Marius Burtea Georgeta Burtea REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN MANUALUL DE MATEMATICA M2 CLASA A XI-A Filiera teoreticd, profilul real, specializarea stinfele naturii (TC + CD) Filiera tehnologici, toate calificitile profesionale (TC). 3 ore/siptimans,Instructiuni de utilizare Lucrarea de fafi a fost ginditi pentru a veni in sprijinul elevilor in rezolvarea problemelor din manual, fiind modele de rezolvare pentru orice tip de exercitii si probleme pe care acestia le pot intélni in culegeri sau alte manuale de clasa a XI-a, ajutndu-i in pregitirea pentru Olimpiadele de matematic’ sau examenul de Bacalaureat. Materialul este format in eseni din doua parti distinete: Partea intai, intitulati Elemente de calcul matriceal si sisteme de ecuatii liniare, ce cuprinde capitolele: Matrice, Determinanti si Sisteme de ecuaii liniare. Partea a doua, intitulata Elemente de analiza matematicd, este formata din urmitoarele capitole: Limite de fanctii, Funcfii continua, Functii derivabile si Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor. Fisierul este organizat astfel: > Partea I intitulata Elemente de calcul matriceal si sisteme de ecuatii liniare ¥ Enunturi ¥ Rezolvari » Parteaa II-a, intitulaté Elemente de analizé matematicd Y Enunturi ¥ Rezolvari Am conceput Cuprinsul acestei lucriri astfel ineat s& se poata urmari ugor, in paralel, cele douai problematici tratate: Enunfuri si Rezolvarr, in eazul in care avefi dubii asupra unui enun{ din acest material, pentru a gsi usor in manual problema propusii am notat in cadrul Cuprinsului si pagina din manual unde se afla aceste exerci probleme (coloana serisa cu albastru). Modul de utilizare a fisierului Pentru a usura gisirea unei anumite probleme din manual sau a rezolva anumit exercitiu am conceput acest material intr-o maniera simpla de utilizare. Astfel, daca utilizatorul doreste sa vizualizeze setul de exercitii de la 0 anumita tematic’, este suficient ca, in pagina de Cuprins (pag.3), in coloana Enunjuri exercitii si probleme propuse in manual, sa se pozitioneze deasupra capitolului sau temei care il intereseazii sis acjioneze butonul din stinga a mouseului. Automat figierul sare la pagina corespunzitoare. Similar se actioneaz si pentru ajungerea rapida la pagina de rezolvari dorit actionand mouseul de data aceasta in coloana Rezolvari exerciti si probleme. data ajuns in pagina dorita, intoarcerea la Cuprins se face prin apasarea casetei cu siigeatd aflati in partea dreaptd sus a fiecarei pagini inifiale a fiecarei sectiuni unui ‘Va dorim mult succes la matematica AURORIL‘CUPRINS PARTEA I. Elemente de calcul matriceal. Sisteme de ecuafiiliniare "Enunfurl exerci s probleme pase | pas | Rezolvari exercit si probleme pat propuse in manual anal Capitola 1. Matrie 7 | Capitotut 1 Matrice TU. Tabet dtp matical. Mae, Te Tabel dtp tices. Matos, multi dematice s}ou mul dematice 0 Opera eu matice 7 | 21 | 12Opeaiicamatice B 1.23. lnmuljiea uni nae cu un seal «7 | 24 1.23: nafs une mate eu un scalar. 33, 124 nmuljiea maiestor o| 1244 mua maistor Ey Tete de ever 2] | reed enaluare 1 Capitola 2. Determinant oy | Capitotut 2 Determinant 211 Deine ns marc pitratce 21. Determinant use marie paetice zordincel nama te. Blo erin celal. ss 2. Aplicaialedetemananice fe ‘Aplicaiale dermal s conte w]e scometrie 6 Tete de ever | Ge | reed enaluare 70 Capitol 3. Sisteme de ecuatit niare | Capitotut 3. sisteme de ecuatil inlare 31 Mate inverse din. 4(C) 9 | oh | St.Matrieinvenabie win. (6) a 3.2 Feu maticeale cu | 32 Eeuatimatrceale » Teste de evaare 26 | 96 | Tesedecvatare 1a PARTEA a I-a, Elemente de analizi matematica Enunfuri exerci si probleme pag. | pon | Rezolvariexerciiyiprobleme Pag. | oropuse in manual manual | wont Capitola 1. Limite de functit 105] Capitotur 1. Limite de fun TH Mui de puncte pedeapa als ..112 | 113 | nL Mulinide puncte pe dreapt reall... 156 1. Caealiilor de fun nia | is | 1 Cabal imislor de tne 1 143. Limite tncilortiponomeice 116 | 140 143. Limite incr wigonomtice 162 1.5 Operatic limite de inc us | 151 | 15-Openieatimtee tn 16s 16 Cane exept cle liniteloe 16. Caz except aclu iitlor setuneti wo | 100 detinci 168 1.64, Liat indice eala| 1.64 Limite fnamenale in cet Timer de feet v2 | ior ntlordetunc 1.7 Asimpotele ani rae 1g | fo, | 17 Asimpotteatioreate 196 Teste de evauare nas | i | tesedeeatuare Iss Capitol 2, Funeti continue >> | Capitotur2. Funeti continue 2, Funti consins in-n put tay | iss | 2. Fast contne tan panet 1s 2, Ope eu inet conime 129 | is7 | 22 Operaiienfnei continue 19 2.3 Serna une uni comtine pe 23 Senna use fn cota pe vine 0 | yoy anineral Teste de eveluare at | jor | retedeenatuare Capitol 3, Funeti derivabite 104} Capitola 3, Funct derivabite 3.1 Devivsta unc fet inmeun pumct. 133 | 202 | 34 Deiat ues inet ina net 203 3.2 Deivatleunor fine demenre. 138 | 209 3.3. Opera eu fines derivable 136 | 212 | 33. Operatteu ne derbi 208 3.3.5 Desivuesfancioc levers 138 | 220 | 335 Derive fnetior inverse 24 3.4 Derivata deel do 139 | 224 | 3.4 Dernata de oti ot 219 3S Regul a Hispial tat | 229 | 35 Regul hi PHospiat Teste de evlare vat | 230 | estedeenatuare Capitol 4, Studilfunctior ew Capitola 4 Stud ajutorul derivatelor oss | ajutorut derivateor “4.1 Rol drive itn sui fneitor 148 | 259] 4.1 Roll derivate in sul ftir. 228 “42, Roll drive dou ns 142, Roa derivate’ do in sto favor as | 220 neler 43. Representa grafic finger | 147 | 255 | 43, Reqreentara graf a fine Teste de alare as | 250 | Testedeenatuare Probleme recapiative iso | ass] protieme respitePARTEA I ELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL SISTEME DE ECUATII LINIARE > Capitolul 1. Matrice > LL. Tabel de tip matriceal. Matrice, muljimi de matrice > 1.2. Operatii cu matrice > Exercifii gi probleme > Teste de evaluare > Capitolul 2. Determinanyiis > 2.1. Determinantul unei matrice patratice de ordin cel mai mult trei > 2.2. Aplicatii ale determinantilor in geometrie > Teste de evaluare > Capitolul 3, Sisteme de ecuatitliniare > 3.1, Matrice inversabile din /(C) » 3.2. Eeuali matriceale > 33. Sisteme de ecuafiliniarecu cel mult tei necunoscute. Forma matriceala » Teste de evaluare > Probleme recapitulativePARTEA I. Elemente de calcul matriceal, Sisteme de ecuafii liniare Capitolul 1. Matrice 1.1, Tabel de tip matriceal. Matrice, mulfimi de matrice Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 14 manual Exersare EL. Sise serie o matrice AE. 4,3(Z), BE. Mz 3(Q), CE. ty (R), XE. 4, 3(C). E2. Sise serie: ) 0 matrice coloand eu 4 liniis ) o matrice line eu 4 coloane; ©) matricea unitate de ordinal 5; «) matricea null de tipul (3,4) E3. Se considera matricele: 1-3 4 2-3 8 -7 8-2 B= afkc=|-1f: -2 -5 0-41 3 Iti a) Sa se precizeze tipul matricetor 4, 8, C. D. b) Si se serie clementele matricei B si D precizénd linia si coloana pe care sunt agezate Exemplu: by, =2, dys = 5, c) Sd se completeze: 1 3p Mn a1 a Lt yy Son yg = Sialtce 4) S& se precizeze valoarea de adevara afirmatilor: + a1; + dss + ay reprezind diagonala principal a mateicet 4 + diagonala secundard a matricei A are suma clementelor egal cu 12. dy = 341. xa-6 I-b “4 Bb c-V12 42m, determine a, b, 6, m ER. EA, Matrices X= reprezinti matrices nul de tipul 2,3). Sa se xtl 0 ES. Matricea 4=]4~y? 30 tly determine numerele complexe x, reprezinti matricea unitate de ordinul 3, S&_seE6. Sa se determine elementele necunoscute astfel incat s& aiba loc egalitatea: 2 e+ *) yp +6 mL of") 2-y) ( 30 y+2) 5 ox-y! [Hs] 4-arty)) Lg avey!lesay 5 E7. Se considers matricele A E. M4, 5-4 (C)siB E. Mg » (C). Si se determine m,n EZastfel Incat si fie posibildrelajia 4 = B. ° Sinteza SL. Sase serie matrices A=(a,),,. stiind ca a, = maxi, j}. i, 7=1,4 $2. Sse serie matrices #=(b,).. sind by =i", f=T 3. (2, ack i= j $3, Sise serie matrices C=(c,),_,,stind et c, = jt, acd i> j nas, daca i = ayy + yx? 4) Si se determine x, y ER astel ea tA) ~ tB) = ay, + SS. Se dau matricele patratice aa 0 A= i B= loge» wend 4) Sa se determine x, y, a ER astfel inca A=, b) Pentru ce numere x, 5, 6, n ER are loc egaitatea 0, = B? 86. Sa se determine clementele necunoscute din urmatoarele egalitifi de matrice: TES ame SHS cl of ory z Then x2 ype 3 oe Togya 7. Si se determine numerele reale pozitive x, y, gale: pentru cate urmatoarete matrice sunt Pp1.2. Operafii cu matrice 1.2.1, Adunarea matricelor Enunquri Exercitii si probleme pag. 24 manual Exersare : a = 7 8 E1. Sa se calculeze: als 4 ne 0 -6 2 -5 a =? 5 of 2 aoe a oft o -il+f4 -1 2 eG 24 Bl | s 1 we pa als 35 14) _(-6 1) (1 0 - Si se caleuleze: a - fo |; fo 3 |e s GF SHE HG} » E3. Se dau matrcele: (; 2 ‘ o-(' -3 ; “(1-3 2F "lo -1 2, 4) Sa se caleuleze A+B, A—B, ‘44'B, (A+B), (A—B). b) Sa secalculeze At'C, B~'C, "(A~ BHC) EA, Se dau matrcele patratice: Qe 4y loz oy 4s} ou -4/ae|-y x ey <2 143) ox 2p xoe ‘Sse determine x,y, 2, u,v, rastfel ea A+B =C ES, Si se determine matricea X &, /,(R) daca (F heel 1-5 5 6-a vb E6.Se da matricea de ordinul rei,4=| a7 —1 —10| Sasedetermine numerele reale a,b, 3 342 0 cmastfel ca A= A.(2 5 A= BHC, A= A,— Ay, A=, +E, A=D=ly E7. Se da matricea 4 EB. Sa se caleuleze: <2 E9. Si se determine matricea X stind c& are loc egalitatea: _ 1-1 A 4 Neca {2 1 3) ro. 2 -s -4) 15 5 E10. Si se determine constantele x,y,z, a, b, ¢ din egaitatea: x =2y ( -3 3) C 13 22) 2 4s. =| 3 4 =i)" {a 46 3e} "(+21 -2 8 Sinteza s #6 logsz C3) Si se determine elementele necunoscute stiind c& ‘4+B = C “(8 a o} oi) (a ake 2 x SI. Se dau matricele: 4 -(5 5 S2. Sa se determine x, y, 2, 1 R pentru care are loc egalitatea: etl 2 jew ae? Vf 9 4 JPME Ly of (e424, ‘$3, Sa se determine matricea 4 in fiecare caz: 1 2) 5 6 4-12) (2 1 1 weal (8 wae 32 1 =3) 3 o-do 4 |+74=] 1 12-1 5 S4, Si se determine matricele A,B sind ct 32) I= nuacanale arma ee 1 ) bd+natee| sidtd-B 124i 5. $a se calculeze matricea: of 1 k oa-S[) kk woEnunturi_ Exerciii si probleme pag. 32 manual Exersare EL, Sase caleuleze: of G4) | 1 =1 e080 fro {O22 ofa alfa 1 nt ot i ot 4 pre sin5 |: : x or we vaajfi'? 4\a 2 en Oe a ~ 13 -1-1 22 E2. Pentru fiecare pereche de matrice (4, B) sA se determine AB,BA, 4 'B,'B A. a A i bya= |, B=(-3 1 -1); veh E3, Pentru matricele 4 "(4 B)='B- A. sist se caleuleze AB +'B-‘A BA. Se dau matricele patratice: 10 3) {5 1-2) (0 20 0 1 11-2, 4 1 o ‘Sse verifice egalitatile matriceae: a) A-(B-C)=(A-B)C; b)A(BHC)=ABHAC; )AFB)-C=ACHB-C.ES. Si se caleuleze urmitoarele puteri de matrice: CGR pa 1-2, 12-2) E6. Fie matricea 4=| 4 -3 4 |.Sasecalculeze 4?, 4°, 4 si (a? +1)", 4-45 12, mice 4-(! 1} Flos mss nti mois A" n EN. EB, Sa se determine ¥ €. //,(R) care verifica egalitatea matriceala: ox} al. "} al? ie ( ‘} E9. Se di matricea -( ° }s ‘f(0)= X74 421, Sa se determine matricele: a) B=2/(A)- f(Atla); bYC= f(A) +2/(A- 4), Sinteza SI. $i se determine matricea X care verified egalitatea: boa rat 5 » 7 hts, yfo 1 afte, 225) lo 1-rt of2 0 3 a s S2. Se dau matricele pattatice A (6 ‘he(? ‘} SA se rezolve in . 74(R) ecuatiile matriceat QAN=Iy; b)AX=B; o)XA=By A)AN=XB; @)BXB=A, S3. SH se determine matricea AE. /%(R), de forma ( a masa, ={} 2) 4. Sa se rezolve ccuafia matriceala: 24 01a 1? 5. Exist mati A €. (R) care verific egalitatea aza(! S's Ss “ ae =“ (\ 2) ( 2) 02 0 1 0 |. Sa se determine numerele x, » ER astfel ineat si fie 20-1 verificata egalitatea A? = xd? — yA. S6. Si di matricea A = Pacultatea de Inginere economicd Te. Mares, 2002 31 2 2 a $7. $a se determine puterea n a matticei A= 22 Facultatea de inginrie Sibiu, 2002 SB. Si se determine puterea na matricei A Universitatea Plitehnicd Timisoara, 2002 1-20 6x a) Si se arate ef A(x): AG) b) Sa se verifice egalitaile: AB) = Ae +1)? =1), Pep = Ao +? = ©) Sii se calculeze 4°*(1) O12 S10. Ficmatricele A=]0 1 1],8=0 0 1 00 00 9, a) Sa se arate ed A =1, +B sis secalculeze 4”, n EN* b) Sa se calculeze suma $= A+ A? +A* +..¢A™. bet 1) Si se determine matricea C(k) = A» BA. b) Si se calculeze suma de matrice § = C(I) +CQ)+..+C20). $9. Fic matrices A(x) -( ale oR) Att yt3y), Wx, YER, 112i Il L SLL. Se dau matricele 4pag. 32 manual Teste de evaluare Testul I ie AS. A(R), A= 2ay3 + 3aps. Dacia = 5, atunci: s geal bxe-25; oxe{at}: oxef-§.i} 2. Sase determine numerele real x cu proprctatea cd ( Zeal’ ‘aC ; Me xP Js af ba sree 1 ole. ®) si b= 444" Lou 4) Si secaleuleze THB) gi by, + Pas + bs: 1) Sise caleuleze 4", n EN’ ‘Testul 2 1, Se considera muljimea de matrice M = {ac a) Sasearate ca, EM b) Sse arate cd dack 4, BEM atunci A+B EM ©) Si se calculeze A", n EN" gi AEM. 2. Si sedetermine numerele x, y, EN pentru care: 244" 3749" 5a}, s.imtemionnin se.ecrinee(t art lt 2) Fie A,B ao),4=(° “\,a=(% ° eA BELGE) A=|, Gh B=() ‘Sa se arate cf matricea (4B ~ BA)? are cel putin doud elemente mule 2Capitolul 2. Determinangi 2.1, Determinantul unei matrice patratice de ordin cel mult trei Enunturi_ Exercitii si probleme pag, 52 manual Exersare EL. Si se calculeze urmitorii determinanti de ordinul doi: R23) ho 6) gifts 72] eee -1 Fs of 3 Wm I: ha Oe 2 E2. Sa se calculeze, seriind sub forma cea mai simpla, determinant 78 sida set loglO0 05 oR af le ab one al oe oak de gah AE Ek IEP ay 7 q@ gt 2 i ati Di stdnnetciiet=(! “0-4 “oop 4 a) det (A) + det(B) gi det (+B). by det(AB) si det (A) det(B); ©) det V3(4=1,)] si det(4 +215) FA, Sase rezolve ccuatiile: nanfii de ordinul al treilea prin cele trei reguli de caleul: 213 12-3) jo uy a} 1 4 S$}; bys 2 1h )/2 -1 Of}; ptt 21 OH; 2-1 132 4-1 of [aor a RR Py 10 20 40 i 21 47] -8 2 8 gle? ch ci]; pl-1 -s -7) gl-1 is 7k m)3 7-3 Aa a 100 200 400] 00 0 1s 4 6. Enunjati cite o proprictate a detemminanjilor si daji un exemplu de aplicare a acesteia. E7. Folosind proprietiile determinantlor si se calculeze determinant 300 400 500 10 -1 3 sou = alr -1 4] bso 1 4); ois 22-3]; 304 °=5 100 2 1 25 44 -s| 3lam yyy abe all b nk oly x xk Dio © al. le p x loa Bl 8 10 EB, Se consideri determinantuld=| 4 6-3 ps4 1) Sa se determine complementiialgebrici ai elementelor determinantului d. ' Sa se calculeze d folosind dezvoltarea dup coloana a dous $i apoi dup linia a trea, ©) Folosind proprietatile determinantilor, si se formeze dou zerouri pe coloana inti, apoi si se calculeze determinantul objinut folosind dezvoltarea deter- minantului dup coloana tnt intezt 4-12 14 SI. Sa se caleuleze valoarea expresici: 6/3 5 -1]42-45) 8 -25 21 0 82, Si se verifice dact urmatoarea egalitate este adevarat: 3 4. H-3 4-1 aol? 3|_[8-2 sv], shy 6 TF) laayi7 5-2) 73 3 10 ahs 3. Sa se rezolve ecuatille: x(x+2) x43] x? +x x2] i 34; Pee lee sh, °) = d) = 9 Ie eh Sd. Sa se rezolve ecuatiile: a)}l ox 9 4; bpd ox Tf-|-1 x -1 . | | 2 | sel $5, Se considera ecuatia|x —1 x ox se caleuleze $= x} +x} +x} tes “4‘$6. Folosind proprietitile determinantior, si se caleuleze urmatori determinanf serind rezultatul sub forma de produs: iat a atl at2 Ja a1 atl ale 6 if by o+1 642); fb o41 b+: eel © ctl c42 je Hl ctl a-b m=n x-y roy eg atl aml @-t @lb-c np yoz); efx? y? 27h H}b+1 b-1 6-1], ema pom zx] ex oy etl e-1 c?=1 87. Si se verfice egalitiile: 2a 2a anbme a/b—c-a 2b |=(atb+e)'; 2 enanb 2 ety yt ste batty? p22? 27 4x? ]/=2m20-y0-2)E-9), shty? yee? ahead $8. Fie 4 €. 4, (R). Si se arate c& are loc egalitatea A? — tr(A)-A+det(4)-I, =O, (celafia uj Hamitton-Cayley), 1-21 $9, Se di matticea A=]1 -1 3 o 1 4 8) Si se calouleze d= det(A) gi t= tr(4), b) Sa seealculezes= 33, +339 +023, nde O, reprezinté complemental algebric al elementului 4, din matricea 4, (= €) Cat este suma s, = ay9b,3 +43)922 +9852? 4) Sa se verifice egalitatea matriceala A — 14? +s4—d-1, =O. 2 1 “i $10. Se dau maticele 4 =| 1 3 | 1 B=, )scv unde by =i, dact = 210 daca 4 j a) Si se determine det(4), det (B) si det(A B). b) SA se verifice daca are loc egalitatea det (AB) = det (A) det(B). ©) Cit este suma s = bq +2932 + 2035? Cirei propricttia determinantilor corespunde rezultatul? SLL. Aplicind proprictajile determinanfilor, si se arate cdi umitoriideterminangi sunt nuli: ath ¥3c a-b 2 ab ja? (hte)? b+e-al a)|b+o ¥3 al; b)lat+b? a-b ~2ab |; o/h (ate)? ate-—B| eta V3 b| -2ab a-b a +h? 2 (atby atb—e 152.2. Aplicafii ale determinangilor in geometric Enunturi_ Exercitii si probleme pag, 62 manual Exersare EL. Se dau punctele AQ, — 4) si B(1, 3).Si se serie ecuatia dreptei AB si si se verifice daca punctul CS, ~11) este coliniar cu punctele 4, B E2. Care din urmatoarele triplete de puncte sunt formate din puncte coliniare: a) A(-1, ~ 9; BR, ~ 3); CA, D). b).MQ, ~3) NG, —D; PU, 5). ©) E(-4,-2); FQ, I; GE, 3). 4) 72, -1); UG 1); Vm, 2m=5). E3. Se dau punctele 42, ~ 3), B(m-+1, 2m), CCL, 3) 4) Sa se determine ecuatia dreptei AC. b) Pentru ce valor ale parametruluim, punctele A, B, C sun colniare, 6) Si'se determine triunghiul ABC eu aria 22.5 FA, Se dau punctele (3, ~2), BG,-4), C1, 1) Sa se serie ecuatile laturilor triunghiului ABC. ») Si se determine lungimile inaljimilortriunghiului ABC. ©) Si se determine ¢5c) 3). ES. Patrulaterul ABCD are varfurile A (L, 2), B(® 2), C(6, 4), DOS, 4) 4) Sse serie ecuatile laturilor patrulaterului b) Si se serie ecuaile diagonalelor patrulaterulu 6) Sa se compare distanjele punctelor si Cla diagonata [BD] 4) Si se calculeze aria suprafejei (ABCD). Sintexi SL. Se dau punctete 4 (, 0), B(-2, 4), C(-1, 4) 51 DGS). 4) Si se reprezinte punctele in plan si si se serie ecuatille dreptelor AB, BC, CA, CD. b) Sa se determine distanfele de la varfurle B si D la dreapta AC ©) Sa se compare ariile suprafejelor (ABD), (BCD) si (COD). 4) Dacd punetul M (m, m +2) este coliniar cu B si C, caleulati aria suprafejel (MAD), S82, Sa se determine x ER astfel incdt punctele 4 (1,1), BQ", 2"! —2), CQ" ~2, 2") si fie coliniare, $3. Se dau punctele A (sin* a, cos? a), B(sin? b, eos” b), C(sin” c, cos” c). a) Sa se verifice daca 1 coun) = shin a b)-sin(a+b)) ) Sa se arate ci pentru oricare a, b, c ER, punctele A, B, C sunt pe o dreapti. 16S4, Se dau punctele distinete A(2, m), B(m-+1, m), C(,2) 2) Sa se determine m ER asifelincat puncte st fie coliniare. b) Sse determine m ER astfel ca aria suprafefei (ABC) si fie | $5. Se consider’ punctele A(m, 2m—1), B(m-+1,~m+2).Pentru ce valori ale lui m are loc 2B cegalitatea. ous) zal K 2 'S6. Si se determine m, m ER astfel ca punctele A, B, C si fie coliniare in cazurile: a) A(m—l, 3), Bm, — m), CQm—3, 1 +m). b) A(m—n, 1+ m), BQm—n, 1), Cm, n+). ‘$7. Si se determine m ER astfel ca punctul 4 (, 1) si fie la distanja 3 fay de dreapta BC, unde 2-6m) Of Tmt alo, . cl, =m m=1 S8, Se considera punctele 4(3,2), B(2, 4). Si se determine punctele M situate pe dreapta x= y=3=Opentra cate Ao, = “omy 9. Exista puncte A(m, 1), B(, m), C(m, m) astelineat.°% 490) = pag. 64 manual Teste de evaluare ‘Testul 1 104 1, Seda expresia £ 11 3-enbeP 321 Valoatea expresiei este: a)-2; b)2;¢)20; d) -36. 2-13 2, Se di matricea A= 4 -5|.Sase calculeze det (4) uilizind: 4-2 6 a) regula lui Sarrus; b) regula triunghiuluis ©) dezvoltarea dupa linia « dous; 4) dezvoltarea dup coloana a dous; @) dezvoltarea dupa coloana intai dupa ce s-au objinut doua zerouri pe aceasta 1) o proprietate a determinantilor nuli 3. Se dau matriele (2, 7h 3 d+ Sox-l x e-(} } Suma solufiitor ecuatiei dot(A+B)=det(C?) este 4, Punctele A@m-+1, 3), BC, m) gi C(—4, 2) sunt coliniare daca m "‘Testul 2 1. Fie 5, respectiv 8, muljimile solujiilor ecuaiilor: prt I ]_2)8 2/38 LO s -3[3f2 7[>ajs -1F ytd -~y-3 yl wl toot 3 fePett o! 1 oay ye2 m1 y Si se determine 5,, 83, 5) USp, 8, X Sy 2, Se di matricea A 0. Atunei A ge axiysut) x oy 3. Se dau matricele 4 = ay ogi cb- n= x det(A) + adet(B)-+edet(C).Atunci pentru care d(C, AB) = 3esteCapitolul 3. Sisteme de ecuatii liniare 3.1, Matrice inversabile din. /,(C) Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 70 manual Exersare EI. Sa se determine care din urmitoarcle matice sunt inversabile ( ‘ 5 os As sf MG E2, Sse determine inversa matricei -1 0 DS) ole Sal ob oft ee bid 2 1 3 3-2 0 132) eft 1 of plo -1 4 glo 2 2 m2 01 244 0 0 1-2 3 124 E3, Sise determine m EC pentru care matricea este inversabili: off 2} ob AP ae mm m+l 43) fem oa afl 1 =1 0k @] om m-1 ik om 9, 2 7 5° 4) Sii se arate cd matricele 4, B, AB si BA sunt inversabile gi si se caleuleze inversele lor, b) Este adevarata egalitatea (AB)! = B™! + A~ ©) Si se verifice egalitijile (47)! = (47)? $i (B?) ES, Si se determine matricea 4 a caret inversi este: 19Sinteza. SL. Care din urmatoarele matrice sunt inversabile: ars el 2 or 3 af? >} of of ; 4 10 -2 tes 8 4 S82, Sa se determine inversa matricei: i?) (ied 1 sins cosz |) C8 of; “ih are fash of, sah a4 3s HL 2 2 $3, Sa se determine valorile parametrului real m pentru care matricea A este inversabila, oricare arfix ER. Lx 13% Lax ae was 212 ‘S4, Sa se determine m €Rastfel ineat A” = 47! daca: 2 Ot nam jazf3 mea tf wasp as of 3 m=4 = 0 1m 2m-1 -1 4) o4efom 14a) gn 23 $5. Fie 4, BE. 4,(C), n€{1,2, 3}, dowd matice inversabile asfel inci AB = BA. SA se arate c& ett, way bya B= Ba: QAR 1a -t 6, Se di matricea 4=]2 2 -2 33-3, 4) Si se determine produsul (I~ A) (15 +4). b) Si se arate e815 ~ A este matrice inversabild si si se caleuleze (I, ~ A) a) AB 203.2. Ecuafii matriceale Enunturi_ Exerciii si probleme pag. 74 manual Exersare EL. Sa se rezolve ecuatile matriceale: (\ 2) ( ' ax{) 2j=(? |) 3s} \3 1 2 3), _(-1 ‘ Ns al (1 off E2, Sa se rezolve ecuatia matriceali 32) yp f4 H(t 0), a fs Plo iP ( ‘} ( ) ( i 4) ( " of, ihe | |=2 : 2 Pha of to he 2h of? E3. Si se determine matricea necunoscuta din egalitiile: > 3 | veft® = 2h 1-1 -2] I-11 EA, Se dau matricele 1-1 & 4s ro aap oo ‘Si se determine matricea X care verified rela: a) AXB=C; by BxA='C. a3.3. Sisteme de ecuatii liniare cu cel mult trei necunoscute. Forma matriceala Enunturi_ Exercifii si probleme pag, 90 manual Exersare EL. Suse serie matricele asociate umitoarelor sisteme de ecuati x-2y=3 x-2yte ofeter ofton , —ofeettince se 5x6 Oe-2y-2=4 capone Riapcescetytt | eopea-ne xe Sooty OYE TU +E ie 504244) #3@-y) =See-y) ix —iy+2= 260-1) See—y) +402) = 260+ y—2) E2, Care din sistemele de numere (~. sistemelor de ecuatii =2)3(-2,—4):(-6,2); (1) sunt solutii_ale Px +y=-8 Ley fr: ots j[@-or—ay=-3421 4g [36-D41U-D=0 law bay =—2-41 d+p6+)+0-90+0= (at 3yx-3, 4x Qb+3)y=18" 3. Se di sistemul de ecuati { 4, bER. Sse determine a sib astfel inet solujia sistemului s8 fe nes EA, Si se serie sub forma matriceald si si se rezolve sistemele de ecuati Be —4 [2 —3y=1 Bert y) 229 Px +y—32=—6 pax —y) +52 = 34 y xtyts laxtyte e) {Me tynz)t2y=342; 42e45y—¥ 1 2x ty+ 'S9. Se considera sistemul de ecuafii jx + y+ rt 42, ) Sa se determine solufia (x(a), (a), 2(a)) a sistemului de ecuatii b) Sa se determine multimea A= {a ER| y(a) >I}. ASE Bucwres, 1998arty +z S10. Sistemul de ecuatii |(a+)x +(B+y +22 =7,a, 6 EReste compatidil determinat + 2pyte=4 \B#0 WaeLpe0 aPER: da=1p=t Universitatea Gala, 2004 ax ty +3: = SIL. Sie discute dupa m ER sisi se rezolve sistemul: }x—y-+2=—1 xt2y¢mz=m mx ty+z S12. Sistemul de ecuatii |x +my-+2: = 0 are numai solufia nula (0,0, 0) daca: 2=0 ajm#—Lm#2; b)m=0; c)m=2; d)meR, Politelried Bucuresti, 2008 $13. Pentru golirea unui bazin cu api se utilizeaza trei robinete, Timpul de funefionare a fiecdirui robinet gi cantitatea de api evacuatd exprimati in hectolitri sunt date in tabelul matriceal alaturat Tabelul 3.3 Robinetal I Robinetul I Robinetul III ‘Canttatea de apa (nr, de ore), (ar, de ore) (ar. de ore) evacuata (in hl) ore 3 ore ore 20; Bore! Dore Gore 210 hl ore 2 ore ore 145 hl Si se determine debital feed robinet $14, Dac tat ar avea cu 7 ani mai mult deca are atuni vst atu a ful mai me arf do visa Pose 1 avi ave ve nv S85 min virsta fiecdruia, dacd peste 18 ani cei doi copii vor avea impreund cét varstatatdlui lor. xtmy SIS. Se considera sistemul de ecuatit: }2x+ Qm—Ny +2 =n, m,nER xt2yt3e 4) Sa se rezolve sistemul pentru m = gi n= 5. by Sise discute dupa valorile lui m, 1 EIR sisi se rezolve sistem Universitatea Brazov, 2002 25pag. 96 manual Teste de evaluare ‘Testul 1 2 0 1 1. Sedimatricea A=] 5 3-x xfE. MER) x46 -2 8, 4) Sa se determine x € Rastfel ca matricea A si nu fie inversabila b) Si se calculeze A”! daca x =2. x+2y +z 2. Fie sistemul de ecuatii:|x— y+ mx + m2y-432 = 3m a) Sa se determine m ER pentru care sistemul are solujie unica by Sa se rezolve sistemul objinut dacd m= 3. Universitatea ConsirucitBucwres 2008 3. Pentru 3 ereioane, o guma si 7 caicte un elev plateste 45 lei. Dacit ar cumpata S ereioane, 3 ‘gue si douti caiete ar plati 28 lei, Stiind c& 4 creioane, 5 gume gi 5 caiete cost impreun’ 4? lei, Si se alle prejul fiecdrui obiect. 1, Sa se calculeze inversele matricelor: a? 1 2, Sedau matricele A = (a,) ys, tnde a Sa se rezolve ecuatia matrceala AX = B (tmx tytz 3, Se di sistemul de coups ]x+ (4 m)y+ ety + (+m), a) Si se caleuleze determinantul sistemului, ») Pentru ce valori ale lui m sistemul este compatibil determinat? ©) Sa se rezolve sistemul pentru m d) Sa se rezolve sistemul pentru m Universitatea Baia Mare, 2008 26pag. 97 manual Probleme recapitulative 13) 1 viet=(} le A(R). Si se determine a, b ER pentru care A° + ad? + bd: 2, Sa se determine matricea A -{' te. Mo(R) stiind ca A? + AT, = 4.4, gi apoi si se afle A nat Sing economic Cy, 1995 100 3. Se consider matticea A=|a 1 0]. %4(R) bel 4) Si se calculeze A? si 4° by Sa se determine @, # ER cu proprietatea ci A = cA? + BAT. Universitatea Bact, 1997 a0 4, Fie EOX)=X?—4N +41, Dacd 4=|1 0 1], sh se determine aER pentru care 101 304-1 Bay=|-3 3-3 3-11 Universitatea Cron, 2008 oi nt S.FicA=|0 0 1 |.Sisecateuleze (1, +4)", n=1 00 0 Universitatea Politics 194 o-l AFP Atte 1 |.S8 se cateuteze oot a 05) 7. Se considera matricea A=|0 © OJ. (R),cu proprietatea c8 ae= bd. d 0 | 0 0 0) a) Sa se demonstreze ci exist x, y ERastfel incét A? =x4+yE,undeE=]0 1 0 0 0 0, b) Si se arate e& pentru oricare n=l, existi a,, 6, €R, cu proprictatea cl A" =x,A+y,E. Faculatea de Socologie, 1997 271 8. Fied =| 1 /e.%(R), B= (1 2-1) E.,s(R).DackC = AB, si se caleulezeC™. = 9, Sd se rezolve sistemele de ecuatii A+B=1, C)) t ») ran Pave (! “to 10. S8 se determine matrices af, ‘Je MR) stiind ct UM be aft afl Nae(t 4) ata 4A la 4) 11. Si se determine A €. (C), sind ef Af gf gee “lo alo =o 2 sox t x 12 eit 12. Si se rezolve in R ecuatiile ajiox 1 bf-1 x 1 4-3 4| 1-28 it Vo443B (! 13, Si se rezolve ecuatile: 1x abl etl orth x42] a)/L a bx|=0, daca a b. byf2e+7 x44 x45/=0; 1b ax Qe+13 x +7 x48 rood Olatb xb xtal=0,dackasb, eo B 14, $a se determine a ER pentru ca matricea 4 si fie inversabil toro Ita 1 1 aas|l att tf byaaf it tea? 1 LoL att 11 tea’, 15, Si se rezolve ecuatile: ox et} Universitatea Bact, 1998 28xtm om Fie A (RA EEE i inversabila Wx ER. 7. rea=(! se @s(R), Sk se caleuleze inversa matticei A* 12) a (3 tre s=[! iie=a {} 2) a Si se calculeze B~'. 1 19, Sa se rezolve sistemele: aaperes bye byte =: a) {ety sb) yet y 3s pete tts x+y-22=0 J4c-+ y Se Det yt3e 20, Se considera sistemul }mx-+y—22=1 —, Dact jem= 1). +2y 4={0nm ERXR|sistemul ese compat nedetermina} si a= Sin) anc aa=18; b)e=26; a=32; Ma=13; oa x—my +2 =0 x 2p m-2 21. Se considera sistemul : m e+ my: {2mx +(m-+1): =2m? Daca A ={m ER|sistemul este incompatibil }, atunci -1.0,9; w4={02}; oA BF gaz ad A=(1, 0}; oda ASE Bucwres, 2008 29REZOLVARI Partea I. Elemente de calcul matriceal. Sisteme de ecuatii liniare Capitolul L. Matrice 1.1. Tabel de tip matriceal. Matrice, multimi de matrice Exersare EL. Recolvare: o 0 1h 2 4 4 3 2, Recolvare: 0000 cove 1000 nes .d) D> ae ole 0000 0001 oO 08S, E3. Rezolvare: a AE MD),BE MAAR), CE (CJ, DE MAC), © + Suma ayy + ass + as eprezinl uma matricei 4 sim diagonal principal + Suma elementelor diagonalet secundare a matrieei 4 este 12 ay + bag + en1 dig = 0+ (8) + CL) (1) = Le + a Biche dy 2-2: 5} (LiF CO) 2-2-3-48- Ca) =-12 > =12 sass Dar=-2 si Sdhi =2. Agadar 2 4 2 sian du # Sdn, E4, Recolvare: Se egaleazi Beans clemante cu zero si se obfine: +3a— —4=0.Seobtine a 1 ocog b=0. Se obine d= + c-W13=0, cu solutia e=W5 + 4-im=0, cusolutia m ES. Rezolvare, Se pme conan ca aii Toe egalitatn de mace 4— Se obfn sucesi gait x41 = 1,4-y?= 0; 3u= 1; 1-10, 2 = 0; 1—x'= 1. Rezolvand ecuatile se obfine: x= 0.E6.Rezolvave Se aplichegalitatea a dou matic. Se objin unmtoarele egal a)2e+ l=-y+ 6gix-y=4—2ey Avem sistem de ecuati { e224 Wy xty=3)de—yayt 2 dant Dy, Det yas. Se objine slujia x= 2, E7.Recolvave Se pune conditia ca matricele si fie de acelag tip. Rezulti 8.4 Se objine me (-2, 2}, Sintezat Si. Rezolvare: Auloc egalitaile a= 1,ay=2, 0373, a4=4 Dax S2.Recolvare: Au loc egalitiile dual = ba 83. Rezolvare: Se objin wmtoarele elemente: en eas gy CI ay enya S4. Rezolvare: a) (a) = 4+ (2+ y+ B= dv + Cx) + 2y. by Relatia din enumt se sorie sub forma: (17+ 6) + 2 =3 - (-6) Se obfine ecuatia de gradul doi: 7+ 2y-3=0 cu solutile yi =-3; »2 ©) Se obfine ecuaia de gradul doi: x7+x~-2=0 cu solutile x @ Se objine relatia 10 —2x+y? —ax-b — 4 care se sotie sub forma ye R 2 O- 1+ 6-3 Reailtéc&y—1=0 six-3=0. Agadar,x=3,y SS. Rezolvare: a) Din egalitatea matriceala om i se obfin egalitaile 1, logs(a—1 Din egalitatea 2° inlocuindEouafia log.(a— ° cu solufia a= 2, by Deoarece 0: =0 conduce la ecuafia a — se obfin ecuatile 3-90, le a+ 3bi-1=051 EC + Eeuutia 3° — 9" =0 este echivalenta cu 34(1 — 3°) = 0, adied 3*= 0 sau 1 - 3*= 0. Se objine solufia x =0. + Eeuatia e220 este echivalenti eu cusolutiaye (1,3) + Din egalitatea a+ 36/~1=0, a, be R se objine a~1=0 51 3=0, adic a=1 sib=0. + Din egalitatea 31.2 =0 se obtine 64-0, R,n > 2, ecuatia cu solufia n= 4. 86, Rezolvare: a) Aplicand egalitatea matricelor se obfine unmatorul sistem de ecuatii: }** Din eouatia a? —4=2—a se obfine a? + a—6=0 cu solutia ae {-3, 2) Din eouatia a+ 6=—1 se obfine 6 =a — Pentrua=-3, se obfine b=? si pentru a 2, se obfine b =~ Ecuafia 3x(1 — 2x) = 2x — 1 se serie sub forma echivalenté 6x? 0 $i se obtine by Se obfin snccesiv ecuatile: + Cy =2C8, me Nin > 2, echivalenté eu eu solutiane (3) + JEFF =4. 247-16, ousolutia xe (-3, 3} + AB 24 b =64, cusolutia be (-8,8} log,2"*, a> 0 cu solutia + log, Din egalitatea maticeali A = B = C se obfin urmitoatele egalititi care dau valorile necunoscutelor din problema: seus 2=3r-d -5 Se objine: x= m=2sip=4saum=4sip=16.1.2. Operatii cu matrice 1.2.3. Inmultirea unei matrice cu un scalar Exersare EL. Rezolvare, Se aplici regula de adunare a douil matrice si se obfine succesiv a2 (Des 34s eG 7 ‘) Be se Vn Baan (ae >(siar a6 B42 2. Rezolvare Se obfine succes: a (1-CO-E 4-0) (4 3 2-0-0 -s-2-1} (2 -8 Pato 42-1) (P41 42-1 b)}2 (-3) 3+0- 3 1 13-4 -tsa-6} [03 E3. Rezolvare: CH 23 2) (: 4 2) AvB= 7 wo 3-1 22h 44 wo( 2-3) 03) G s 2 0 3-9 1-20 1 H1+1 140 2),(-1 0 -4))_Y-1-1-1 24340 0-2 a}*\2 3 s/f" (iota -s4143 33EA, Rezolvare, Egalitatea 4 +B+ C este echivalenta cu unmitoarea egalitate de matrice: Qe+] dyts dey ey wey tee poe -We2y pexn243 Aplicdnd egalitatea a dow matrice se abfine cf: x = 1, ES. Rezolvare, Folosind operafile cu matrice egalitatea din enn} conduece la (s" apf eo4 egalitate dn care se objine x i 7 es 7 sal 2 Reali ci ( 7 so 6. Rezolvare. Egalitatea'd = se scrie sub forma echivalent so@ 3 )(s 6a Ww 6a 1-10 vb 10 on \ (3 x42 m Se objin ecuaple: @=6 — a, 3=WB,3e+ a -3,2),b=9,0=-A,ne R 10; n =n cu solutile ET. Rezolvare: vem: ( a(? 2) (1 2 “Le wi} li vi ‘Si se dea si alte scrieri pentru A ca sum, respectiv diferenfi de dows matric. ) a(t eul a 8, Recolvare Se inmuifeste flecare element al matricei cu numéral real 3 MMSeobiine| 5-1 Basson F 2 aon 4) Se foloseste faptal e& Wi-WEey 0 (: " a1 =1 din care se deduce €& Se obfine a ie 2 i+ F9, Rezolvare. Se obtine suecesiv: Pe 32) : Agadar, X wo -12 2-10 7 E10. Rezolvare: Se efectueazi inmulfirea cu un numir seal a unei mattice si operafia de adunare a dow rmattice si se objine egalitatea matriceal _{7 3 2 -21 -2 8 2x5 —4y-+(C15) 82+(-10) —6+5a 8420) 24150 Din egalitatea acestor dowd matrice rezulta urmitoarele ecualii de gradul inti Det 5=1,-4y—15= 13, 85—10=22, -6 + Sa=-21, 8 + 20 =-2, -2+ 15 xeLy 8 cusolufile Sintera SIL Rezolvare: Egalitatea matricealA din emt se scrie sub forma echivalenti astfel Goh Seles &) nee sera 6 fetuind adunarea matielor se objneepalitsta maticealé |. mes (PS Hee 6) din care se objin eouatile 242=4, 5+39°=6, logse=1, h=1s + Eouafia 2 + 2"= 4" se sorie sub forma 4 — 2" ~2= 0. Cu notajia 2" = m se obine ecualia de ‘grad doi m? — m ~2= 0, m > 0 cu soluia pozitiva m= 2. Se objina + Din 5 +3°=6, rezulti 3°=1 sty + Ecuatia logss = 1 are solupia = = 2, iar ecuagia MOD 15, ne N,m > 2. Se objine n= ‘Apadar, x=, 2n=6. 5 se serie sub forma echivalenta 3582. Rezolvare: Egalitatea matricealA din emmt se serie suceesiv (or EhG Sha ES BET Sale 2) a) Din egalitatea data rezulta 08 24 some o{2 3) 30) (0 2) (-4 o74-]1 2h] 0 bf o s 6} (4 -16} [a8 7 la 74=|-7 14 | Reaulticd 4 49-14 S4, Rezolvare: a) Inmaltim prima ecuafie cu—2 si acunim ecnatia obfimnta cu cealalté ecuatie. Se obfine: ra (5) (i ) inlocuind pe B in prima ecuatie din enum si efectuind operatile cu Rezulti ci matrice se objne: a HH 2} Asada, A= I, 1) immualtim prima eenatie eu -(1 —2) si adundm eevatia obfinuth eu a doua ecuatie din enn. Se objine egalitatea matricealt -v+n-oaran-a-o{ yl care se serie sub forma: Rezulti cid 36Pentru detenminarea matricei B se inlocuie, de exemplu, matricea 4 in prima ecuafie a cos soot eda setss2-{!") 5. Solute a) Se serie sub forma: Act sah(e asle salle seat (ests ete vattaec tae} mn Sk Ee Sraen =m Spe Se stie ca $1 ‘Vom calcula sum uritoare = SESE Folosind formulele serise mai inainte se obfine of Asada, A] oe evans BA ATT Ses nf tnt 2) 7 3 by Soriem mai inti od: 2° - 3° fat 3 Gh. 35i 23% = (3p Cuacesten mttcea se serie sub forma: ui 3 4s rotate: 5 Rezulti ca: $e nore rnereS@ qa1.2.4. inmultirea matricelor Exersare 200° - o 4 3 PB C4-F) 6-48 EL Recolvare of: AC (C252 445.02 6 Sls 6-24-3614 CD-€ of! ap ’ -( 14(-2)-2 an (2 aisle Pl aase2 sata Fle 12 gy (hoe FEED -13+4CH) ofr o } 10401 124061) 1340.4) (: e ~ f OFF 2CQHECY 2348) 200-0 -jo 23 1-3 10 @ Seinloouie cos0 = 1, sin =1,4g%=1 si avem de efectuat wmitoarea inmulfire de mative: 31 2V- 11) (3 CHH124+20 FCH4L-CDH2a S1HLTH2T 6 21 22 4 af}2cyer2+20 2CpHCpr2d 2uetav2afe|o 1s 12 3fo 1 1) (ecpt22430 Lent2-Cys34 1is2iss4} (3 0 6 «Se aplica propritatea de asociativitate ainmmulirit matiicelor: ra teat? tye Gaps speak ape aye ni (eine segeepans savepieren suscoasven}] 0 if (52 s)o tpeGensosca siseaanies 38( ns (? i} ‘pean 1 Ley FLED) (3 yaaql2}es 1 -y-|2.9 21 2Enb]-6 3 sey 31 en} [9 1 pacts 1 [bo raen-9=ene Me 3 8 1-(-3)+2143-(-D)= (Ne MR) 33) (3 6 -9 1213 fF 2-13, cous saree 9 oeayenis22 oasiarao 43-2 +0-2 2CD+0-0 21401 2: “12/4041 “1140-3 1240-0 ‘4B DEQ V3 L240 242-0 CD41 142, 2 -20s1442-2) 74 5 2 (: San Lepesisod rossas02 | 2 39E3. Rezolvare, Caleutim, m1 2 342-0 -1 421 -FC4) 42-0 -1-042°5) 31-4 O40 OL O-(-4)41-0 0-045 |_ 340-0 2140-1 2-(-4)+0-0 2040-5 4 0 J os “lo 22 5 6280 309 6 1122 Rezultl of (42) son 8 ws s 0 30 FENHO2 30401 3-¢3)401 3.2400 eg { 2 2 DED2 LO Leaded 12410 | 40 HCD +0-2 4040-1 AC3)+0-1 -4-240-0 os OCYHS-2 0045-1 0-C3)45-1 0-245-0 30-9 6 Jia 2 “\4 012 ws 5s 0 Se observa ca (4B) ='B 4 Avem de asemenea: AB +'B'A E4,Rezolvare, SODA) S24134E20 SOHC LOHLEDHSC) 2413430 1041-43, LOH D+) CY24134E2)-0 CDOHLED+E 7B 3) (174013437 14340-5431 -1-340.(-7)43-3 138 5 a f-]27 4919427 2434CD-SH21 2342 71 3} Lara C1940-7 BH SHOd 134LCD+03 (ay SHCMFR CD LECH +(-13+2-2))- PSHL140-CD) LIFE LOL frases STLHOT4 31 =12)40-343-(62) 4002416 164640 0-248) (14-10 6 0-3444 144940 0-3422 [41 23 19 4 124640 0-2-2) [4 18 4 03 S40-15 34043 240-12 2 1+0-10 6-442 4-2-8 1 ofl-s seoro 34440 24240) (5 7 0 A -0 3)(5 1 2) (a 0 3)(0 2 0) (-5+0-3 -14043 240-6 ap+ac=]2 1 2{}1 1 3 feo a3 -affioa-2 2-142 4-3-4/+ 11 offaa aj lr 1 ofl4 o 2} [ses0 1is0 24340 ‘040-12 24040 040-6) (-8 2 -4) (-12 -2 -6) (-20 0 -10 j-}-7 1 f+] 0 4-4 rjlas 57 0 afosi-s 4-340 o#1-4 0-140 24340 0-1-0 Agadar 4-(B + C)=AB + AC. 41 1\(0 2 0) (0-1-4 84340 0-1-2) (-5 9) (+ay-c=]3 0 5 ]}-1 3 -1|-J0+0-20 6+0+0 0+0-10|-|-20 6 -10 0 2 2}l-4 0 2} lo-248 o+6s0 0-44} 6 6 2 Pentru calculul expresiei 4 “C+ - C vom folosi calculul lui A + C ffcut la punetul b) sal Tui B-C ficut laa) 6) (7 133) (-5 3 Avem a-c+B-c=]-7 1 3/+{-13 s 7/-|-20 6 -0 aos atlr i afle 6 2 Agadar, (4+ B)-C=4-C+B-C. ES. Rezolvare, GG JG SHELISHS Uk (ca SIG a} 5 -B)_(2549 -15-6) (M21 3 2) |as-6 944 1B 2-1) (68+21 34-21) (89-55 aa af [sents atsas Pless a 148-8 -2-648 248-1 IHG BH9-16 —8—1242 4-16 +20 8412-20 ~8~16 +2: 4la A=1;-A=A AM aay SP aI, (+n) 0 eavtorl Rezulti o& (4+1,)°= 08)! E7.Rezolvare: Caleuldm eéteva puteri consecutive ale lui A see Nth etl Wh HG) seo MOH) Din forma de seriere a malticelor 4, 42, 4°, a se deduce o& sf +O) corms care 0 nd ddemonstrim prin induce matematici dup nN, > 1 ° Denon, snick (4, eno vn aint vronpmnemct a'(! °) i emonstino " (ea ont) Avem ci a fal, Wt iff ' 1 joss se tet demenstt kip iP lea a 1 Asada, + t}vac Nt ES. Rezolvae. Luvim matricea X de forma: x! 7 Jabave R a @ by-1 2) (s 10 + fnlocuind in relaia de laa) avemn: (F iG } (i "} relatie echivalenta eu (SS zy ") s43y aeedyf [4 2 Se obfn sistemele de cunt (eran fees 2a+4b=10* Jove ceusolutile @ Apadar, xf ‘ i respeetiv -Ly=1+ Inlocwind in relatia de la punetul b) 52 obfine ( it tHE o} matic ~b43y)_(5 7 rats wey} (4 0, Din aceasta egalitate de matrice se objinsistemele de ecuati Rasiv=s . [-D+3y aateas * lope care au soluile a= 1,x=2, respectiv sla ehivaent cu: [ 2h) f+). Aver P44 + 2h He formed dae We He He 3 Der avn-(" Leony-(? °\° V° 0, we aencls spaemr(s ole able 0} si AH HAH) th (CHC) Inlocuind in expresia matricei B se obfine: Rezulli ci f+, b) Calcul 4—‘4 (? ‘Ve 3} ( 3 Din punetul a) avem eff tA -'A)= (4-4) - 44-4) + 2 vau(? 2] 3 Rezulti ci fa—‘a)= BSintera Si. Rezolvare: a) Matricea X trebuie si fie de tipul (3, 2) pentru a avea loc egalitatea de matrice din enunt, * 1-1 1)(% “Lo 3 inosine (1 | ‘ft “(t 3) Lteindinmaic de mates sin tious cai mbes 03 32 din care se objine sistermul de ecuati: Din primele dou eeu se obfine a= tesice R Din ummétonrele douk eeu se objine x= 5,y=2+2912€ R 3s Agadar x [ 2. GzeR by in egalitatea aceasta se impune condiia ca Xe 4x(R), Aver -1 4 1)(a) (3 atdbre \ (3 0 1 34/5 |=] 8 | egalitate care se serie sub forma: | b+ 3 -| 22 se} los arr+se} | 9 |dentificénd clementele corespunzitoare ale acestor matrice se obfine sistermul de ecuati -atdb+e=-3 D+30=8 2a+2b+5e=9 fnmnafind prima ecuatic cu -2 si adunind-o la ecuatia a treia se obfine un sistem de dou ecuap cu necumoscutele bc fan eee cu ota: b=, = 3, {nlocuind b gi cin una din ecuafile eare contin ase objine a= Agadar, 2 3 ©) Inaceasta relatie matricealé matricea X este pitraticd de ordinul 3: 1 axm) (8 2 — Avem:]2 0 3 }]b y ab}o s 4 11 —2}le = pJla-as Efectuaind inumulfirea de matrice se obfine egalitatea matriceala: m=ntp) (8 2 -1 5 a-bee xy Datie 2et3e | In+3p 9 4 “1s atb-% xty-22 mtn-2p “4Pundnd conditia egalitijii celor dow matrice se structureazé trei sisteme de ecuafii cu eate tei necunoseute de forma Se objin solutile: 3 Agadar, x=] 4 1 82. Rezolvare: 1) Avem egalitatea: (0 Ne *F( } ‘atse b+Sy\_(1 0 cae este echivalenti ett +; Se obfin egalititile de elemente tatSx sor) ») fnlocuind 4, 1 si B se obfine egalitatea Jatse b+sy oily y (i NE He :} Procedind ca laa) se objine sistem de ecuafi: cu solupile =-x= ly: 34 Asadar, ( 1) ; a b\(1 8) (2 ©) Diilouiea mace X,A Bae obne canta (* *)(5 (7 1) cre ene ofl echivalenta ou: (7 S¢*?).(? x SeyP lt Rezulti ck: a= 2,x= 1, Sa+b=1,Se+y=1 scott x-(2 3) ao areal! 1 (e oe jes ms) st <8) ots Pte ot Pts oy Fleets ety Se obfine sistenl de ecuatit Jatse=2a+b [atb—Se=0 bisy= arb = cu solutia x= y=a=b = 0, Rezulti e8.X= Oy 45¢) Fealittea BKB =A este echivalenti ee (i ih it (0 } Efectuind inmmultirea de matrice se obfine suecesiv Bate 2B+y)(2 1_(1 5) (4at2e+2+y 2atet2+y) (1 5 enemarved | Fert Car Eevcerrvecmenentoea | ban Identificdnd clementele celor dowd mattice egale se obfine sistem de ecuagit dat 20+ 2+ 2atet2b+y=5 ° 2at ret b+ y Jaret be yet Scidem primele dow ecuafi intre ele gi ultimele dou ecuafiiintre ele. Se obfine ui now sistem de ecuafi { oto eu soli: “1 Intoouim pea 5x in prima gia tei ecunie a sistenuli inifal ise obfine un sistem cu dou sont cams Agadar x? 7 } 2 cu solutia b= 83. Rezolvare: #24. ()te Soe locuind in egalitatea din erung se obfine egalitatea matticeala (ar Se SG echivalenta eu: aD 3042 2ab+ )_(-1 1 (os NHL! 3) Din aceasta egalitate matriceala se objine sistemul de ecu f BP dat 2=-1 2ab—3h=1 Sistem de cous se ade Ia forma {: 203) Se ric la patrat a doua eouafie si se substituie 6* obginindh-se ecuafia: (@—3a+3)Qa-3)'=1, sau (@*—3a+3)[4(a? — 3a) +9] Se noteazii a” — 3a =y si se obfine ecuatia (+ 3)(4y+ 9) =1 cu solute y Revenind la notafia fieuta se obfine: @'—3a=-2, cu solufia ae {1,2}, respectiv a? —3a Pentru a= 1 se obfine = 1, iar pentru a=2 se obfine b=. ante a Jam af? 2) 46S4. Rezolvare: Fie a(t 1). Boa matical devine EE He) (FS HES SA 2) @ a) erect carb 3) Barsetb-y -ate-bry Efectuind scdderea de matrice $1 respectind egalitatea de matrice se objine sistemul de ecuapi eu necunoscutele a, bx, -a-6r+b+2y=1 echivalenta eu: 2x 2y J-a—2e+b—2y sa—sx—b+y=4 ja-x+b+ Aduniim ecualia a treia la toate celelalte ecuafi ale sistermului (1) si se objine: 2a- Ts +3; Da—x+3y=5 2an3e- y=] @)20—3e— y= qQ Q [da 2x42 da—xty=3 aetdyaa Scidem prima ecuatie din celelalte dowd ecuati i se obfine: {et : Se obfine x= 05iy=1 Inlocuind x sin una din ecuatfile sistem (2) se objine a= 1 Inlocuind a, x i yintr-o ecuafie a sistermulti (1) se objine 6=0, fa Asta, {4 :) $5. Rezolvare A ( - sen Fgalitatea din enung se serie sub forma urmdtoare: 1 -1\(a 6)_(a o\(i -1 3 2}le Fle Je Efectuind inmmultirea de matrce se obfine egalitatea matricealt (sci. assao(23) os) din care se objine sistemul de ecuati: asia’, Ave: “102 aaz}o 1 offo so 4a o 1 offo ao sfl2 Inloouind 514? n relafin dn enum} se objine -1300 14 5 0-4) (-10 2 o 1 oe}o 1 of s}o 1 0 woo -3) [40 s} (2 0 = sav ined o 19 o ry 0 0-3} [4r-2y 0 set y Identificdnd clementele omoloage ale avestor matrice egale se objine sistem de ecuati (? ° ‘| Sety 0 troy cu soluia: x=-2, 87. Rezolvare: Matricea 4 se poate serie sub forma: Pentru usurinta scrierii vom nota x=, Calculim cdteva pute ale matricei 4 si objinem: a(S sins coe aes) (ones 2oavon (en wn) © [=sin2x cose J | -sin 2vcos—cos2xsin.x —sin.xsin 2r+cos2vc0s_ Din forma de scriere a matricelor 4, 4,4? se poate generaliza ci Som, Snes Demonstrim aceasta relatie prin inductie matematicd dupa n € N*. Pentran=1seobfine 4 ={ a *).eeea ce este evident adevarat Pesngnan é=( S28 sat dentine ao Su wut) sinks cosks} singe +e cosGe+ Ie Avem of baat af 88° sinke) (cose sinx))_(coshy-cosx—sinky-sin coshvsin+snhcose -sinke coske) {-sin case || -sinkvoose—coskesine —sinkesin + coskecos 48(ee rater) (ones sink +De tre) ete) [cane ety) 4S ena sat a°6( SS" SEP) Ve te $8. Recolvare: 1 30) Avem: 1 10 ° o4 1 70 1 10 ° os 1 so 1 Lo ° 0 16 Analizind forma de scriere a matricelor 4, 4°, 4°, 4 se observa cf 4" se poate serie sub rr 0 forma: a"=]0 10 |, ne Nt oo 7 Demonstrim aceasti formula prin inductie matematica dupli n © N* Pentru 2 2 Mao Presupunem ci =| 0 oo o 0 om Avem el 2 2-1 0)(2 1 0) (2% Herta 0) (8 aea-asto 1 offorok}o 1 0 bho . oo 2Jlooz}to o 2}lo o a cee ce trebuia demonstrat * Asadar at] 10 fue Nt oo 2 $9. Rezolvare: y[in2e x \fle2y oy )_(0-200-29)4x6) 0-20r+x439) 9a l(b easy yeteanesn} -2x-2yt4yy—Gey | y—2ey tet Sey et yty) xt ety “6x 12xy 6y-1Bxy Gay 41430439490) | Hetty) 14%et y+) =Aurt yta), Weve R Agadar, A(), AQ) =A + y-+29), Va ve R. 49b) Vom respecta regula de inmulfire a dows matrice (x), A(y) dati de punetul a). A+ 1)? 1) =AG? + e+ 1-1) = AC + 2) Agadar "(x)= (e+? -D, We A(x) = 4'(a): Ale) = AGE + 28) AG XO + Det x x(x +2) Asadar A'(x) = A(x + 1)°-), Wee R «) Folosind punetul b) se poate generaliza ck: (0 +304 434) = A(e HD) Acti) -1), Wane NY Vve R. ‘Vom demonstra aceasti formula prin induetie matematick dupé ne N* Pentru n formula devine: a'( {(x+1—1) € A(x)= Als) Presupunem cd "(x)= 4((x+1)'=1) si demonstrim ca 4x) = 4(@e + 1)— 1) Dar "(x)= 4'(2)- Als) = ACe+1f —1)-AG)24((6 +P —L4 + xe = A(x + D'+x)-1) = Ae +1) -1), cea ce trebuia demonstrat. Agadar A"(x) = A(x+ 1)" 1), Wn Nt, xe R. Reaulti cf penta n=2006 gi x= 1 se obfine sonar yeaanef 2c) oy 1432-1 $10, Rezolvare 10 0)(0 12) (11 2 a n+B-|0 1 offo 0 flo 1 ales oo 1} {ooo} loo1 Agadar [p+ B =A Pentru calcul li” folosim cé 4, + B 5 aplicém fonmula binomul lui Newton: AN = (E+ BY =CU, +COB +C3B + CUB +. + CIB" Dar oon B-B=|0 0 0|siB'=0,, deci B'=0s,n 23 000 Reailtac& a" = 1,40 B+ 20D. a) Pentru calcutul sumei Sse foloseste formula I dnd hui n valori de la 1 la 20 si insumind, Se objine: $= + B+ 201+ UH2+S +. +20)B +R O143- 24. 19-20) 1 =ony-2i0n 2 50SIL. Rezolvare, vont JE DEE CHEE) Besa Fan » seBew-|*" . al Lewy hh Caletim spc Sosare teen labo oo 20-25 3120 230 2890 20 Apadar, TESTE DE EVALUARE TESTUL1 1. Recolvare, Relajia Se objine m= 1, x sste echivalenta cu 2x7 + 3x-5=0. $. Asadar, réspunsul este d) 2. Rezolvare vem (* 2),(3° 39.4 5)gj[et3e% 2exsv (4 ae) Lay as 4)Plecay eran |S 4 ‘Din prima ecuatie se obtine x= 4-3y*, Substtuind in a doua ecuafie se objine ecuafia 2 + Pentry=1 se objine x= 1, valori cae satistae si ecuatia a teia a sistema (1) -valori care mu satisfac ecuafia atria asistemuli (1). J cu solute »y =1, 9, 3. Rezolvare: He slSe demonstreazi prin inductie ci a*=| 010 |. we Nt 0 se determin A?" si oe (ep 2 ow (= 640 3] 0 a=ava-]0 1 afsfo 1 o 2 0 era |e ra 40 638 610 Rezuli ch r(B) = 640 + 2 + 640 = 1282 gi bay + Baa + bys = 1282. bb) Demonstrim prin induetie matematie’ faptul e@4"=] 01 Pentru = 1, egalitatea este evidenta es iat il oto Presupunem cd 4°=] 0 10 | sidemonstrimeca a=] 1 Hoe oH Dar Testul 2 1. Recolvare: oinnds=orotin anes (Sy}e(t Denenene 8) Fie A, Be LM. Reault o exstix,y€ Z ate not A= 4) si B= AQ). Inacest az, Ld HO IS) Cay (9) = Cy Cay = Cy stezulth ch -Be A-B=AGs)-AQ) Deoaeoe CT = EDN CII"* ¢) Fie A = A(x), xe Z. ramen2s ans t}A-{! *) a-(! Pamantgeseam ri) ¥en 2+Potras=2k+ 1 a-(( {+o A°(x) = A(x). in general, se obfine cd A"(x) 2. Rezolvare: Se obtin ecuatiile Dodiea, 6990, cats, ee «ga 2-+4°=20 5 ses oma 4-12" 20=0,Noind ? => 052 ce eatin im? +m—20=0 cusolutiile m, de unde se obfine + Notind 3”=a se obfine ecuafia de gradul doi a? + a—90 = 0 ou solutiile a, = 9, a= -10 din Chesca 2 + Ecuatia C=45 este echivalenti cu 45 sau ined =? — 2-90 = 0 eu solutia natural’ Stars Retr hinaint ae ac ebinecoane (1° ME PYLE DV anane care se serie sub forme echivalente astfel (2 CIEE RRS EES) datas stb=3 peat y+ be2y=7 Se obfine: a=4—y;b amie a( 2 }yer Reaulti ci ~2yx=2p-dye Z amas CHEM He THe theta 2 pens (uo ae ane tent) Agadar (4B ~ B4* are cel pufin doui element nule, 33Capitotul IL. Determinanti 2.1. Determinantul unei matrice pitratice de ordin cel mult trei Exersare EL. Recalvare a a 2): 108-5) = 20; » 3-6) =64-18= 46 fe ar BFE -H-5)= hs -79 Peg [FRS-8-5-C7,2) =12436= 48; a 24)2-)-FCD= 4-7 100 0,5 d) 100-Ig0.1+8-0,5=2-(-1)+4=2 pee seal Ig100-Ig0,1+8-0,5=2-C)+4=2; 3 oP S-suarosi=6-24-1-120=24; lor 4 p|* Al atci-ctal=124-5.6-18; 2 » E3.Recolare b 1 a) det(4)+det(B) f i aa(a+8)=|° “=48+78=126 38 Rezulti ci det(4) + det(B) < det(4+ B), pentru matricele date s4-54-+624=570 1) det(aB) f 4 det(4) - det(B)= 15 - 38= 570 Agadar, det(4B) = det(4) - det(); ° aatvit1y1=4e ( : | 4-1) 4 saat) =a i robb ad Rezulti cd detfy3(4—1)] 10x b) Se obine: Sx -6x+2=10 ox=-8 ©) Se objine: 6x*— x7 — v= 9 Sx? —x- 0 eo x=2. cu solufile 4 ) Ecuatia este: 3x —x¢— dy x— dv + 1 =¥-5 Sx" + x6 =0 cu solufile 6 m=hLxy 0 cu soli =1£202;, aos? 20 6) Ave: x°—xi-2 1) Se obfine succesiv on. ‘Notind 6*=y se obfine ecuatia y*— y—3 16" x30 2 36"-6*-30=0. cou solufile Se obfine soluia x= 1 ES, Rezolvare Regula Iti Samus (DHCD 24(-2)-(ED-54C2)-2-4-2)-CDL-CD-CY53= 58Regula minorilor 3-12 14s 8. +(D°)2 +28, 4 pcp! 1 ytcoeoL, 3A+ 5) +(1410) + 2-148) = 26 Se procedeazai analog pentru ceilalfi determinanti si se objin rezultatele by 18; e) “10, d)~4; 2) 3.1) 0, g) 0.) 0 E7.Recolvare. 8) Se observa c& elementele liniilor un” si trei” sunt proporfionale, Rezulta cd determinantul este nn. b) Se da factor comun 10 de pe coloana I si se obfine: 1-1 1o]5 1 1|=100+30-10-30 45-2 ho 2 1 6) Se observa cf determinantul are prima sa treia coloand proportionale, factorul de proport- cnalitate find k=—5 Rezull cA determinantul este mul 6 Se formeazi don’ zerouni sclizind prima linie din celelalte. Aven: loam ba nm oe am if Oma —m) n= mNCe— 0); Jo c-a_p-n ©) Se adun coloana a doua si a treia la prima coloand, se di factor comun de pe aveasti coloana si se obfine: ayy Po ray x sfetes2nf x 3 raved fy Se mac aoa pe prin sla ein rina ni nce in Poyoy Sectine (e2nfo xy 0 fecesanfiS” .° Jacorane-ors boo x ‘1 Se aduna toate coloanele la prima coloand si se da factor conn pe coloana intai. Se obtine: jorbo be re jatb+e ¢ a@=(atbte) c jatb+c a bl ll a 4 Se msc eo pe olan in sez ine linn esa in, Sie Jl ob e (atb+eJ0 c-b a-c=(atb +e) Jo a-b b=c| = (a+b+0[-{c—B) = (a-bXa—0)]= (a+b +0)(ab +be +ca- a? 6 56ES. Rezolvare, a) 6, = C04, =| d= CIA, 12 ¥) d=-9-8,, +68,, +58), =-9(-40) + 6(-112) +5-64=8 2-8, +55 +15, 3)+ 5-644 84-8. ¢) inmunltim linia @ doua eu 2 si o adundm la prima line, apoi o inmulfim eu -3 gi oad Ia a teialinie. Se obtine: jo -21 16 |b 6 Y= 0-6), 44-38%, 40-3 = 4-85, 4, lo -13 10 = 4210+ 208) = ~4--2)=8 Sintezat S1. Rezolvare: Caleuldim cai tei determinant si obtinem: (25-32) -66 +2-20+ 4)-10=31 82. Rezolvare: Caleulim determinantii oo obfinem: 3414 318+ 2041043) =14 9 16=14; fas 3783. Rezolvare: 1) Eeuatia se serie sub forma echivalenti 40+ 8x Sx — 15 = 14 © dx? + 3x1 =0, cu solufile x) =-1, by Beuafia este echivalenti cu 2x? + 2x 3x7 + 6x =? —(9— 7) <> x*— Be —9 = 0 cu solufiile x1 =—1, ¥2 =9. ©) Se obfine ecuafia 2e de 20+ Se cu solufile 5, @ Se objine succesiv. 3236-2 33a NO -64 =) H=9x=2 S4, Recolvare: a) Caleuland determinangi se obtine: 2x4 14 1-4-2 -x=315 + 628-126 -15 +28 x°-¥-90=0 cu soluiile 4 = 10, x:=-9; by Calculnd determinangit se obfine: att 2-x-Gr-x' +2)= 0.0 4 =0 x= ) Ecuatia este echivalenta cu: -2@x— 1) -2Gx+2)+ 24+ 4+ 62x 1)—AGe+2)= cusolutile x, 9; 4) Pentru calcule mai restrinse aplicdim de cateva ori proprietiti ale detemninantilor pentru determinantul de ordin 3, De exempl: ‘Scidem coloana intai din celelalte si se obfine ecuatia: x 12 +3 12 |=s(4)—4x -¥ 228 10e+9=0, ‘Scidem linia inti din a dona gi o adunim Ia a treia si se obtine x12 30 0 [=x45ex3e43=x45, | cu solutia x= 1 85. Recolvare: Caleubind determinangi se obfine ecuagia 8-6 + 5x=0 coat? 6x +5)=0, Rezulti ci 26. 86, Rezolvare: a | 1) Se scade succesiv linia intai din a dona gia treia, objindndu-se: d=[h"—a? b-a oj c-a | 58Se dh factor conn (5 ~ a) i (¢—a) de pe lina doua, respect linia a trea gi se objine: d=6-ae-apra 1 f=6-axe-a)* | leva 1 of (b—ay(e-ayb—c); 1]=0 (dowd coloane sunt identice, deci d= 0), 6) Se scade linia intai din c2lelalte apoi se di factor comm pe linia a doua sia tela, Se objine succesiv a @+l atl la a41 atl d=lb-a Ba b-a=(b-aXe-a)|l b+a 1 ena| lcta 1 ‘Se scade eoloana i i din a trea si se obfin dou zerouri pe coloana a tela: la a’+1 d=(b-aye-a}l_b+a 1 c+a b-ae-a} , et -0-a4e-ore-; ) Se adund la prima linie celelalte Ling obtinsindn-se: o 0 0 d=|b-c n-p y- (0 linie are toate elementele mile); le-a pom = «) Se seade coloana inti din eelelalte coloan, apoi se di factor conn pe cotoana a dova si a trea si se objine ys anys 35] ‘Se scade coloana a doua din a treia si se di factor comm pe coloana a treia objinandu-se: x 1 0 x 1 dl de-a|e be - =0 =0-9E-9E-))| =6-n0- yy tas +32); 1) Se scade coloana intai din coloana a doua gi se adund Ia a treia si apoi se formeaz dow zerouri pe coloana a doua 59lar1 2 atta 1 0 b+azi}= cna te~d| 1 0 e+atl| | 26-ayle-ayo~b). 87. Rezolvare: latb+e atb+e atb+el b-c-a 2 % 2 e-a-b de ‘Se da factor pe linia inti apoi se fac zerouri pe aceasta, Avem succesiv ‘Se aduni linia @ doua sia teia Ia prima obtininda-se a 1 tot 1 0 0 d=(atb+0)b-c-a 2 Wl=(atb+0fb-c-a athe atb+d 2% ena-b 2¢ 2% -a-b-e 0 Se di factor pe coloana a doua sia treia si se obfine 10 (atb+e)b-c-a 1 1)=(a+b+0)" 2-1 o| Agadar egalitaten este verificata by Se scade coloana inti din celelalte si se da factor comun pe aceste coloane obfinandu-se ty d=frsy vay! xty 1 1 ctx cty » ps4 e-)| ¥ ety? Feats? +9 Se formeazi un zerou pe linia Aven fi, seznd coloana a doua din a trea. xy 1 0 viet see pox |e kita? Saxcte 0-H x+y 1 ° Norn ty ke Wety? teats rtd » vo-)= 2eva(— SO 88, Rezolvare: ( :) Fie A=| |G A(R). Avern: xy (CHES 23) 60vy) lactex ayty? det(4) = ay— br. tu(A) A+ det(A) - f se obfine matricea 0, ceva ce trebuic arta, vesacoro (2 °} (a2 ore c) Aver: K = OAy + dy + O45, =1- (1d, +H |! +3-4 +4 of | 0 0 Oh gl ) Caleulim mai inti 4? ia? objindnd: 1-2 1yl 21) (a1 AA=}1 -1 3/1 -1 3]-}0 2 10 o 1 afo 1 afl 39 00 2 #=#-A=|2 8 46 414 86 Rezulli ci: 00 4 4)(2 4 2 BB ts-And-L=|2 8 -8 ~40f+}2 2 -6f+ 414 -12 6) lo 2 -8 20 0) (000 +]0 2 0 |=/0 0 0 |, ceeace trebuia gasit 0 0 2Jlooo 61S10, Rezolvare: 2 1 -a| a) det(4y=]1 -1 3 21 yi ag-|1 a1 3/1 2 1 of2 lementele mile; by Evident, 0 = 0-18; ©) sah dy thn thbss -y Rezultatul corespunde proprietiii Pro. S11. Rezolvare; 1) Se aduné coloana a treia la prima, se da factor cormun pe eoloana inti si pe coloana a doua si se obfin dow coloane identice, Ave lard+e VB dl hi dslatb+e VB al=(a+b+e)-V31 1 a=0. lard+e WB al hi 4 b) Se adund cotoana a treia la prima si se objin dowd coloane proportionale, factorul de proportionalitate find (a5); tai din a doua si se vor obfine coloane proporfionale. Avem: b+c-al la? (a+b+cb+c-a) (b6+c-a) * (atb+eate-b) ate-b}=0 le? (a+b+c\atb-c) atb-c la +e) d=|P (atef-8 ate~2.2. Aplicatii ale determinantilor in geometrie Exersare EL. Rezolvare, Ecuafia dreptei AB are forma 1]=0, echivalenta eu 7+ 3y-2=0 2-4] Punctele 4(2, ~4), BCA, 3), CCS, -11) sunt coliniare daca |-1 3 1|=0 5-1] Caleulind determinantul se obfine ed este mul, deci punetele sunt coliniare E2. Rezolvare, 1 -9 y a Avem: }2. 3 1]=3+2-36+12418+1=0 41] Rezulti cA, B, C sunt coliniare =-245-34143-10=-670 Rezulté cd punctele M,N, P sunt necoliniare; 4 2 | o|2 1 W=-44+6-12-6+4412 63] Agadar E, F, G sunt punete coliniare; 2 4 | DIS 1 =2+6m-15—m—m-+3—4m+10=0 Im 2m- | Rezulté ci punetele 7, U, V’sunt coliniare, ovicare ar fi m € R. E3. Rezolvare, a) Ecuafia dreptei AC are forma: ky | b -3 1|]=0esr+y-13=0; 1s] b) Punem condifia de coliniaritate a trei puncte: 2 3] Jm+1 2m 1)=0¢>10m 1 os] 6B©) Folosind formula ariei unei suprafele triunghiulare cu ajulorul determinantului se objine epalitatea 2 3] $-Jal=22,5, unde A=}+1 2m 1s] Asadar, 410m Rezulti ca 10m ~5=45 gi m= 5 sau 10m —5=—45 sim =—4 In conchuzie, existé doua triughiuri 4BC in conditile probleme 22,5 sau ined, tom EA, Rezolvare a) aB;}3 2 so ac}3 2 Hh = xy Be:|s 4 Li 3 + dd, BC) eset, aca, =2); BCix+6y+19=0; ie + aa, Boy aL SYED 4 + atc, pay alld Rezulti c8 arc) = ES. Rezolvare, lk» | a) 4B: 2 200 y=2 ls 2] yy BCs 2 J=0ex+y-10=0 ls a | 648 t 4] ley | AD:|l 2 ]=0e9x-y+1=0; B 4 | Ik» b AC:1 2 069 2e-Sy48=0 lo a k » | BD:|8 2 boa ©) d(4, BD) dC, BD) Reali oi $55 > hy adic dd, BD)>aC, BD); 9D Asse = Asse) Aco, 1 2] Aas) =$-|0,|vunde 4=f8 2 If=14 lb 4 12] Aascoy =], unde, 4 =6 4] Se obtine Ayacny = 10. Sintexd Si. Rezolvare a) Reprezent&im punetele intr-un reper cartezian ocai 4 f-oe2x+y-2=0; 10 ped] ¥ dB, a ) dB, ac) =P ° 4 s Renu c8 Aon =4 1 0 tfesir, React dg HE 5] fn concluzie, Agscry unde a= Reali cl Ayu, 6682. Recolvare: in concitia de coliniaitate a tei puncte se obtine: 1 7 lyst relafie echivalentd eu 3 - (2x)*- 10+ 2'+ 8=0 cu solugile: 2 Real exe {tg $3. Rezolvare: Aon) =3 [| «unde o oo | Azhin’a costa I|=sin* a-cos*b—sin*b-cos* a hin’ cos? = (Sinacosb—sinb cosa)-(sinacosb +sinbcos.a) 1 Reaulth ok A.ygy =4-fin(a—B) sin(a+b)] 2 b) Revinde la a studia c& punctele sunt coliniare, onicare ar fia, be € R. Aver fxn? costa 1| fin?a—1 costa I [costa costa | Jsin’b cos*b 1)=hin'b-1 cos*b 1=|-cos*b cos'b I}=0 lsin?e cos*e 1 fsin*e-1 cose I} |-coste cos*e 1) (oui coloane sunt proportional). Agadar, pmtele A,B, C’sunt coliniare, Va, b, c€ 84. Rezolvare a) Punem conaijia ea punctele A,B, Csi fie colniae: 2m | ntl m =0c2m?—an+2=0 12] cu solu m= 1, m=2; 2 ml b) Ane) =1e> A fa)=1, unde A=fn41 am f=? +3m—2 12] Ret oan pb ‘Semnul expresici n?”—3m-+2 este dat in wnitorul tabel de semn: amsa]=2 m 12 See EST ESE 2, 1] U[2,-+2) eouatia I devine: m?— 3m = 0, cu soluile m = 0, =3 07 Pentru m €Pentru m€ (1, 2) ecuatia 1 devine: -mn* + 3m—2=2 <> m?—3m + 4=0 care nuare solutii reale. Agadar, me (0,3} SS. Recolvare: m m-1 | Caleulm Ayo =4-[A] A=|m+1 +2 = . o o | Condifia din enuf se serie sub forma: Lan smetf=2 ‘Tabelul de semn al expresiei 3m>—m—1 este yp Se BS oY Sofood [PFEs Ono ET Pentru me eB] yy +=) ecunfia 2 devine: 3m? — m— 24 = 0 cu solufiile Para me (L=¥E8, 88) cain) dose Bn? + m+ 1 = 23. 3mm +2 care mu are solufi reale, 8 Asadar, me |, 3} 86. Recolvere m-1 3 a) Avemrelatia | 2m =m 1]=0 6 m?-4=0 > me 2, m3 1+m m—m +m b) Aver conditia f2m—n 1] =0.¢9 2nn-m? =0 9 m(2n—mi)=0 € m=0 saw m nel dl m=2nne RK 87. Recohvore kh » clo 2260 0, metes(nsiie+(—my-+6n-2=0,me1 ) Im=1 | dA, BO) font Ridicand la patat se obfine ecuntia mt$8, Rezolvare: Fie M(a, 6) situat pe dreapta de ecuatie x ~y -3=0. Rezulté cd a ~B-3=0. Egalitatea cox = Aconno se serie sub forma: 4.4) 5a unde oo | 2 24 =2p—4a le B Rezulti ei [38-2 inlocuind «=f +3, eeuajia eu modali devine: |2—6|=p-+12] — @) ‘Tabelul de semn al expresiile din moduli este: B [= 6 6 re B=6 [= TOeee eee 2B+id [--——0F att aat tee + Pent -& (-ce,-6] ecuatia(*) devine + 6=-28 —12, cu solutiaB = 18 € (=, -6] + Peni. & (6,6) eeuatia (*) devine “B+6=28+12, cusolutia p=-2€ (6,6) + Pentru B € [6, +) se obtine ecuatia: f-6=28-+12, eu solutia B =—18¢ [6,+ ©) Agadar exis dow puncte cu proprietatea din ennnt: Mi(—15,—18), Ma(+1, -2) 89. Rezolvare: bw 1 =|1 m ha =F lal, de In m Condifia din problema se scrie sub forma: Lp nt +2m=I]=2 <9 Im =4 9 (m=1)? =4, eouafie care are solpile m =—, 69TESTE DE EVALUARE TESTUL1 1. Recolvare, Caleulim determinangi si objinen: E =$(2+10)-50+4-6410)+36= 2. Rezulté cA raspunsul corect este b) 2. Rezolvare: 2-13 14-5 4-1 3] =4846+20-48-20-6 2-13 -1 4-5 5-83, = DCI dy 4d 5d = b 3 b - I+ 2-12) 45-444) = {i desl 4 (646) 4402-12) 45-444) =0 Lt peek foeor ) det) E18 y+ 4-8), —2-8y = DED = 6+ 20+ 412-12) +2(-10 +3) = «) inmmulim succesi linia a dows eu 2 si 4 si o aduniim Ia prima, respect atria lini o7 7 sal? 7 4 -S]=CD-D™ | ha 14 jo 14-14] 4 6l' |4 6 det() 1) Coloana a treia este 0 eombinafe liar a celorlalte dows coloane: = 2+) ly, S=-1 + ACD), 6= 4+ CA). Rezulti ci det (A) =0. 3. Rezolvare: detaray=[73 oI etd ox 1Yx 1)_(#42 x43 2 3} lar+6 249 P42 ot br+6 Beuatia det(d + B) = ax? Ax t+ 4=9x7 — 12x + 4 > 10x? - 8x = 0 cu solufiile x = é. 3 dtd dec?) Rezulté ci suma solufiilor ecuafiei este 04. Rezolvare: m+ 3] TESTUL2 1. Rezolvare: Rezolvm ecuaia a). Avem succesiv: Hx) 51-3) -2(55-44) = ate 53 Ecuafia b) se serie sub forme echivalente astfel: H9=1Q+ 4) =¥=1 30+ +5) —G*-DO+ D+ G+ +34 A= Ay" + Wt Ler 25)" 19y+ 18=Ocusmlimea soluile sf, Asada, 5, = 2Recolvare: . : Solutia ¢ a ecuatiei x"+x+ 1 =0 are proprietatea ci e*+e+1=0sie*+e7+e=0, de unde se objine e? 3. Rezolvare: Avem: dete) = cay + ab + ye) = n4. Eouafia dreptei AB este 2m. 4X aoe m= 34+ m4 2B yaa YB5+ BO ny, me Les |2m-+17]= 25+ G5— any", me Z Dupa ridicare a patrat se objine ecuatia de gradul doi: 6m — 178m + 616 = 0 cu solutia reaglt m= 4.Capitolul IIL. Sisteme de ecuatii liniare 3.1. Matrice inversabile din -/,(©) Exersare EL. Recolvare, (© matrice pitratic’ este inversabilé daca si mumai dae’ deteminantul ei este nenul 2 25 a) 26 #0; matricea este inversabilé; 44 43 p 2 bw], )=-14415=140; matrices este inversabilé; B -7 3-7 of 5 of wséetce6.ma| Jossmonts 94 VI o-1 Let=220;matticea | yp |esteimversbils. 1(3 1 Z{-8 2 Rezulté ci 4'=—4] 1d ©) deta) | a ‘ Reali ct 4'=-4'=(1 ° ol1st 10 b 1 3 20 0 S58 7 - 10 = tana 4 1-10 wo -8)si a= b-4 3 304 0 2 B -2 0 2) det(4) =) 2)=-18-4412=— h -2 - 12 13 uy rol 30 13 bat=d 21 1-6 3, Rezolvare Pentru fiecare matrice se pune conditia ea determinantul si fie nem bm of yl le > L20 nf m-3 7 Lr marl Dac m?—m—20=0 A=81sim2e (4,5). Recut ci matricea este inversabila dacdi me C \ {4, 5) P—3n al ee 12-3 #00 m#—demEC\RH4; 100 +059 ms #101 mE C\{—10i, 101); mi —m—2040 ima} “t 0, Yn C. Rezulté cdi me ® "4m msl 2 elt 1 aan? +2m-140 oom a Dac 30° +2m—1=0=9 me: In? 4 J ]2 -1 o=-on?-640 Int 11 Dac ~6m*-6=0 me {-i,1) Rezulti cA matrices este inversabilé pentrum eC \ {4,4} bem 1 | ®} mom —3m=m(n-3) #0 1 om Reaulti cd me C\{0, 3) msl) 5 mW] 4 9 MT Lan? 4354-357 #0 Fy} = Lian? +354n—35 2417 Dac 3m? + 354m —357 = ), impartind ou 3 rezulta ecuatia m” + 118m — 119 =0 pentru care A= 118° 476 = 14400. Se obfine m = 1, m=-I89. “Aged, matricea este inversabilé pentrume © \ (1,19) EA. Rezolvare, a) det(4)=—2 #0; det(B)=-1 0. del(AB) = det(Ba) = det(a)- det(B)=2 + 0, Rezulti ci matticele 4, B, AB, BA sunt inversabile 4) ef) 2) 6 ate w}a-(2 aia >) a \(Q a}(2 e492 18») Se verificd prin calcul, folosind rezultatele de la punctl a) (2 IG to}. 52) Agedar, (2)! (9 7 5Y7 5)_(64 48) gs 53Gb He sje sya( 2) py of 9-88 (a) She @) ES. Rezolvare, Se foloseste formula (4 a) Determindim inversa matricei 4° 6b) det(a ay op deta: ay Sintexa SI. Rezolv of. . Reza ci 4 2 oa [oe ste. son( 2)asenei 0 Rezulti cf matricea ( so) Ig] 2 +0 Rea cimntice( 7 es invert ca matricea lt ) seine n26 3) det(a) =r — Reaulti ch t= a, aaa oafa 3 sf in? +344), me Ny 2 Din det(4) = 0, rezlté cf m = 4. Agadar, 4 este inversabilé dacd si numai dacd m € N*\ (1.4) si 4 $3. Rezolvare: Pentru fiecare matrice 4 punem conditia ca det(4) # 0, Ware R. a) dete = (m — 1)x? - 2x + 2m —3, Punem condifia ca (m — Ix? -2x-+2m—3 #0, Wre R. Rezulti cA discriminantal A al ecuatii (m — 1 + 2m~3=O este mumnér negativ Agadar 4 —4(m — 1)Qm—3) <0 < 2m?—Sm+2>0 &me(—2, JUG, +2) b) det #0, Vie R @ (1-m)x?—x—3m+2 #0, Vee Reo @ A<0e91—4(1 —my(2—3m) <0. ‘Se objine inzcuatia de gradul doi 12m 20m + 7 > 0 cu mulfimea solutillor (due) o) det #0, Vee Ro (m+ 2x +7— dm 40, Wee Re m+2=05i7—Am #0. Rezulti ci m=—2 S4. Recolvare: Conditia” este echivalentd cu faptal e8 det(4)= 1 82) det(4)= 1 <2 2m=13=1 2om ¥) deqay=14 an? -1749=1¢me[L.8}; ©) det(4)=1010m-1=10 m=3, @) det() = 1 co2+4"43-2"43=1 co 2-4M 43-24 ‘Notitn 2" si se obfine eouafia de gradul al doilea: —2y? + 3y +2 =0 eu solusile n=2 nay ‘Revertind la notatie se obfine m = 1 SS. Recolvare: a) Pornim de Ia ipoteza AB = BA, Immutim egalitatea matrceala eu B, pe partea dreapth si fine Innit aceasta egaitate in parteastingd ou B" si obtinem: AB", ceea ce trebuia demonstrat. ') immultim egalitatea AB = BA, partea stingd, eu.4” si objinem: - ANB =A"BA BHA {nnmaljim aceasta ultima egalitate in partea dreapta cu si se objine Ba trebuia aratat 86, Rezolvare: 2) GAN +A)=B+LA-AL-# = -# (-4 +A). Observatie. Se poate deduce prin calcul e& /; ~ 4 este inversabild si apot i se determin inversa dupa regula cunoseut 93.2. Ecuatii matriceale Exersare Ex. Recolvare 2) Bouatia este de font X4= 2 unde {> 3} of; ) Deoarece de(a)= 1, ruth ch est inversabilé si ecuajia matrices dat este echivalents cuk=B-4 ream s-(t tf sih3 a D Bomba ae. tt=2de 1! sof j 7 o1 Deoarece det(4) = ~1, rezulta od existi 4” si ecuatia matricealé este echivalent eu X=Ba Dar 4! neni ox A } 4 : ©) Ecuafia este de forma AY= B, unde A= Jet 4) Deoareae det(4) =-1, rel cb exist ise obfin solujia X= 4B, Dar t=. =(* 2)(4 3 “EG a2fls 2 1 Rezut eb «(3 . \C ) Eeuatia este de forma A= BY unde 4 Deoarece det(B) =I, rezulta c& matricea B este inversabil si rf oH 4) aetye Nyy. SW 1) [-10437 -S438 oytoapratee opr cmt a(? 2} ae "Jac 1, rezulté ci existi 4” 5i B iar soluia ecuafiei matriceale este. ¥=4'CB* 1 ‘det(B) * Rezulté ci solufia ecuafiei este = 2 E2. Rezolvare, fz, Deoarece det(4) = 1, det(B) 80He 3 Dar tt =aghg a =A - mee A TE Hes He shee ot) Deoarece det(4) =~ si det(B) = 6 rezulta cd exist 4 si BY, iar solutia ecuatiei matriceale since am y=a'ce? Dar 4 =: by Eouatia este de forma A - F-B=C, unde co }(6 elo shale ro 2) c) Ecuafia se serie succesiv sub forme echivalente astfel: Bs) abt HE oH se i 2, rezulté ci A si B sunt inversabile si solutia ecuatici rcpt ° 1 1 ° Deoarece det() = 1, det(B) ‘matriceale este de forma X= / : ro Daa egy 4 ea = (a i Po 1 aa? Se objine soutia 2 3. Recolvare a) Beuntia este de tipal AX = B. Deoarece det(4) = 3, rezult ci existi 4 si ecuatia matriceala are soluia X= 4B. Deoarece det(4) =I, rezulté cd existi 4” si ecuafia matriceal are solufia X = Ba" 8Rezull ci sft hl) eo oa yet ste a) Ao ape a ¢) Beuafia matsicealé este de ipul AXB = C Aver: det(4) = -1 3i det(B) = 1. Rezulta ot matricele 4 si B sunt inversabile, deci solupia ‘ecuatiei matriceale se poate serie sub forma Y= 4'CB™. Si ealculim 4" si B* “1 A403 143 FA, Rezolvare a) Si caleulém det() si det(B). Aven: det(4) = 2 si det(B) = -1. Rezulta ca matricele 4 si B sunt inversabile, caz in care solutia ecuafiei matriceale se serie sub forma X=4'CB". Si determina 4" st 8! 110 11 ave: 4-[-11 ofa'-|-11 oft ated. rad 002 . 1) Deoarece 4. si B sunt matice inversabile, solufia ecuafiei matticeale BY = ‘C este ee3.4, Metode de rezolvare a sistemelor liniare Exersare EL. Rezolvare, Matricele asociate sisternului de ecuafii sunt: ol J-Q() 12 bw aqf2 afa-a 5-6 jivty 6) Sistenmul se aduce la forma cea mai simpli frm yt | 2. Rezolvare, a) * Verificdm daca perechea (~2 tine {s (adevarat) ]9-+8=10 (fas) Reaulti cd (-3, -2) nm e solic a sistermului de ecuai + Verticdin daca perechea (-2, 4 est soli, inlocuind x =-2, y=—4 copii ate -6+16= 10 (adevarat) Rezulti ci perechea (-2, -4) este solufie a sistermului de ecuatii 83+ Verificim daci perechea (-6, 2) este solutie. Rezulti cl 6, 2) nu este solute. + Verificdim da perechea (f, 1) este solute Obfinem: 24+ 1 =-8 (Els), Reaalti ci (i, 1) nm este solute, +) Se verificd pe rind fiecare pereche dacd este solutieinlocuind pe x eu primal mamir spe y cual doilea numar al perechit Pentru aces sistem verified perechea (-6, 2) €) Solujia este perechea (i, 1) € Solutia este perechea G1) siy=-2 sise obfine suecesiv fa+346=8 4-43). ) Forma matricealé a sistermului de ecuatii este: pate (? poe(’} (2) Deoarece det(4)=—1 # 0, matricea 4 este inversabila si solufia ecuatiei matriceale este: X=4"R. is 34) (3-4 aaa 2 He 3) seaman? “L}() Agadar, solutia sistermului este perechea de mumere reale (1,—1) ») Forma matricealA a sistemului de ecuafii este: AY = B unde ef Deoarece det(4) 1, matrices 4 este inversabild st solutia ecuatiei matriceale este (53) Dar 4 1 Ea 84Rezulti of (3 GHC) Agadar, solufia sistemulti de ecuafi este perechea de numere reale (2, 1). fm psi esc ote iar forma matriceala este }-) Deoarece det(4) = 1, ezulti ei A este matrice inversaibl, iar solufia ecuafiei matriceale este: 31 X=47B, unde 4" = 194) “ Agadar, solufia sistemnlui de ecualii este perechea de numere reale (23, -28), Se objine | ) Forma matriceala a sistermului este ecuatia matriceala AX = B unde: 21-3 ao x Avem of det(4 Soluia ccuatiei matriceale este X=a".B Agadar, solutia sistemulii de ecuapi este tipletul de mumere reale (2, -1, 3) «) Forma general a sistenmalui de eeuaii este [6e—3y +52 45 15 1S 50 so 50}, 2412 48iar solufia ecuatici matriceale este: 1 4519 -15)(3 1s0) |? ea-p=t} so so so [13 2] 1, X=a" Bagh -so 50 50 |]3 fsb] 100 |-]4 12 aa Ja oo} |i 5 Rezulté ci solufiasistemului de ecuafi este tripletul 1) Forma matriceal a sistemului de ecuapi este rid AX=Bunde 4=|2 5 3 1 Avem ci det(4) = 1, deci exist 4 3 5 |, iar solufia eouatiei 1 5 8) (a) (a+sb—8e' matriceale este Y=4'B=|1 3 5 ||b|=]a—% +50 1-2 3}le} law +3. Rezulti ci solufia sistemnlui de ecnafi este tripletal de numere (a+ 5b~8e,a~3b+5e,a~2b +30) ES. Rezolvare, Un sistem de n ecualii cu n necunoscute este de tip Cramer daci determinantul matricei sistermulud este nem a) Matricea sistemului este 3 +0. 1 (, Jom Rezulté ci sistemul este de tip Cramer si are solutia unicé & 4 s 5 y=, 3: aa ea hh Il Sad) Rezult o&: x= 133. 4 3° ) Matricele asociate sistermulut sunt 4 C he(be-()) 3 isf?"la y Avem ef det(4) = 0. Rezulti cf sisternul nm este de tip Cramer 863-42 3 Avemcd A=|5 1 3], cudet(4)=3 405i B=] 6 141 -4 Rezulti cf sister este de tip Cramer gare solufa: ae aeqay ae), z b 3 4 —43 6:4,=|5 6 1 6|=-101 4 Ih 6 4 Reault ct 1-22 €) Matricea sistemului de eouatiieste 4=|2 1-1 | eudet(a) =6 + 0, deci sistem este Pia de tip Cramer. ho -2 2 h 10 2 1-2 19) 2 -1 -11=36,d,=f 2 Matricele asociate sistemului sunt: 4 =| ad B= 4 ia 2 sf"ls ly 1 4) Aveo wea. df 4 | - Reaulti i soluiasistermuli de ecuapi este dat de formulele lui Cramer: & ay aa) ay Matricea sistemului de ecuatii este 205 on det(4 ( one Rezulti cf sistermal este de tip Cramer 51 solutia se afla cu formulele hui Cramer: sect, ye unde aet(ay’ det) Agadar, soluia sistem de ecuatii este x= 3, y 87dx43y=17 ? Vox-+5y sn st cnet (4 $) <2 Ret er te CCeamer 5 solupia se afl eu formulete Ii Cramer d, 4, Bay aD" unde: 7 3 n| 4 al, fa], Se objine solutia sistemului de ecuati: x=47, y xty @ )et3y Beye rid Matticeasistemului este A=] 2 3-1 | eu det(4) =-6. 313 Rezulti ci sistennul de ecuatit este de tip Cramer si solutia se aflé folosind formulele lui Cramer: 4, d, dei)’ ~~ deta) unde Rezulté ci solufia sistemului este: xt2y— ) {aetay+ dx—yt a 4, Bay A 2 12 4 10,d,=}3 13.1 43 293 Rezulti ci solufiasistemului de ecuafi este: x=2,. y= 88axe yt 1) Sistermul de ecuafii are wmitoarea form general: }x-+3y+ x-3y422 13 Matricea sistemului de ecuatiieste 4=/ 1 3 2 | ew det(4)=—2. 1-32 Rezalti cf sistennul este de tip Cramer st solutia se ealculeazi cu formulele hui Cramer: 4, 4, 4, Bye, sud: aa? way HD Hi 1 3 }2 -1 3| 2 43 =-126,d,=]1 4 1 ho -3 1 10 | 1 Rezalti cd solujia sistermult de ecuapi este: x =3, y= E7.Rezolvare [3 2 a) Caleutam det(4)=|4 ls 2 4 Rezulti ci A este matrice inversabila si 4” = Asadar,solufia sistermitui de ecuatii este. 7S 22 4 30-4 Br bly te b) Sistemnul de ecuafii este: }4x— y+ Set iy +3: 12 ©) Matricea sistermului este 4=| 4-1 2 “5 23, Avem ci det(A) = —20. 4, Formele Cramer smi: = 2775+ I= Gatay 1 |-3 4 1] |-3 2 4) Y=-20,d,=|4 8 2)=-40, 1 8}=-60 js 2 3 -s 8 3] 5 2 8} Se obfinem solufia: x= 1, 3 89ES, Rezolvare frrrn4 k-2) ® lav43y=9 Flimindm necunoscuta « din a doua ecuaje inmulfind prima ecuate cu (-2) si adunan-o laa dow, xtysd [red-y_x=3 y vel Se objine sistermil echivalent Rezulté ci solujiasistemului de ecualii este perechea (3, 1), Pam edu cn goons: { Qety=3 Eliminam necunoscula x din a doua ecuatie inmultind prima ecuafie cu (-2) si aduind-o la cealalts x+2y=0 sete: [02778 Rezalti cd.y=—1 six=2. Agadar solufia sistermului de ecuatii este perechea (2, ~ 1) xty o) fx 2y42: yeoe=? Ip limi x din ecuafia a dows sia treia pastrénd prima ecuatie neschimbata xtyts Rezulti sistermul de eouait: | y+ -2y Elimindm y din ecnafia a treia inmmlfind ecuafia @ doua cu 2 si adunénd-o la ultima ecuatie, Pomind de la ultima ecuatie a sistemului spre prima ecuatie se obfine: Agadar, Solutia sistemmlti de ecuapi este tipletal 3, -1, -1) 4) Permutimn ecuafia inti cua patra si se obfine sistermul echivalent xt yt s=6 (Od): 1C051-2) x= 6y= 32=0 6x +10y 1 9 Qe Sy 32517 liming necunoscuta x dina dows, a teia gia patra ecuafe, pistnd prima ecutie neschimbati Pentru aceasta inmultim succesiv prima ecuatie cu ~4, -6, ~2 si o aduném la a doua, a teia, respectiv a patra ecuafie a sistermulu (1), 90‘Se obfine sistemml echivalent impirtim ecuatia a treia cu 4 si o permutimn cu @ doue ecuatie dupé care procedinn Ia eliminarea necunoscutei din ultimele dowd ecuatit raportindw-se Ia a doua ecuatie a sistemului, Se obfin sistemele echivalente: rt yt 132=26 in ultimele dona ecuatii se obfine =~2, apoi se obfine y Asadar solutia sistermului este tripletal 3, 1,2) ©) Eliminim necunoscuta x din ecuatile a dowa, a teia si patra inmultind prima ecuatie cu (2), 2) 51 CI) gi adundnd-o respectiv la a dowa, atreia sia patra ecuati. Se objine sistem echivalent six3. ait yhds=6 vy =0 {nlocuind y= 0 in ecuatia a doua sia teia se obtin doud ecuatii contradictorii: 4= Rezalti ci sistem este incompatibil 1) + Elimindin x din ecuatia a doua, a teia sa patra, Se obi sistermal echivalent 3side=6. os Reza ci = poate fi orice numir real sau complex. Notim, y=3a-2 gi x=—Sat6 Asadar sistem este simplu nedeterminat st multimea solupilor este: (-Sa+6, 32-2, a) |e C} 91 GEC sise obfine2) Permutim prima si a doua ecuafie inte ele. Se obfine sisternul echivalent: x+ ly 12512; h-4) Dx 3+ px-1oy+ J4x—1sy 49° Flimindm x din a doua, a treia sia patra ecuatie, Se obfine sistermul echivalent: 2By-212=0 Se observ a doua sia treia ecuatie sunt contradictori Rezulti ef sistenmil este incompatibil 1y Sistemi se serie sub forme echivalente astfel xo yo2e=—3 2) [2x—3y— s=1 ayt ‘Se consider’ = necunoscuti secundara, notat& paramettic >=, a€ C si se obtine a7, x=a-10 Soluiasstrmui este nulfimea $= ((Sa—10, 347, a) |a€ ¢) i) stem se serie sub forma echivalentl suc iv ja-2+ e=10 Rezaulti ci.y=0,2=051x=1 Agadar, sistermal este compatibil determinat cu solutia triplet (1,0, 0).Sintera Si. Rezolvare: a) Sistemnl este de tip Cramer dacd determinantul matricei Agadar, aver congdifia: 1m 1 de(=]1 -2 1 lnm? 24 Din condifia 4 — mi? # Orezulta ci me R \ (2,2) 4, Solufia sistennului se calculeazA on formulele iui Cramer: x=— 4, yo— 4 224 det(4) det(4) det(A) mm 1 unde d,=|-1 -20 1] =-2m' me R\ (0, 2) by Pentru m=0 se obfine sister de ecuati: det yt 11 “10 43 Se gaseste cd det(4) = 0, deci sistem mu este de tip Cramer Rezolvéim sister! cu metoda lui Gauss. Reseriem sistemnl sub urmitoarea forma Set dy +3: xy Leases det yee setae Bliminam necunoscuta x din a doua sia tei ecuafie pistrind prima ecuafie neschimbata Se objine sistemmal echivalent: 3 treia Avem sister ‘Se observa cé ultima ecunfie este contradictorie (0 = 3) si ca umare sistermu este incompatibl + Pentrum =—I sistermal de ecuatii devine: Fliminm pe y din ultima ecuafieraportindu-ne Ia ecuafia a doua si obginem:}—y-+2e= -3 7M Se objin soluie: x=—2, y= 2 98Qxt y+3: + Pentmim=2 sistem de ecuafii devine: | x+ y+2 Sx tay 49: Determinantul matricei sistermului este zero, deci sistem mu este de tip Cramer Rezolvm sistemnl cu metoda Ini Gauss. Sistemmul de ecuafit se serie sub urmtoatea forma echivalenta xt yt2r=4 [2/9 Qe y43252 Setay 49: limi x din ecuaiile a doua sia treia pastrand prima ecuatie neschimbata, Se objine xtyt2e=4 6 Se observa deja cd din ultimele dow’ ecuatitrezult ‘Agadar, pentru m= 2 sisternul de ecuati este incompatibil 17, ceca ce este fals, 87. Rezolvare: Determinantnl matricei sistemului este d=|a b ¢|=(b-a)(e—aXie—b) (veri exercitiul le ee rezolvat dela pagina 51 din manual) Deoarece a # b + ¢ rezulti cd d + 0 si sistem este de tip Cramer Aplicim formule Ini Cramer si obfinem: hid ox q7unde 4, 2 b ¢|=(b-2\e-2)(e-4) (determinant Vandermonde de ordinul 3) la oc Reanlti oa x= @=2Me-2) (= axema) Dia a2e -a(e—a)(e-2). lea | (Q-ace-2) Se ebne Y Gaxe=B) Dd Smid s fe@-00-a0-8 ja Be Se obfine Q-a)2-b) (c-aye-b) 99Qm-1 3 =m a A=] 3 Im m1 m-2 m-2 1 I, det(4) = 0 9 6m(m—2)=0 €> me (0, 2) b) Sistemmul nu este de tip Cramer daci det(4) = deci penta me (0,2) ) Pentru m € R \ {0, 2} solufia sistermulai este dati de formulele Ini Cramer Z a 3 -m 2, 2=— 4 mde d,=|3. 2m—1_ m—i]=3%5m—6) ea 4 me I pm-1 3 -30m+2), d=] 3 2m=1 3}=24(m-2) m-2 m-2 | Sm 6-2-8416 Fntm=2mim=2) m= 2) Sm+6 1p ¢gaimi=m-+6 Fmt) Bln) Tabelul de semn pentru expresia fiactionari este: @ x, +29, m - 20 nk m6 =o Feees HO ae 2m? ~m+6 Ting [o-oo Solutia inecuatiei este mtimea: $= 3 2. oju(3.2 2,0u(3.2) 89. Rezolvare ) Determinantul matricei sistemmului este: = 1 1 2 |=ar—2" a | na al = 2". y(@) =-4° 43-2" 1 @)= 4" ae R 100 Se objine solutia: x(aB)@)> Leal 3-2"-1> Lae 3 Notim 2" =m si se objine inecuatia —mi? + 3m —2 > 0. Dar -m? + 3m pentru me (1, 2) Tabelul de sennn pentru expresia -m? + 3m —2 este: ™ = 1 2 + “nk + FD =oFeF0- Solutia inecuatiei cunecunoscuta m este: m€ (1,2). Revenind la notafia ficuté se obfine e& Jae (1, 2) adicd a € (0,1). S10. Rezolvare Sistem este compatibil determinat dacé determinantul matrice sistemului este nem Agadar, aver condita @ 1] let] B+1 2404 -af+ B20 Al-a)40e f40 si aah 1 2 sul corect este b) S11. Rezolvare, Matricele asociate sistermuluit sunt 213 1 * 1 1 3(m—2), + Dacii m # 2, atunei det(4) # 0, atunei det() # 0 sisistemul este compatibil determinat eu solutin dati de formule 4, etc)" \(m—2), dy =—2(m —2), d= 3m — 2), med Dre yt Deoarece det(4) = 0, sistenmul nueste de tip Cramer, Pentru rezolvare aplicdm metoda lui Gauss. Sistem este echivalent cu urnitoarele sisteme: sistemul este compatibil nedeterminat cu multimea solutiilor: s={2232]eee} 101S12. Rezolvare, Daca sistenml de ecuatit are numai solufia nula rezulta e& este de tip Cramer si se pune condifia ca det(4) + 0, unde este matricea sistermult bw 1 1 Avem det(d)=]1 om 2)=-m?+m42 1a Dacd mi? +m-+2=0, rezulti cd me (-1, 2),iar det(4) # Opentume R\ (1, 2} Raspunsul corect este a). S13. Rezolvare: Notim eux, y, zdebitul robinetului I, debitul robinetului II, respeetiv debitul robinetului I Se obfine sistemului de 3 ecuapi liniare cu 3 necunoscute: 2x4 3y462= 220 Bx 42y 46: Dee 2v+ Matricea sistermului are determinantul d= 9. Rezulté cd sistenmil este de tip Cramer si solutia este dati de formulele x Se objine x= 20 hl, y= S14, Rezolvare ‘Notiim eu fF vaste ttl, fubui mic si ulai mare ent F. f Din datele problemei se objin urmitoarele relati nis adic F sift 18+ F+18=0+18, Matricea 4 a sistennului are det(-4)=—4 # 0, deci sistemul este de tip Cramer Se obfin soli SIS. Rezolvare; a) Pentru m= 1 sin=5 se obfine sistemul de ecuafi: Matricea 4 a sisternului are det( q =p q 1 1 1|=-10 2 Rezulta cf sistem este de tip Cramer si solufia este dati de formulele Iui Cramer 102a oo 4-10 7° det(4) 10 det(A) -10 6) Fie A matreea ste de ecu lon 2 Az=|2 2m-1 1 | cudet(d)= 5(m— 3). 1203 ‘Se observa cf det(4)=0 daca m =3. + Dacd me R \ (3), det(4) # 0 si sistemnl este compatibil determinat cu solutia dati de fonmulele lui Cramer: d__Vim—4n—3nn-12 dea Sn 3) dy _ Sn-3) a, _mn—Am—2n+9 ER ED Hm) Geta Sm 3)" + Daca m = 3, det(4) = 0, caz in care vom rezolva sistemul cu metoda lui Gauss. Avem urmétorul sistem: x43] hea. Ko etSytzen xt ly +3: Elimindm necunoscuta x din a doua sia treia ecuatie pastrand pe prima neschimbata, Se obfine sistem echivalent: nyt5s Din acest moment se poate incepe discufia compatibilitii sistemului referindu-ne la ultimele dow ecuatii (x4 =—1 ete) sa, ined, eliminiim y din ultima ecuatie raportand-ne Ia a dow Se obfine sistem echivalent x43y—2 ytSz=n-4 Oz=n-3 Daca n—3 # 0, adic n=3, sistemul este compatbil simplu nedeterminat. Se ia = sise obtine y= Sal, x=—13a-1 Agadar, pentru m 3, n=3, mulimea solufiloreste S = @,cGR H1a-1, Sa+l, alae } 103TESTE DE EVALUARE ‘Testul 1. 1. Rezolvare: 8) Arm este inversabila dacd. det(4) =0. Se obtine ecuatia ma5 Qed 9x-+20=0 cu shutile: b) Pentru 2 |, eudet(a) 28 2 , se obfine matricea A=| 5 8 2 ws 1 “18 4 2 2. Rezolvare: 4) Sistemnl are soluie unica dacd determinantul matricei 4 a sistermului este nent Aver: det(4) #.0.<2—m?+10m—9 # 0 Se objine me R \ (1,9) 1) Pentru m=3 se obtine sistem de ecuati: xt2y+ Lens eo ox49y+ Rezolvam sisternnl prin metoda lui Gauss, Objinem succesiv wmitoarele sisteme echivalente ‘Se objine solutia 3. Recolvare: Modelul matematic al problemei este wmitorul sistem liniar de ecuafi: Beh yt Rezolvaim sistermil eu metoda Ini Gauss reordondnd mai inti neeunoseutele in cadrul fiecinet Se ofinsucesivwnterle sistem chivas y+3x472=45|-(-3);|-(-5) [yt3x4 72245 By $Se422=28 = Sytdx452=42 Incepind cu ultima ecuatie a sistemului se obtine: = 104eu det(4)= 12 # 0. 615 3 Rezulté cf soluia ecuaiei matriceale este matticea 36-12 4-4 y(t xeaatpeLigep-1)o4 9 2] 2|-4)-168 |-|-14 n Blas 1 o fas} PL a6} (3 3. Recolvare: pest rt 2) Dac A este matrices sistemului tune det(4)= 1 m+t 1 =m? +3? 11 oma 4) Sistennul de ecuafit este compatibil determinat dacd det(4) #0 Dar det(4) = 0, dacd m*(mn +3) =0, adc m ©) Pentru m= 2 sistermul de ecuafit devine Bet yt stiyte= xty+3: Prin regula hui Cranmer se objine 4 4 ld 6 8d, 6 aa) ga) 20-10" EKA 20-10 xe 6 Pentru m=0 sistemnl devine: {x4 9+ eyes Se observa cA prima si a doua ecuatie sunt contradictorii (ar rezulta cd 1 = 0), Rezulti pentru m0 sisternul objinut este ineompatibil. 105Probleme recapitulative Solutii (7 15) s_(7 8 erraR-a 4. Avem 4 (a sh & *) Se objine sistenmul de ecuatie Bee ce solutia a=-5, 6 wv (ay 2 |e otic axy ty? (2 2x He ) ( 2) PHS UR ay vey |'lo af lay 4x deren stn decom fF °F HAE axy=4y Se deosebese cazurile f: deci 2,» vtdade + y #0 siastfel x=2 Din prima ecuatie se afl y 1 00 1 00 2a 1 ofar=] 3a 1 0}, Dinselatia data, pentru a, b,ce R* se 2btac eI 3act3b 30 1 fa+p=0 obtine oe gna HARRD: Pentru a = = =0,4 = ssi vom avea cd (a+), =0,, deci a +P=0. Solutia pe-m.mER a 0a at4 4a 4 442[1 a 1h e(a=| 3 a+4 3] Se obtine lal 3 ath 3 oot 0 0 of 4'=0, siastfal 4° =0,,Vn>3 000 e Cu formula binomuui Ini Newton se obfine: nn=1) COR +ClAt Ca 21, tna102 Lo o1 ofa-fo1 0 oo1 00 10 -» Prininductie se obtine ci a" =]0 1 0 | ete, oo1 bd 0 Blate)) (a* tac 0 Hate) ats} o cf 0 |e} 0 co diate) 0 e+bd} \d(ate) 0 et +00 Seobjine x=a+e, y +) Folosim metoda induetiei matematice Pentru n=1, ay =x, b Presupunem cf At =x,-4-+ypfy. Atunci A SO At yh AZ GA + AEH (Ab) EAS OCH HI BIL, Agadar exist 4,4, =205, +9 Thu =¥-% etl proprictatea cia" egalitatea are loc i pentru k+ 1. Asadar are loc pentru oricare me IN* Atal deci 10-1 48-4 ac-1 2 -1fct=]4 8 -4le4c 4121 48 4 siptin induotie C* =4"'C 9, Folosim metoda reducerii sau substitufiei 8) B=, ~A si dina doua ccuatie se obfine cd 1a 24+31,-34. sa ; “11 rents 2-(7) |) 10, Egalitatea se serie (iti) Rezulti oi a=11. Fie a: ‘} zt mM Ket (rk M6 Gr "6 Ii 2y42/=49 deciy=s, Se objine 12.2) Se objine A. x-5 sisolufile re {u-3} 4243 =( FDC ¥+3),x ly 1 af fy ew a oasfi x als $2042)... Uh pie} fio x hx ab lx a-x b(x-a)}=(a—Hb-HJo 1 a-xy(b-x\(b~a) bx a(x-b)| Jon Se obfine ve {a,D} pret x+1 x49) was}o 3 3 RP 6 6 ° o 4 As] b-r b-a rtd a b=x)(b-a(x-a) Solutie ve {a,b} box boa b-(o-a - b-a) ee | 14, Se pune condifia ca determinantul sé fie nen: 1) det( A) =a" , deci a € R\{0} b) det(A)=a" (1+a)(1+a" ), deci ae R\0,—1} 16, det( A) = (+ m)(x+2m)—m(1-m) ‘Se pune condita ca det(4) #0, VveR deci A=9m' —4(3m —m) <0. 4.40) 3mx-+3m? —m Se objine me (-,0)U(raven a of | iar (4'y" = Ca) wr foG TE Joret ’ 13-1 19.0) 4=|2 1 4 | det(4) =1 deci sistema este un sistem Cramer. aa Se obfine x= 1,7 = bid by A=] 21 3 |, deta) =-6, deci sistem este un sistem de tip Cramer pid by 212 a=], 4 { Peomece 4=b 1 1 rezulti 8 rang(a 1 4| 1-3 Primele 3 ecuatii sunt ecuafi principal, iar x, Sistemul principal are solufia x= 4, y sistem este ineompatiil + necunoscute principale, 3 care mm verific ecuatia a patra. Agadar Alte, se araté c& rang(A) = 4% rang( A) 2013 20, 4=| m 1-2 | Sistem este nedeterminat daca det(4) =O. Se obfine m=3. Qm-12 1 Pentium =3 se pune consditie ca rang (A) =rang(4)=2 2131 Se obfine e& A=] 3 1 1]=0. Se obfine n =2 si @=944=13. Panem condifia ca [3 Is 21 Caleullind determinanii de ordinul 3 se objin rezultatele a. A= : O m+ A, =(m+1)(m=2), Ay =—(m=Dim=2), A, = 4m 2m ‘Se observ ci mu pot fi nui tofi cei 3 determinanti deci rang(4) = 3, ° 1 -m ~| 3 m2 a : mom Loe 2m 0 m+l 2m Lm 10 121 md mom 1 2m? 2m O m+l 2m img cum prima coloand i acu rezultatl laa dota coloand. Rez 1 oo 1 0 aft m2 1 ma det( A) =| 2 2 mom? 12m? m+1 2m? mam deoarece existi dou coloane egal, =rang(A) deci sisteml este compatibil pentma oricare me R Agadar rang (A) Raspums corect e) A=©. 10PARTEA a II-a ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA > Capitolul 1. Limite de funefit > 1.1, Mulfimi de punete pe dreapta reala > 1.4, Calculul limitelor de funcyit > 1.43. Limitele functilor tigonometrice > 1.5. Operatii eu limite de funcyii > 1.6, Cazuri exceplate la calculul limitelor de funcyit > 1.6.4, Limite fundamentale in calculullimitelor de funetii > 1.7 Asimptotele functilor reale > Teste de evaluare > Capitolul 2. Funefii continue > 2.1. Functii continue intr-un punet > 2.2. Operafii cu fune}ii continue > 2.3. Semnul unei functit continue pe un interval > Teste de evaluare > Capitolul 3. Funetii derivabile > 3.1. Derivata unei functit int-un punct > 3.2, Derivatele unor functii elementare > 3.3. Operatii cu functii derivabile © 3.3.5 Derivarea functiilor inverse > 34, Derivata de ordinul doi > 35 Regulire lui "Hospital > Teste de evaluare > Capitolul 4. Studiul funcfiilor eu ajutorul derivatelor > 4,1 Rolul derivate’ inti in studiul funetillor > 4.2. Rolul detivatei a doua in studiul funetiilor > 4.3. Reprezentarea graficd a functiilor > Teste de evaluare Probleme recapitulativePARTEA a II-a. Elemente de analiza matematicd Capitolul 1. Limite de functii 1.1, Mulfimi de puncte pe dreapta reali Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 113 manual Exersare EL. Si se determine muljimile de minoranji i majorangi pentru mulimile (-3, 5]; )4=[-5, 4]; 2, DUBS); )4=(5]U(6 11]: 4 =[-1, DUG. E2. Si se determine multimea minoranjilor si multimea majorantilor pentru muljimile: gangrene sao, bya=fveR|s' sof rere=sa}; — a={rer|r-J R pe domeniul de definitie: bese) 8) £0, I) +R, f@)= 1} na, ef 2", x E(0,1) b) (0, 2)U {3} +R, f(x) = jlog, x, x [1,2] 0, x=3‘$3. Sa se determine constantele reale pentru care functia fare limita in punctele specificate: ax? +(a+2)x, ¥<1 a) PRR, f@) xe rol ler tay+e-D?, ost oy e-1+ayet4-a, xo" bys RR /0)-{ a+b, xed ©) (RR, f(x) =} log, x, x EQ, 4), 9 € {2,4}; ax? +br +6, x24 2", ei A AR*R SO)=]4", EWI, x9 {13}. st x33 S4, Si se studieze existenfa limite functici /:D + R in punctele specificate: a FRR fo) =h|, x E{-L OI: b) PRR, fox) =[x—4, x5 €{0, 3.4}; ©) FRR, f(s) =\v— Ix, ry EES, 3, 5}; mn jo=[t AS pe 0.05 | x<2 Ver tl, x>2 2) ARR, fx) = +t €{-1, 12}. 151.4.3. Limitele funcfiilor trigonometrice Enunguri Exercit si probleme pag. 140 manual Exersare EL. Sise caleuleze: a) limsinx; —b) limeosx; ¢) lim sinx; d) lim cosx; e)limsinx: 1) limeosxs 5) Him cosx E2. Sise caleuere a) lim gx; ) ‘tim tgs 6) Hi 3 4) fin tg5 Syimigs; meters im, age; iy ee Dlimetex; jim eter. = Sin 3. Sise caleueze 2) lim arsinx: 1 lim, arcoose; lim arecosx: a = e 4) fim, aesinx; 6) im_areos.rs 5 EA, Si se caleuleze: a) lim aretgx; ») ny arcetexs Poe of 4) im, aretees 6) ny arctan aa Sinteza SL. Sa se determine valorile parametrului a € R pentru care au loc egalitiile: a) lim aresinx = +b) limarecos. ©) limaretgx aa Nia 4) lim aresin x = e)limarccosx =; limareige == S2. Sa se studieze existenfalimitei functiei /:D + R in punctele specificate: jsinx, x<0 MPRRO)=) sto (0. ta} sya t, yes fers xen . 36 say € {0.1.20} 116jarccosx, x €[-1, 0) ost soa -| seo E{-L Oh: eer, celal) areigx, <0 d) PRR, fle) =Jaresinx, xEO1) , xy E{-0, 0,1 +2} arectgx, x €[1, +20) 83. Si se determine valorile parametrlor reali, pentru care funcfia f:D>R are limité pe domeniul de definite. a) PRR, fle) sins, <0 [ren'sean arctgy, x21 xel-2,-) t) A-2.I>R, seo)=faresine, x e[-L 1] : 6, xe(2) SA, Si se studieze existenfalimitei functiei /:D > R in punctele specificate: a) (RR, f(x) =sin|x |x E{-1, Os orf-Z.a]-R.soo=linshaye[-2.0.3]: mcosr so ef- 2.02}; laretg.r |, x9 €{-1, 0, I}. FRR, fo & PRR fe 71.5. Operafii cu limite de funetii Enunturi- Exercitii si probleme pag. 151 manual Exersare EL. Sa se caleuleze: aytin(x? 3040); bytin(2e 1405: ©) lim(sin.x + 3cosx); a tim(2* +4"); o) fim Gx? ~27¢ +1ogy x); 1) tim(2" +3" Vr), E2. Si se calculeze: splin(s? 2)(02=3)s tins? toes): o tins? 42") on 2 eptim(2* + 1)(e + vi )s 8 im cos.) (sins) E3. Sa se caleuleze: tim 2a! blimt *4t=10 ©) tim SE cose sly? txt boOeo3 et sing ty” Veter sinx + tex aresin.x +arecos.x Oe oad Ole meta? «= ONT earcigs EA, Sise caleuleze: a times; bliin)"; eplim(x? +x-1)""; ) im(L+sinxy™";—@)timgsins Fees)"; limfartgse Sinteza SL. Sa se caleuleze: atime +¥E)*s wytim(ave =F)"; 6) tim (sin.e+ cos): 6) fim (sin texy"5 Olin r+ Bal). Dp tin(2t —3 41) )lim@aresin:x + arccos:x)"s_h) i SELBY 5 jy APECOSY viarccigx’ "x50 arcsinx” 2‘$2. Sa se determine constantele reale pentru care au loc egalitajile: aa aresinx (+)? +@-2)* 1) in tN, ) tim DL x amore aa htm tim *# __3 ST aed Mnaesa 8 $3. Sa se studieze existenfalimitelor functiei /:D- R in punctele specificate: ies. e(a.3) nels} Je-Ivr, x € 0,1) -¥x), x e(-~, Jul +e)" a) f(x)= 6 ne eft. te) ») fw ¥o {0.15 o) feey= (; etl Jxecaal 2 Xp =0. (ltsinxy*, x EO, +2) Sd. Si se caleuleze: a) im(sinx eT 6) lim" — lg +8) ©) tim aT im in cesina) ra +sin (arccos.x)* SS. $a se caleuleze: oun} in 22, by tim(x? + nGe+D)'s ain ieee) tim Vette +6 1) ig oss (2 +085 66 +9) tint, on, «in, in #124) 1191.6. Cazuri exceptate la calculul limitelor de funefii Enunuri Exercitii si probleme pag. 160 manual Exersare EI. Sise cleus x ated] : OR OR aar aa Oar E2. Sse calculeze: 2 x ar+1 a) im > ) tim ©) lim. aox Da aae2* et or 2 sea aim; et 4ay—4 sx?-19 Str =16) E3. Si se caleuleze: ep GD Sin; oti HL, nae aD EA, Sisse calculeze: OP ae 0 tin Sea ES. Sa se calculeze: one Beet Rea! 2-3? 6x? -3r+l 4 lim yaa? 9 eet aa es ©) lim 78 Yarss OM aeale aT eanenl ar-14V4e41" ) im 120ec SL. Si se caleuleze: 2 2 ‘tig #0 +o-1- 6) Him ELEGY? =10 st (x= 2F +1: ) lim: a 2x? ae +1 (¢=2)? = @=1)? +4 3 tea bp ig 4D =e -8 st a2 tim ~~ en 3 t= 9" (=)? +041)? 4 tim &=D_ FOF nd DO ae = ay 82. Sa se determine limitele functiei f:D > R in punctele specificate AS rec22) a) Ste) xEQ, +e) sto =2:b) fO0) St pecan j2x2— 2-2 € 2 erate +3 cata), ‘= 1) 7 7 $3. Si se studieze constantele reale pentru functia /:D->R are limita finits in punetele specifica: 0) fee) = 4, og =H; (w-a)?-4 OFO= 1 S4, Si se ealeulezelimitele de func: x-2 (=)? +3r-1 2x? 43x41 a ee wile? Se 30 4x? = ©) lim| a (Hits? x? 43042 SS. Sase caleuleze: 2etl a) timn| 2° *1 Daa eae Tt let ix? +1 b) fix) = a) for ») li 4) tim Betax? x3 4243 tv Vers mln? box + ax? +4 (et DVx? +1 11.6.4, Limite fundamentale in calculul limitelor de func{ii Enunjuri Exerc si probleme Exersare pag. 167 manual EL. Sase caleuleze: sin Gx). sin(6x), wage! sine) aig Es lin ys lim: olin sing? =1) sin(e-2) sinQ—x2) ain @r-3) fin EP bi E20 tn Oy SED. E2. Si se calculeze: Ps seGr-9) ne a 1? €) iy tim —#2—) E3. Si se caleuleze: aresin Gx), on wosin Ge), OY Sndoey * EA. Si se calculeze: int?) 2) tim "i 5x? OMAR ES. Si se caleuleze: ©) lim: im SSN). sa aresin (Sx) * aretg(Ox? =I) 2 lim resin #1) To In@'+x*) in ESE, sO In (43x?) Oe om Se SI. Sa se calculeze: hig BE FENIE, yg NOT IAST AE, yyy cnt), 12aneis) arctg(x? 6245) 2 eine? ta) EM asin? +ar—8) $2. Sa se calculeze: aor jon ol My sindeainds * apt 02) 0 sin aretger)” 83. Sa se calculeze: Ind+sinax) in@-3) ON singe + On sin tim MEFS gy AEG HD) iin (+ xsinSx) 3nd tina? +) 2 ax sina 4. Si se calouleze valoarea expresici E = , dack tim 54 : a+ rsp tg6x—sinbr 8° 8. Pentru care valor ale lun EN" tim 2 * 2802+. sin me = xte 49 6. Sa se determine constantele reale pentru care au loc egalitiile: 2 2 a) tim | *2*" gy |e34n; by tim[* +844 |= a, #2 r fad ss e) tim( vx? +x -ar-a) => im: pin Fas—m-e)a5 One ae aln(4—x) 216 ee Ott 1231.7 Asimptotele funcfiilor reale Enunguri Exercit si probleme pag. 176 manual Exersare EL. Sa se determine asimptotele orizontale ale funciei f:D =R, in cazurile: a) fix)= » se) 9 fe)= 2 & fe) ofa Dae 3x? =1 xk w=, mee, py VO MO MOT cazutile E2. Sa se determine asimptotele verticale ale functiei f:D +R, afo= i fe)=— fem) 1) * 0 f0)=55 ase 3. Sa se determine asimptotele oblice ale Funetiei /sD +R, in cazusile # atx, afo=2 yw fey=- = x? +2) av 0 foxy =, afer Sinteza SI. Si se determine asimptotele fanctiilor /:D>R, incazurile 8) fo) by fO)= 82. Sa se determine asimptotele functilor f:D->R, in cazurile: a) f(e)=x 2; by sey=ste{ert} o.fee)=Ce-phf+4} 1243. Si se determine parametsii reali pentru funetia f:D-+R, ft are o ~artatl singuri asimptoté vertical. S4, Si se determine parametri eali pentru care functia /:D > R, admite asimptota indicat ax? +204 be tay(rta+!) =I x+at2 a fey= Pet? b) fer pag, 177 manual Teste de evaluare Testul 1 x743 lim: atunci f+ este egal eu: ote dae 2, Sse caleuleze: sin(x? ~Sx +4) aie? +30 One OAR oe 2 3. Fie f-R" eR seat tO Dac dreapta y= he +2 este asimptotl a functiei f, atunei aatb=% — byab=% )akb=H da? + ‘Testul 2 1, Sa se caleuleze limitele de funeti: 3) fim Mab sins aretg x 1 dan 3. Funetia £:D +R, (e) are osingurd asimptoti dact xP 42he41 aa=b=0; b)a=b=l oaERDECLY; d)bER a= 1251. Sisecaleuleze: a) im 2. Si se determine a ER pentru car i " sede —Va 3, Ste determine valorile parametrului real a sind e& dreapta y = ax + a+ este asimptotd a functiei fR>R fo)=Vx? +a? 4, Sse studioze dat funcjia (AR R, cu proprieateack2 f(x) +3/(-x) in oticare punet x» ER. Wr ER,are limits Testul 4 [taxca 1, Se considera functia (RR, fx) Sa se determine a ER pentru care r+ x >a functia fare limita in oricare x ER. x?+ax+3xs1 2, Se considera funcjia RR, fl) =} 3x b x42" xl! Si se determine a, bER astfel inedt /si aibs limits In =1 gi sh existe tin win oD 3. Fie f:D=>R,f()= art bx? tex =I, a,b € (0,+e8),c ER SAse deter- mine paramettii 4a, b, eastfel inca dreapta y = 2x + 1s fie asimptotd oblied spre+ 0, iar y =~ si fie asimptotd spre ==, 126Capitolul 2. Limite de funefii 2.1, Fun jue intr-un punct Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 183 manual Exersare EL. Sasse studieze continuitatea funcfiei f:D >Rin punctele specificate: a) f(c)=x7 = Tey xy ELF, b) fer)=x 2x} x €{- 1.0.2}; 2 9) f= Fro 2 I: ©) fOr) =x vr, xy € {0,4}. E2. Si se studieze continuitatea functiilor in punctele specificate: 97-8 s0)=[S 7S =k WSReRSa)=} x 7 <%ux6 Pe= ler rth x20 Get, x<0 ©) fR>R fl) =} x (0.1), 9 € {Out} nx, x2 a d) FAHUO.4) +R, fO=]34H, x EOD, x) EEL x43 oy = E3. Sa se studieze natura punctelor de discontinuitate pentru functia sD +R’ x? —x 42x S1 j2*-2, x50 a fee)= i bs@)= A von web Jnxyx>0 © fle)=yx Ose)=}2, x=0. Br-Lx el 1 =, <0 FA, Sa se studieze continuitatea funcfiei_/:D >R, in functie de parametei reali: kta xsl pr 42%r<0 a ftx)= : » fe)= seed, DFO) ara vot FOV o4a x>0 sine). 2 par +1xs0 ©) fle)= 4202 ® s@)= 4x40 x EOD, Brthxel sx+2a, x>0 127ec SL. Sa se studieze continuitatea fumetici f:D> R: sin(ax +x?) ase} oe 7 *S% Ine te’), x20 pat He f-1,0) In(l + ax, 2 +a,xSa orey= {Mt oy »700-| = Bt+ax>a -1tsinat, x=0 'S2. Sa se determine constantele reale pentru care funcjia f:D +R este continu, in cazurile oe 4-3" 412,051 3h 42e, x S2a-1 asey= z +b) fa)= i -: Ja— ax -1 xl oxa4", xa? faa", x2 ‘§3, Si se determine a,b ER pentru care functia /':D > Reste continua si are loc cor Box, or0" s@)= xth x>0 E2. Si se studieze continuitatea functil a fo Of e)= compuse fe sige fin cazal funetilor fg R +R. =Lge)=2x-3; bd) fay=x? th gQ)=xn1; 15d) fe) = Ine? +1), g(&) =2x-L Sintexi eta x50 (oar, x0 er) { x? +12 > 0" mate > SL. Se dau functiile /,g:R>R, /(0)= { Sse determine a ER pentru care functia f+ g este continua pe R. 2. Sa se studieze continuitatea funetiilor /:R *R si f? in cazurile: irs ir, SI osor=f, sh fe {ek _frtarst 4) Peters? FO Deaiert OF bea xot $3. Si se studieze continuitatea funetici fe g inca = 4, g(r) = sante).x ER: b) /(e)=3x—6 gor) =[e—Il, x ERs fest _flenrst fast 0 f0)= [S851 y= LER; ore={r fShaco= [Peet Sd. Sa se studieze continuitatea funetillor fog, g° f a senn lr 5° g¢ first beans 08" x, ret! Wx, x20 a? x20 ecco hae? ke x<0 4x4, x <0 1292.3, Semnul unei funefii continue pe un interval Enunuri Exercitii si probleme pag. 191 manual Exersare EL. Fie /R>R, f(x) =34+. SA se arate c& fare proprietatea Ini Darboux pe intervalele 1, = (2,2) siz =[ 0,3], Existd intervale pe care fnu are proprietatea Ini Darboux? E2. Si se stabileasca daca funetia /:D->R are proprietatea lui Darboux pe intervalul dat: x, x0 a) fe) = f Ll: pee sin.x,x > 0° ¥ E10) ») fo xteosx, x €[0+0) faresinx, x €[-1,0] Ofey= f fe vEO+e E3. Sa se stabileased semnul functiei f:D +R: a) f(x b) fe) =2" = 1; 9 fle) d) f@e)=sinx, x €[0,21 Sinteza SL. Si se arate c& functiile f:D +R, au proprictatea lui Darboux pe oricare interval din domeniul de definiti: ive, x45x-6 x SL +b) see) =| Ve=Tsinge—) aSO= >t 37 =1) ©) flx)= 1 aya{® S2 ui [- | wage DEM) lines, vere 82. Folosind consecinta 1 a proprietafi lui Darboux, si se arate e& urmatoarele ecuafile au cel putin o solutie pe interval dat: a)x? 44x? -5=0,7 =[0, byx? +5x-27=0,1 =[0,3]; e@xt2'-2=00=[0l: dx tltsins = ext Inx =0,/ = (0). 13083. Sa se stabileascd semnul functiei /:D-+R: a) fee)=x@* =); by $0) = DB" = 2"); ot x=2" OP f)= Blog 4+2); Ad fe) = fe 2 ayes 9feo= TS 1 fe) = 6 —Ne* -16) 4, 8a se rezolve inecuatile: a) Q — I(x? =) 20; by x 3)d-ve FD £0; o(x-14VeF H1)We-1) <0; @*-3)Q-tog, +) 50. S5. Se considera functia fR>R f(x) =x +e" 4) Si se arate cf functiafeste strict monoton pe R. ') Folosind proprietatea lui Darbout, si se arate cl functia f este surjectiva, pag, 192 manual Teste de evaluare Testul 1 1, Sa se studieze continuittea functiei fR +R, +h el I, xe {10} x ER\{-L0.1} fle) = 2, Sa se determine parametrul real pentru care funetia -R*R, x42 x <1 fry Ja" -1x>1 este continu pe R. 3, Sasse stabileascd semnul funcjiei /(0,c0) = R, er 131‘Testul 2 sin? 20 +, FEC %,0) 1. $8 se studieze continuitatea funetiei RR, f(e)={ax-+b, x €[0,l] in funtie de sints=D) e+e) parametri reali a sib req s?, xER\Q a) Fie 1 =[2,3]. Existé valori ale lui x €/ pentru care f(x) = 35? ) Functia are proprictatea lui Darboux pe /? 3, Sa se rezolve inecuafia (2° —16)(x ~x*) $0. 2. Fie FRR, fle Testul 3 1. Seconsidertfuncjia RR. f(x) =x[x]. Sise studieze continutate fantiifiny EZ. x? tate. x sa 2. Si se studieze contimuitatea functici fR >R. f(x) = pentrua ER aetar?, x>a 3, Si se stabileasca semnul functiei (AR >R, f(x) = 2" -2")(x —a) in functie de valorile parametrului real a Testu 4 1. Se considert functia f:N’ +R, dati de relatia f(a) = tim” 2 * 3 soe Ung? Siise ealculeze suma f(1) + (Q)+..+ f(a). 2. Si se arate dact f{a,b]-+R este funcfc continua si fer) 2a, f(b) 0 x50 3, Sa se studioze semnul functiei /'R +R. fe) = 132Capitolul 3. Funcfii derival 3.1. Derivata unei funcfii intr-un punct le Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 202 manual Exersare EL. Si se stabileascd dacd graficul funetici f:D >R admite tangenté in punctul specificat, dc’: jax? — 3x00 Paarxo0” 1) f@)=x"|x}.x9 =0. a) f(e)= 3x7 4x, xg =2 BY S()= oO fey=xth—hxo E2. Si se aratec’ functia f sD +R are derivata in punctul specifiat sisi se ealeuleze aceasta: a) f(x) = 3x +L, xy 1 b) f(x) =x? — Be 11, xg ; ©) floy= Eger = 04 &) fee) =Ve FI, xy =0; e) fey=2* +3, x, Ay f) fe) =sinx +sin 2x, x, E3. Si se studieze derivabilitatea functici f:D >R in punctul specificat si si se scrie ecuatia cet punet easy S402, 6) /6) = ths 1X9 ELE LOI}. 5, xy Eft ©) fix)=sinx +x,%4 {0x}; d) f)= xidl EA, Si se determine derivate laterale ale functiei:D Rin puncte date: a) f(c)=|x-Ik xy =1; b) fx) =x 4|x x9 =05 _frthes-t _ [singe st oreo {NST 1 ayoo= [i ote Sinteza SL. Sa se studieze dacd urmatoarele functii f:D>R admit tangenta la grafic in punctele specificate: tht x <0 ase= {ere J Slag etalk fe eee oyeielees avetexols o) fle 9 {1.0.2}. Ind +2), x >0" 133$2. Sa se studieze continuitatea si derivabilitatea functiei /':D > R in punctele specificate: x? +ax, x<0 ay fix)= oy =O, ) £08) fire ‘eo? axa x2 b) fo)= xo = pt tarth, xs2"? ©) fe) = min(x,2x —1),x, VP Alta ret jarecosx +P, x €[0,1)"" $3.Fie /:D *Rsixy €D,punct de continutateal funcfieif PunctulM (xo. f(r) se numeste punct unghiular al graficului functiei daca functia fare derivate laterale diferite in xq si cel Putin una dinre ele este fini Sie studieze dact punctl de abscis x, este punt unghiular in cazuril: 4) fO)= ype PEmh 75! wreef th 2, 26 w= ttxnbe ot” fe) 7 x08 x, x <0 ose p? *< 9x, =0. 10 tea! S4, Fie f:D +R si x punct de continuitate al functiei f: Punctul M (x9,,/(%q)) © numeste punct de intoarcere al graficului funcfiei fdaca functia fare derivate laterale in.x infinite gi de semne contrare. ‘ase determine daca punctul de abscisi xq este punct de intoarcere in cazurile: imx.vt av3-¥, x <3 5, Si se determine parametri reali pentru care graficele funcfilor fg +R admit tangents comund in punctul de abseisa xy ER. a) fle)=2w tage) =x? + be $b b) Se) =x? tax +g) = 28? —¥ + hay =h =3 S6. Se dau functiile f,g:D-+R, f(x)=x° tar? thee) =i? ter 4. Siise determine: a) ¢ ER pentru care tangenta la graficul functei in punctul de abscisa x» = este paral cu dreapta de ecuatie y = Tx ~6. ) a,b ER stiind cd tangenta in punctul.xy =I, la graficul funcfit feste paralela cu dreapta x +, jar in punctul de abscisfix» = —1, tangenta are ecuatia y=x +5. S7. Se dau functile f,gR>R, f(x) =2x? +ax +b, g(x) =x? +e +a, SA se determine a,b ER pentru care graficele celor dou fancfi admit tangentai comand, 1343.2. Derivatele unor funcfii elementare Enunjuri Exereitii si probleme pag. 209 manual TEMA 1. Aplicind formulele objinut, 8 se caleuleze derivatele functillor f:D =R: a) fe) =2007.x ER, b) fe) = Sy," ER, ©) f(x) = sin5.x ER; 4d) fix) =x x ER, fe) =" x ER, 9) FCs) = lows xx E (040): B®) SO)= logy sxx E+); h) for x E042); i) fox) = 00s? F—sin® FER, I) f(s) = logy (Sx) ~ logs (50).x > by fy =x > 0, Dfe= 2, Pentru functia RR, foe 3. Pentru functia (AR =R, f(x x ER 7 se caleuleze ("0).(/0))' "ED. Vr, sa se caleuleze rev, Ven), Fen, (Fen), {i} (3})- 1353.3. Operafii cu funcfii derivabile Enunturi Exercitii si probleme pag. 213 manual Exersare EL. Sa se calculeze derivatele functiilor f:D +R: a) fx) Sant; b) f(x) =2e—-x45, os (e)=x42ves ) fe) =x° +3in.x +0083; ©) fe) = 203 +Inxs fey a2* 43" x; 9) f(x) = logy x +log, x; hy) f(r) = 4sinx ~Scosx +3; i) fla)=x? tlogyxtsinx; —— §) fle)=ve-v2 Hex; &) fe) =(e-1)? +0 +1)? 1) fe) = Wr +42 + ogy sx: m) f(x)=logsx* +logyx*; nn) fv) =2tge-etge; p) fe) = x2 +V205 @ feey=rt eat E2, Si se calculeze derivatele functiilor f:D +R: a) fix) = logs xs by sfey=x o) f(x) ‘sin; d) f(r) ©) f(x) =" -)" -1); 1 fe) = @lnx +1) log, x; 2) fe) =e -ve e+e); h) fe) =G-x?)'; i) fy=O-ve)'; Dee) xInx +n? x; fl) =nsin® xs D sO) (v1 e* E3. Sa se caleuleze derivatele functiilor f:D =R: 1 It oseyats wfe=Fe af" 8 fo, VOT WSO=T jfeya settee, wpe, m fey= ie 5m se)= ne E4, Pentru functia :D +R si se rezolve ccuatia "(x)= 0 precizind mulfimile D si Dy in fiecare caz: b) f(r) =2e" 15x? +24x +5; @) f(e)=x7 nx;ec SL. Sa se calculeze derivatele functilor f:D >R: sinx + cos 9) f= ane 82. Fie (:R{I} +R, flr) = 4) Sa se caleuleze derivata func b) Si se determine punctele M (xp, f(9)) de pe graficul functiei fin care tangenta ese paraleli cu dreapta y= 2x—1 ©) Si se determine punctele M (x, fc») de pe graficul funcfiei fin care tangenta este Perpendiculara pe dreatpa y= x. 83, Se considers fnotile fe R>R, f(s) =" ee) = Sse deter mine a ER rs pentra care are loc egalitate e* (x) +¢"(0) = 82). ER, rel Sd. Fie (RR, f(x) = aT SX se determine m ER pentru care f*(x) < 0,¥ ER. $5. Se considers RR, fe) = e% (x? + mx + my a) Sa se determine m ER cu proprictatea cd f"(x) < 0 daca si numai dact x €[-2,2] by Pentru m =1 se noteaza g(x) = —£—. Sa se caleuleze: ) BO Fy (0) +80) ++ g(a), 0 EN 1373.3.5 Derivarea funcfiilor inverse Enunuri Exercitii si probleme pag. 220 manual Exersare EL. Sase calculeze derivatelefunctilor f:D +R: a) f(e)= 07 +1). ER: b) foe) =Ine? +1), x ER; fe) x ECL: of0)= (sete osare x ER 1) 0.) =sinG? +1), ER: 8) fOx)=coste? Hx#D,x ER, by flr)=sinw, x €(0, x): i) feaxe +1,xER: Die)= Yee’ x EO, +0) EZ. Si se caleuleze derivatele functiilor f:D +R: a) f(e)=In(ltsin’ x), ER; b) fle) =I +e"), x ER: ©) feey=V i +sin? x, x ER: 4) fc) =sin(evs ), x € (0, +); lenin tate pentru funfite f:D > R ase=ve-xelLt+=) — b) se)=e%,x E[0, +2); ©) ftx)=|x? =I] ER: &) fee) = Inte), x ER: ©) foe)=aresin|x |x EL-1 Dk F¢6)= arecos|x |x €L-1 th E4. Fie funcyiile ([0,+e) +[3.+e), fr) =x? +391 RR g(x) =x 4) Si se arate ca fi g sunt bijective. b) Sa se ealeuleze (f~!)'4) si (g"Y'®). Sintezd SI. Sa se calculeze derivatele functiei_f:D -> R, specific’nd domeniul de derivabilitate: a) fe xER, b) fix) =Vi-inx, x (0, ck ©) fis)= aren 5} x E02 — H/le) = arcoos E3. Sa se determine domeniul de derival 4 oO fee! resin, x ER; ee oscar” x>0, 9 fay arm, x>0. 2. Si se rezolve ecuatia f"(x) = O pentru fiecare functie /:D > R, precizénd D si D a) f(x) =x? -6x)"; bd) f(r)= cos” x-cos2x, x €[0, 7] OSC) =VE +65; @) fe)= nx? +20); @) flr) =3° 2etl 1) fe) =areig(4e? = 3x7 +1); 9g) fe) by se S3. Se considera f:R +R, f(x) =x +2". 4) Si se arate cd functia feste inversabil. _b) Si se caleuleze (f~'Y(3). S4. Sc considera funcia f2(1, +2) +R, f(x) =x + In(x = 1). 4) Si se arate cd functia este inversabili. _b) Si se caleuleze (f~'Y@) si J" Y(e+2). 1383.4. Derivata de ordinul doi Enunturi Exerciti i probleme pag, 224 manual Exersare EL. Sise stuieze dai functia f:D ~ Reste de dou’ ori derivabila in punctele specificate: a) fear +xxy {LO} d) fe) =xe" xo € {0,1} 6) flx)=sinx +0083, %9 {0,4}; A) f(s) =We tn 86 E {hed}: fle = to Stk 9) 0) =F ing to ©4025 ®) fo) =, x, € {0,1}; hy fe) =x? Inx, x9 Ef, eh. Ite E2, Si se arate cd funefia /:R > R este derivabili de dous ori in punctal specificat: _ fe, <0 prmalie * 85 DFO Veet og * had ee a x Pnx, x>0 ofe=y, eso E3. Folosind regulile de calcul eu derivate, si se calculeze derivata de ordinul doi pentru FDR: OFO= asia 45x; fG)=ax=4, Of @e)=e HH @ feeyextinx: 0) fe) =xInx; D feyaxte 8) fe) =x? Inxs bh) fee) =sin? x, ') fla) = cos) x; DSO)=xsinxteosx; ki fle)ex7ve,x > Y /O)=xige: xol x ™ so)= IOs Sinteza SI, Sa se arate ca: a) daca R +R, f(r)=sinx, atunei Le) sin +3} P(e) =sinGe #2), b) daca f:R +R, f(r) = cosx, atunci: Feoy=oal x4} I"Gs) = c05 (042) S2. Si se verifice daca funotia AR +R, fe) = e™ B+ 4x) verified egalitaea: SO) 2S WF FO) =P 4x +10), ER $3. Fie (ARR, f(x)=e" sin x. Si se determine a ER cu proprietatea ct PC) af (w) + af(e)=0, x ER 139S4, Si se determine a,b ER sliind ci functia f:R +R, f(x) = e-™ (sinx +cosx) verified cgalitatea: P"() + (a+ DF) +(ab+2) Fe) =0, x ER, 'S5, Si se determine functia polinomiala de gradul doi fsR > R, f(x) = ax? +x +c care verified rebaile: (2)=9, ("0 =25i 1") =8. 'S6, Existi o functie poinomiali de gradul trei RR, f(x) = ax“ bx 74 cx + |, care si verifice concitile f(-1) =-6, f') =-35i f°Q)=4? S7. Si se determine a,b,c ER daca /:D > Reste de doua ori derivabita pe D. itr, <0 xP 43rtan|, x <2 ro{ oat 5 ws| i xttox? te, x20 Jax? thrte, x >2 2x? tex? +8r +b, x <0 5A sO=}3 Lo tart, x20 fasinx +bcosx, x a 1403.5 Regulile lui l'Héspital Enunguri Exercit si probleme pag, 229 manual Exersare EL. Sise caleuleze stim 5 #2, a al . atx 8 welxt tax 43° xtsinx xine) sin + 3sin x Ol raaes De Oia sing ES sin te—sinay E2, Sase caleuleze: 2 a) tim x=sinx lim (nt ix ex s702¢"=2=2e—27) asl w=)? . +inx In(sin2x) by tim #2! tim , » Nae? ex Ine eH In(sinx) In(+sin2x) Inge? +x +1) OUP indtsinny? OBB EA, Sa se calculeze: a) lim In b) lim(x — 2) etgx; ) lim In: ) fans xt ) tine iid eo - @)limaresinxInx; — e) lime * Inx; » Jim (+2)e"2, pag. 230 manual Teste de evaluare Testul 1 1. Fie (ARR, f(x) =x° +ax+l, SA se determine a ER pentru care tangenta la graficul functiei fin punctul xy = 1 tece prin punctul M (2,1). x 2. Si se determine dervatle lateral ale funetic RR, fe) = fre “>? jn punctl sinx, x<0 ry=0. 3. Siise caleuleze derivatele de ordinul doi pentru functia fin eazurile: 8) f-(0, +2) =R, fx) =xlneetls bd) PRR, fx) = arctgxIn(x? +). Ma‘Testul 2 1. Sse determine devivabiliatca finctel +R. fee nunca a io) jax? +a? 1, r Bane + Testul 3 J. exseancmee exe) Rn, ye $A se caleuleze derivatele fntiilor f:D -> R: 2) fe) =aresin by fee)= In te? 3. Sase determine valorile parametritora,b,¢ ER pentru care funclia /:D-> Reste dedoud ori derivabil’ pe D. oreo la"—x-1, <0, psinx +e, x>0) bree xtnxta, x>0 beosx +l, x<0) 142Capitolul 4. Studiul funefiilor cu ajutorul derivatelor 4.1 Rolul derivatei intai in studiul functiilor Enunturi_ Exercitii si probleme pag. 239 manual Exersare EL. Sa se studieze dact se poate aplicateorema lui Lagrange functilor a) 1-32] +R, f)=2x?-35; bY ALL =R, fo 9 ALR fe) = ©) FLO, 1] +R, f¢e) = x|2"—1 E2, Sa se stabileasca intervalele de monotonie ale functiei /:D > Ri a) f(e)ax7 4x; b) flr) 9) f@)=x* ~8x7, d) fayaxes oo) fe) =xInx; f) f@)=x-Inx; sod x1 ase WsI= 3. Sa se determine punctele de extrem pentru functia f:D > R: 8) f()=x° 6x; bS@)=O=Nes 9 F0)= & fee “wow ©) fle) =x~2areters 9/0) = @) O)=7—x4De; by SQ) =VveR1 (ec SL. 8a se determine constantele reale pentru care se poate aplica teorema lui Lagrange funclei x? tax, x1 fatsinx, x<0 Jacosx +hx,x > 2" » slo, 27] >R, ser $2. S& se studieze monotonia funcjiei f:D-> R si si se determine punctele de extrem, in canurile: a f= +b) Se)= x41 —i ©) $0) =x? Ina; va Osean — od fey=x-WF Hi D./e)= Ine Fanciers 9) fe) =¥e 3; Wy foy=in( 14 vi? 41); orerewe(enime) 90a 14383. Sa se determine valoarea parametrului m ER pentru care functia f:D + R este monotond pe. a) f(e)=x° tmx; b) for ©) f(e)= 2x9 +5mx? F6r- A) Fle) $4, Sa se determine m ER pentru care functia RR, POs) = (6? +m +1)e™ Ge +me™s x?teominx. are dou puncte de extrem. $5. Fie /R\{1, 2} =R, foo — 2. si se detemmine m ER pentru care funetia fu xP a3e42 rm ey admite punete de extrem. $6. Fie /:R\ {a} +R, fie) = 2S, Si se determine a,b ER pentru care functia sdoite ponete de extrem punsielex =~ iz $7. Se di functia.f:R*R, f(x) = mx? +nx? + p(x +1). SA se determine m,n, p ER pentru care punctul A(],1) este punct de extrem al functiei, iar tangenta la graficul functiei fin punctul (0p) formeaza cu axa Ox un unghi cu masura de 45" x +ar $8. Seconsier fanetn FR \ {8} +R, sox) = 2 _fsi Si se determine punctele de extrem, sliind ci dreptele x =1 si func f $i se studieze monotonia functiei +4 sunt asimptote ale 89. Sa se determine dreptunghiul de perimetru maxim inser intr-un core dat. $10. Dintre toate dreptunghiurile care au aceeasiarie,sise determine cel de perimetru minim, SLL. Un triunghi isosce! cu perimetrul 3? se roteste in jurul bazei. care genereazii un corp de volum maxim. S12. Se considera functia f:(0, 2) >R, flr 4 =[n nti, en 2) Si se arate ci faetiei ise poate aplicateorema lui Lagrange pe interval, b) Sa se aplice teorema lui Lagrange functiei f pe intervalul /,. Dacd c, 1, are proprictatea cd /"(c,)= f(a +) ~ fin) si se determine c,. €) Si se arate cf pentru orice n EN" are le incgalitatea si se determine triunghiul nx si intervalele: 1 1 par R: a) f(e)=x? 3x5 b) $@)=—3x? + 6-11; ©) f(x)=x9 -12e; d) f(c)= 3x? -243; 9 SO=TF DIO=a w=. hy fea? aOnsaF ) F6) i) f)=x tnx; i) fee) = arctg E2, Sa se determine punctele de inflexiune pentru functiile /:D > R: a f(yax? = by feryaxt aes Ofe)= 0? +e; d) fe) = ©) fle)=In@? +); D sear; 1 ® f(x) = arg: by f(x) =sin 2 E3. Si se determine intervalele de convexitate, de concavitate si punctele de inflexiune pentru FDR: fx? —3v42, rel P+xti, x<0 ase=\ 5 BD Se)= a + Jax? -Sx43,x>1 x tin(x? +1), x>0 fre", x20 Osee)= i fu Sinteza SL. Si se determine intervalele de monotonie, convexitate si concavitate pentru functiile PDR: a feyaxtaar? tly by SO)= OfO)= x2 #) foyaxtye sl; 0) fO)=O2x4+2e%) ) fayax3inx $2, Se considera funcfia f1R+R, fx) =e? +ax +b)" 2) Si se determine a, ) ER stind c8 x =1 este punet de exttem, iar x = 2, este punet de inflexiune pentru funcyia f b) Pentru valorile lui a, 6 gisite, si se determine intervalele de monotonie, convexitae, coneavitate si punctele de extrem gi de inflexiune ale functiei f° 145$3. Si se determine punctele de extrem si de inflexiune ale functici /sR->R, Seey=x5 + ax? +85x—2, stiind cf f"(-3) = 0. $4, Se considera finctia ARR, f(x) = ax + baretgx 4) Si se determine a, ER stiind cf /*()=251 FD ) Pentru valorile li ai b gasite, determinatiintervalele de monotone, convexitate si concavitate si punctele de inlexiune ale funetitf $8. Fie RR, fle) 54€(0, +2), 2) Sse determine a sind c& ecuaiatangentei la graficulfuncfiei fin punctul de inflexiune cu abscisa portiva este x +24y—9=0 »b) Pentru a = ¥3, si se studiee monotonia funcfici, itervalele de convexitate-concavitate $i si se alle punctele de extrem sd inlexine ale Fane 1464.3. Reprezentarea grafic a funefiilor Enunguri Exercit si probleme pag, 255 manual Exersare EL. Sa se reprezinte grafic funojille f:D >R a) f(ey=x2— 37; b) fee fe) =— 29 +3075 4) fe)ax8 5x4; 0) fle)ext—Sr7 $4; f0)=209-3x7 +5; DSO)=16- x4; fleyaxt 27 HD MOY=O-D7 HD; DAO) -x} WSO)=A-x)'xs DOI= (1 +2)" E2, Sa se reprezinte grafic funoille f:D +R 9) fey22 SS reo ©) fix) 2 ows ae) 5 fe eal BIO MIO EH E3. Sa se reprezinte graficul functei sD >R a) fe) =v; by se)ever +l; \fO)=vx? =I: 8) SO) = xe"; ©) fleyaxres 9 f(r) = xine; 8) fO)= Ine? +); fle)=In@? =); i) fe) =x? Inxs i) fe)=2arctex; ky fe)=x—Inx; 1) fey = Sinteza SL. Sa se reprezinte grafic functia /:D > R: a) f(e)=x|x |; by fe) =x]x—af, fe? wet ex f= oso [ 2 eee ot rine =x >0" V xs 2 eo fe)= 3 f0e)=|x|In(e?). wo eon SS OD elsIae 2, Se considera (:R \{i} +R, fe)== A GER, ‘Si se reprezinte graficul functiei fstiind c& are asimptota y =x —1 3. Si se reprezinti graficulfuneyied (AR {—1} +R, fe) =~ 3 SX stiind care un extrem “8 147x? 443 ati 4) Sisedetermine a € R pentru care functia are o asimptoté paraleki cua doua bisectoare. b) Si se determine a € R pentru care funeja are un punet de extrem situat pe axa Oy. ©) Pentru a= —4, si se reprezinte grafic funetia f $5. Fie RR, for) S4, Se considera finetia 1D +R, f(x) 4x —sin.x. $a se reprezinte grafic fuancjia 3 xta $6. Fie R>R.f(e) Sse reprecine graf fun fynd tangent origine Sepp Sts repent graf anti genta fn ig este prima bisetoare ax 42 $1, Seconsiders 2D =R, fe) == a) Pentru care a ER, graficul functiei este tangent dreptei y+2x = 10? b) Sa se traseze graficul functici f pentru pag, 256 manual Teste de evaluare ‘Testul 1 1. St'se studieze monotonia functici (RR, f(s) =F“. siind 8 f'() = 0. etl 2. SA considera funcfia /R>R, f(x) = In(e? +4x +m). 1) Sa se determine m ER pentru care functia este definita pe R. b) Pentru ce valori ale lui m ER, punctul 4(~2, 0) este punct de extrem al graficului functiei ©) Pentru acesteia, 9, si se studieze monotonia fancjci fi si se afle puncele de extrem ale 3. Studiagi convexitatea si concavitatea functiei PRR, f(x) = arerge —ln(e? +1) ‘Testul 2 1. Fie (RR, f(x) = a) Sa se arate cd feeste derivabila pe R. b) S& se arate cd f"(0) = 0.Este x = 0 un punet de extrem al functiei #7 2x 2, Fie RR, f(x) =aresing +x a) Sa se studieze derivabilitatea functieif b) Si se procizeze extremele functici ©) Si se arate ci semitangentele laterale in punctul x = 1 sunt perpendiculare, 3. Fie f;R\{-I} +R, fox) wn Sa se determine punctele in care tangenta 1a graficul functiei este paralela cu prima bisectoare. 148‘Testul 3 x52 arth x>2 a) Sa se determine a, b ER pentru care feste continua pe R bb) Exista valori ale lui a pentru care feste derivabila pe R? ©)Daci f(1) = Ssi f'G) = 4+4,88 se traseze graficul functici g:R > R,g(x)= 2 2. Fie $[0, +) ->R, fr) =In +x). a) Si secaleuleze f(x), x €[0, +2). b) Sa se studieze monotonia functiei 2x ©) Sse arate cl In(L4+.x)> 5. Wie €[0, +), 3. Se dau futile /:D, +R, g:Ds +R, f(x) =V¥=2, 2) = 6"? 41-6). 4) Sa seafle D, si Dy b) Sa se studieze derivabilitatea funetitor fig sisi se caleuleze f” sig’ «) Si se ealeuteze tim #2 FG) ‘Testul 4 1. Seconsiea func f[0,42) +R, fey ates a4 4) Sa secaleuleze f' si” +b) St se studieze monotonia functei 6) Sa se arate ef areigr>x—*, x €[0, +) 2. Si se repevinte grate funetia R +R, f(e) = Vx" #1 Fie R\{0} +R, fe) M (a, f(a)) € 4.4 ER \ {0, 2, 3}.Notim eu N punctul z x in care tangenta la grafic in punctul M intersecteaza din nou graficul funcfiei. Sa se determine valorile parametruluia pentru care coeficientul unghiular al tangentei la grafic in punctul este egal cu 3, 149pag. 258 manual Probleme recapitulative 1, Si se determine limitele de functi: yim 2 +1 by tim ENE re a im SX tin 2x: sin nx d tim SesinBx) wo igy+tigly +.$tgnx * x0 sin@x) * —cosx cos 2x 247 44*-3 2) lig S05 608 tim? + +43 res OE sr +6" aL= 3, Sasedetermine a, bER penis care lim vx? —+1—ar—b) =0 =O; b= OL=t OL Facultatea de Chimie Constana, 1997 acosx + boas 2x + 4. Si se determine a, 2, ¢ ER pentrs care lim 5, Siise studieze continuitatea funetiilor /:D = R: r0 eo Universitatea Politehnicd Bucwres, 2008 8, Sse determine a, 6, c ER, pentru care functia f:R>R, 0 este derivabila pe R. 150x x 9. Se considera functia (3 \{—1, 1} +R, fe) = maf 2} 4) Si se expliciteze f(x), b) Sa se studieze continuitatea si derivabilitatea funetie jax? - 3x +1, x€[-1, 0) 10. resteull=n. =| 2 elo] x? tbe a) Si se determine a, b, ¢ ER, pentru care functia este derivabila pe (—1, 1) $i FED= SW) b) Perntru valorile gisite, si se studieze derivabilitatea fumetici 2x 11] >R gee . af-Ll-R ge) (25) IL, Se considera f(—1,) >R, fs) = =InGe #95 F:(-1, 0)U (0, +2) +R, ctbetaln(y +L For) = tte) Dack lim F(x) =1 six7F'()= fle), Vs (1, UO, +), jae = @), atunci aa=Iny3; bye=2; a=In& da=l; e)a=2In2. 12. Fie (RR, f(r) = Jax —vx?m? +mxt1, XSL ° fe=1 +|m|vx, x> Daci A ={m ER] fest contimaé pe R} sie = Som? att ASE Bucwesti, 2001 me 34 25 58 81 aa=l ba a= 2, daa, jaa ) Janse Da=ss 8) 13, Se consider’ functia AR +R, fe) = os +4z}+s) unde a, BER. Daci (a,b ERXRIf este periodicd de perioads 2 si este contimah tm x =i}, iar S= Year), .tunci mea a)S=2; b)S: 3 )S=0; dS=-3% e)S=4. ASE Brees, 2002 14, Se considers fnctia fo, 21> R, pr. x €[0.1) f@xy=jm, x= at +q.x (42) si muljimea 4 = {(p, m, q) EIRXR XR) f este derivabila pe (0, 2)} 151Dac $= DY(p +m-+q),atunci oman QS=% b)S=-k 0) =O dS= 0; eo) S= ASE Bucwest, 1998, 15, Sa se determine asimptotele funcjiei f:D-* R: a feye TEA peyent fermi a ISO= x@e=1) 2 44Inx—2 2e a) Sise calculeze limitele functiei fin punctele xy = 0 si xp = += 'b) Sa se determine asimptota oblici a functei fla +22, ©) Saseatle punetele in care tangenta la grafic este paralela cu asimptota oblied a funetici Bacalaureot, 1997 16. Se considera functia /:(0, +2) > R, for) = 4inx 17, Fie 10, +2) +R, f(x) =2- Si se determine coordonatele punetului in care tangenta la graficul funcfei este paralei cu asimptota oblied a functei 1B. Fie f:0 >R, fry 48 2) Si'se afte parametri a, b ERR pentns care dreapia y= 2s + 3esteasimpotl a func b) Pentru a= 5, si se determine b astfel inca funcfia fsa admité asimptola verticala. acatatea de Stine Economice Timisoara, 1998 19. Pentru ce valori ale lui m ER, finetia RR, fe) = Ye + (2x 42m are domeniul de derivabilitate R? Universitatea Politehnicd Bucuresti, 1990 20, Se consider functia./R\{= 1. I} +R, Lar 2 foy= .aeR. I-x a) Sisecalcuteze lim x7 f(x). by Pentru care valor ale lui a exist egalitatea 3/°(0)— /(0)= +2) +6 8 ” 7 “ BAAN ira P24 s+ F'O)-Atunei GAD Gay A MT ALCDASO+SO)-AH 21, Fie fR=R, fle) = or ASE Bucureyt, 2000 182in(l-x), x80 22. Fie (RRL) rn gy 4 se determine valorile lui a, b, e ER pentru care fumetia feste de dou ori derivabila pe R. ASE Bucwres, 1990 23, Pentru ce valori ale parametilor a, 6, c ER, functia f:R>R, Dan pena fe tae torte, x41 arcte(e—D), x > este de dows ori derivabila pe R. ASE Bucwes 1994 24, Se considera functia (AR >R, fr) a) Sa se arate ci functia feste derival b) Functia este de doua ori derivabila in x 2S, Fie (R= (1,40), fa)= 4" 42" 41 4) St se arate cf feste functie inversabild 1) Sse determine sis") @) Universitatea Politehnicd Bucuresti, 1987 1 XO+ D042) 26. Fie /:R\{-2,-1, 0} +R fe) a) Si se arate ci exist numerele a, b, ¢ ER pentru care by SAsse calculeze S= f"(1)+,"Q) sinx~tgx 27. Si se ealeuteze im mage ASE Bucwest, 1990 Universitatea Politehnick Bucuresi, 1990 ce eR}. m= Snatunei co d)m=15; e)m=10. ASE Bucuresti, 2000 30, Se considera functia f{—1, +2) +R, fle) =Vn45— Wel 4+ Ye 410-601 153Daca B= {x9 € C1, +2)] fnueste derivabittinxy }siS= (sj (6)—£06))°,atunc: i 1 u 3 aaa W)S= OS=5 DS=Z OSH. ASE Bucuresti, 1998 31. Se considera funetia /,:R+R, Solo) = Vale =x =D += 37, @ER. Daca A ={a ERLf, este derivabili in x = Of, atunci: ; acts acl} 913 vse) aces ASE Bure, 2000 32, Se considerd unctia (AVR, f(x) =x"r—d—|v— A, a DER Fie A ={(a, 6) ERXRY/ este derivabili pe R} si S= D(a? +57), atunci es aS=13; HS=26 QS—1k ODS=5; e)S=4. ASE Bucives, 2001 33, Fie fincjia (R-=R, soya Pr ¥St axtbx>l Dacd festedervabild pe R si A= 94 (A), aun & a)A=20e, b)A=0; c)A=100e, d)A=Ile ¢)A=e. 34, Sii se determine numirul de clemente ale muljimii: 35. Fie a= tim @O** aa= ASE Bucwsi, 2001 15437. Fie (R\ {I} +R, foxy =? a) Si se determine «a, 6, ¢ ER pentru care functia admite asimptota y = x-+2. bb) SA se reprezinte graficul functici fpentru a= si b= 1 ©) Pentru a= = 1, si se determine aria triunghiului determinat de axa Ox si asimptotele functei f. 38. Seconsidrtfinetia FR\{L,2} +R F0)= a) Sa se traseze graficul functicif ') Sa se determine in ce raport imparte dreapta y =~ aria patrulaterului determinat de axa (Or siasimptotele functieif 39. Si se demonstreze e& pentru oricare m ER, functia fR>R, f(c)=(x? +mxJe™, admite un maxim si un minim local 40. Se considerdfunctia /:D->R, fle) = ax +Vbr? tex +1, a,b, ¢ E(0, +2). a) SH se determine a, 6, c sliind cd functia admite 0 asimptota oblicd la +2 paralela cu ddreapta y = 4x-+5, iar cdtre — 2 o asimptotd orizontala y = — 1 ) S& se construiased graficul functici pentru valorile lui a, b, ¢ determinate. xtax bet? a) Stisedetermine a, b ER pentru care extremele functiei se objin pentrux =—8six = 4. ») Pentru valorile lui a, b determinate, s& se reprezinte graficul functiei f mee +1)? txt 2) Pentruce valori ale lui m functia admite dou’ asimptote parlele eu axa Oy"? b) Pentru ce valor ale lui m func este monotona pe R ? ¢) Pentru m = 1, si se reprezintegrafcul functici 4) Fie 4, B punctele in care graficul functci f; pentru m=1, intersecteazi axcle de coordonate. in ce puncte graficulfunctieiadmitetangenteparalele cu dreapta AB? 4. Se da funetia f:D > R, fx) 42, Fie f:D +R, fx) = +m ER” 155REZOLVARI Partea a Ia. Elemente de analizi matematica Capitolul I. Limite de functii 1.1. Multimi de puncte pe dreapta reali Exersare EL. Soluie: Mulhimile de wiinoranti si majoranfi sunt respectiv int se rezolva ecuatiile si inecuatile de gradul 2, cu radical, cu modul, exponentiale si logaritmice a) ¥—3x=0 xe > re (0,3) Agadar A= (0,3) si avem: m=(-c, 0], M=[3, +2). 1) Aledtuim tabelul de semn pentru fis) = x? ~3x p= 0 3 t# Fo [FO Se objine xe [0,3], deci A= [0, 3] Rezulti m= (-, 0] siM=[3, + 2) ©) Condit impuse: x -3 > 0, deci domeninl de lucmu este D = [3, +0) Prin ridicare la pitrat obtinem succesiv V3 6230-3645 e675 xe C7] (co, 7) 1D =[3, 7] sse obtine: m=(-2», 3), 4 Asadar A 7, +00), ) Folosim proprietatea modulului: [2(0)] -M < B(x) 0 >x>1=>D=(1,+ @). Folosim proprietatealog,£(x) < b,a> 1 = Bt) < a! Se objine succesiv: loge 1) <2 5-15 Px<5 Agadar 4 = (-e, 5) 1D = (1, 5), iar m= (—», 1], M=[5, + ee), s-150 xo 0 Se objine domenitd de existent: D= (1, +2) 1-2, 3 1) Condifi de existenga pentra logaritn f 1,3) logs Folosim formula de schimbare a bazei pentru logaritm log. = FE Se btn cei Igo) 0, prin ridicare la patrat avem (x=1)' <3-x=9x' -2¢+1 <3-xa9x¢-x-2<0 Tabelul de seni pentru fx) =x? —x—2 este: » [= 2 +e wuxad [FFF FTO OFstH Solutia inecuatiei este x [-1, 2] Rezulté A=[-1,2] (1, 3)=(L 2} iar m= 0, 1, M=[2, +0) 3, Solu a) Avem ef -I < sine < 1, Vie RR, deci A =[-1, 1, care este interval minginit vem 20 22n82~2_Un+) 2 5 2 2 = deste wn , Aven: 2u)=2082=2_ 2A) 292 0, Vn © N deci m = 0 este un minorant pentru 4 ‘Agadar 4 este multime mnginit nF Vins + Vii) nen zt ©) devin —Invi+vn “Yn+ledn Untied Again 0< ger pct, decid <1) ) Deoarece —48°< N, rezulté ed n + 1 este divizor pozitiv pentru 48, Dar Dig= (+1, #2, +3, 44, 46, 48, 412,416,424, +48) Reailté of n+ Le (1, 2,3,4,6,8, 12, 16, 24, 48} si astfel ime (0, 1,2,3,5,7, 11,15, 23,47} Agadar A= (0,1, 2,3,5, 7, 1,15, 23,47} [0, 471 €) Deoarece x? 2092 +1319 0 0, Se obfine A = (1)? —4x—1)= 0 D-Y—D. a > osunt ye[ $1]. Agadar a=[-4.1] 3 FA, Soluie: a) Avem: fx] <39-36 63. Agadare [-3, 3] 1b) Avem: [eI] <2e9-2 2 art 2, dacttx<2 ©) Avem: |r—2) ace ¢_ 2c: Reaultl ob r—2} + Pent x > 2,ineounia [r=2] >1 se srie x2 > 1 ou solutiax > 3, deci xe [3, +) + Pent < 2, inecuafia [x2] >1 se soriex +2 > 1 gare soluta x < 1, deci (2, 1] Rezulti cd fp-3]> 162 we (UB, +=) =A foram { ) Avem suecesiv: 1 <1 ¢24-1<004= Aleituim tabelul de semn pentru f() » [=o I FeessOss see O+ete++e ESTE +eHe HO x 12 Fe x1 OFeeeeee ett v4 [Feeet 0 = Oftetee Ta =a [Fe 4Fe O-— [Ft Se obfine: xe (2, 1]UQ, +%)=A 0 Deoatece y=3 >0 = ch x3 >e=3 > 0 deci domeniul de existent este xe [3,+22). Prin sidicaze Ia patra se objine: («—3) <(e—3)' saux?—7x+ 12 > 0, en solufia xe (20, 3] U [4, +09). Agadat, A= (C=, 3] U[4, +29) 9B, +22)= [4,+8) U 3) 158ES. Solu: ‘Vecinatati pentru xo =0 sunt: Vs, Vs, Va, iar vecindti pentrax=—I sunt: Vi, Ve, Vo. ’) Va mu este vecinitate pentru xg si x1 deoarece mu confine aceste puncte, ©)0¢ Va,—1e Va. dle Va, €)-Le N,iar 0-nu apartine unui interval inelus in N. ), ) Zsi Gam confine intervale deschise care SA contin pe 0 i-L i)0e Vs, 6. Solusie: O multime Vc R este vecinatate pentru +2, daci exist a € R, astfel inet V= (a, +2). Vecindtaji ale Iui +2 sunt, Vi, V, Va, Vo. £7. Sohuie: a 4'= [0,3], ; 0)’ =@, deoarece 4 este nulpime fini, O4'= Ce, 3]U(-») =F, 3), ‘Numaral x= 5 este punet izolat al mulfimi 4. ES. Solute 2), b) Mulfimea A este interval neménginit ©) Multimea A este nemanginith si superior si inferior deoarece confine toate mumerele pare pozitive si mumerele impare negative ) A= (1,+%), intr-adevir dacd y € 4, atunci rezulti e& exist xe (0, 1)eu y= Dar, atunci x= <(0,9) Oxtet Rezulta cd y>0 si L<1. Cum yeste pocitiv, rezulti ci din <1 se objine y> 1 Agadar ye (1, +2) =A ¢) Ineonafia [r-i] > 2 conduce Inx 1 > 2sau-x+ 1 > 2, deci v6 [3, +2) anv€(-»,-1] Asadarse (2, 1] U[,+2) =A. 1) Fie y © A, Atunei existd x € (2, +2) eu y=2=}. Se obtine c& x=22=* iar din eonditia >2, inecuafie on solutia ye (1, +02). Asadar.d=(1,+ ®). six—2>0 rezultio& 21 >1,WveQ, +=) ete 8) A= (0,7, 14...) = (Tn|me N}. Dack Me RR ar fi un majorant pentru 4, atunei 7n a=4; 0) 5+6a-3=23 > a=1 o)d+20-3=5- d) Va=3%a=9, eo) a'+3at 11 =a4+14 >a" +2a-3=0 ae {3,1}, 2a-8=0 ae (2,1); ) Yatl=320+1=2720 8) Ja=T=a-1. Conditia de existent a—1 > Odeci a > 1 Se objine a1 (a1) cusolutia ae (1, 2); 6 ly ¥=169 27 =2' 0 =4 0 (~82. Solute 2) Pemlgnea (0, 4)u | reer tiem existnfa nite ne Rema ts (4 limlog, Agadar fare limita siin x,=4 Pentru swe (0, 1) UCA, 2) fate limita Aven f= 0)=lim2* =2, f(1+0)=liml Agadir fu are limit in.x9= 1 Punetul xy = 3 este punt izolat pentru domeniul de definite si in el nm se pune problema cexistenfei limite. 83. Sole a) Avem: f(l-0) Din egalitatea 1 -0) = + 0) se objine c& 2a +2 b) Avem: f-0)=limles +a) +(e=1)]= (a+ § f+0) =im(s—14+a)r44—a)=a-(S-a) Din egalitatea fl ~0) = 0 + 0) se objine ecuatia (a + 1)*= a(S~a) sau 2a—3a +1 =0 cu solutia ae {3.1} ©) Avem: f(2-0)=lim(ar+B)=2a+, s2+0) fA =0)= limos. J +0)=lim(ar+bx+6)=160+40+6 Din egalitifle £2 ~ 0) = 2 + 0) sif4 0) = A4 + 0) rezult sistem de ecunii dat b= fora ) Aver: fl 0) =2*, 1 +0)= 4°, 3-0) = og, 4 = 2 4 cusolutiaa=—1, 6=3 43+0)=8 Rezulta sistermil de ecuafi: cu solufia a feces fone 1 fC1+0)=}4}, (0-0)=0= f0+0), f-0)=| Agadar fare limite in.x€ {-1,0, 1}; (0+ 0), 3-0) =0=f3 + 0). 4-0) “f-5:+ 0), {3—0)=3=f3 +0), {5~ ) Ava lin f(s) lims*—1]=0, tim f(s)=lim|s°—1]=0, a3. se ve =1= f+0) Fe-9=hinle— 1611.4.3. Limitele functiilor trigonometrice Exersare EL. Soluyie: Se obfine: 2. Solugie: 9 (=aF=8, v ¢=12( d@ (=-0, e) (=tg7=0, ® (=0g(-4)=-vigF=-1; BW C=alg E3. Sole: » coal 4 ©) C= anee0s(~ 4, Sole: ace arcte(*4) = Bs » rami 8) af, 9 (=artg(~ 5 F Sintexa SA. Soha 2) Se obineegalitaten ancsina =% si rezulth cl a=sin=1 b) areeosa = 0 = a=cos0=1; ©) aga= Fear t=1, @ asina=2> a=smn: @) mocosa= 2 a=cos2=—1;82. Sole 8), AO—0)=sin0= + him f(0) |,f0-+ 0) =0*=0, deci tim f(x) =0 =z =%, + f0--0)=aresin! £0-+0) =arctg + lim (2) = lim aectg x= 0 83. Solute a) Funepia ae limite pentax © 2, 0)U (0, 1) UC, +2). Punem condita sa existe limite in xo (0, 1) Avem: + 0 —0)= sind = 0,0 + 0) =b, deci b=0; +f -0)= a+b, F040) =arelgh =F, deci a+b=% si se objine a=% 1) Funotia are limité pentru wy [-2,—1) UCI, UG,21 Pune concifia si exist limite giin xy (-1, 1) Ave *f-l-0)= 0, fE1+0) = aresin(—D) + fQ0)=mresin = fU+0=b, dei b=% 163S4, Sole a) Avem, dupa explicitarea modulului: _f( + lim J) =~sin(-3)=1; + lim fo | f(x) =008: n f(x) = cos uctgx, x <0 Aven: f( { aaa, PaO Se objine: + linn f(0) =—arete(—) F(x) = aretg 0=0, lin fc) =aretg =1.5. Operatii cu limite de funetii Exersare EA. Soap 0) (alin lime tlinde =4°—3-44-VT=6, F2, Sole a) ¢=lim(s* -2)-lim(@*-3)=(C)-(-2)=2; » ¢=(lim (lint, x =I +log,1=05 ihe E3. Soluie: lim(x—1) ae 9 (a3 Sinteza S1. Solute 2) (= (lime +4) = (lime tind) sa4y'=4, wy 6=0, C=: @ 6-0, 9 neo pe=(2Zeth= PF, wen2, ne 82. Solute 165Folosim operaliile eu limite de funefii, Se obfine: ant =2eatl=20a oa 2 » alsais9ea 0) A = 19 20+Ja=Ja+2% 0-1; eM 3.949.426.2494 a2 Paso ) RAE pa fae 4846249" a2 as ar Batl=2asazl 83. Sole a) ti (0) =i £0) Agadar fn ae iit in b)+ fO-0)=lima—-4) =1, f(0-+0)= line DYF= 0, deci fn ate Lit in. + f0-0)=limtx—DVF=0, F0+0)= lim) = a 2 + 0-0) =lim| A 0-+0)=link—1 sin x) S4. Solute a (isis) (sn =1) (int): gfim(e=1) = (sin) lin x +i v-liminge +) = 0-40 3+ logl0= 3; @) (=(¥TF1) =8, 0; hy (=log,(2 +1og,9) =og, 4=2SS. Solhie |< -1) eum tin PL reat time este (0 £) Deoarece: ¥-1< [x] < x51 3x—1 < [3x] < 3x se obfine c& 4x —2 < [x] + [3x] < 4x, Vxe R. ya, pttx> Ove negate 4—2< LE] 1671.6, Cazuri exceptate la caleulul limitelor de functii Exersare EL. Solute: mS" a EA. Soluyie: Cazwi de nedeterminare 4 ‘Se aduc expresiile date la forme mai simple. 4D 4 99a) See SGD Pa _ (Dore) _ xd e+3r42 CFD HD ES. Solutie: Cuz de nedetenminare &. Find limite de funfi rajionale se compar gradsle nunitonuli i mamaratorul, 2 a) 3 (eo) ato; 9) 6=0; by f=06. Sole: Caz de nedeterminare ©. Se folosese metoda factor com forat. ‘Sintezd SL. Sohie Se aduc functiile rationale la forma =a mai simpli fey i aetl py etl, Limita este ¢= 2 =I =I = et 8 ==) v1 _ (=D G" 42041-24244) = 9 £0)=G=D=D &=De=2)i496 9 10° Ga FE TD = _b a1 D9) = FET 97 Hat D MAH 3) AF QHD 0-4 Agadar fn are limita in x= 1 83. Solute 1) lim3*4@t* 2492. Limite poate fi init daci 9 +9a=0, deci a=—1. Obyinem t ©) Se obfine: & deci este necesar ea (I —a)'=4, deci a {-1, 3) + Penta =I se obtine: (= lim 2tD*=4 = pig CF DOD «243 Penta a= 1 se obi (=I DG GET etl G=DO=D i AS e + Pent a= 3 se objne: (= li DGD AF ) Se aduce fla forma: f(x) ‘Se pune conditia ca 1?+ 3-1 — Avem: f(y =2t38=4e =D 170S4, Sole Caz de nedeterminare 9. Este necesar si se adc fimo rationale Ia forme mai simple w pon eRe oe ad (= 2K) R= 2Ex+6) (DHA) on deel far” 243, (i+) Doin aT ae ae de x@l) mx, magah RA eee 9 al1.6.4, Limite fundamentale in calculul limitelor de functii owe vera) Sf wel 2 tn 9 clin 2 ae 1 C= tin 2 Solute ott > Ft Ee sr) geen ine: orn? a) G=De+D _ xe=D E3. Soleie: a) (= nn INGO), ©) Ct Tox aresinay 5 arete(x— ea q 4, Sol: 9 f= » cig AE 3) sr tm (INA+S3*) = tim{ 8.283 9 RN ae 0 ("olin +e 5] 34 ind +4) Ind?) 3x7 ©) ¢=lim| ) eet x In +3x7) 3ES. Sole: Sintec SL. Sole \ 9 clin b) etim(SiM2s 4 Sins Liayiseie lim Ly =2+15+1=18; slim 4843 , wt 3x 4x41 mm +DQ—D IGF Da FS) (x=Der+D) wat) ox t5 n( seas.82. Sole 1) Folosim formula trigonometric’: c0s2 Rezulti ci b) Folosim formula trigonometric’: = lim=28in3e- Seobjine: (= lim —2SR3E-SRE = n(n) M2 (T aresin.y Sin(arctg x) arctg x in nex x algs, 83. Solute a) C= lim| In(l +sin3x)_ sind __esin Se ‘DF xsin Se) 1d=t; Ine? +1) _xln(x+1) Ind +n@" +0) Ine +) “ttm ine vince +) 174SS. Solhie im (Ls inds asin). ala : nan) Pec linita sf fie Bnith treuic ca mundsStoral si aibégradul esl rt egal eu gradu numitorului. Se impune condijia — b= 0, deci b= 2. Atunci: Sata c=timste=s Agadar (=a si ¢ » Aver Berta 4 Dg de +0 2a Limita este fnitd dacd mumviitorul are eel mkt gradu 1 Se impune conditia 1 —a~ 0, deci a= 1, Rezult ci im tL a1, dar] =3 +b is obin —b lime Fx ax) =—5 +lim: ° Limita poate fi finita dacé 1 — a=, deci + Penim a Sil Fe +x) Reals a= mr 1751.7, Asimptotele functiilor reale Exersare EL. Sole: 2) D=(-w,0)U(0,+«). Agadar+ sunt puncte de acumulare pentru D. Rezalticé 08 Jim JG) Agadar dreapta y= 0 este asimptoti orizontald La —c, ila +00, ») D=Ca3)UG.+2), Sabine lim f(x) 6) D=(-#,)U(4, +2). Se obfine: lim f(s) Dreapta y= I este asimptoti orizontalé la —e gi la+20 ©) D=R, iat lim f(s) = linn f(s) = 0. Asimptota orizontali la —» gila-+e este dreapta y= 0; 9 D=(-=.-§)U(-$, +9). Asimptota riz n—s a + ete y= 3 2) D=[0, +2), in acest caz rumai +c este punct de acumulare pentru D. Se obfine m f(2)=0 si asimptota orizontal la +, reapta y= 0 1) D=R, y=3 late z )D=R Se objine: tim fa) = Jim f(a) = lim Sh Yaxal Dreapta y= I este asimptotAorizontal la-+00, ar y=—1 este asimptota crizontal Ia —0 2, Solupie a) D=(-@, UG. +e). Avem: 0-0) x, fl+0)=lim Dreapta x= 1 este asimptoti verticalé bilateral Dacdxpe R {1}, atunei tim b= R , deci nm mai existi alte asimptote vertical. b) D= Ca NUG+2) Reza lim fo) lin Dreapta x= 1 este asimptoti vertical bilaterala, 9) D=C=, -DUCI, DUG, +=). Se obtine: 176“eae DEA ion = DeFy 0 vertical bilaterala @ D=C#,-HUC2, DUG, +) + fC1- 40, f(-240)=—0; Dreaptax=-1 este asimptoté verticalé la dreapta, 2) D=(-1,+0),x=-1, by D=(-#,0)UO,+e),x=0 3. Sole: a) D=(-«,2)U(2,+). Punctele +x sunt punete de acumlare pentru D. + Asimptota oblicd spre —o. Aver: m= tim £2 = tim Se Se im (f(a) =m) Dreapa y= x+2 este asimptoti oblic’ spre —2 + Asimptoti oblicd spre +2 inn Ao) —mo) = him (5 +2 este asimptoté oblicd spre too. Dreapta b) D=(-#,)UG.+%) Se obfine: m= lim £0). an Analog se obfine cm. & Ly lim(f(x)-2x) =3 gi astfel dreapta y = 2x + 3 este asimptti bli spre — 5 pre +2; ©) D=C%.-0U2.+) Se objine ef. y=—x-+ 2, este asimptota oblic spre —e si spre +7; 17@ D=(-@,)UG.+2) + Asimptota oblicd la+c0 Ave: m= jin SOD ty SALT hn Se, n—ptd-a— = tins=3 Dreapa y= +3 este asimplot bls spre t= + Asimptoti oblica spre —s° £2 Avem: mm Bm" BET tim (5 Hox} lim Dreapta y 1 este asimploté oblicd spre — ©) D=[0, +e). Problema determinirii asimptotei oblice se pune numai la +2 Se objine: m= lim £0) _ lim (SG) -tarste Rezulti ci ma existé asimptota oblicd, 1 P+ 2x tim (694) = bin SAB") = bm Doan y 245 stain blk sree Amdo: m= tn A an ==. n=hin( £0) Dreapta y=: Sintec S1. Solegie 2) D=(-m,1)U(L, JUG, +) Aven im f()= lim f()=0, deci y=0 este asimptot orizontala las gia + : 1 “EG=DE=D" TH steIG-O=lNGHE=F- To i 1+0)=+2. Reaulti i dreptele x= 1, b) D=C», UC, DU, +8). + Asimptote orizontale. Se objine: im £09 } ta ia + Asimptote verticale int asimptote verticale bilaterale 1, deci y =—1 este asimptoti orizontala este asimptoté orizontala la +00 Se objne: f(-1+0)= him f(s) = him = =DeFD B=DEFD Agadar dreptele x =1 sunt asimptote verticale bilateral ‘Nu existi asimmptote oblice, decarece la ambele ramuri existi asimptote orizontale: 9) D=(—=,)UC.UG,+). Dreapta y=1 este asimptota orizontali la —eo sila +20, iar dreptele x=1, x=5 sunt asimptote verticale bilaterae. «) Se pune conditia 50, x-10. Se objine =1]u(, +2) + Asimptote orizontale. Avem lim f(x) = lim Reaulti ci =1 si lim f@)=1 este asimptota orizontala la — sila +20 + Asimptote verticale a Re E = +0, deci x—I este asimptot vertical 2) D=(-,-UCLIUG, +2). Avem, dupi explicitarea modululti: Avem lim f(s) . xe (-@,-DUM +) + xECL) + Asimplote orizontale Se obtine Jim. $09)= Jim, deci_y=1 este asimptotd orizontala la — 0 gi la +0 179+ Asimptote verticale Avem: (1-0) = lim = $00, f-1+0)= +00, +0) =+ ©, A -0)= +2 Dreptele x= 1 six=—1 sunt asimptote verticae bilateral, ) D=C#, DUA, +2) Deoarece lim f(x) =e, limn f(x) =e nu exist asimptote orizontale la 2 gi la-+o, + Asimptote verticale 1 Aven i) =i = p= Dreapta x= | este asimptotd verticald bilaterala + Asimptote oblice £0), * m= tim£® = tim (a+) Agadar y=x+ 1 este asimptot oblied spre +0, Dreapta y= x1 este asimptotd oblied spre —o 8) D=Ce, 1) UC1,0)U@, UG, + &), Asimptote orizontale Aven lim £()= lim. deci y = 1 este asimptoti corizontalé lave si la+ 2, + Asimptote verticale Avem: F0+0)=lim fe) » f-1+0) Agadar x=—1, x= 1 sunt asimptote verticale bilaterale, Deoarece linn f(s) =lim—— = lim =0,.0 + 0) = 0, dreapta x = 0 mu este asimptota vertical’, by D=(-#, -DUCL DUG, +2) + Nuexista asimptote orizontale. + Asimptote verticale sunt dreptele x=. + Asimptote oblice,m= lin fto)—») = im (5 =»)= Aig obi ty LD, x este asimptoti oblicd spre co sispre+ ce, 82. Sole a) D=(-%, UO, +28) + Asimptote orizontale Lim f() =i 2? =o Jim #@)= lim 3-2" =-20-2" = Asadar nu exist asimptote orizontale, + Asimptote verticale ot $(0~0)=timys-2! =0-7F =0.2-=0 iat f0+0)=lime-2# =0-2% = caz de exceptie 1 Aven: limy-2" =! Rezulti ci x=0 este asimptota vertical lateral dreapta, + Asiplote oblice m= tim £2 — tim naingsey-9 in 1 lim2' =2"=1, tina{2*-1)- m2 @) Analog, m Rezulti ci dreapla y= + In? este asimptota oblied spre ~= si spre tee. by Se pune condita ¢+1>0. Se objine 2&+1> 0 cu solutia: xe (- + Asimploteorizontale, li f(0) = Him sin (e+ Jim 0) = fim xin (e + ‘Nu exist asimptote onizontale 181ime t) + Asimptotevericale /(0-+0) =limxin( e+ Infe+y) oo jan @) =i f)=9)=tim (rin(x+) x)= tim M2 = Dreata y= x4 et asnptth ole sire, + m= in £2 «tim no“! n= tim (sin(o+) = Dreapta y= x4 et asinptth ole ire 6) Se impune condita: 1+1> 0. Rezulté xe (02,1) (0,+e2)=D. + Asimptote orizontale lim f(4) = lim(s—1) (1+ 1 ate = (20 ~»} ros n=1in( Bt. o-9} fan(s—pin( +4) tig Reali cf y= este asimptotd orizontal la ila + + Asimptotevertiale + FA~0) = lim(e—Din( 14 =I =-2» + A0+0)=tinyx—Din(1+2) Drepiele x =—1, x=0 sunt asimptote verticale © Condi de existent: 241 > 0, x-140 Se objine xe (x, -IU(, +=). Deoarece lim f(x) = 4or mu exis asimptoteorizontale 182+ Asimptoteverticale fA+0)=limn fT + Asimptote oblice nti Fi = ei comis=1 e iptvt neta fo) =n a 1 =tim +h 7 “aG-) TT ea Drapin y= ese spl blo pe +e Rea EB) = lim (f+) = Dreapta y=! este asimptoti oblie’ spre —2o. 83. Solute: Pentru numiter avem A= Deosebiim unmatearele cau: + <0. Atunci domeniul de definifie pentru functia f este D = R si nn exist® asimptote verticale + A=, Atunci x” —ax+ a+ 1=(r—axi) si dreapta x= xo este asimptoti vertical’ Se obfine: ae (2-2¥2, 2+ 2V2} + APO, Atmel? —ae tat 1 = (mien) st FO)=7 —4a-4. ( 5 Dorr) “we Dreptele x=. six =x: sunt posibile asimptote Penira aramiine doar o asimptot, facta fy) trebuie si se simplifice fie cux— I, fie eux +1 Daci.x—m =x-1 atin = 151 1?—a+a+1=2 40.Dacix—x =x +1 atunei x =—1 iC)? +ata+1=0 > cusingura asimptota vertical in conchwie exista o singura asimptoti verticalii dacd ae {2-2V3, -1, 2422) S4. Solute 2) Ave: m= tim £0 - na Din egalitatea a~ a? se obtine ae (0,1) Pentrua=0, f(x) =. y=2. Atunei este necesar ca 2=lim f(x)=b Pentraa=1, 0) =22b42 im@tDe+2 wx =T =b+1 ‘Se pune condifia 2= n= tinc0)=») =i: Agadar b+1=2 > 6=1. by Aven m= 1. Rezulta = lim(f(0)=9) =i -a43 (coketet tard Agadar -a+3=a-1 =Teste de evaluare ‘Testul 1 in = co 4 Solutit 19) I Sine-arcigx 2 (ati =L41= Agadar Inz = 3. Deoatece lim f(x) = - Tezultd ci dreapta y= a este asimptoti orizontala. Este necesar caf sna mai admit alle asimptote Pentru a mu exista asimptote verticale se pune condifia ca ecuatia x?-+ 2bx + 1 =0 si mu aiba solu reale Se objine A=46*—4 < 0, deci be 1,1). Réspuns corectc)Testul 3 NED) a tim ES OELD «jj M+ ade + Va) 2 atin ESOC = on ir-Ja =a) = 2a: 2a = ava. Rezulti cd aa =I sia=1 3. Avem, seis 1 ti =, eres Te iar a+1=n-= lim 41+) = lin Agadar a=—1 are proprietatea ceruti 4. Pentru > -x se objine egalitate 2f-x) + 3f) =x?-1, Ve R. Form sister 2) rates Sfx) +2 F-3 Prin sofdere se objine ci A-x) =x) deci feste funefie pard Pal Agadar, din prima eouatie se obfine: f(s 3 aveme’ lin f=, Wage R Testul 4 Solutit 1. Fumnetia fare limita pentru Wee (2, aU (a, +) Aven Fa—0) =lim(x* +a°) = 2a, fla) =lim(x +1) = a4 Fametia are limita ina daca f(a -0) = fla +0), deck 2a? = a+ 1 Avem suceesiv 2a'—a-1=02a-ata' @-Ne tata tat! 1=0 = a(a—Lfa+ 1) + (ae + a+ 1)=0 > de unde a= | si 2a? +2a+ 10, fird solu eae. 1862. Calcul limitele laterale in xy Rezalti ca (1-0) =limm(x* + av-+3) 1 aed, f(1+0)=limat#h Azadar a+4=441 deci b=3a+ 9 Avemed 36D +2) at Din egalitiile b=30+9 3. Se objine: LE) py CANE ET = 9 4 i) PERE teen tiny =atvb bays? tex-1 in SS 0, pentru ca limita si fie finité. Rezulti cf: =1= lity f(0)= fim (as +e Fo=) = him Speen ‘Se impune condifia b [e~ 1 apes a a+vb =2 Agadar se obfine sistem de conditi Ja=#? ,eusolutiae=2,0=1,a=1 187Capitolul II. Funetii continue 1.1. Multimi de puncte pe dreapta reali Exersare EL. Sole a) Folosind operafiile cu limite de fanetii se obtine: imo? —75)= linn? ~lim 7r=33— 7, Vive R Deoarece f(x) =13—7x, rezulti cd functia feste continua pentru Wao € {-1, 0, 1). b) Fiexp€ (-1,0, 2}. Rezulta ci: lin f(a) = lim(x+ 2s) = tin x+2tim |=, + 2) F). deci feste fiunetic continua in-xoe {-1, 0, 2) 6 Pausne (2,1) seobjne ct lim f(9) = lin 4 (3) «deci fest continua in x9, E2. Solu: a) Avem: f(-0) =lims? = » £(1+0)=lim@x—D =1, f0)=1, deci fimetia este continua in =], by Se objine: f(0-0)= imS24=1, f(0+0)=limex+1)=1, f(0)=1, deci feste continua in = 0. ©) Se obfine: f(0-0)=Him@r+1)=1, /(0+0)=limM@SNA—1, f0)=1, deci f este contin in xo = 0. + f=-0)= tim #2SBA— anesinl =F, f1+0)=limlnn=0, AD) = 0, deci f este dscontind 2 inxo=1 Punetul xy =I este punet izolat al domeniultit de definite, dectfhmetia feste continua in snl Aven F0-0)=lin +3) =4, /0-+0)= lime =4, f-y=4, 2x-I deci funefia feste continua in x E3. Soluie: a) Functia este continua pe x, € (ee, DUC, +2) ‘Studiem continuitatea in xo=1. Se obfine: F=0)=lim(x?—x-42)=2, (+0) =lim@2x-1)=1, f0)=2 Limitele laterale exista, sunt finite, deci punctal de discontinnitate xp 1 este de prima spf by Studiem continuitatea in.x=0. Se obfine £O-0)= lim(2"-2) =—1, f0+0) =lim@" -3) =0 Rezalti ci xo =0 este punct de discontinuitate de prima spefa 1886) Se objine: f-0) =lim 5 de discontinnitate de speta a doua (imitele laterale exist si una este infinita), 6) Avem: $(0+0)=limlns=—, f0=0)=limL=—, 0) = 2, Punt = 0 este pet de discontinnitate de speta a doua (deoarece limitelelaterale sunt infinite) Gan, f+) =limGe—=2, deci xo= 1 este punct EA, Sole in acest cazuri vom studia continnitatea fimetilor numa in punctele de legétw, in rest find sigur finefi continue a) Avem: f=0)=lim(x+a)=1+a, (+0) =lim(x?+x41)=3,)=1 +a Dac a +1=3, deci a= 2, fi continnitate este R \ (1) b) FO —0)= 1+ 2%, FO + 0) = 3, FO) =1 + 2" Dacd 1 +2” continua pe R \ (0) ¢) Avem: (0 ~0)= lin 1 — tino (a $} 0+0)= tim S20). ia f este continnd pe RR, iar pentru a # 2, domeniul de deci a= 1 fnotia feste 2a, f(0)=20° Funefiafeste continu in x»=0, dacd si mumai daca 4= 2a = F, deci daca a= 0. + Pentru a= 0, funcfa feste continua pe R. + Pentru ae R\ {0) fanetiafeste continaé pe R \ (0) < Stuiem continnitatea in x9 = Osi x= 1 Aven + fO-0)=Iim2av+)=1, f(0=0) + f-0)=lime+a=1+a, f+0) +Pentraa=1 si 1+a=3+0, deci a= 1, b=—1,funetiafeste continu pe R + Pentru a= 3.8 € R\ (-1) fimetia este continul pe R\ (1). + Pentru a # 1 sia # 6 +2, funotia este continua pe IR \ (0,1) Sinteza S1. Solute: Studiem contimuitatea fumefillor in punetele de legaturé in celelalte pmnete din domeniu de defini, acestea find continue 2) (0-0) = lime). £O+0)=liminGe+e") =Ine? =3, f(0)=3 + Pentru a3, domeniul de continuitate este R. + Pentru ae R\ (3) domeniul de contimuitate este R \ (0) 189») (0-0) = Vora Aa, (40 =144a Funcfia este continua in. =1 daci V6+4a"= 4a =1+4a Se obline a=}. 0 si rezulté ecuatia y*~ 12y +27=0 cu soluile n=3, Agadar 3°=3 cu solutia a= 1 31 3"=9 cu solupia b) Deosebim cazurile [a +2x,4<1 a ere Funetia feste contin in x = 1, daci (1 0) =f + 0) = f(1), deci daca 3° +2 = 9 Rezulté ecuafia exponentialé 3° + 4? = 7 cu solujia unica Qala acest caz avem 2a - 1 < a* gi D=(-m, 2 Vae R\(1), be R. —1Ula?, +29), iar funefia este continua ©) Se obfine: 1 -0)= 2" 3", Al +0)= 3-2, (y= 12 23 stat jaz =12 3.2 =18 {nmulfind si imparfind cele dowd ecuafi ale sistemului se objine: 6"-6* 18 er Fi argamoomn baa 3 oye Sez sola Funefia este continua ny =1 dct { Siamese ef a+b Agadar {YH, AL +0)=5, f2—)=5, f2+0)=2+F*-8, six=2dach 2°+3°=5 i 2+ 3¥—8=5. vee 243 ) Obfinem: fl -0) Funetia feste continua in.x = Sein dst dese oxen | utyaS ey Se noteazi 2" =, 3°= v si avem a en Se substituie v= 5 ~1 in a doua ecuafie si rezulta ecuafia de gradul 2 in u: 1 cu solufile y = 2, 22 =3. Pentru w=? se obfine v=3 iar pentru u=3 se obfine v= 2, sn a fof cu solufiile x 1, respectiv x = log33, » = logs a) Avem: fl -0) = 2, Al + 0)=a+ b+ 3, Al) =2. Functia feste continu si in punetal x)= Vdacd 2= a+ b+ 3, deci a+ Aver + tim SQ=f0 ~ jim: a Xa = 5 nA afO nets NERD catered = lath Lita dt exist dh 20+ 5 =5 ja+b=-1 arin enone [shia sn{0O+tsin’») sin? b) Obfine: (0-0) = lim! Jim { RCSD se Funcfia este contin st in punetul x9=0 daci & In(l + sin® x) vem: Li LOD= LO) jy 480° hy jim£O=L0 _yj,,ae—-0_ Limita existé daci a= 1, Ayadar a= 1, 6=0. 1912.2. Operatii cu functii continue Exersare EL. Soluyie. Toate fimotile fi g sunt functii contine deci f+ 2.f—e.f- 2st £ sunt funcfii continne pe domeniul de defintie 2. Solugie: a) Ave: (fe 2x) = f(a(9)) = g(e)-1=(2x-3)-1=28—4, (ge f\@)= gf) = 200 eal -3 Funefiile compuse sunt continue pe K deoarece sunt funefiielementare (fief de gradul 1), by Aver: (f °gXa) = f(a(a)) = 27a) +1 = G1) +1 =, (e° S00) = FQ) = f)—1= G+) Funefiile obfinute prin compunere sunt fuuncfii de gradul 2 si sunt continue pe R. ©) Avem: (fe 90) = f(@(a) =e 41 = VG aT VF 3847, (ee fs) = ef) = f0)-1= FTI Funefiile compuse sunt continue decarece f si g sunt continne. Functilef gsunt continue dei si fog, go f sunt continue Avem (f0g)(3) =In[@x—1)? +I] = Indy? —4x +2), (go f(a) = 2Ind +34) Sintezat SL. Sole Fieh=f+g. IWO)=CF +2) = FO) +26 Avem o8 (0 —0) = a si (0+ 0)= 1 Agadar f+ geste continua si in. xta,x<0 [lar,x<0 _fxtat2ar.x<0 + +1220 xo¥ x00 [xl x>0 Odacd a= 1 S82. Sobpie a) Deoarece f(1 ~ 0) =—1 si, + 0) = 1, functia fnu este continua in x9 1 Domeniul sau de continuitate este C= \ {1}. (D*,x <1, WER Peed si este continul pe R. Functia (2 R + Reste ro-{ b) Aver: fll — 0) = 1, (1 + 0) =-1 deci f este discontinud in xo = 1. Pentru f? avem: f° “fF x : Se observa ci functia f? este continua pe R. 192©) Ave: UL — 0) = a+ 1, +0)=3. Dacd a+ 1=3, deci a continnd pe R si se obfine e& f? este contin pe R. _[@+o%.x<1 -(are xo Studiem continuitatea funetiei /* in x9 Se obtine: g(1-0)=(1 +4)", (1 + 0)=9. Funetia f? este continna in x)= 1 dacd (+ a Ajadar * pentru a=2, fsi_f* sunt continue pe R; + pentru a=—4,feste continua pe R \ (1) iar £7 este continu pe Rs + pentru ae \{-4,2) fimetile f5i f° sunt continue pe R\ (1) 2, atunci funetia feste Avem g(x) = deci daci ae (2,4) (Qx+a),x<2 (x+a)?, x>2 ‘Se objine {2—0)= a+ 4,f2+0)=a+2, deci feste discontinnd in x» 2 pentru oricare a © R, De asemenea, f* (2-0)=(a+ 4, f7(2+0)=(a+ 2¥. Din egalitatea (a+ 4)?= (a-+2) se obfine e& a=-3. + Pentru a =—3, feste continua pe R \ {2}, iar f? este continua pe R, + Pentraae R\ {-3}, fimnotiile fsi_f? sunt continue pe R \ (2). 83. Solute Hx<0 -6.x<0 0,x=0 -4=4-4, x=0 1x30 i-2,x>0 3 Avem ro-| a) (Fo ax) = f(a(x)) = 2sgn(x)—4= Reali ci f° g este discontinna in.x9~0 si continua pe IR \ {0} b) fog este continua pe R deoarece functille /5i g sunt continue pe R ° Fo0K= see) =|} wostefe points oe Rezulti cd fog este conti’ pe R \ {1} 1 g(x), @() <1 & (Foaha)= fle) {r ee ‘Sa rezolvim inecuatia g(x) < 1 + Daciix <1, s¢objin: ed x)= st inccuatia este a <1 Se deosebese situatile: “a? <1 deci ae [-1, 1], $i solutia inecuatiei este x < 1 +a’ > 1, deci ae (2, 1) U(1, +), si inecuafia nm are soluti, + Daci.x> 1, ate g(s) 9 mecuatia ste x> 1, cu sola x (1, +). Agacar * pentru a= [-1, 1}, soluiaineenafii g() < Lestexe R, gi obfinem ed Gon9--wi= |" vl 193 i-x,x>1Rezulti cd (f 0 g\l-0)=1- a", (f>g)1+0)=0 Funcjia fog este contra daci 1 a= 0, deci dacé a (-1,1} + Pentru a (-c, -1) U (1, +2) solufia inecuatiei g(x) <1 este x > 1, deci x © (1, +), Roti raya ft re! few yel = fianctie continaa pe R 0 yxslloxet " ms S4, Solupie 2) (FewXe)= faa) = fo? 8 <0 ) (Fa) = Flas) {ey Rezolvm inecuatia g(x) < 0 + Pentru x> 1 avem g(x) ~Ine gi inecuatia este In x < 0, deci xe (0, 1]. Nu sunt solu + Pentax < 1, g(x) = xsi inecuatia este x < 1 cu solujiae C2, 1] Agadar solufia inecuatiei g(x) < 1 este xe (2°, 1]. Reza ci iar fog este discontinud i (eel _Jevxsi 00 Cece ena continua pe R \ {1} Inf), f@)>1 + Aver (g f\(a) = a(f())= wei (22 A3)= aL). fe foe Rezolvaim inecuatia fx) > 1 + Pentru.x < 0, fix) =e" sl inecuatia este ¢* > 1 care are solufia x > 0. Nu exista solupi pentru x) > 1 + Pentru.x> 0, fix) =x+ I si inecuafia este x+1> 1, deci x> 0 In f(a), x0 fiecrrare (9), <1 ‘ Asadar fix) > 1 daci x € (0, +2), Se obfine 08 (ge f(x weg si gef continu’ pe R \ (0) ROD, w(x) = 0 YEO, 0) <0 Rezalvim inecuatia g(x) > 0 + Pentax > 0 ga) =x" > 0 «Pentru x <0 g(x) = 1+ x°> 0, dacd 1+ > 0, deci > —1 Solna este in acest caz.x€ (-1, 0). Reaalti cf g(x) > 0 dacd xe (1,0) U[0, +) = (C1, +0), » Fea= Asadar Yee). xe1,0) VEEP. xe 1,0) Fea ee a VEO. xe[0.-) =WFyxe (0,49) = ARG), xe, =I) |MIFH, xe Cee, =I] 194MAP, x <1 (Fog )={ MF, ve CA, 0), Rezulta cd fog este continu’ pe R \ {0} x, xe [0, +) «we fo= elfen fF: FO) #0 (ee AG) = e(f(0)) [losers Rezolvim inecuafia fx) > 0 «Pentru x > O avem f(x) =x siinecuatia este VE > 0 cusolujiax > [0, +22) + Pentruy <0 avem f(x) =r siinocuatia este YX > 0 fark solufi pe (2, 0) gad fix) > 0 dack x [0, +20) FO). xe 0 _ [ORF xF0 _fx x30 venta inf0.278 of | Funclia ge este continnd pe R\ 0}. 1+@'. <0 +x, <0 1952.3. Semnul unei functii continue pe un interval Exersare EL. Soluyie: Funcfia este fimctie de gradul 1, deci este fmctie continua pe R. Asadar fare proprietatea Ini Darboux pe oricare interval <= E2. Sole 4), b) Se arata c& fimetile sunt continue deci au proprietatea lui Darboux pe J ©) Funefia festa discontinna in x= 0, punctul x9 = 0 find punct de discontinuitate de prima spefa. Cum 0 € Irezulti e& funclia finu are proprietatea lui Darboux pe I. 3. Sole a) D= R. Rezolvim ecualia ix) ‘Se objine suecesiv: x’ —x = 0 = x(x Aledtuim tabelul de semn: )=0sxe (0,11) a7 r= OFF +0-——0FFaeee 450, fa =-24<0, £(3)>0,A3)=24 >0. este 2"— 1 =0 eu soltia x= Tabelul de sentn, avand in vedere c& 1) <0, A) > 0 este x [= 0 re A SEEEEEEEES —9=0 sau3"! = 3? si are solutia x= 1 = R. Ecuatia Ax) ? si are soluia Tabelul de sem: rie T += TOyeer ett d) D=[0, 27]. Ecuatia fx) =0 este sinx = 0 si are solupiile xe (0, 2, 27). Tabelul de sem: xo = oa Sine _[0ve+ 4+ 30—— 0 Sinteza SI. Sole Se arati ci fimefiile sunt continue pe R, deci au proprictatea lui Darboux pe oricare interval TR. Vom studia continuitatea fimetillor doar in punctele de legituré, in rest funcfille find continue, 9) 1-0) = hin =F iar 1 Te ev) ley mgood eye) in(4x—4) 4G +0)=lim fim AD — tim F040) =I MRD) HeadAvind f())=0,25=4 rezulta cf fianetia feste confirma in x Ve=Tsin(v—) b) f0-0)=0, fa +0) 9) A2)=0, f2+0) post 'afiet] caer yee Asadar feste continu m=2. ) Dac x9 Z avem c& fia) =O si lim f(x) = lim sin mx =sin m= 0 Agadar feste continua in.%0€ Z S2 Solute a) Fief’ (0, 2] > R, Ae Ini Darbou pe 7. vem 8 0) =-5 < 0, 2) 19 > 0, deci exist xo (0,2) cuflsa)=0. + 4c? — 5, Funefia f este flmctie continua, deci are proprietatea by Funotia f: (0, 3] +R, fx) =x? + Sx ~27 este continua si are proprictatea Ini Darboux pe (0, 3}. Deoarece 0) =-27 < 0, £3) = 15 > 0 existixoe (0, 3) cuixa) = 0; ) Funefiaf: [0,1] R, f(s) =x + 2-2 este conta $i 0) “AL in propretatea Ini Darboux rezuti cd exist 9 (0, 1) eux) = 0, JRA Din continutatea fincfiei freaulti ci 3x, ¢(~¥. 0) ou,fx9)=0 +14 sine, vem f(-8) ) Funetia f [4 ©) Consideram: (0, 1) > R, fix) =x + Inv, Funetia feste continu’ Avemfl) = 1> 03 f(0+0)=lim f(x)=lim(x+Ins) =—2 <0 Agedarexisti x9 (0, 1) cu proprietateac8 fxs) =0. 83. Soli )D=R Ecuatia lx) =0 este x(2" —1) = 0 si are solutiax=0. Tabelul de sem al fimefie: x [-* 7 Fe Gy eeeeees Ope b) D=R.Eeuatia (x— 1)" — 2") = Oau solntiile x= 1, v=0. Tabelal de semm x [= a 7 r= fe) oe ee On OF ©) D=(-2, +0). Avem: f(x) =0=9 3" —Dlog,(x+2)=0=9 3" =1 sau Jog, (x+2)=0 =x, =0 sam x+2=1 deci xe (-1,0} 197‘Tabelul de semn: = a a = fo) Fates O-- Obstet et ) D=R\ (2). Eonatia x) = 0 are solutia x= 0. ‘Tabelul de semn: = 0 2 te fa) $aeet O---- [Feed e+ )D=[1,3)UG, +=) Eouatia fx) =0 conduce la YF=T—1=0 sau ¥F=T=1 eu sotutia ‘Tabelul de sem x [i z ta We) SPE a O=a aa 1) D=R. Eouatia x)= 0 se serie (x* —) (x ~ 16) = 0 de unde x" —x=0 sans’ — 160. Se objin solufile xe (-1,0,1,~2, 2) Tabelul de sem: =I a T 2 te f)_|= Opp Ona = OFT TT O=== OFETE S4, Solute a) Consider f: R > Rf) = Avem de rezolvat inecuatia ix) Solutile ecuatiet Ax) =O sunt x Se obfine tabelul de sennn: (@'—1)(2— 1), fnetie contimas pe R. >o © (1, 0,1), Stabitim sera finetietf ro) Rezulti ci lx) > 0 daci xe [-1, 0] U[1, +2), care reprezinta solujia inecuatiei date by Fie f: [1, +9) +R, fQ)=(x-x'1-VEFD., Aver de rezolvat inecuatia fx) < 0, Solutiile ecuatiei fx) =0 sunt date de ecuapile xx" =0 si 1-V¥sT=0 Seobjine xe {0, 1,1}. Stabilim semmul funetisi continue f Se objinetabelul de seman: x [ta = Ga) 00 Reaulti fx) <0 pentru xe [-, 1] ir solugiaineonafiei date este x [1,1 ) Consider funefia continu’ f:[0,-+20) > R, f(a) = 14 Vee —D) Solutiile ecuatiei x) = 0 sunt date de ecuatiile V¥-1=0 gi x-14+Ve41=0 Objinem x = I respeotiv FHI =1—x Punem conditia 1 —x 0 s prin siicare la patrat se objine eouatia x? + 1 = (1 —x)? eu soluiia x=0 Asadar fix) = 0 dacixe (0,1) ‘Tabelul de semn al functiei feste: 198x [0 T = f)_[0==== 0 Fe Rezulti cd solutia inecuatiel fx) <0 este x€ [0,1] @ Fief: C1, +#) +R, fa) = @'-3)Q -logite+ I). Funcfia feste continni Din cgalitasa fx) = 0 se bjin ecuapile 2° ~3*= 0 si 2 —logs(x + 1) = 0. Rezalta x=0 gi respectiv loga(r+ 1) =2, de unde x 1=27=4 sau ‘Sennmul fumetiei feste dat de tabetul: a 3 Te A)_[eeees0-=—— oF eee Solutia ineouatici lx) < Oeste xe (0. 3] 88, Solute a) Funcpile g, > RR, g(x) =x, M(x) = e* sunt fimetii strict erescitoare pe R, Atunt si suuna lor f= g + h este funetie strict crescatoare pe R. by Aven im /(3)= Funcfia f fiind continua rezuilti, folosind proprietatea Ini Darboux, ci ia toate valorile intermediare dintre ~ce si +c, adic hmf=(-2, +ce) = R. Agadar flunctia Feste surjectiva, Observatie. Funclia f find strict cresedtoare pe R este fimetie injectiva. Asadar finetia f este functie bijectiv 1m (x-+e") = mente" =e + O-=-ee gi lim f(a) =o" = tooTeste de evaluare ‘Testul 1 Solutit 1. Funefia feste continu pe mulimea R \ (1, 0, 1) aviind in vedere operatile ew fine contin Studiem continuitatea fimetiei fin punetele -1, 0,1 Obtinem: + fC1-0) = lim £0) aw + 0-0) tim mA tim wheahf goers Agadar funcia fnu este continua pentru x © 1, 0, 1), deoarece limitele laterale in avestea ru sunt egale cu valoarea fimetiei in xo + f0-0) 2. PeR)\ (1) fumotia feste continua, Studiem continuitatea in.xp= 1. Avemn Al-0)=1+2",fU +0)=4"— 1, Din egalitatea £1 —0) = Al + 0) se obfine 1+2°=47— 1, iar cunoiatia y= 2" rezilté ecuatia y?—y—2=0. Se obfine y€ (-1,2} siapoi a= 1 3. Eeuafia lx) = 0 conduce la ecuatiile 2°" — si 31-9 =0, Reaultd of 2° respectiv 3°" =3", deci x (1, 3} Tabelul de semn al functiei continue f este: =o 3 fa) [eet 0-——— OF ete Testul 2 Solugii 1. Funetia feste continuii pe IR \ (0, 1} avand in vedere operatiile cu fanefii continue. ‘Studiem continuitatea in x0=0 gi xo = 1 2x (sin 2x) in (8825) iar f(0+0) sing=l) 1 in: a1 sa} lim(ax+B)=b + fl—0)=a+b, f0+0)=! Reaulti ci b=4 ja+b=1 “Fastecontinp cs {+ feste continu pe R \ (1} daci b= 4 sia #3. + feste continua pe R \ (0, 1) dack b #4 sia+b 41 2a) Dacixe G, din fx) = 3,5 rezulti ci x Dac x€ RQ, din fs) bine x7 exis x eu proprietatea cert b) Ave f2) =2 si f/5)=5. Pentru 4 = 35 € [2, 5}, mm existi @€[2, ¥5] astiel incit fl) = 3,5. Aceasta deoarece (2, VS]CL2, 3] si se arein vedere punctal a) Agadar fm are proprietatea lui Darboux. € [2,3] S sam xe (V5, J53). Dar JE3<2 sim 3. Fie f: R +R, f(x)=(2"=16)(x-2x°). Inecuatia dati se serie f(x)<0, Vom stabil sentnul fimetiei continue f Eouatia f(x)=0 conduce la ecuatile 2° -16= cu solupiile x € {4,0,1,—1} Alcétuinn tabelul de sem pentru f a 2 T 4 ta A) [=== === 04 444 0-044 Solutia iencuatiei €x) < Oeste ve (x, 1] U0, 1] U4, +2). six-v=0, Testul 3 Solutii 1. Fie 10 Z. Se obtine FGo- = lim) = 06% -D $1 [4 +0) Fumcfia fare limits in xo dad si mama dacd (4,1) = deci mumai dacd x90. Agadar feste contin in x= 0 si discontim in oricare xo Z\ (0) 2. Avem: fa-0)= a? +24, a+ 0)=2a+ a! Din egalitatea a0) = fla + 0) se obfine eouatia a” + 2a=2a+ a° cusolufia a€ {0,1}. Agadar + pentru ae {0,1}, fimetia este continnd pe R, ‘pentru ae IR'\ (0, 1) funofia este continus pe I \ {a} 3. Eeuafia lx) =0 are solutia x= a. Funcfia feste continul pe R si are tabelul de semne: Ga) [esse see OFeee see