Etapele dezvoltarii nationale competitive

Exista 4 etape in ceea ce priveste dezvoltarea competitivitatii nationale si anume

1.Dezvoltare 2.Dezvoltare 3.Dezvoltare 4.Dezvoltare

bazata pe bazata pe bazata pe bazata pe AVERE
FACTORI INVESTITII INOVATIE

SINGAPORE: in dezvoltare s-a bazat pe forta de munca ieftina , insa bine educata, calificata si
pe o infrastructura eficienta. Tara a depus eforturi mari pentru cresterea calitatii locurilor de
munca prin pregatire profesionala. Locatie favorabila pentru multinationale. (CTN )

KOREA DE SUD: a trecut din dezvoltarea bazata pe factori in dezvoltare bazata pe investitii la
inceputul aniilor 80, castigurile au limitat rolul CTN si au inceput cladirea de industrii locale prin
imprumuturi consistente din exterior pentru a finanta dezvoltarea agresiva ( Samsung , LG ).
Firmele lor concureaza mai ales in segmentele cu pret scazut. Produsele si procesele de
productie moderne , dar nu chiar de top(EXCEPTIE Samsung ex.). Nu dispune integral de
conditiile cererii si de furnizori competitivi cat sa treaca in totalitate la dezvoltari bazate pe
inovatie.

ITALIA: a avut cresteri accelerate dupa cel de-al 2 lea Razboi Mondial, locul 2 dupa Japonia
ca ritm de perfectionare. Spirit antreprenorial , cerere locala sofisticata , resurse umane
calificate, clustere , traditie stiintifica si un standard de viata initial mai ridicat decat cel din Asia
de Sud-Est. Succesul a venit in ramurile unde nu este importanta calitatea operatiunilor si nu
necesita investitii mari de capital. Guvernele Italiene au incercat implementarea etapei a 2 cu
industria grea auto , siderurgica , chimica , dar ea nu a dat roade , poate datorita instabilitatii
mediului Italian.

SUEDIA + DANEMARCA: sunt tari in care standardul de viata era ridicat dupa razboi , aveau o
serie de industrii performante , cum sunt cele in domeniul: medical , electrocasnice , aparate
high-tech. Datorita sistemului social promovat , motivatia personalului a scazut , concurenta a
scazut , interventia statului este destul de consistenta , resursele umane sunt atrase in activitati
cu productivitate mai scazuta.

JAPONIA: s-a deplasat rapid din etapa 1 in 2. A achizitionat agresiv tehnologie straina si a
investit masiv in fabrici mari , moderne , extinzandu-se apoi pe plan international. I-a ajutat si
rivalitatea locala puternica. Penetrarea pietelor straine s-a facut in domenii , care reflectau
cererea locala , chiar daca erau segmente putin cerute sau neglijate de concurentii straini. A
trecut din etapa 2 in 3 datorita diversificarii si a perfectionarii tehnologice continue.

ELVETIA: are o economie bazata pe o gama foarte larga de industrii pentru o tara atat de mica
cum este ea, reflectand insa ca ea concureaza de fapt doar in segmentele cele mai sofisticate
in cadrul fiecarei industrii. Resurse umane foarte bine calificate , baza tehnologica solida ,
cerere sofisticata, insa in ultimii ani au pierdut mai multe cote de piata la nivel international
decat au castigat , asta si datorita unei scaderi a concurentei interne.

GERMANIA: sindicatele sunt o forta puternica ce franeaza intr-o anumita masura dinamismul
industriilor, lipsa inventiilor proprii este o problema ; cercetarea desfasurata in universitati
dovedindu-se ineficienta in ultimii ani. Incapacitatea de a intra pe unele industrii noi , ceea ce
este un motiv de ingrijorare datorita presiunii mari a somajului.

SUA: s-au bazat pe mediul local favorabil cu investitii pentru perfectionarea factorilor si cu
cerere anticipatorie buna , SUA fiind trendsetter in multe domenii si pe o concurenta locala
serioasa. SUA dadea semne de trecere spre etapa 4 inainte de debutul crizei economice din
2008 , pastrandu-si avantajul competitiv mai degraba in domenii ce tin de consumul de masa
sau divertisment. Cresterea protectionismului este un factor perturbator.

MAREA BRITANIE: a intrat mai demult in etapa 4 , pierzand multe cote de piata internationale
in favoarea competitorilor. Multe industrii britanice reflecta doar avantaje obtinute in trecut pe
baza primului intrat si cheltuielile pt cercetare , invatamant sau infrastructura au scazut in timp.
Recent prin miscari de restructurare si rationalizare in industrie Marea Britanie da semne de
revigorare si de crestere pe plan international.

Concluzie !

In general cel mai bun ritm de dezvoltare l-au avut tarile care s-au confruntat cu mari adversari:
Germania , Italia , Japonia, si asta pe baza a trei elemente si anume:

Resurse umane calificate

Baza stiintifica care a stimulat perfectionarea
Manageri orientati spre investire.