New Cambridge Medieval History

o La inceputul secolului XIV, orasele europene, mai ales pe coasta

medeiteraneana si in baltica au cunoscut o crestere economica si
demografica.
o Cu toate acestea, intr-o anumita regiune nu toate orasele participau
la Dieta regionala sau Adunarea regionala deoarece nu respectau
anumite criterii economice, juridice etc.
o In cea mai mare parte populatia Europei a ramas preponderent
rurala. In mult tari ca Irlanda, Portugalia, Scandinavia sau regiuni
mai mult sau mai putin autonome precum Savoia, Bretagne sau
Auvergne, orasele nu se deosebeau foarte mult de sate. Multe asa-
zise orase nu aveau mai mult de 1500-2000 de locuitori. Cele
medii aveau peste 20.000 si exercitau o puternica influenta asupra
satelor din jur. Cele mari aveau intre 40.000-50.000 iar cele foarte
mari precum Parisul aveau in jur de 200.000 in vremurile de pace
si in perioadele de crestere demografica, cand nu erau epidemii.
o Unii istorici apreciaza ca in cea mai mare parte, cresterea
populatiei oraselor nu se baza atat de mult pe un excedent al
natalitatii, cat pe masiva imigratie din mediul rural.

Arhitectura
o La inceputul secolului al XIV-lea constructiile gotice iau un nou
avant si infrumuseteaza orasele. Expansiunea spatiala si teritoriala
a oraselor cere ridicarea a noi biserici si convente ale ordinelor
mendicante (semnul noilor institutiilor religioase)

Saracirea si foametea
o Secolul al XIV-lea a cunoscut o perioada de foamete si saracie mai
lunga decat in veacurile precedente. Totul a inceput din a doua
jumatate a secolului XIII, cand in marile orase apar primele semne
ale unei administratii ineficiente si corupte. Patriciatul urmareste
 sa isi conserve pozitia prin casatorii si de multe ori prin monopolul
monedei. Ca urmare prapastia dintre saraci si bogati se adanceste,
ceea ce va determina nemultumiri ale populatiei si revolte in primii
ani ai secolului XIV. Revoltele izbucnesc in momentul cand
orasele nu se mai pot aproviziona cu hrana din urmatoarele
motive :
1) Din cauza scetei,
2) din cauza administratiei ineficiente a rezervelor de hrana,
3) fie din cauza unor comercianti speculanti, care ridicau
preturile exagerat.
o Marea epidemie de ciuma din 1348-1352 urmata la fiecare 10, 15
ani de epidemii mai mici a obligat oamenii sa curate casele,
depozitele, cladirile si drumurile din oras de mizeriile adunate.
Oamenii au fost obligati sa construiasca canale si retele de
canalizare pentru scurgerea apei murdare.

Institutii si colecatarea taxelor

o In trecut responsabilitatea printului sau a seniorilor era de a colecta
taxele si impozitele, insa acestia au acceptat transferul
responsabilitatii guvernului municipal, practic i-a autorizat pe
cetateni sa colecteze taxele pentru lucrarile publice.
o Reconstructia zidurilor, achizitionarea noilor arme, plata
garnizoanei si a trupelor de militia necesitau implementarea unui
buget regulat. In cazul multor orase, 60, 70% din cheltuieli erau
indreptate catre refacerea zidurilor.
o In multe cazuri bugetele se formau pe baza unor imprumuturi
fortate sau a taxei pe comertul cu vin. In marile orase franceze
consumul de vin era ridicat, prn urmare incasarile erau e masura.
o Cu toate ca taxele trebuiau platite de toti locuitorii orasului, in
realitate erau privilegiati mari nobili, oficialii din conducere si
clerul.
o Pentru coletarea taxelor regulate si pentru calcularea cat mai exacta
a bugetului, era nevoie de cat mai multi scribi si persoane calificate
 in domeniu. In acest fel s-a format in timp un personal intelectual
responsabil cu administratia
o Episodicele adunari ale cetatenilor care discutau problemele
administrative (numite arengo in republicile italiene) au fost
inlocuite cu consiliile formate din oligarhi. Ei numeau
responsabilii pentru administrarea orasului.
o Oamenii orasului medieval au jucat un rol important in dezvoltarea
culturii seculare, atat prin raspandirea scolilor comunale, care se
observa in cele mai mici orase, cat si prin traditia de a-si trimite
copiii la universitati.
Economia
o Economia de tip capitalist a insemnat acumularea unor mari
castiguri pentru corporatii (bresle) alaturi de o diversitate a
produselor.
o Totusi, epidemiile si razboaiele frecvente au slabit aceasta
economie bazata pe productie si schimb. In timpul razboaielor
aveau loc jafuri, imprumuturi fortate sau interzicerea exportului
anumitor produse din partea regelui. In aceste conditii, multe
bresle specializate erau amenintate cu falimentul. In cazul
foametei, salariile ucenicilor nu erau suficiente pentru a le asigura
necesarul de hrana, plata chiriilor si a eventualelor datorii.
o Concurenta ridicata intre prousele straine si cele autohtone dintr-un
oras au determinat conducerea orasului sa impuna taxe de import
sau sa interzica negutatorilor starini accesul in oras in aumite
perioade.
o De multe ori taxele protectioniste privilegiau doar anumite
persoane si ii ingreunau pe negutatorii saraci. Maestrii breslelor si
nobilii au creat afaceri de familie , blocand accesul oamenilor
saraci in a face negot ceea ce a vreat o discrepanta tot mai mare
intre bogati si saraci, fapt care a condus la revolte.
o In afara de episoade pesimiste, aceasta economie de tip capitalist a
format pentru prima data in sanul orasului o clasa de muncitori
specializati platiti cu salarii. De asemenea, in aceasta atmosfera de
concurenta intre orase s-au imbunatatit calitatea produselor
fabricate, s-au mbunatatit tehnici de munca si instrumente: roata,
moara, razboiul de tesut, turnatoriile. Aici se afla germenii
industriei moderne

Cultura
o La inceputul secolului XIV orasul devine un focar de cultura.
Festivitatile, in cele mai multe cazuri religioase, aduna toata
populatia orasului, ex: sarbatori ale sfintilor sau ritualuri de genul
Corpus Christi.
o Institutia confreriei, specifica mediului urban organiza in mod
regulat si des slujbe si ceremonii religioase si pentru membrii ei.