societatca | Examinarea consecinjelor direct si | in societate; 45 silumea | indirecte ale acfiuaii umane(25); + Evaluare: Valenfele ideologice ale | ideilor in| Exprimaree unet opinii fad de o oper ituminismului politic; sccolulal__| culturalé in cacrul unei deabater(4.1 total v Blemante de didacties iors KVilb lea] Aprecierea valorilor recutalal pan 1 raportare ia prezent (4.2): | ] | [3 _ | Transforma | Examinarea consecinjelor directe si | ripolitice | indirecte ale acfiunii umane (2.5); ‘«Constituitea Statelor Unite ale 3 Bel fnadoua | Plasarea evenimentelor si proceselor | Americ; 68 jumitatea | jstorice int-an context eurogea sau | wMagea Revolue Francezi: | sec.al | universal (5.3) - Franfa napoleoncand; | |Sehittia | iesieres moreveninetetnran | 1Evelere | |_| siinceputul | context cronologie (5.2) | } | seeolulutal | 1.2, 1.1, 24523; | | XiXlea J 7 —|Tarile | Recunoasterea si acceptarea *Secolul fanariot. Rézboaiele ruse | 3 3 1 Romine si_| perspectivelor multiple supra faptelor si | austro-urce si teritoriul romnesc; % | problema | proceseloristorice 2.1); Plasarea “*Revolutia de la 1821 si urmaile a rr oriental | evenimentelo si proceselor istorice nt | Tendintele spre modernizare; un context european sau universal (5.3); | Regulamentele organice: | 11, 12,24, 5.1, 5.35 ~ Evaluare: Tale Romane in context | european; 3” | Oamenii, | Analiza factoslor economici, sociall, | *Revolujia industrials impactul societatea | politici $i culturali care aledtuiesc asupra economiei sisosictati; |3. | S silumea | imaginea unei societiti 2.3); ‘*Anul 1848 in Europa; | 12 | ideilor in | Recunoasterea continuitifii, schimbarii | - Aspiratii liberale sinationalein — { jl4 | secolul al | sia cauzalitatii in evolutia istorica (2.4); | Burope; 1848 in spapiul romfnese: | XiKtea | 2.5;1.251.45 ~ Evaluare: De Je iluminismul | | Alstuirea planulué unei investigatié rominesc la nafionalismal militant; [eet fe istorice utilizénd resurse diverse (2.2). ae (eo iaae Formularea de argumente referitoare la | «Nafionalismul si formarea unor [pest 157‘Elemente de didactica istorii Capitola [J natonaie wun sation ore (2; Reeanoayerea—] sate raion; Romina, Germania, 2S multinafion | continuitafii, schimbarii si a cauzalitiii | Italia; 15. | aleima | in evotujiaiorica @.4) 6 dove | 1.,21,51,52,53 Statele mule | jmitate a ‘Austo-Ungaria | Secolul lee | | Sapeea | | | | | | | | | 7 | Danica la | Plaaresevenimentcoe proscar | sDvemiatea eaopeanty Saicle 2] 5] cumpina | istorice inteun contxe european sat | Unite-putewe mont 11] secolelor universal (5.3); Analiza factorilor *Civilizafiile africane si asiatice si 18 XIX-XX | economici, sociali, politicé siculturati_ | modemnitatea; Japonia in Era Meidji; care aleatuiesc imaginea unei societati | (23):2.47 1.1; 5.25 © | Relajile | Reeunoasterea continaltifi, schimbarii | »De la Congresul de la Views la | + S| Seme iatemayion | sis eauzalitai i eveufaixorie 2.4); | alianele po tisoemitar, 19. stula | ale in 1.1; 2.5; 5.2; 5.1; Plasarea evenimentelor | »Primul rizboi mondial-um nou tip | }22 [1m secolut at_| s! roonseloristorice intron content | de dzbol iea XiX-lea si | european sau universal (5.3); Aleatuirea | «Tratatele de pace ale sistemului de | fnprima | planului unei investiga istorice Ja Versailles; relaile internationale jumiitate a | utilizind resurse diverse (2.2); {in perioada interbelica; secolul + Braluare: XX | | 9 | Lumea ta | Recunoajierea continuitifi, schimbii | «Marea Unire: Rominia Mare, | 3 5 perioada ‘| si a cauzalittitii in evolutia istoricd (2.4); | realitate politica in lumea I 2B interbelica | Analiza factorilor economici, sociali, | interbelica; | 25 politici si culturali care aleatuiesc ‘Economie societate si cultard in ‘maginea unei societifi (2.3); Plasatea evenimentelor si proceselor | istoriceintr-n context european sau universal (5.3); 1.15 1.25 5.25 pperioada inierbelicd; Migcarea fominista ‘¢Regimuri politice in perioada interbelies; Roménis in anii 1958- 1940; 10 | Narele | Recunoasieres si acceptarea Al doilesrizbo! mondial zal s Razboi al | perspectivelor multiple asupra faptelor si | Holocaustul 26. | secolului | procesclor istorice (2.1); 1.1,2.4;2.5; "| - Bvaluare: Romania gi cele dou 28 xx 5.553; izboaie mondiele TTT [Tames | Recunoasterea sf accapiares *Reconsiruclia economic revouga | |S postoelica | perspectivelor multiple asupra fatelor gi | tehnico-stintifice; 29. | proceselor istorice (2.1); Analiza ‘*Regimuri police postbelice; 32 | | factorilor economic, sociali, politici si | regimuri democratice si regimuri | | culturali care alcdtuiesc imaginea unei totalitare; societti (2.3); Relate internationsle postbelice; 1.1; 2.43 2.5; $.25 5.3; Recunoasterea si | Razboiul rec | acceptarea intercultualitiii @.1); Religia i viajareligioas tn Jumea | contemporant 12 Societatea | Examinarea consecintelor directe si *Probleme globale ale lumii ; 2 3 Ja inceputal | indireete ale acfiunii umane (2.5);2.1; | Socieiatea de consum, vieja 3 mileniului | 1.1; 1.2;2.4 cotidiang, 34 | ml Recunoasterea gi acceptarea + Prabusirea comunismului; Romania | imterculturaltifii(3.1); Adeovarea —_| i ntegrarea euro-atlanticd Hee | | comportamentului in contexte gi situatii |: Evaluare finala: Secolul XX in| | | | sores 3.23; istori omenini (i Shs} l 1 135 | 159Elemente de ddaotin itr Cavill Profesor ms Ciasaa Xa, profil singe socio-umane An soot 3 orelsaptamna( TC ~CD) Planificare calendaristica [Ne | Unitatea | ‘Competente specifice Continuturi Nr] Sipe ] Obs. ort, de ore | mana | invitare | eonsolit|Reaizea alae somparaive | —Nloele de ognize polio Tn resi sinteze referitoare In spi i pericade | lume antia si medieval; | evaluare istorice (5.4); [dentificarea aspectelor | - Civilizatia antica si medieval 2 si test trecutuli e pot contribu le | exopeant | | Injelegerea prezentulsi 2.8): | | —~Pintrodusere | Familirizares cu tematic ~Tniroducere fa Sion modema gi | ea ‘manvalul; contemporana: Modern, 2 si2 | { tsa | Negocierea regulilor; modernitate; | ‘Tdentificaree unor posible teme de | | coreetare uns context storie (2.0; 7} Medeiat —] Exprimaree de opinit in imbsjul | «Revoluia burghezi din Anglia, ritanic- | adecvatistoriei(1.1); Formularea de | eRestaurafia si ,revolufia 4 |s23 || Smpactut | argument referitoae lun subiest | glorioasd”; | asupia | istorc (12); Recuncasterea gi + Monarhia constitutional: | orwaniziit | acceptareaperspectivelor maltiple | Modelul britanie, | Statelor | asupra fptelor si proceseoristorice | Evaluare; || modeme | (2.1); Examinares consecinjelor directe si indirecte ale actiuaii umane 2,5); Incadrarea unui eveniment sau ‘une seril de evenimente int-an context eronolagic (5.2) perspectivelor multiple asupra faptelor si proceseloristoice (2.1); drarea unui eveniment sau a unei seri de evenimente int-un context ceronologic (5.2); 5.4; Exprimarca de judecifi de valoate utilizind timbejul specific istoriet (2.3); Jdentificareaaspectelor - Constitufia Statelor Unite ale Americ; organizarea statuluis ‘*Revolutia francezi de Ia ‘monarhia constitufionalé la imperiu; +Franfa napoleoniand; | -Evaluare: [2 [Oamenii, | Analiza factorilor politic, social, | eRevolufia industria: extinderea [7 | S3-5 |” | scietatea | economics culturit care aleatuiexc | ein Buropa; conecinfele | silumea | imaginea unei societai (2.3); extinderii Anglia-ateierul lumii; | ideilor in| Aprecierea valorilor recutului prin | «Epoca lumninilor; | secolul al | raportarea la actualitate (4.2); = uminismul: noi principi i XVUll-lea | Plasarea evenimentelor si proceselor | valori sociale; Rolul Frangei; istorice int-un context mai larg reprezentanti; roménese, european sau universal | - Filosofia luminiler; Spiritul | (5.3); Ineadrazea unui eveniment sau | enciclopedic; aunei seri de evenimente intran | -Ideileiluminismul politic, | context ronologic (5.2); 2.5; 5.4; 1.1; | - Despotismol luminat 2.8; 2.15 *Evaluare: Europainsecolol = || uninilor, ees | [se 3 | Organiza- | Analiza factonior politei, sociali, | »Constituirea SUA; 16 (se7 reastatelor | economici, culturli care aleatuiese | -Rizboiul de independent a | moderne | imaginea unei societdti(2.3);2.5: | coloniilor engleze din America de | Recumoasterca si acceptarde ‘Nord Declaratia de independents | 161Elemente de didactic istrie} Capitolul v Trecutulul ce pot contribu la {infelegerea prezentului (2.8); 4 ‘Tarile Analiza factorilor politici, sociali, ‘*Secolul fanariot; caracteristici, Romine si | economici, culturali care alcétuiese | conjuncturi; Politica reformatoare |7 | S8-10 problema | imaginea unei societaii (2.3); 2.5; 5.2; | a domnilor fanrioti; orientala | Plasarea evenimentelor si procestlor || «Rézboaicle ruso-anstro-turce gi | istorice intr-un context mai larg consecinjele lor pentr Tarile | Toménesc, european sau universal Roméne; | (5.3); Recunoasterca si acceptarea | «Revolutia de la 1821 gi | perspectivelor multiple asupra consecinfele ci; | faptelor si proceselor istorice (2.1); | sTendinfe de modernizare: | Construirea de afirmatti pe baza Regulamentele Organice; | suselor si formularea de concluzii |“ Fyaiuare relative la sursele istorice (5.1); Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la injelegerea | prezentului (2.8); | 3] Anal 1848" Recunoasterea si aoceplarea =Revolufia european: espirati inEuropa | perspectivelor multiple asupra Hiberale si nationale in programele |S | $ 10+ | faptelor si proceselor istorice (2.1); | revolutieis ul 2.3; 2.4; 2.5; 2.8; Plasarea ©1848 in spafiul roménesc; | | evenimentelor si proceselor istorice | programul pagoptist-programul | | ‘intr-un context mai larg romfnesc, Roméniei moderne; | european sau universal (5.3); ~Evaluare; 1848.,primavara | £ popoarelor” } | Tamea la | Analize faetorlor polite, social, | »Diversitatea europeans sate [7] ST cumpina | economici, culturali care alcttuiesc | najionale si multinationale in a 4 sccolelor | imaginea unei socicti (23), { doua jumatate a secofului al XIX- | | XIK20C ‘Aprecierea valorilor trecutului prin Tea; raportarea la gctualitate (4.2): ~Formarea unor state nationale; | | Examinarea consccintelor directe $i Romiénia, Germania, Italia; | indirecte ale actiunii umane (2.5); 1.1, | - State multinationale: Austro- | 1.2; 5.1; 2,8; ‘Ungaria; | ‘Incadrarea unui eveniment sau aunei | +Civilizatile afticane si asiatice; | | seri de evenimente intr-un context | Japonia; | cronologic (5.2); 5.3; SUA -putere mondialii; | | = Evaluate | | | ey “Exprimarea de opinii fn limbajul ‘De la Congresul dela Vienala | 7 Sit | Relajiile | adecvat istorici (1.1); Formularea de | alianjele politico-militere; 16 \ntemajio- | argumente rfestoae la un subiest | «Primml eizboi mondial-un now tip | nalein | istri (1.2); Recunoasteres si de rizboi: | | | secolulal | acceptarea perspectivelor multiple | e Tratatele de pace ale sistemului | | xax-tea si | asupra fapelor si proceseloristorice | Ge la Versailles; relafile | | prima" | @.1);Examinareaconsecinglor | ternational in perioade | | jjumitate a | directe si indirecte le atiunii umane | interbeliets | secolulti | (2.5); 5. Incadrarea unui eveniment | - Evaluare | | xXx sau a unei serii de evenimente intr-un context cronologie (5.2): 5.4.; 2.8: | : Exprimarea de judecii de valoare | =Recapitulare giconsolidare, | 3 si? } Consoli- utilizind limbajul specific istoriei ~ Lucrare semestriala | dare si (1.3); [dentificarea aspectelor - Discutarea {ueririi; | | evaluace | treoutuli ce pot contribu a | injelegerea prezentului 2.8); 5.15 5.2; | 5.4; 5.3; 2.13 2.3; 2.45 ale 8 | Lumeain ‘Analiza factorilor economici, sociali, | eMarea Unire; Lit S18. 1 63.‘Elemente de didactica itor tala perioada | poliiel i cultural care aledtuiese | - Romdnia Mare realiete politica aie ] interbelicd | imaginea unci societti 2.3) ‘in umea interbelicd; | | Recunoasteres continuitii «Economie, sovietate si culturl in | schimbici gia cauzalitati in evoluga | perioada interbelica; Semes | istorich 2.4); 2.5; Recunoasterea si | eMigearea feminist; Viata | ruta | acceptarea interouturaitifi 3.1}, | eotidian’s Ilea lasarea evenimentelor si proceselor istorce fnt-un context european sau universal (.3)5 1.1; 1.25 5.15 5.25 8.45 Utilizarea surselor de istorie orala 275 | dentificarea aspectelor trecutului ce +Regimuri politice in perioada interbelicas ~Regimuri democratice; - Regimuri autoritare si totalitare; Romnia in anii 1938-1940; ~Evaluare: Societate, ideologii si pot contribu la ingelegerea | regimuripolitice in perioade | | prezentalui 2.8); Inet wie | 3. | Marele ~~ | Reounonserea gi acceplarea Al doilea rizboi mondial ‘Rabo! al | perspectivelor multiple asupra +Conferinjele interaiate secolului | faptelor si proceseloristorice (2.1); | eFioloeaustls ax 1.1524; 283 8.15 52; 53; “Romina gi cele douk razbosie Utlizarea surselor de isttie oral | rondiale: | @: | Bvaluare: lumea in Abo; | entificarea espectelor trecutuli ce pot contribu Ia inelegerea | prezentului (2.8); Realizarea de analize comparative si sinteze referitoare la spatii si perioede istorice | Ga), TO [Tamea | Reeunoagierea i ancapiarea “Reconstrucfia economic; osm postteica_| perspecivelor multiple asupra Dezveltarea accelerat sh 27 “Elemente de didactic itoret Taptelor gi proceseloristorice (21): Analiza factorilor economici, sociali, politci si cultural care aleatuiese imaginea nei societii (2.3); 1.1; 24; 25; 5.25 5.3; Recanoasterea si accepiarea interculturalitafii (3.1); ‘prosperitatea economicd; #- Revolufia tehnico-stinttics, +Societatea postbelica: Drepturile omului; minoritiile; Rolul societiti civile; Regimuri politice postbelice; imaginea unei societiti (2.3); religioas& si prozelitism; Uslizarea surselor de storie oral | "Regimuri democratice an; Regimurile comuniste; Ldentificarea aspectelor treeutului ce | Eyaiuare pot contibui la ijslegerea prezentului Q.8); TI | Relafile | Recunoasterea si accepiarea =Conferiaja de pace; Constinuiea | 7 | S27- internafio- | perspectivelor multiple asupra ‘ONU; | | 29 ale faptelor si proveseloristorce (2.1); | #Rizboiul rece postbelice | Utlizatea surselor de istorie oral | «Decofonizarea si problemele ei | en | Lummea a treia; Migcarea de | Téentificareaaspectelortecunatuice | pealinieres | pot contribuilainelegerea «Prlbugirea comunismului fn | prezentului 2.8); Realizare de Europa analize comparative i sinteze ~Evaluare | referitoare la spats peroade istorice | Ga | @ ‘Recunoaerea f acceplarea ‘Biserica cresting fa Tames | Religia in| perspectivelor multiple asupre contemporant; provocki noi; | 4 | $30- Jumea_| faptelor si proceseloristorice (2.1); | relaiie custatele comuniste; | 31 contempora | Analizafactorilor economic, social, | eMarilereligi sidezvoltarea = || nh Politics culturli care alcstuiese | teinico-stinjfid Liberate 165lemente de di rit ital ‘Recuncagierea si aceptavea =Miearea ecumeniod; ] al interoulturalitatii @.1); ~ Evaluare | Uiilizarea surselor de istorie oralt Qn; dentificareaaspectelor trecutului ce | pot contribui la infelegerea prezentului (2.8); Realizareade | ‘analize comparative gi sinteze | | refertoare la spati i perioade istorice 5.4 Consolidar | Exprimarea de judecafi de valoare | -Recapillare grconsolidarey [3 | S31- esi utilizind limbajul specific istoriei | ~ Lucrare semestrialé | $32 evaluare | (1.3) Kentificares aspectelor + Discutarea lncréei; ‘recutului ce pot contribu la i Infelegerea prezentului (2.8); 5. 5.4; 5.3; 2.1; 2.3; 2.45 B Examinarea consecinelor directs 31 | Probleme globale ale lami; | 6 | S32, Sosietatea | indirecte ale scfiunii umane (2.5); 2.1; | «Societatea de consum, viaja Bata Ja fneeputal | 1.15 1.25 2.4; 5.4; cotidians; mileniului | Recunoasterea si acceptarea Teroristul-fecomen al viefi m™ interculturalitipi @.1); Adecvarea | contemporane; | comportamentului in contexte si Bohiirea'dceigesn coolbgins: Sailnet camees | ob nat oes surselor de istorie oral (2.7); Peale’ cal | 14 | Roménia 5i | Examinarea consecinjelor dirocte si | Opyiunea europeand a Romaniei; | 3 | 33 Fintegrarea | indirecte ale atiunii umane (2.5) 1; | etapele integrani in UE; | 35 | [-suroatlan- | Recunoasterea si acceptarea | «Parteneriat gi aderare la NATO 166 apitotul Blemente de didacic oo L es Tnercultralitfil @.1); Adecvarea | ~Bvaluare: Vocalia europeanila 7] | comportamentului in contexte si | Romniei | situaiistorice (3.2); Utilizarea ssurselor de istorie oral (2.7); 5.15 5.2; 53,54 | | ‘Consoli- | Exprimarea de judec&ti de valoare | ~Trsiturile societjii modeme; | 2 S35 | dare si | uilizand limbejul specifi istoriei__| - Secolul XX inistoria omenisis evaluare | (1.3) Identificarea aspectelor | final ‘recutului ce pot contribui la | {njelegerea prezentuii (2.8); | Liceul [storia secolului XX Catedra de istorie CClasa a XI-a profil real Prof. 1 ord / spt. (TC) Planificare calendaristica NF ‘Competente Probleme de atins Confinutari | Nr. | Sapt. | Bibliografie | Obs. ert. ore | 1. | Formularea, inseris gt | Recapitulare si | eCaracteristicile 1 [ST] Manualulde [Tes | coral, a unor opiniireferi- | evaluare inijiala; | societajii moderne; | elasa a X-2, tae | ‘oare la o tema de istorie | Introducere | emisiuni de pe | ini- | GabsFemilianizaes oo | | posture | iat | programa; prezentarea | Discovery, infor- | manual I matii de pe NET; [2 | Formularea, inserissi | Europa silumea in | “Europa contemporani: | 4 | S23 | J.Barber, storia l oral, unor opinii referi- | prima jumatatea | - Unitate si diversitate | Europei 167Elemente de didactca istorii Capitoiul ¥ ‘oare lao tema de istone | secolulal XX | Europe muldealtralas | moderne; ] (1.1); Descoperireain | | -Identitatea europeand; | Compagnon,Thev| | sursele de informare@ | Europe gi drepturile | enin, O eronolo- | perspeetivelor multiple | omului; | sie a secolulut | asupra evenimentelor si Cultura romén- ar; proceselor istorice (3.3); altars Al, Tanase, europeant(studiu de | | Introducere in az); | culture romé- Evaluate; Dela Piaja| eeatea Comund la Uniunea | G.oprescu, European; | Bréncsi | Roméaia si Buropain | Mila, Berstein, secolul XX storia Europei, vot. IV-V; Mare | | Nouschi, Mic \ | atlas istorie al | secobuui XX | | Pascal Fontaine, | Consiructia (esl europeans de la 1945 pana tn zilele noastre; 3 | Fonmularea, inseris si | Romfnia siBuropa |-Teme gicezbated (7 Birbulescu, j coral a unor opinii Sn secolul al XX- | politie in Prlamental Hitehins, storia | referitoare lo tema de | lea Roméniei la 1900 | Roméniei: {storie (1.1); Compararea_| (stuctiu de caz); | C.Durandin, unor opinii si argumente Romina mare - j Istoria diferite referitoare la 0 realitate politica in roménilor: 16 proceseloristorice (3.3); ‘Romania de la stetul totaliter Ia statul de oh V lemente de didactic i ] tema de istorie (13); Burope interbelica, Belavieh, Cunoasterea si asumarea + Sistem electoral din Istoria valorilor cetijeniei Roménia inte 1918- Baleanilor; democratice (2.1); 1938 si dinamica DDHatchet,Spri | -Analizarea insttuilor, partidelor politice nefield falta, =} | ‘normelor si procedutilor (studiu de eaz); ingeleger’ pentru } de guvemare (2.2) De la democratia 50 de ani; Descoperirea in sursele | parlamentari la IFSoulet, storia de informare a | rogimurile autortares eomparaté a perspectivelor multiple +Regiml totaitar statelor asupra evenimentelor si communist in Romania; comuniste; FL.Constantiniu, Dela rézboiul rept | flerbinte la = Imaginea Romtniei in ricboiul rece; presa itemayionala | André Fontaine, dupa anul 1989: Istoria rézboiului Evaluare [| rece; 4 | Fonmulatea, in seris | Staele gipolitiea | *Porme de organizare | 6 | S15- | Haerpier, coral a unor opinii lorinpericada ‘| stata; | [18> | Demoerapia si referitoere leo tema de | contemporani | - Monarhii si republic, | aliernativete i; {storie (1.1); Compararca J +Statenajionale si | | PMagnette, ‘unor opinii $i argumente smultinationale; | Europa, statul si diferite referitoare la 0 | -State centralizate gi democratia; ‘tema de istorie (1.3); | state federales | LFSoulet, storia ‘Cunoasterea si asumarea | sleet siegimmaci comparatd a sta~ valorilorcetijeniei | politice; telor comuniste; democratice (2.1); = State demoeratice: Defarges, 169‘Analizarea instivapllon ~ State totalitare; Organizafiile normelor gi procedurilor ~Bvaluare; internagionale de guvernare (2.2); | contemporane; B. Folosirea strategiilor de | Cassizer, Minul negociere $i cooperare | statului; Fitoussi, | civics (2.3); Rosanvallon, Descoperirea in sursele Nowa epocd a | de informare a | inegalitenior; | perspectivelor multiple | E. Hobsbawn, ‘supra evenimentelor $i storia secolutui proceselor istorice (3.3); MX Bra | exiremelor: H. Keyserling, Analtza spectral | a Ewropei; Milza, Berstein, istoria Europei, vol. V; ‘3 | Compararea unor opinii si | Economie #1 ‘Economia mondial [5 | S19- | INaisbitt, | | argumente diferite socictate fn lumea | - Crestere economict si 23 | Megarendinge; referitoare lao tema de | posthelics prosperitate; | Sedillo, storia istorie (1.3); Cunoasterea Problemele energetice; petrotuiui; | si asumarea valorilor ~ Concurenta si | Susan Strange, cetifeniei democratice restructurare in ultimii ‘State si piefe; | 2.1} Selectares si ani ai secolului XX; Costin Murgeseu, comentarea surselor } eSocietarea Japon fn eco- istorce pentrua contemporank: noma mondial; susfinecombate un punct | = Ocupafi i statute Documente de de vedere (3.1); i profesionale; | bazé ale Uniunit 170, ___blaments de didactica itorsh capitlul V. ~Migrajiis lames Baroperes cconterporanis P. Rosanvallon, Viafa privat gi viete Nowa ordine public; social | “Economie rurali- | A. Toynbee, | economie urband in| Orasele in | Rominia (sudiu de | miscare; | xz); | Tinbergen, | ~Byaluare | Restructurarea | ordinii mondiale [3 | Descoperreainsusele Retail ‘Cooperare pieondlic [4 [52% [IBDuroselle, | | de informare a | internationale in” | - Rezolvarea 27 | sorta re. | perspectivelor multiple | secolul al XX-lea | conflicielor in umes internationale, asupra evenimentelo: si contemporani; De Ia vol. it proceseloristorice 3.3); | Liga Natiuailor!2 | | LE Soule, Istoria Folosirea mijloacelor sia ONU; | comparatéa | tehnologiilor de =Mecanisme si politic: | | statelor informare gi cormunicare de rezolvare a comuniste; pentru investigarea uni conflictelor, Defarges, | eeveniment sau a unui = Rézboiul Recs; || Organizagtite proves itorie (4.2); sRominia siconfliciele | | internationale |regionaletnsecolsl | | concemporare; xX. | Birbulescu, | -Evatuare: | Hitchins, fsoria eval Roméniel 7] Descoperieain susele | Religiagivisfa __ «Religia in mea [S28 | E. Hobsbawn, de informare a perspecti- | religioast | contemporant 31 | Lotoria secotutut | ‘Yelor multiple asupra = Fundamentalismul; XX Bra | 171Evemente de wcactiea ior apiolul | oe Sates ami J] cestloristorice (3.3); religioast;- | Compagnon,They | Selectarea si comentarea | - Diversitateareligioass enin, O surseloristorice pentra a | fn Romania (studiu de eronologie a susfine/combate un punct a2), secoluiui XX; de vedere (3.1); ~ Bvaluare; Mare Nouschi, Analiza diversititi Mic aitas storie sociale, culturale gi de al secoluiui XX ccivilizatie fn istorie | pomnind de Ia sursele istoriee (3.4): ® | Compararea unor opinii si | Stinja gi societatea | elmpactul tchnologiei | 3 [S32 | Alexandra argumente diferite | supra viefi cotidiene 34} Mironov, referitoare ia o tema de | si asupra mediulul; | Energia de istorie (1.3); Selectarea si eNoile tehnologi si casa comentarea surselor timpul liber, Prima istorice pentru @ Contribufii romfnesti la | Enciclopedie a sustine/combate un punct dezvoltares singel $i | spafiului, 2007 ; de vedere (2.1); tebmicii (studiu de caz); | | R. Spangerburg, | | Formularea in sors si oral DK Moser, a unot opinii referitoare storia sive; Jaco tem de istorie (1.1); 9 Evaluare final | Secolul XX inistoria | [S35 | | uumanitati | Notd: Introducerea rubricii: Bibliograyie s-a facut in urma indicafilor metodice primite in septembrie 2006, cu referire la noua programa pentru clasa a XI-a Capitotul_v “Elemente de didastica istoriei Catedra de istorie Clasa a X12 filologie Prof, 2ore/ sipt. (TC +CD) Planificare calendaristica [Ne Competente Probleme deatins | Coatinatat Nr] Sipe | Biiiogratie | Obs 1. | Formularea, inserisgi | Recapitulare gi | ©Caracienaeile [2 [SI | Manunial de clasaa | Testa | oral. unor opin evaluare inal societai moderne; Xa, bibliog | re referitoare I 0 tema de | «Marile conflicte | recomandati, initia istore (1.1; | «| mondiale si urmiile | emisiuni de pe | Tk Sintra we | | te, | mote | angumentic orale sav very, serise (1.2); Sustinerea | informatiide pe argumentata a unui punct ‘NET: | de vedere intro Aiscufe/efeat pe teme de istorie (1.4) 2 | Famnlirizarea ov Tnroducare Pariodizarca torel [1 [52 | Prevents programa; pezenarea secolult , Marie rmanvaluluis | rmanuelului; probleme 3 | Formularea, iuscris 7 | Europa si himeain | Europa si spafiile de [6 | S2-5 | I-Barber, istoria oral, aunor opinii prima jumatate a | civilzate ( Burope’ moderne: referitoare lao temi de __| secoluhui XX | Compagnon, Theve | 173,‘Elemente de didactic istore apitolul exirneuropene 1 nin, O cronologie a =Dominajia Europe’ | | secolulsd XC argumentii orale sau asupra lumii Milea, Berstein, serise (1.2); Compararea = Imperii si politici Istoria Europei, | relevantei surselor coloniale; vol. IV-V, istorice in abordarea unui -Erodarea dominatei subiect 3.2); 2.1; Europes | D. Elisseet, storia Descoperirea in sursele ‘Decolonizarea- | Chinet de informare a fenomen alobal «] E. Hobsbawn, perspectivelor multiple | Tumi postbetice | storia seeolut asupra evenimentelor si | -Independenja Xi Bra procetloristrice G3); coloior enzesi | | | ecrometor; | “Analiza diversitatié ‘ci de obtinere @ | | IBDuroselle, social, cultural side independenfei; | storia rel civilizate in storie Probleme ale ‘internationale, vol. ppornind ce la sursele tinerelor state; 1 | istorice (2.4); Analizarce Optiuni in politica | ‘Mare Nousehi, Mic instituiilor, normelor gi cexternds | atlas istoric ai procedurilor de guvernare -Evaluare; secolului XX 2); 4 | Formularea in seris #i oral Uniunea European | eldeea de Buropéin | 11 | S5- | Pascal Fontaine, aunor opinii referitoare | de la utopie la. secolele XIX-XX; 10 Constructia Ja otemi de istorie (1.1); | necesita; Grigore Gafencu si ‘europeand dela Elaborarea unci unsatea european 1945 pad inzilele argumentiri orale sau (radi de caz); noastr; sctise (1.2); Compararea *Divizarea Europei a | GGatencn, Seriert | | umnot opinii gi argumente sffrgtul celui de a | Rose, Mishler, | I diferitereferitoare la 0 | doilea rézboi l | Haerpfer, eee] Conia V lem dean Tema de istorie Tuondial; | Demoerapia gi (13);Sustnerea wDelaPisja Comuns | || allematbeleets | | argumentati a unui punct la Uniunea | | Ee if | || devedere intr-o European Het Bums saat ds |_| |_| eiscueerat po ome Romina yiBaropa | rmecrfes de istorie (1.4); in secolul al XX-lea; | SE.Soult,istoria ‘Cunoasterea si asumarea_ »Extinderea Uniunii | conra a : valorilor cetijeniei Buropene dup salon commit democratice (2.1); prabusirea ca : ‘allarea inti, Sonmuacal mize omcor st poser | Steenttatea inmate | te guvernare 22); ee tonto porant Compararea elevaniel | SEape df cpril ae suselr istorice in leer : | | | Foss, SBordarea tum subict | Gait | | Bios, (8.2); Descoperires in \ atvecststes | | Resse, Nowa | Sarsele de informa a ee rock. perspectivelor multiple multiculturald; sect Sees tsupa evenltentelor TCultsarmisk || ag, ilogia ison ular proceselor istorice (3.3); cultur& europeani: i, = || Analiza diversi | Constanin Betcus AuTins, tocile, culture de eae reducer |_| etitiate tm stone sates pomind del suvcle romdnease toric 7 | G. Oprescu, nae | Brancusi H Keyring, Anal spectoll a 175| v | Milza, Berstein, | Istria Europe’, Formularea in sors oral ~Teme gi dezbateri a unor opin referitoare Jao tem de istorie (L.1)s | Elaborarea unei | argumentiri orale sou setise (1.2); Compararea ‘unor opi i argumente iferite referitoare la 0 tema de istorie (1.3); Susfinerea argumentaté 2_| vumui punet de vedere intr o discujie/referat pe teme | Romfinia si Europa §n secolul al XX- Hitchins, Iori Rominiei la 1900 Istoria roménilor; *Rominia Mare- | Butelavieh, istoria realitate poiticd in Europe interbelicd; + Sistemul electoral din Roménia inire Springfield, alta Injeleger! pen 5 de ani; 1F Soulet, [storia comparatd a ‘stator comumnist: FlConstantiniu, De ta rizboiul flerbinie Ia rezboul rece; ‘Andeé Fontaine, Istoria rézboiult inamica partidelor politice (studiu de Cunoasterea gi asumerea valorilor cetieniei democratice (2.1); ‘Analizares institufilor, normelor si procedurilor de guvemare (22), Compararea relevanfei surseloristorice in abordarea unui subiect (3.2); Descoperirea in sursele de informare a “De la democratia regimurile autoritare; ictatura de rizbois “Regimul totalitar communist in Romania; Roménia in spatele Roménia de le statul ‘perspectivelor multiple Totalitar la stata de supra evenimentelor gi proceseloristorice (3.3); -lmagines Rominiei international dupa anul 1989 (studiu de Formularea ta saris storal ‘aunor opiniirefeitoare | Ino tema de istorie (1.1); | Eleborarea unei argumentiri orale sau sorise (1.2); 3.2; 3.3, 14 Formularea in sris gi oral a umor opinii refeitoare Ta tem de istori (1.1); Compararea unor opin si argumente diferite roferitoare Ino tema de ‘storie (1.3); Sustinerea argumentati a unui panct = Lucrare semestriala; ~ Discutarea lucrarit Siatele si politica | #Forme de organizare + State nationale si Europa, stata gi = State centralizate gi LESoulet, Istoria statelor comuniste; ade sires | a E. Cassirer, Mitui [11S valvare intra si mnbidiseiptinare cu privire pare aistorei Europe | evenimente si proces istories (1.1); escoperizea constantelor in desfipurerea fenomenelor istorice studiate (2.3); ! 2 [Introduesre Deseopertea constantelor in desfisuries | «Piminiul ira [2 | STP proceseloristorice studite 2.3); rominilor Compararea surseoristorice in vederea | eSursele istorii stabilirii credibilithtii si validitagii roménilor | ‘nformafiei continuti de acestea (3.1); 1.1; | eMacuale gi alte resurse ale invitici | 3 | Romanitatea Consirarea unor explicafi agumenie) +Romaniatca 5 S24 roméinilor intra- si multidisciplinare cu privirela | roménilor in viziunea | evenimente gi proceseistorice (1.1); | stovieilrs | Compararea surselor istorice in vederea | - Premisele sintezei eine stabilirii credibilitapii si validitagii etnice roménesti. es] informatie! continuté de acestee (2.1; | Romanizareas Capitol V 2 ~ Semiicatia sintezei ctrice roménestis = Politics i istorie cu privire la etnogeneza roménilor; * Gheorghe I Britian despre Marea Nesgrd (stadiu de caz}, Evaluares a ‘Autonomii locale $1 institufi centrale in | spajiul romanesc Descoperirea constantelor in desfigurarea proceseloristorice studiate (2.3); Proiectarea unui demers de cooperate pentru identificarea i realizarea unor seopuri comune (2.2): Uitilizarea termenilor iconceptelor specific istoriei (1.2); Compararea surselor istorice in vedere stabiliit ‘redibilitti i validitaitinformatiei continuth de acestea (3.1); vintemeierea statelor 7 [ssa] medievale rominest; = Unguri si romini in ‘Transilvania; = Intemeierea Tati Rominesti; Dobroges si despoti ei; = Constituirea statu ‘medieval Moldova; Autonom locale si instiraii centrale in spetiul roménese {secolele IX-XVII); =Evolutia Transilvaniei fa cadrul | Regal maghiar, | Avlonomii rominesti; | = Principat TransilvanieiElemente de didacticaistoriei pitlul V Institut menfinute de Hebsturgi, ~ Institut in Moldova si Tara Romaneasca; ~ Evaluare 3 ‘Sate, targuri gi orage | Constraivea unor explicajiisi argumente | eLumea ruralin [5 | S&- | din Europa si din | intra- i multidisciptinare cu privire la | Europa si in spatiul 10 spafiul roménese | evenimente si procese istorice (1.1); roménesc; | | Descoperirea constantelor in desftsurarea | «Crase si tiguri in proceseloristorice studiate (23); Europa si in spariul Integrarea cunostinfelor objinate in medii | romanese: non-formale de tnvijare in analiza ~Evaluare; fenomenelor istorice studiate (4.2), Realizarea de conexiuni ine informatiile oferite de surscl istorice gi contextul | vieti cotidiene (4.4); ie ‘Biserica gi jeoala in| Construirea unor explicajii gi arzumento | »Constructie ace | Se oes eval mediu gi la intra- 5i multidisciplinare cu privire la | ecleziasticd si a ) inceputuile cvenimente gi procesc istorice (1.1); implicareIaic8 in evul | modernitii Compararea surseloristorice fn vederea | medi, stabiliiicredibilitai si valicitaii Scolile in spatiul | informatiei conjinutd de acestea (3.1); | somanesc; Integraree cunostinflor objinute in medii | - Evaluare; non-formale de invitare in analiza fenomenelor istorice studiate (4.2) 7 Spatfulromfnese | Descoperirea constantelor in desfgurarea | «Tlrile Romine gi | 6 | Sid inte diplomatie si | proceselor istorice studiate (2.3); puterle vecine in evul | 18 conflictin evul Constrairea unor explicatii si argumente | mediu; if ‘media gla Snceputurile modernitii Tatra: sf multidisciplinare co privie la evenimente si proces istorie (11); Compacarea surseloristorice in vederea stabilci credibilitai gi vaca informatiei confinuta de acestea (3.1); *=Raportaale cu Imperiul Otoman; Cruciada antiotomand a marilor voievozi Spafiull ramanese si sarile puteri ls inceputul modemitatii; Mihai Viteazul si sarile puteri; ‘*Acjiuni diplomatice ale Tailor Romaine la sfirgitul seoolului al XVI-lea $i in secolul al XVIIE-lea; -Evaluare; ] | ‘Descoperiton' de noi spafi si cult in secolele XV-XIX Construirea unor explicafit gi argumente intra. si multidisciplinare cu privire la evenimente si procese istorice (1.1); Compararea surselor istorice in vederea stabiliri credibilitatii si validitati informatiei confinutd de acestea (3.1); “Descoperitori de noi spatii siculturi in secolele XV- XIX; ~Europenii si ncile | lumi; Civilizaite | extraeuropene; | ¢Catatori romani acest i in lume; Clitori stréini despre | civilizayia din spat romnese in eval medi sila S16 7 185Elemente de didactic istorie apitolut v inceputurile a modernititii (studiu de az); | ~Evaluare; 2 ‘Statal roman ‘*Proiecte politice 8 sir] | modem: de la specifici istoriei (1.2); Proiectarea unui | rominesti la sfarsitul | ea proiect politic! | demers de cooperare pentru identificarea | secolului al XVIII-iea | realizerea Roméniei_| si realizarea unor scopuri comune ~ prima jumatate a | mati (secolele (2.2);Descoperirea constantelor in secolului al XIX-1ea; XVII-XX) desfigurarea proceselor istorice studiate | » Revolutia de la 23); 1821; restaurarea | | Comparareasurseloristorie in vederea | domuilor pémntene, stabiliti credibilitaii si validity | dezbater eupaivire ia | informatiei continuté de acestea(3.1); | regenerarea nationalés Integrazea cunostinlor objinute in medii_ | «Revolugia de la 1848: rnon-formale de invijare in analiza Programul pasoptst- | fenomenelor istorice studiste(4.2); programul Rominiei Realizarea de conexiuni intr informatiile | modeme: oferite de susele istorice sicontextal | sUnirea Principatelor, vietii cotidiene(4.4), Reformele hi Alexandru loan Cuze; | ‘nstaurarea moner- | biei constitutonale; i | *#*Constitujia din 1866; | ital V ements de ddnetia sah ‘hafional unitar romain; De la ,partida | fiona la sstemul hee politic pluripartidist in| | | Rominia secolelor XDCXX( studiude | | az); | EBvaluare; i | | 10 ‘Oamenil, societatea | Consirulrea uoor explicalii gi argument | Viziuni despre [s | Sar silumeaideifor in| intra- si multidisciplinare cu privire la | modemizare in Europa | 2 secolele XIX-XX | evenimente gi procese istorice (1.1); _| secolelor XIX-XX; | Descoperirea constantelor in desfiigurarea | - Curente gi politici | | proceselor istorice seadiate 2.3); | culturale; | ‘Compararea surselor istorice in vederea | - Identivati nationale si | stabilirii credibilitapii gi validitapii identitate european’; | | informatisi consnuti de acestea @.1); | «Politcle culturale gi | | Integrarea cimostinfclor obfimute in medii | romani din afara noneformale de invijare th analiza | granifelor | fenomenelor istorice studiate (4.2); ~ Lupta rominilor din | Realizarea de conewiun! inte informatile afara granielor pent Hevea | oferite de sursele istarice si contextul drepturi politics si | | | viefiicotidiene (4.4); vnitate nayionala; | | | ‘eDiversitate etnich, | | | confesionald si soluyii | politice in Romania | | ‘modern | + Minortiinafionale l Lin Romania secolului 127ede tion sat jt: “ Capkisssc¥ ~Evalvare; | Romtinia sl concertal | Construirea unor explicati gi argumente | “Romine 324 european de la ,riza | intra- si multidiscipline cu privire la | chestiunea oriental la \27 orientala” la marile | evenimente si procese istorice (1.1); Congresul de la Berlin (eat alianfe ale secofului | Descoperirea constantelor in desflgurarea | (1878); |e ta xx proceselorisorice studiate (2.3); + Aderarea Rominiei | | Compararea surselor istorice in vederea | la Tripla Aliantz;, | | stabiliitcredibilitai si vaicitait Razboaiele balcanice; | {informafiei confinutd de acestea (3.1); | #Romania aliata \ | Integrates cunostinelor objinute in snedii | Antantei in primal } non-formale de invatare in analiza rizboi mondial; | | fenomeneloristorice studiate (4.2); Politica extern Roméniai in perioada intebelica; ‘*Rominia inal doilea izboi mondial; | +Voci ale diplomatiei | rominesti, De la Dimitri Cantemirla | | Grigore Gafencu | { (gtalin de o2z), Evaluare 12 | Seoolul XX—intre | Constrairea uno explicatit siargumente | +Ideologii gi practioh 327 democratic si intra- si multidisciplinare cu privire la | police in Romania si i ee totaltarism evenimente si proceseistorie (1.1); | in Europa; | Descoperires: constantelor in desfisurarea | -Liberatismul; L Capitolul ements de dldactica inaeh ‘provescloristorice studiate (2.3), Teginui democratice, Integrarea cunostinfelor obfinute in medii_| - ldeotogii si prectiei rnon-formale de invitare in analiza totalitare; | fenomenelor istorice studiate (4.2): - Regimuri politice in | Realizarea de conexiuniintre informatie | Roménia secolului oferite de suseleistorice sicontextul | XX; viii cotidiene (4.4); *Constuctia democratic gi [fmroeaoaiaam | | | Roménia. Oameni, | | tape, dei (studi de az}; | Evaluare; | 13 | Evolufia ‘Constralres unor explicafi sr argumente | «Constiuile 32 constitufionala in | intre- si multiiseiplinare cu privire le Romniei; =30 Romania ‘evenimente gi proceseistorice (1.1); | Institut si drepturi | Descoperires constantelor in desfigurarea | cetéjenesti(studiu de proceseloristorice tudiate (2.3), Analizarea mesajelor transmise de surse | Istorice variate prin compararea | terminologiei folasite (3.2.) | | Integrarea cunostinfelor obfimute in medi | non-formale de invajare in analiza | fenomenelor istorice studiate (4.2); | 14 | Romfnia postbelic& | Proiectarea unui demers de coopersr® | «Stalinism, najional- [sar | pentru identiicarea sirealizarea unor —_| comunism si disident 32 | scopuri comune (2.2); Deseoperirea anticomunista; constantelor in desfigurarea proceselor | «Constructia 189Elemente de didactica istoi ‘storice stadiate (2.3); democraiei ] | | postdecembciste; | | = Bvaluare | TS) Roménia in perioada | Construirea unor explicatigiargumente | Romdnia ia ,iagind |3 | S33- sizboiului rece intra si multiisciplinare cuprivie la | comunist”; | 34 cevenimente si procese istorice (1.1); *Diplomapia Descoperirea constantelor in desfésurarea. | roménewsed intre proceselor istorice studiate (2.3); Tratatul de la | Vargovia si Uniunea | Buropeani (studiu de I cx); | | ~Evaluare; | Te. | Religia si viaja Consintirea unor explisafi grargumente | «Protectoreteligios i 2 | S34 religioasi intra si multidiseiplinare cu privire la | identtate cultural in 35 evenimente si procese istorice (1-1) Europa si in spafil | Comporarea surselor istorice in vedecen | roménesc; Statu, | | stbilni credibilitagt9i valida Biserica sidiaspora, || informafici continutl de acestea @.1); | eRomania sitoleranja | | Integrarea cunostintlor obfinute in medit | religioasi insecolul || | non-formale de invatare tn analiza XX (studiu decay, | | | fenomeneloristorice stuiate (4.2); 17 | Bivaluare final Consiruirea unor explicafi siargumente | *Romdinia yi Europa, [1 | S38 snta- si mulidiseiplinare eu privire la | | | evenimente i procese istorice (1.1); | Compararea surselor istorice in vedere, | stabilinii credibiitati si valida | | informatie’ conjinuta de acestea (3.1); { 190. Capitotal_v. Elemente de didsctica itarist Scoala de Arte gi Meserii Catedtra de istorie Clasa a Xa Prof, 1 ord / spt. 30 sipeimani Planificare calendaristicd Curriculum aprobat prin Ordin al minisralui Nr.3552/08,04.2004 Nr. | Unitatea de ‘Competente | Confinuturi/ probieme | Nr. | Spt | Obs. crt. | _invatare | de atins ore | 1. | Forme de T.i Folosives limbajulii adecvat in cadral unei |-Monathia egiptean&. [3 | S1-3 | organizare | prezentéri orale sau scrise = Democratiaateniand. | politics in _| 1.2 Evidentierea relaiei cauzt-efectint-o | - Republica gi imperiul | | | antichitate | suecesfune de evenimente sau procese istorice | roman. | 2.1 Recunoasterea unui context economic, _| - Regatul dac. il | social-politic, cultural si istoric Evaluare | | 2.2 Exiragerea informal esenfiale dint-un | | mesa} | | 2.3 Analiza criticd a activitdfil personalitiilor | sia grupurilor sociale in diverse contexte I | 3.2. Utitizarea dialogulai intercultural [2 | Taelle,arele, [1.1 Folosirealimbajuluiadecvat in cadrul wie | ~Aparifa idiftzarea [4 | $4—7 | stiinele gi || prezentiri orale sau scrise serisului; Mitologie, tehnicile in | 3.2 Utilizarea dialogulu intercultural stings si arta in Orient | antichitate | 4.1 Exprimarea une! opinii fata de o oper | ~ Cunoslinge since si | | | | cultural fm eadral unei dezbateri | tehnice gi arele fn tumea | | | 5:1 Injelegerea mesajelr surseloratheologice, | greco-romand | | | scrise side istoric oral Elemente de civilizatie [eel 2.1 Recunoasterea unui context economic, | daco-romand 191 : : =Elemis dé diction itrie soolal-polite, cultural @ itorie [Braluare T ] 3] Formarea | 1-1 Folosiealimbajului adecvat tn cadrul nel | - Popoarele gemaniceg, [4 | 58-17 | | | popoarelor si | prezentini orale sau scrse | romanice, slave aabii, | | | sexelor 1.2 Bvidentierea relate’ cauzi-efect into | fino-ugrice, tucice; | medievale | suecesiune de evenimente sau proceseistorce | Etogeneza romaneasci | | | 2.1 Recunoasterea unui context economic, | -Statele medievale: | social-politc, cultural sistoric Imperiul Bizantin, | 2.2 Extragerea informafii esefiale dint-un | Fran, Imperiul ese Romano Gemanic | | 23 Analiza critic a scivtiiipersonalitjior | - Tale Romine si | si a grupurilor sociale in diverse contexte | statele vecine } 3.1 Recunoasterea aseminitlor si diferenfelor | Evaluare inte sine gi celal, dinte persoane , dintre | | grupuri 5.1 Tafelegerea mesajelor suselorarheologice, serise gi de istorie oralt 5.2.Construirea une sintezeteratice | | ;Revolufia | 12 Evidenfierea relafci auzi-efect inir-o | ~ Oreyierea cemogratica’ |2 | S12-13 | industrelt” in| succesiune de evenimente sau proceseistrice | sirevolujia rari, | | | evul medin | 2.1 Recunoasterea unui context economic, | neyustori si bancheri, | socia-pottic, cultural sistorie 2.3 EExprimarea acordului(dezacordutui fn report cu un context social 323 Utilizarea dialoguti intercultural } spatial romfnese: 41 Exprimarea unei oping fad de o oper | aspecte demografice si_| ceulturald in eadral unei dezbateri tehniei mestesugtresti 42 Aprecierea valorilor trecutului prin Bvaluare raportare la prezent achitoofi si ingineri in Evul Mediu, + Satul si orasul in suceesiune de evenimente sau procese istorice 2.1 Recunoasterea unui context economic, social-politic, cultural gi istorie 2.2 Extragerea informajiei esentiale dintr-un mesaj 2.3 Exprimarea acordului / dezacordului in Marea Britanie, SUA, Liberalism, nationalism, ‘conservatorism in Romnia, Germania, Austro-Ungaria, Rusia ‘Amul 1848 in Europa Taport cu un context social - Aspirati liberale si | 3.2. Utilizarea dialogului intercultural nationale in Europa L 5.2 Construirea unei sintezetematice | - 1848 fn spariul pitolul V Elemente de didactia istorii 5. | Tacepururile [7.1 Folosires limbajulul adecvat ia cadral unei | «Umanismal 3 [S8is-16 modemitatii | prezentiri orale sau scrise Renastorea artistict: 2.1 Récunoasterea unci context economic, Renasterea gi social-poltic, cultural si istoric ‘Umanismul - conceptii_ | 2.2 Extragerea informatiei esenfiale dint-am | noi despre om si | | mesaj societate | 3.2 Usitizarea dialogului intercultural Expansiumea europeant 4.1 Exprimerea nei opin fai de o oper’ | QCVIEXIX): cultural in cadrul unei dezbateri - Calton si | 4.2 Aprecierea valorilor iecutului prin descoperirea noilor humi, | raportare I prezent imperiicoloniale in | seclele XVIEXVI, | | ‘europenizarea lumii, forme ale suprematiet | europene | { Evaluare [67 Statete 1 Folostrea limbajuli adecvat in cadrul unel | »Organizarea statului | 3 | 817-19 modeme ale | prezentiri orale sau serise modern Tumi 1.2 Evidentierea relatci eauzt-efect intro | -Noi modele politice: | 193,Elemente de didactica stores Sapitolul V vomfnese 7, | Revolufiile | 7.1 Folosirea limbajuiui adecvat in cadrul unei | -Revolufille industiale | 3 | S20-22 industrile | prezentiri orale sau sorise sn secolul XIX, i 1.2 Evidenfieres relatici cauzS-efect into | transformiile societi, succesiune de evenimente sau proveseistorce | revoluiatehnieo- 2.1 Recunoasterea unui context economic, | stintifca social-politi cultural si istoric ~ Art si practci | 1 2.2 Extragerea informafiei esenfiale dintr-un ene) ‘in epoca t mesai industrial TBpimaennini/ soca | | ruport cu un context soc Ineeputurile 3.2 Uiilizarea dialogalu industiaizari 41 Exprimareaunei opin ffi de o opers | Evaluare culturali in cadrul unei dezbateri | 42 Aprecieres volo ecu prin ‘ports la prezent 5:1 Infelegeresmesnelo surselor scheolozice, scrise do storie oat 522 Consrirs wei sntzetematioe B_| Societatea ia | 1.1 Folosirea limbajului adecvat in cadrul unel |-"Era prospertgjir, | 2) S23-24 perioada prezentiri orale sau sorise | evolutia economies | Ieee { interbelicd 1.2 Evidentierea reletiei cauzt-cfect int-o | mondiele. | | | succesiune de evenimente sau procese istorice | - Roménia in anal 1938. | | | 2.1 Recunoagterea unui context economic, | Evaluare | f social-politic, cultural gi istorie 2.2 Extragerea informatiei esentiale dintr-un uolul Blememe de didactics istorei 723 Exprimarea aconduhi/ dezaordului in ‘aport cu un context social 3.2 Utilizarea dislogului intercultural 4.1 Exprimarea unei opin fad de o oper. cultural in eadrul une dezbateri 42 Aprecierea valorilor trecutului prin raportare la prezent 5.LInjelegerea mesajelor surselorarkeologice } serge i de istorie oral | | | 5.2 Construirea une sintoze tematice | 9._| Regimuart 1.1 Folosirea limbajului adeevat in cadral unei | - Regimurile 2 825-36 i politice prezeotiri orale sau scrise | democratice, regimurile | | postbelice | 1.2 Evidentierearelatiei caurS-efect int-o | totalitare. | succesiune de evenimente sau procese istorice | - Comunismul in | 2.1 Recunoasterea unui context economic, | Romfni, | social-politc, cultural si istoric Evaluare | 2.2 Extragerea informatiei esenfiale dintrun | mesa} | 23 Exprimarea acordului / dézacordului in aport cu un context social 322. Uiilizrea dialogului intercultural | 5.2 Construizea une sinteze tematice | 10. | Roménia gi! | 1.1 Folosirea limbajului adecvat in cadrul unei | - Drepturile omului rolul societati civile, integrarea in | prezentiri orale sau scrise | | UE 2.1 Recunoasterea unui context economic, | integrare social- | | social-politi, cultural si istoric economics, procesul de | 2.2 Bxtragerea informatiei esentiale dintram | integrare politica | | mesa} Evaluare I 195