SCHEMA EUROPEAN

1. CE INTELEGEI PRIN NOTIUNEA DE ACQUIS COMUNITAR?

Acquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi i obliga ii asumate de statele membre ale Uniunii Europene,
normele juridice ce reglementeaz activitatea Comunitilor Europene i a institu iilor UE, ac iunile i
politicile comunitare. Termenul acquis provine din limba francez i nseamn ceea ce s-a dobndit.

acquis-ul este zestrea legislativa a UE adica totalitatea legislatiei

europene
2. CARE ESTE LEGATURA DINTRE JUDECATORUL NATIONAL SI CEL DE LA
LUXEMBURG IN CAZUL ACIUNII IN INTERPRETARE ?

Actiunea in interpretare face legatura intre judecatorul national si judecatorul de le Luxemburg.

Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe care p va
pronunta, sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si sa dea o interpretare
legislatiei europene. Aceasta actiune pentru a putea fi formultata implica o conditie prealabila,
existenta unui litigiu pe rolul instantei nationale. Oricare instanta nationala poate sa formuleze o
astefel de catiune, dar ea trebuie formultata in mod obligatoriu daca litigiu national se afla in
ultima cale jurisdictionala. Daca judecatorul national formuleaza aceasta actiune, el va suspenda
judecarea litigiului national pana la primirea hot. prealabile de interpretare de la Luxemburg.
Hotarare OBLIGATORIE.

Judecatorul de la Luxemburg nu este chemat sa transeze litigiul national, iar judecatorul

national nu se pronunta asupra fondului cauzei judecate la Luxemburg

3. PRECIZATI CARE SUNT IZVOARELE DERIVATE ALE DREPTULUI U.E ?

Dreptul derivat constituie a doua surs important de drept european, dup tratate i acordurile
internaionale (dreptul primar). Dreptul derivat poate fi definit ca ansamblul de acte normative
adoptate de instituiile europene pentru aplicarea dispoziiilor tratatelor. Fac parte din dreptul
derivat actele obligatorii (regulamentele, directivele i deciziile) i fr fora de constrngere

(rezoluii i avize) prevzute n tratatul CE, dar i o serie de alte acte, cum ar fi regulamentele
interne ale instituiilor, programele pentru aciunile comunitare, de
Instrumentele juridice pentru al doilea i al treilea pilon comunitar, care nu fac propriu-zis parte
din dreptul derivat deoarece continu s gestioneze relaii interguvernamentale, sunt incluse n
aceeai categorie.

Regulamentul -actul cu aplicabilitate general, obligatoriu n toate elementele sale i direct

aplicabil n toate statele membre. Regulamentul posed caracteristici care l apropie de o lege din
ordinea juridic intern, n special caracterul su normativ i regimul su, care l plaseaz n mod
normal la adpost de orice aciune n anulare intentat de un particular.

Curtea de Justiie1vede n regulament expresia unei puteri normative a Comunitii. Autoritatea

regulamentului fa de persoanele fizice i juridice este indiscutabil. Acestea nu dispun de
posibilitatea de a ataca regulamentul printr-o aciune n anulare, dect n condiiile n care
demonstreaz c regulamentul le privete direct i individual, fiind vorba n realitate de o decizie
luat sub forma unui regulament. Adoptat de Consiliu mpreun cu Parlamentul sau de ctre
Comisie singur, regulamentul este actul general i obligatoriu cu privire la ntregul su cuprins
i care se adreseaz n egal msur tuturor statelor membre ale uniunii, dar i instituiilor
europene deopotriv. El este direct aplicabil, adic regulamentul creeaz norme de drept care se
aplic imediat n toate statele membre, n acelai mod ca normele de drept intern, i fr nici o
alt intervenie din partea autoritilor naionale. Aplicabilitatea direct se opune oricrei
formaliti naionale de asimilare sau transpunere a regulamentului n ordinea juridic intern.
Un act naional care ar avea ca obiect introducerea n ordinea juridic intern a unui regulament
sau care ar condiiona intrarea n vigoare a regulamentului ar fi ilegal, fiind contrar dreptului
european. Publicarea regulamentului nu este prevzut sub sanciunea nulitii, dar actul de acest
fel nepublicat nu este opozabil celor crora li se adreseaz i nu poate s produc efecte
mpotriva celor care nu au avut posibilitatea de a lua la cunotiin, pe cale oficial, despre
cuprinsul su. Aplicabilitatea direct a regulamentului european implic faptul c regulile
cuprinse n el genereaz n mod automat drepturi i obligaii pe care particularii le pot invoca
imediat n faa autoritilor naionale (efectul direct vertical) dar i fa de ali particulari (efectul
direct orizontal).

2 Directiva -Adoptat de Consiliu mpreun cu Parlamentul European, sau de ctre Comisie

singur, directiva se adreseaz statelor membre i este o expresie a subsidiaritii. Principalul ei
scop este s uniformizeze legislaiile statelor membre. Directiva leag statele membre n ceea ce
privete rezultatul de atins, dar le las opiunea alegerii ntre formele posibile pentru
transpunerea ei n practic. Ca i regulamentul, directiva are caracter obligatoriu dar, spre
deosebire de regulament, nu beneficiaz de efectul direct, statele membre fiind obligate s o
transpun mai nti n legislaia intern. Transpunerea directivei este operaiunea prin care statul
membru destinatar al unei directive comunitare procedeaz la adoptarea de msuri necesare
punerii ei n practic. Statul are alegerea asupra formei (n sens de tehnic legislativ sau
regulamentar proprie fiecrui stat) i mijloacelor (instituiile juridice susceptibile s realizeze
obiectivul indicat), esenial fiind ca acestea s conduc la atingerea rezultatului. Statul poate
adopta legi sau regulamente, dup cum poate fi pus n situaia de a abroga sau modifica dispoziii
interne incompatibile cu prevederile directivei.

Dac directiva nu este transpus n legislaia naional de ctre statele membre, sau dac este
transpus ntr-o manier incomplet sau cu ntrziere, justiiabilii pot s invoce direct prevederile
directivei respective, chiar i n faa judectorului naional. Potrivit TCE directiva este
obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar n ce privete rezultatul care trebuie atins,
lsnd autoritilor naionale competena n privina formei i mijloacelor pentru atingerea
rezultatului. Enumerarea proprietilor juridice ale directivei este echivoc. Cert, ea e un act
obligatoriu, ca i regulamentul i decizia i spre deosebire de recomandare i aviz. Directiva, la
fel ca decizia individual i spre deosebire de regulament, nu oblig dect pe destinatarii pe care
i desemneaz. Dar poate fi i un act general, fiind considerat astfel n jurisprudena CJCE.

3 Decizia -Definit in TCE, decizia este actul obligatoriu n toate elementele sale pentru
destinatarii pe care ea i desemneaz. Deciziile i au locul n arsenalul juridic comunitar, dup
cum rezult din alineatul 1 al aceluiai art. 249. Atunci cnd dispoziiile care abiliteaz instituiile
comunitare s emit acte se abin de la precizarea titlului de act de utilizat sau ofer o opiune
ntre decizie i alte categorii de msuri, instituiile pot adopta actul care li se pare cel mai potrivit
n raport de scopul urmrit. Cnd ns tratatul indic fr echivoc tipul de act la care instituia
trebuie s recurg, aceasta este total legat de dispoziia tratatului. Definiia deciziei nu elimin
toate ambiguitile care pot aprea n legtur cu ea. Termenul decizie este frecvent utilizat i
pentru a desemna acte care dup cum se noteaz n doctrin nu corespund celor artate n
alin. 4 al art. 249. Adoptate de Consiliu, sau de ctre acesta mpreun cu Parlamentul european,
sau de ctre Comisie, deciziile sunt acte prin care instituiile comunitare soluioneaz o situaie
particular. Prin intermediul unei decizii, instituiile pot pretinde unui stat membru sau unui
resortisant al Uniunii s se comporte ntr-un anume mod sau s se abin la o anumit conduit,
s-i confere drepturi sau s i impun obligaii.

Decizia este:

1. individual, iar destinatarul unei decizii este n mod individual indicat, ceea ce distinge decizi
a de regulament;

2. obligatorie n toate elementele sale.

Decizia este nainte de toate un act cu caracter individual. Aceast calitate este cea care
influeneaz ntr-o manier determinant regimul su juridic. n cazul n care apare ndoial n
ceea ce privete regimul aplicabil unui act al unei instituii comunitare, Curtea a subliniat n
jurisprudena sa c esenial pentru decizie este c ea nu oblig dect persoanele crora le este
adresat pe cnd regulamentul, cu un caracter esenial normativ, este aplicabil nu unor
destinatari limitai, desemnai sau identificabili, ci unor categorii private abstract i n ansamblul
lor.

Pentru a califica un act ca decizie, judectorul comunitar acord n primul rnd atenie existenei
unui cerc redus de destinatari identificabili. O a doua caracteristic a deciziei este obligativitatea
sa. La fel ca i regulamentul i spre deosebire de directiv, decizia este un act obligatoriu n toate
elementele sale. Decizia poate s impun nu numai un obiectiv de atins, ci i mijloacele ce se vor
folosi pentru aducerea sa la ndeplinire. Deciziile produc un efect direct atunci cnd sunt adresate
unor persoane fizice sau juridice particulare. n aceast ipotez, deciziile modific prin ele nsele
situaia acestor destinatari.

Alte categorii de acte emise de instituii sau organisme europene

1. Recomandarea -Recomandarea permite instituiilor s se exprime, sugernd o linie de

conduit fr a crea obligatii juridice pentru destinatari (state membre, alte instituii, i n mod
egal cetenilor Uniunii).

2. Avizul -Avizul este un act care permite instituiilor s se pronune ntr-o manier facultativ,
adic fr s-i asume obligaii juridice. Scopul este fixarea unui punct de vedere asupra unei
chestiuni.

3. Aciunile comune (politica extern i de securitate comun). Aciunile comune sunt un

instrument juridic reglementat prin Titlul V din Tratatul asupra Uniunii Europene. Aciunile
comune au aadar regimul actelor interguvernamentale; sunt adoptate de Consiliul Uniunii
Europene n unanimitate sau, n anumite cazuri, cu majoritatea calificat, aciunile comune sunt
obligatorii pentru statele membre, care trebuie s ating obiectivele fixate afar de situaiile de
for major.

4. Deciziile, decizia-cadru i actiunile comune n cadrul cooperrii poliiei i organelor

judiciare n materie penal.

Decizia i decizia-cadru au nlocuit dup intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam

aciunile comune n cadrul cooperrii poliiei i organelor judiciare n materie penal. Este vorba
despre instrumentele juridice din titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene care sunt de tip
interguvernamental. Decizia i decizia-cadru sunt adoptate de Consiliu Uniunii Europene n
unanimitate, la iniiativa Comisiei sau la propunerea unui stat membru. Decizia cadru leag
statele membre cu privire la rezultatul de atins i las instituiilor naionale libertatea de a decide
cu privire la forma i mijloacele pentru a fi aduse la indeplinire (aa cum este cazul directivelor
n domeniul comunitar). Decizia este utilizat pentru atingerea tuturor obiectivelor cooperrii
poliieneti i judiciare n materie penal, cu exceptia dispoziiilor legislative i normative ale
statelor membre, rezervate deciziei-cadru.
 5. Poziia comun (politic extern i de securitate comun i de cooperare cooperrii
poliieneti i judiciare n materie penal)

Este un instrument juridic din titlurile V i VI ale Tratatului asupra Uniunii Europene. Este de tip
interguvernamental i se adopt cu unanimitatea statelor reprezentate in Consiliul Uniunii
Europene; acest instrument juridic concretizeaz perspectiva Uniunii asupra chestiunilor
contradictorii identificate n domeniul politicii externe i de securitate comun i n domeniul
politicii de cooperare poliieneasc i judiciare n materie penal.

6. Acordurile internaionale (cu privire la politica extern i de securitate comun i la

politica de cooperare poliieneasc i a organelor judiciare n materie penal).

Este vorba despre un instrument juridic reglementat prin titlul V i VI al Tratatului asupra
Uniunii Europene care nu a fost prevzut prin Tratatul de la Maastricht. n ceea ce privete al
doilea i al treilea pilon unional, nu au existat de la nceputurile uniunii o baz juridic pentru
ncheierea acordurilor internaionale. Tratatul de la Amsterdam, pentru a evita ca fiecare acord
semnat de Consiliu s fie n mod formal confirmat de statele membre, s-a prevazut posibilitatea
din partea consiliului de a autoriza preedintele s angajeze negocieri acolo unde este necesar
formularea unei poziii comune. Acordurile leag instituiile Uniunii, dar nu i statele membre,
pentru care normele constituionale prevd reguli particulare pentru a fi aplicate. n acest caz,
alte state membre n snul Consiliului pot conveni c acordul este aplicabil cu titlu provizoriu.

7. Lucrrile pregtitoare

Lucrrile pregtitoare cuprind ansamblul actelor emise de catre instituii n cadrul unei proceduri
legislative. Se includ n aceast categorie documente de provenien foarte divers, analizate
succinct n cele ce urmeaz. Comisia dispune de un monopol deplin n ceea ce privete iniiativa
legislativ cu privire la actele comunitare (directive, regulamente, decizii sau acorduri
internaionale), afar de cazul n care acest drept este mprit cu statele membre (vezi iniiativa
legislativ a statelor membre) sau cu Banca Central European. Tratatul de la Amsterdam
prevedea un drept de iniiativ pentru statele membre n materie de azil i de imigrare. Pentru o
perioad de cinci ani, iniiativa legislativ a rmas mprit ntre Comisie i statele membre,
oricare dintre ele putnd n mod independent una de cealalt s prezinte propuneri. Perioada de
tranziie de cinci ani a fost depit la 1 mai 2004, statele membre nu mai au dreptul de iniiativ
dect pentru al doilea i al treilea pilon al Uniunii Europene, adic in domeniile politicii externe
i de securitate comun i n domeniu cooperrii organelor de poliie i judiciare n materie
penal. Poziia comun este un act adoptat cu majoritate calificat de ctre statele membre n
cadrul Consiliului, n timpul procedurii legislative, pe parcursul creia Consiliul mparte puterea
sa de decizie cu Parlamanetul European (vezi procedura de cooperare sau procedura de
codecizie). Ea traduce poziia Consiliului asupra propunerii Comisiei n lumina avizului
Parlamentului european dar i avizul altor instituii i organe care intervin n procedur
(Comitetul Economic i Social European, Comitetul Regiunilor, Banca Central European,
Curtea de Conturi). Parlamentul intervine n mai multe reprize n aceeai procedur legislativ
(procedura de cooperare i procedura de codecizie). Documentele adoptate de Parlament n
fiecare faz a procedurii sunt rezoluii i pot s conin diferite tipuri de acte cum ar fi avize sau
amendamente asupra poziiilor comune ale Consiliului. Comitetul Economic i Social European
i Comitetul Regiunilor emite avize tehnice asupra chestiunilor care privesc domeniul regional i
domeniul economic i social. Avizele sunt emise in baza iniiativei proprii, sau la cererea
Parlamentului, a Consiliului sau a Comisiei i servesc la orientarea acestor instituii n activitatea
lor. Consultarea Comitetului Economic i Social i/sau a Comitetului Regiunilor este uneori
obligatorie, dar avizele lor nu ao fosr obligatorie.

8. jurisprundena

Jurispundena este format din ansamblul deciziilor pronunate de organele care exercit puterea
judectoreasc. Curtea European de Justiie i Tribunalul de Prim Instan a Comunitilor
Europene sunt instituiile jurisdicionale ale Uniunii Europene. Revine Curii sarcina de asigura
respectarea dreptului european, interpretarea ct mai corect i aplicarea corespunztoare a
tratatelor constitutive. n activitatea sa, curtea este asistat de avocai generali care formuleaz
concluzii. Curtea i Tribunalul redacteaz ncheieri care sunt decizii luate la finalul unei
proceduri contencioase. ncheierile Curii de Justiie nu pot face obiectul nici unui tip de recurs.
ncheierile Tribunalului de Prim Instan pot fi atacate cu recurs n faa Curii de Justiie.
Parlamentul European, Consiliul, Comisia sau un stat membru poate solicita avizul Curii de
justiie asupra compatibilitii cu dispoziiile tratatului CE a unui acord ncheiat de Comunitate
cu o ar ter sau cu organizaii internaionale. Acordul care a primit un aviz negativ din partea
Curii de Justiie nu poate intra n vigoare dect n condiiile fixate de art. 48 din Tratatul asupra
uniunii Europene (procedura de modificare a tratatelor). Curtea i Tribunalul de Prim instan
emit ordonane n numeroase cazuri prevzute n regulile de procedur i care pot fi clasificate
din punct de vedere semnatic n trei categorii:

- cazuri de procedur juridic (de exemplu, acte prin care se dispune conservarea probelor,
separaie, jociunea sau suspendarea unei cauze);

- cazurile n care se decide o soluie, dar fr a se cunoate fondul (de exemplu, n caz de
irevocabilitate manifestat de spea respectiv sau de incompeten a judectorului);

- cazurile n care se judec nsui la fondul speei; aceste situaii se refer la ncheierile
simplificate utilizate atunci cnd spea este identic cu altele n care deja s-a emis o ncheiere.

9. Concluziile avocailor generali

Avocaii generali sunt nsrcinai s asiste Curtea n ndeplinirea misiunii sale. Ei prezint n mod
public, cu imparialitate i manifestnd independen, concluzii motivate asupra cauzelor deduse
judecii n faa Curii. n concluziile lor, avocaii generali propun o soluie pentru litigiu n
cauz. Concluziile lor nu sunt ns obligatorii pentru judectori. Ele fac parte integrant din
procedura oral i sunt publicate mpreun cu ncheierile n Revista de jurispruden. Rolul
acestor concluzii este de a sprijini judectorii n a lua cea mai bun hotrre, prin prezentarea
unui punct de vedere competent i argumentat.

10. ntrebrile parlamentare

ntrebrile parlamentare reprezint pentru membrii parlamentului un mijloc de control asupra

activitilor Comisiei i Consiliului. Fiecare membru al Parlamentului poate pune Consiliului i
Comisiei:

- ntrebri scrise (care impun un rspuns scris);

- ntrebri orale (adresate n adunare);

- ntrebri n timpul orelor de interpelare (perioad rezervat ntrebrilor n fiecare sesiunea a

Parlamentului)

4. PRINCIPIUL PRIMORDIALITAII LEGISLATIEI EUROPENE FA DE LEGISLATIA

NATIONALA. JURISPRUDENTA CARE L-A CONSACRAT.

Jurisprudenta Curtii de la Luxemburg care a consacrat acest principiu poarta numele de Costa vs.
Enel si a fost pronuntata in 1964. Acest principiu consacra faptul ca un act normativ european
este mai puternic decat orice legislatie interna in statele membre. Statele membre trebuie sa se
abtina de la adoptarea unei legislatii contrare legislatiei europene , iar daca este adoptat un
asemenea act normativ el va trebui sa nu fie aplicat , judecatorul national nu trebuie sa tina
seama de el, iar legislatia europeana prevaleaza chiar si asupra unei legi nationale ulterioare.
Conform acestui principiu legislatia europeana este mai puternica chiar decat constitutiile
statelor membre, lucru care a contribuit la numeroase controverse.

5. CARE SUNT DREPTURILE CONFERITE DE CETATENIA EUROPEANA?

nc de la instituirea sa prin Tratatul de la Maastricht 16, cetenia european dobndete

un rol esenial n dezvoltarea actual a procesului de integrare european. Potrivit
dispoziiilor comunitare, cetenia european, ca obiectiv, se constituie ntr-o nou etap
a procesului de realizare a unei Uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele Europei

Aa cum o definete Tratatul de la Maastricht, cetenia european const n posibilitatea

oferit oricrui individ care are cetenia unui stat membru de a fi considerat cetean al
Uniunii Europene

Drepturile cetenilor europeni

Cetenia Uniunii Europene confer o serie de drepturi cetenilor statelor membre i
consolideaz protecia intereselor acestora. Astfel sistematizate, acestea sunt:
dreptul la libera circulaie, dreptul de sejur i de stabilire, dreptul la munc i studiu n toate
statele membre;
dreptul la vot i dreptul de a candida la alegerile Parlamentului european i la alegerile locale
n statul de reziden, n aceleai condiii ca i cele stabilite pentru cetenii statului respectiv;
dreptul de petiie n faa Parlamentului european i dreptul de a se adresa Mediatorului
european pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoas a afacerilor comunitare de
ctre instituiile i organele comunitare (mai puin Curtea de justiie a Comunitilor europene);
dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat ter, de protecie diplomatic i consular din
partea autoritilor diplomatice sau consulare ale unui alt stat membru, n cazul n care statul de
unde provine nu are reprezentan diplomatic sau consular n statul respectiv.

6. CARE SUNT AVANTAJELE INTRODUCERII MONEDEI UNICE EUROPENE? DAR

DEZAVANTAJELE?

Avantaje
Desigur, aceste evolutii nu pot fi puse exclusiv pe seama introducerii monedei unice, fiind rezultatul actiunii
unui spectru larg de factori interni (politicile comunitare, inclusiv cele introduse prin Pactul de Stabilitate si
Crestere Economica, Strategia de la Lisabona, dar si politicile si evolutiile individuale ale economiilor statelor
membre etc.) si externi (adancirea globalizarii economice, accentuarea integrarii pietelor financiare etc.).
Totusi, trebuie subliniat faptul ca efectele benefice ale introducerii monedei unice se regasesc incontestabil la
mai multe niveluri.

In primul rand, introducerea euro a avut un rol deosebit de important in asigurarea stabilitatii macroeconomice.
Infiintata cu obiectivul primordial de a mentine stabilitatea preturilor in Zona Euro (definita cantitativ prin
mentinerea ratei inflatiei, pe termen mediu, sub, dar foarte aproape de 2%), Banca Centrala Europeana (BCE) a
implementat cu fermitate politica monetara unica, conducand la consolidarea increderii in euro, ancorarea pe
termen lung a evolutiei preturilor si la crearea premiselor pentru o crestere economica sustenabila. Totodata,
introducerea monedei unice a favorizat scaderea costurilor de finantare atat pentru actorii economici privati,
cat si pentru cei guvernamentali din statele care au adoptat-o. Nu in ultimul rand, euro a imbunatatit rezistenta
Zonei Euro la turbulentele financiare internationale, asa cum s-a vazut, spre exemplu, in cazul crizei dot-
com, problemelor care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 si, mai recent, in contextul
actualei crizei financiare internationale.

In al doilea rand, euro a contribuit la intensificarea integrarii economice si financiare in Zona Euro.
Schimburile comerciale intre statele care au adoptat euro constituie astazi o treime din PIB-ul aferent Zonei
Euro, fata de o patrime acum zece ani, mai mult de jumatate din aceasta crestere fiind justificata de eliminarea
volatilitatii cursului de schimb. De asemenea, investitiile straine directe intre statele participante ating in
prezent o treime din PIB-ul Zonei Euro, fata de aproximativ 20% acum zece ani, pana la doua treimi din
aceasta crestere fiind atribuita in mod direct introducerii monedei unice. Aceste evolutii au atras, la randul lor,
numeroase efecte pozitive, precum cresterea competitiei si a eficientei. In ceea ce priveste pietele financiare,
euro a condus la deplina integrare a pietelor monetare interbancare, precum si la o adancire a integrarii pe
pietele titlurilor de valoare (in principal actiuni si obligatiuni). In schimb, pietele financiare cu amanuntul
continua sa fie fragmentate, in principal datorita barie-relor de ordin legislativ si lingvistic.A doua moneda
internationalaIn al treilea rand, moneda unica europeana a atras intarirea identitatii europene in lume. Euro a
devenit a doua moneda internationala, fiind folosita in 37% din schimburile valutare internationale si
constituind aproximativ un sfert din rezervele internationale potrivit statisticilor disponibile (multe tari asiatice
nu fac publice statistici privind compozitia rezervelor lor valutare). Avand in vedere perspectivele largirii
Zonei Euro prin adoptarea monedei unice de catre alte zece state ale Uniunii Europene, in anii care urmeaza,
euro va deveni moneda celui mai larg spatiu economic din lume. Insa dincolo de efectele tangibile, euro a
devenit un simbol al Europei unite, mai mult de jumatate dintre cetatenii Zonei Euro considerand ca Uniunea
Europeana se identifica cu euro.Mentinerea credibilitatii monedei unice europene reprezinta un proces deosebit
de complex, in continua derulare, care implica mult mai mult decat buna functionare a mecanismelor monetare
din interiorul Zonei Euro. Nu intamplator, procesul trifazic de integrare are drept finalitate constituirea
Uniunii Economice si Monetare. Cele doua componente se interconditioneaza reciproc: implementarea
eficienta a politicilor economice si obtinerea unei cresteri economice sustenabile depind in mod fundamental
de stabilitatea si credibilitatea euro; in aceeasi masura, mentinerea inflatiei in Zona Euro la un nivel scazut este
conditionata de existenta unui mix coerent de politici economice, care sa faciliteze atingerea obiectivului
primar al BCE. Aceasta ultima corelatie este cu atat mai dificil de optimizat in practica cu cat politica monetara
unica a BCE coexista cu politici fiscale, salariale si structurale descentralizate ale statelor membre.

Dezavantaje

In esenta, eliminarea prerogativelor statelor membre de a conduce in mod independent politicile monetare
individuale trebuie suplinita, la nivel national, printr-o flexibilizare a mecanismelor de ajustare a salarii-lor si a
altor costuri, pe fondul unor politici fiscale prudente. De aceea, persistenta unor disfunctionalitati la nivelul
politicilor fiscale, structurale si salariale ale statelor individuale poate explica de ce ultima faza a Uniunii
Economice si Monetare nu a dat rezultatele scontate.Astfel, desi s-au inregistrat progrese substantiale in
reducerea deficitelor bugetelor statelor membre, in unele tari deficitele bugetare se mentin la niveluri apropiate
de 3% din PIB, care nu permit ajustarile necesare in conditii economice nefavorabile, cu efecte nefaste vizibile
in ultimul timp.Pe de alta parte, avantaje fiscale si sociale creeaza rigiditati pe pietele muncii, cu consecinte
negative asupra gradului de ocupare, dar si asupra productivitatii. Cu toate ca de la introducerea monedei
unice, in Zona Euro s-au creat aproape 16 milioane de noi locuri de munca, aceasta performanta a contribuit,
intr-o oarecare masura, la incetinirea cresterii productivitatii muncii, factor esential pentru o crestere
economica sanatoasa.Productivitatea, care continua sa explice in buna masura diferentele de crestere
economica intre Statele Unite si Europa, va continua sa ramana calcaiul lui Ahile al economiei europene,
fiind necesare progrese semnificative pe linia stimularii inovatiei, dar si a investitiilor in capitalul uman si real.
De asemenea, politicile structurale trebuie sa isi imbunatateasca rolul jucat in integrarea pietelor, care ar
conferi flexibilitatea necesara pentru a imbunatati rezistenta la socuri. Toate aceste provocari sunt cu atat mai
mari cu cat Uniunea Europeana trebuie sa faca fata efectelor globalizarii, care pune presiuni din partea tarilor
emergente asupra inlocuirii unor sectoare economice in care statele membre nu mai sunt competitive, cresterii
explozive a preturilor la energie si alimente, precum si tendintelor de imbatranire a populatiei. Asa cum se
poate observa, drumul euro nu este inca o cale neteda: Uniunea Europeana are de implementat, in continuare, o
agenda substantiala de reforme economice si politice pentru a se putea bucura pe deplin de roadele adoptarii
monedei unice.Avand ocazia sa se alature Zonei Euro dupa mai bine de un deceniu de rodare a monedei
unice, zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Romania, vor avea ocazia sa invete din itinerariul
parcurs pana acum. Pentru aceasta, masurile de reforma economica vor trebui intreprinse de timpuriu, pentru a
securiza atingerea unui nivel de convergenta reala sustenabila pe termen lung, fara de care drumul euro ar
putea fi relativ accidentat.

7. PRECIZATI CARE SUNT DIFERENTELE DINTRE REGULAMENT SI CELELALTE

IZVOARE DERIVATE ALE DREPTULUI U.E ?

Este definit de articolul 249 TCE, n alineatul 2, ca actul cu aplicabilitate general, obligatoriu n
toate elementele sale i direct aplicabil n toate statele membre. Regulamentul posed
caracteristici care l apropie de o lege din ordinea juridic intern, n special caracterul su
normativ i regimul su, care l plaseaz n mod normal la adpost de orice aciune n anulare
intentat de un particular.

Curtea de Justiie1 vede n regulament expresia unei puteri normative a Comunitii. Autoritatea
regulamentului fa de persoanele fizice i juridice este indiscutabil. Acestea nu dispun de
posibilitatea de a ataca regulamentul printr-o aciune n anulare, dect n condiiile n care
demonstreaz c regulamentul le privete direct i individual, fiind vorba n realitate de o decizie
luat sub forma unui regulament. Adoptat de Consiliu mpreun cu Parlamentul sau de ctre
Comisie singur, regulamentul este actul general i obligatoriu cu privire la ntregul su cuprins
i care se adreseaz n egal msur tuturor statelor membre ale uniunii, dar i instituiilor
europene deopotriv. El este direct aplicabil, adic regulamentul creeaz norme de drept care se
aplic imediat n toate statele membre, n acelai mod ca normele de drept intern, i fr nici o
alt intervenie din partea autoritilor naionale. Aplicabilitatea direct se opune oricrei
formaliti naionale de asimilare sau transpunere a regulamentului n ordinea juridic intern.
Un act naional care ar avea ca obiect introducerea n ordinea juridic intern a unui regulament
sau care ar condiiona intrarea n vigoare a regulamentului ar fi ilegal, fiind contrar dreptului
european. Publicarea regulamentului nu este prevzut sub sanciunea nulitii, dar actul de acest
fel nepublicat nu este opozabil celor crora li se adreseaz i nu poate s produc efecte
mpotriva celor care nu au avut posibilitatea de a lua la cunotiin, pe cale oficial, despre
cuprinsul su. Aplicabilitatea direct a regulamentului european implic faptul c regulile
cuprinse n el genereaz n mod automat drepturi i obligaii pe care particularii le pot invoca
imediat n faa autoritilor naionale (efectul direct vertical) dar i fa de ali particulari (efectul
direct orizontal).

8. ACTIUNEA IN INTERPRETARE.
Actiunea in interpretare face legatura intre judecatorul national si judecatorul de le Luxemburg.
Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe care p va
pronunta, sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si sa dea o interpretare
legislatiei europene. Aceasta actiune pentru a putea fi formultata implica o conditie prealabila,
existenta unui litigiu pe rolul instantei nationale. Oricare instanta nationala poate sa formuleze o
astefel de catiune, dar ea trebuie formultata in mod obligatoriu daca litigiu national se afla in
ultima cale jurisdictionala. Daca judecatorul national formuleaza aceasta actiune, el va suspenda
judecarea litigiului national pana la primirea hot. prealabile de interpretare de la Luxemburg.
Hotarare OBLIGATORIE.

9. COMISIA EUROPEANA. ORGANIZARE. FUNCTIONARE. ATRIBUTII.

Comisia este compus din 28 de membri (cte unul pentru fiecare stat membru), alei pe criteriul
competenelor lor generale, dac ofer toate garaniile de independen. Membrii Comisiei sunt
numii de Consiliu dup aprobarea lor de ctre Parlamentul European, pentru o durat de cinci
ani. Conform prevederilor Tratatului asupra UE, membrii Comisiei trebuie s fie ceteni ai
statelor membre, alei funcie de competenele lor generale i trebuie s ofere toate garaniile de
independen. n ndeplinirea atribuiilor lor, ei nu solicit i nu accept instruciuni din partea
nici unui guvern sau alt organism. Mai mult, trebuie s se abin de la orice act incompatibil cu
natura funciilor lor.fiecare stat membru se angajeaz s respecte aceast natur i s nu ncerce
s influenezemembrii Comisie n exercitarea sarcinilor care le revin. Membrii Comisiei se
bucur de privilegiile i imunitile consacrate de Protocolul privind privilegiile i imunitile
Comunitilor europene. Extinderea Uniunii cu 10 state n anul 2004 a lsat o serie de comisari
fr un portofoliu propriu. Cei 10 noi comisari au fost repartizai vreme de 6 luni pe lng
comisari aflai deja n funcie. Consiliul Uniunii Europene poate decide, cu vot unanim,
modificarea numrului comisarilor. Funcionarea Comisiei este dominat de principiul
colegialitii, fiecare dintre minitri fiind, n principiu, rspunztor pentru modul de pregtire a
lucrrilor pentru domeniul lor de activitate dar i de executarea deciziilor luate. Reuniunile nu
sunt publice, iar dezbaterile Comisiei sunt confideniale. Preedintele Comisiei este desemnat de
consiliul reunit la nivel de efi de stat sau de guvern; aceast numire trebuie aprobat de ctre
Parlamentul European. Competenele i atribuiile preedintelui au crescut n ultimii 10 ani i vor
fi lrgite n baza propunerilor realizate prin Tratatul dela Lisabona. Comisia este structurat n
direcii generale (26 la numr), fiecare dintre ele fiind nsrcinat cu gestionarea unui anumit
domeniu de activitate. Fiecare comisar este asistat de un cabinet, condos de un ef de cabinet i
compus din 5 consilieri. Preedintele Comisiei este asistat la pregtirea lucrrilor Comisiei de un
secretar general, care asigur coordonarea ntre servicii, ia msurile necesare pentru notificarea i
publicarea actelor, urmrete lucrrile altor instituii etc. Pe lng cele 26 de direcii (sau
directorate), n structura Comisiei mai ntlnim anumite comitete create sau prevzute de
Tratatele constitutive:

- biroul statistic;
- biroul juridic;

- biroul de traduceri;

- servicii conexe i administrative etc.

Atribuiile Comisiei Europene

Comisia european exercit patru atribuii pricipale:

1. deine monopolul absolut al iniiativei legislative; Comisia este responsabil pentru elaborarea
propunerilor pentru noi acte legislative, care sunt naintate Parlamentului i Consiliului. Comisia
particip i prin altr activiti pe care le realizeaz pe parcurusul procedurii legislative.

2. comisia trasnpune n practic deciziile Consiliului i execut bugetul Uniunii; Comisia

gestiunea i aplicarea corect a bugetului, transpunnd n acelai timp n practic politicile i
programele adoptate de Parlament i Consiliu

3. Comisia este gardianul respectrii tratatelor; ea vegheaz asupra modului n care sunt
respectate regulile de drept comunitar de ctre particulari, de ctre statele membre i de ctre
instituii n general. Exercitndu-i competenele, Comisia european poate impune sanciuni
particularilor sau ntreprinderilor care ncalc dreptul comunitar. Ea poate demara procedurile
necesare prin care statele membre sunt invitate s remedieze o anumit situaie, ntr-un termen
prestabilit. n fine, Comisia poate sesiza Curtea de justiie cu soluionarea unui recurs fondat pe
un caz de nclcare a dreptului comunitar de ctre statele membre sau de ctre alte instituii.

4. Comisia reprezint Comunitatea: Comisia conduce, n numele Comunitii, negocierile n

vederea ncheierii unor acorduri internaionale cu state tere sau cu organizaii internaionale, n
legtur strns cu comitete special desemnate de Consiliu i n limitele directivelor trasate de
Consiliu. Comisia are un important rol politic, fiind rspunztoare din acest punct de vedere n
faa Parlamentului European. Ca organism executiv, Comisia se ocup de implementarea
bugetului comunitar i de administrarea clauzelor protectoare n tratate i n legislaia secundar.
Comisia dispune de o procedur prin care poate s acioneze mpotriva unui stat membru care
nu-i ndeplinete obligaiile care i revin prin tratate.

CURS: Comisia Europeana este o institutie traditionala, a aparut odata cu comunitatiile

europene(ceco). Institutie revolutionara ->CECO, prin tratatul de la Paris-> a adus un element de
noutate:"in componenta ei cei care faceau si fac parte treb. sa fie independenti de statele din care
provin

-(organizare, functionare, atributii) Prin tratatul de fuziune: Comisia E. a devenit unica pentru
toate cele 3 comunitati si atunci cand in Comunitatile europene si UE erau 15 state, Comisia E
era formata din 20 de comisari. Dupa principiu 5 state mari ( Franta, Germania, Italia, Spania,
Marea Britanie( 2 comisari) , restul statelor (1 singur comisar)

Prin Tratatul de la Maastricht-> Tratatul de la Nisa:

->controversa:renuntarea unui loc de comisar

->2014: numarul comisariilor va ajunge la doua treimi din numarul statelor 28 state=> vor
fi 15 comisari inclusiv Presedintele Comisiei Europene

Comisia Europeana :este cea care cheama in judecata statele membre prin "procedura de
infrigment"-pe baza hot de la Luxemburg;deciziile se iau prin vot cu majoritatea, iar votul
presedintelui nu este preponderent.

-competenta: Comisia Europeana este asemuita cu executivul UE, si mult timp a

detinut"monopolul initiativei legislative"(trebuia sa isi dea acordul pentru fiecare proiect
propus)

In prezent o initiativa legislativa poate fi aprobata daca are 1 mil de cetateni europeni, 2
state->propunerea Comisie Europene.

Comisia E are un rol primordial in gestionarea fondurilor europene:nerambursabile,

preaderare, infrastructura, agricultura( este in stransa legatura cu Olaf"oficiul de lupta
antifrauda). Com. E are un rol deosebit in extinderea UE, prin comisarul pentru extindere ,
avand loc negocieri de aderare si verificare indepliniri criterilor de aderare. Functioneaza
27 de directii generale( ex:tineret, sport,etc). Com Eu. este cea care declansiaza procedura
de sanctionare a unui stat care nu isi indeplineste criterile trecute in tratatele de aderare
"gardian al tratatelor"

FUNCTIONAREA COMISIEI :

Aceasta lucreaza la Bruxelles si fiecare dintre comisari

primesc in competenta una sau mai multe directii generale de
care raspund ( Directia Generala pentru agricultura; Directia
Generala pentru afaceri interne si justitie).
Atributii:
Comisia europeana este gardianul tratatelor adica ea este
acea care are rolul de a urmari respectarea tratatelor europene.
Ca o consecinta Comisia Europeana este aceea care
sesizeaza Curtea de la Luxembourg atunci cand tratatele sunt
incalcate.
Comisia europeana are rolul de a atentiona statele membre
atunci cand acestea incalca tratatele. Se trimit acele scrisori care
semnaleaza posibila declansare a procedurii de infrigement .
( Romania a fost intentionata ca daca nu ajunge la taxa de
poluare o sa ajunga subiect pe masa de la Luxembourg ) o alta
atributie:
Comisia Europeana are rolul de a negocia aderarea unor noi
membri la UE exista comisari europeni pentru aderare care tin
legatura cu statele associate ( in curs de aderare ), pregateste
raportul de tara referitor la stadiul de pregatire in vederea aderarii
.
Comisia Europeana are un rol deosebit in derularea
exercitiului bugetar. Ea gestioneaza fondurile europene de
preaderare precum si fondurile europene structurale ( fonduri
pentru agricultura, pentru dezvoltarea zonelor defavorizate
fonduri nerambursabile etc) .
Comisia Europeana are si o atributie legislativa limitata: ea
poate sa adopte legislatie europeana in domeniul vamal si in
domeniul concurentei.
Comisia Europeana a detinut monopolul initiativei legislative. ( in
cea mai mare parte a acestei perioade de integrare a fost singura
care putea sa sesizeze Consiliul cerandu-i sa legifereze intr-un
anumit domeniu) .
Spunem k a detinut monopulul pentru ca in prezent si un milion
de catateni europeni pot sa sesizeze legiferarea intr-un anumit
domeniu ( si Parlamentul European poate veni cu o astfel de
sesizare ) .
Comisia europeana nu este infailibila. Comisia Santere de
la Jacques Santer - care a fost obligata sa demisioneze in bloc la
cerera Parlamentului European; la noi este Guvernul Boc de
exemplu !!!! ) deci a fost obligat sa demisioneze in bloc prin
motiune de cenzura a Parlamentului Eurpean triunghiul
institutional, a trebuit sa demisioneze pentru banuieli de frauda,
nepotism ( cazul dith Cresson - dith Cresson (nscut dith
Campion, la 27 ianuarie 1934, Boulogne-Billancourt / Boulogne-
sur-Seine, Hauts-de-Seine) este o politician francez, prima
femeie care a ndeplinit funcia de ef al guvernului francez, n
timpul preediniei lui Franois Mitterand, de la 15 mai 1991 pn
la 2 aprilie 1992. Pn n prezent, dith Cresson este prim-
ministrul francez cu cea mai scurt guvernare din cea de-a Cincea
Republic Francez ) . Comisia europeana apare in litigiile de la
Luxembourg. Comisia are un secretariat. Comisia are o echipa de
translator, se ocupa si de traducerea legislatiei europene, de
implementarea ei in statele membre. Comisia este executivul U.E.

10. ENUMERATI COMPONENTELE CELOR 3 PILONI.

Tratatul asupra Uniunii Europene (Tratatul UE) Tratatul asupra UE (Maastricht. 1992) urmrete
dou obiective principale:

- realizarea unei uniuni monetare prin stabilirea principiilor i regulilor pentru punerea n
circulaie a monedei unice EURO

- i crearea unei uniuni economice i politice. Pornind de la acest tratat se vorbete despre
construcia pe trei piloni a Uniunii Europene, din care primul pilon l formeaz din Comunitatea
european iar ceilali doi sunt formai din politica extern i de securitate comun i din
cooperarea judiciar i n materie penal. Exist totui o mare diferen ntre primul pilon i
celelalte dou, care nu au fost nc nsoite de un transfer de suveranitate n favoarea instituiilor
i organismelor comunitarecum a fost cazul Comunitii europene. Statele membre i-au dorit
conservarea n aceste domenii a puterilor lor autonome de decizie i s-au limitat la o colaborare
de tip interguvernamental. Instrumentele juridice cele mai importante utilizate n aceste domenii
sunt aciunile comune, poziiile comune i deciziile-cadru care sunt aproape ntotdeauna adoptate
n unanimitate i sunt dominate de o fora de constrngere limitat. n varianta sa original,
tratatul UE a intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993 i a fost modificat succesiv prin tratatul de la
Amsterdam, 1999, tratatul de la Nice, 2003. O versiune consolidat a tratatului de la Maastricht
este, de asemenea, disponibil. Trebuie subliniat c tratatul asupra UE a schimbat denumirea
Comunitii Economice Europene n Comunitate european, numele CECA i CEEA fiind
cuprinse aici.

Uniunea European, potrivit prevederilor tratatului su institutiv, este constituit pe trei piloni:
Comunitile europene, Politica extern i de securitate comun (PESC) i cooperarea poliiei i
judiciar n materie penal. n momentul optrii pentru aceast structur susinut pe trei piloni
doar Comunitile europene prezentau suficient siguran pentru a susine existena Uniunii,
ceilali piloni fiind n construcie

Curs:

Ce aduce nou in aceasta integrare TUE tratatul Uniunii

Europene?
 1. TUE stabileste o arhitecura a UE bazata pe 3 piloni
/coloane
A. - Primul pilon este format din cele 3 comunitati: CECO
(comunitatea europeana a carbunelui si otelului, CEEA
(comunitatea europeana a energiei atomice ), CEE
Acesta este pilonul unde statele membre au fost de acord cu
pierderea de suveranitate. Problematica din acest prim pilon a
fost conferita de integrarea Bruxelle-ului pentru luarea deciziilor.
In aceste domenii din primul pilon deciziile se iau cu MAJORITATE
CALIFICATA spre deosebire de pilonii 2 si 3.
Urmeaza problematici de care statele nu au vrut sa se lepede, ci
au vrut sa le pastreze.
B. - in cea de-a 2 coloana avem de a face cu politica externa si
de securitate comuna respectiv PESC.
In aceasta materie nu mai avem de-a face cu o comunitate ci cu
o politica cu interese majore diferite. Aceste diferente au iesit in
evidenta prin conflictele la care U.E a fost chemata sa participe
( si unde fiind aceasta intrepatrundere intre statele memnre ale
NATO si ale U.E ).
Nodul dur al UE adica Alianta Franco Germana - motorul UE
care s-a opus participarii la razboi.
C. - Al 3 lea pilon unde statele membre au vrut sa pastreze si
mai mult forta suverana si deciziile sa nu poata fi luate in
afara stetelor membre. Acest pilon se numeste - JAI - justitie
si afaceri interne
Aici aveam la momentul respectiv nici macar politica ci aveam
COOPERARE IN MATERIE DE JUSTITIE SI AFACERI INTERNE (adica
abia se puneau bazele pentru extradarea mai rapida in cadru UE)
se pun bazele cooperarii despre mandatele europene de arestare
( si inca mai este mult de lucru la un cazier European ).
Se vorbeste din ce in ce mai mult despre infiintarea unui Parchet
European de un procuror al Uniunii Europene pana atunci insa
avem de-a face cu un embrion al acestei institutii acesta se
numeste EUROJUST unde sunt 27 de procurori si 27 de state
membre.
Cuprinde cooperare in materie de justitie si de politie.
( cu asta s-a incheiat structura pe 3 piloni a U.E ) modalitatea in
care Tratatul U.E a vazut impartirea .
 *CE ADUCE NOU:
Prin Tratatul asupra UE s-a stabilit trecerea la moneda unica cu
numele de Euro si a fost stabilit ca acest lucru sa se intample cel
mai tarziu in 2002 ,prin acelasi Tratat s-au stabilit si criteriile de
convergenta adica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
un stat pentru a trece la moneda unica (Marea Britanie putea de
mult sa treaca la moneda euro dar acest lucru nu s-a aflat pe lista
de prioritati a statului).
S-a stabilit sa fie creat un INSTITUT MONETAR EUROPEAN care sa
pregateasca trecerea la euro si apoi aparitia unei BANCI
CENTRALE EUROPENE CARE SA ASIGURE POLITICA MONETARA in
zona euro formata din statele care au trecut la moneda unica.
Prin Tratatul U.E s-a stabilit ca denumirea institutiilor sa se
schimbe si sa nu mai avem de-a face cu o COMISIE A
COMUNITATILOR EUROPENE ci cu COMISIA UNIUNII EUROPENE
(SAU PARLAMENTUL U.E).

* pentru examen
- prin Tratatul asupra U.E se insituie PROCEDURA DE CODECIZIE
ca procedura ordinara de adoptare a legislatiei europene. Prin
aceasta procedura Parlamentul European devine COLEGISLATOR
alaturi de CONSILIUL MINISTRILOR iar legislatia adoptata prin
aceasta procedura de codecizie poarta semnaturile presedintelui
Parlamentului European si pe acea a presedintelui consiliului
ministrilor.
Prin aceasta Parlamentul European este institutia careia i-au
crescut atributiile si puterea.

11. PRINCIPIILE APLICABILITATII DIRECTE SI APLICABILITATII IMEDIATE A

DREPTULUI EUROPEAN.

Principiul aplicrii imediate a dreptului european

Analiza aplicabilitii imediate implic studiul raportului dintre dou sisteme de drept. Relaiei
existente ntre dreptul internaional public i dreptul intern, conform concepiilor doctrinare n
materie, presupune mbriarea fie a teoriei dualiste, fie a teoriei moniste n domeniu. Astfel,
teoria dualist, avnd ca adepi pe italieni (D. Anzilotti) i germani (H. Triepel), propune
urmtoarea concepie: ordinea juridic internaional i cea tradiional sunt independente,
separate, care coexist paralel. Aadar, un tratat internaional are efect i n ordinea juridic
intern, numai dac este ratificat; are loc o naionalizare a tratatului, el fiind aplicat n calitate
de drept intern. Nu exist, conform acestei teorii, un raport de subordonare ntre cele dou
sisteme. Teoriile moniste, pe de alt parte, consider c norma de drept intern se afl n aceeai
sfer cu cea internaional, existnd un raport de supra/subordonare, n funcie e varianta
adoptat. O prim variant este aceea n care se promoveaz aplicarea imediat a dreptului
internaional public n dreptul intern. Adeptul cel mai cunoscut al acestei concepii este Hans
Kelsen, reprezentant asl colii de la Viena. Se afirm, n cadrul acestei doctrine, c norma
internaional este imediat aplicat, n calitate de norm internaional, fr a fi necesar
naionalizarea ei. Cealalt variant a teoriei moniste consacr prioritate dreptului intern asupra
dreptului internaional. Adepii acesteia pornesc de la concepiile filozofice ale lui Hegel (coala
de la Bonn, sec. XX). Datorit independenei i suveranitii depline a statelor, raporturile dintre
ele sunt esenialmente raporturi de for; astfel, dreptul internaional public reprezint numai o
proiectare a unor norme din dreptul intern. n ceea ce privete raportul dintre dreptul european i
dreptul intern al statelor membre, trebuie spus faptul c tratatele institutive consacr monismul i
impun respectarea sa de ctre statele membre. Aceasta deoarece sistemul european nu poate
funciona dect n cadrul teoriei monismului, singurul principiu compatibil cu ideea unui sistem
de integrare. Noiunea de integrare la nivel european presupune n mdo obligatoriu realizarea
unui transfer de compenten de la organele statului membru ctre instituiile i organismele
constituite la nivel european. n relaia U.E. state membre, dreptul comunitar, originar sau
derivat, este imediat aplicabil n ordinea juridic intern, fcnd parte din aceasta. Norma
internaional va fi imediat aplicabil, fr a mai fi admis ori transformat n ordinea intern a
statelor pri. Alturi de faptul c nu e necesar o formul special de introducere n dreptul
intern, judectorii naionali sunt obligai s aplice dreptul european; de asemenea, dreptul
european este aplicat n calitatea sa de drept european i nu de drept intern.

Principiul efectului direct al dreptului european

Aplicabilitatea direct este un principiu formulat de C.J.C.E., principiu conform cruia

dispoziiile tratatelor sau ale actelor instituiilor comunitare care ndeplinesc numite criterii pot fi
invocate de justiiabili n faa propriilor jurisdicii naionale i sunt susceptibile de a crea drepturi
i obligaii n favoarea, respecti n sarcina particularilor.1 Expresia direct aplicabil apare n
articolul 249 T.C.E.E. cu referire la unul dintre izvoarele dreptului comunitar derivat
regulamentul. n acest context, aplicabilitatea direct semnific faptul c, n primul rnd,
regulamentele comunitare sunt integrate ca atare n ordinea juridic intern i c orice msur
naional de transformare sau de introducere n ordinea juridic intern este interzis. Un alt
articol din care rezult acest principiu este articolul 81 din T.C.E., prevederi cu privire la
concuren, destinate a se aplica ntreprinderilor. Generalizarea acestui principiu s-a realizat
printr-o hotrre dat de C.J.C.E. nc din anul 1963. Este un principiul argumentat prin aceea c
nu poate fi neglijat contribuia particularilor n ceea ce privete funcionarea U.E. prin
intermediul Parlamentului european i Comitetul economic i social. Uniunea European
constituie o nou ordine juridic, ai crei subiecii sunt nu numai statele, ci i resorsanii
acestora. Curtea de justiie subliniaz faptul c dreptul comunitar impune obligaii acestora din
urm, fiind destinat, de asemenea, s creeze i drepturi n favoarea particularilor. Aceste drepturi
apar nu numai dintr-o atribuire expres a lor, ci i pe baza obligaiilor impuse n mod clar att
particularilor, ct i statelor membre i instituiilor Comunitii. Aplicabilitatea direct i
principiul prioritii reprezint cei doi piloni ai ordinii juridice comunitare. Criteriile pe care
trebuie s le ndeplineasc o dispoziie comunitar pentru a i se recunoate efectul direct sunt:
claritatea, precizia i neafectarea de condiii. Dac aceste criterii sunt ndeplinite, autoritile nu
au nici o putere de apreciere discreionar n ceea ce privete punerea n aplicare a dispoziiei, iar
aceasta, n consecin, este susceptibil de a fi aplicat de judector. Jurisprudena C.J.C.E. face
distincie ntre aplicabilitatea direct vertical i cea orizontal. Aplicabilitatea direct vertical
desemneaz, n principal, posibilitatea invocrii dispoziiilor unei directive n raport cu un stat
sau cu o autoritate a acestuia. Pentru Curte, atunci cnd justiiabilii sunt n msur s se
prevaleze de o directiv mpotriva statului, pot s fac acest lucru indiferent de calitatea n care
acioneaz acesta din urm: angajator sau autoritate public. C.J.C.E. a precizat c o dispoziie
avnd un efect direct vertical poate fi invocat de justiiabil att mpotriva unei autoriti statale,
ct i mpotriva organismelor i entitilor care sunt supuse autoritii sau controlului statului sau
care dispun de puteri exorbitante n raport cu cele aplicabile n relaiile dintre particulari.
Aplicabilitate direct orizontal permite unui justiiabil privat s invoce o dispoziie comunitar
mpotriva unei alte persoane particulare.

Curs: principiul aplicabilitatii directe uneori exista aplicabilitate imediata alteori

aplicabilitate directa alteori aceste 2 notiuni impreuna. Acest principiu a fost consacrat de
judecatorul de la Luxemburg in 1963 prin hotararea pronuntata in cauza van gend & loos.
Acest principiu ne spune ca legislatia europeana nu are nevoie sa fie introdusa in sistemul
legislativ national prin nicio lege interna. (legea 30/1994 este cea care a introdus in legislatia
interna Conventia pt apararea Drepturilor Omului). A doua consecinta a aplicabilitatii directe
si imediate consta in aceea ca cetatenii statelor membre pot sa solicite pe baza acestui
principiu, ca judecatorul national sa aplice legislatia europeana inlaturand legislatia nationala.
Altfel spus, legislatia europeana creeaza imediat drepturi cetatenilor europeni si obligatia
corelativa pentru institutiile statelor membre de a respecta aceste drepturi.

12. PRECIZATI DIFERENTELE DINTRE DECIZII SI CELELALTE IZVOARE DERIVATE.

Decizia

Definit de alineatul 4 al art. 249 TCE, decizia este actul obligatoriu n toate elementele sale
pentru destinatarii pe care ea i desemneaz. Deciziile i au locul n arsenalul juridic comunitar,
dup cum rezult din alineatul 1 al aceluiai art. 249. Atunci cnd dispoziiile care abiliteaz
instituiile comunitare s emit acte se abin de la precizarea titlului de act de utilizat sau ofer o
opiune ntre decizie i alte categorii de msuri, instituiile pot adopta actul care li se pare cel mai
potrivit n raport de scopul urmrit. Cnd ns tratatul indic fr echivoc tipul de act la care
instituia trebuie s recurg, aceasta este total legat de dispoziia tratatului. Definiia deciziei nu
elimin toate ambiguitile care pot aprea n legtur cu ea. Termenul decizie este frecvent
utilizat i pentru a desemna acte care dup cum se noteaz n doctrin nu corespund celor
artate n alin. 4 al art. 249. Adoptate de Consiliu, sau de ctre acesta mpreun cu Parlamentul
european, sau de ctre Comisie, deciziile sunt acte prin care instituiile comunitare soluioneaz o
situaie particular. Prin intermediul unei decizii, instituiile pot pretinde unui stat membru sau
unui resortisant al Uniunii s se comporte ntr-un anume mod sau s se abin la o anumit
conduit, s-i confere drepturi sau s i impun obligaii. Decizia este:

1. individual, iar destinatarul unei decizii este n mod individual indicat, ceea ce distinge decizi
a de regulament;

2. obligatorie n toate elementele sale. Decizia este nainte de toate un act cu caracter individual.
Aceast calitate este cea care influeneaz ntr-o manier determinant regimul su juridic. n
cazul n care apare ndoial n ceea ce privete regimul aplicabil unui act al unei instituii
comunitare, Curtea a subliniat n jurisprudena sa c esenial pentru decizie este c ea nu oblig
dect persoanele crora le este adresat pe cnd regulamentul, cu un caracter esenial normativ,
este aplicabil nu unor destinatari limitai, desemnai sau identificabili, ci unor categorii private
abstract i n ansamblul lor Pentru a califica un act ca decizie, judectorul comunitar acord n
primul rnd atenie existenei unui cerc redus de destinatari identificabili. O a doua caracteristic
a deciziei este obligativitatea sa. La fel ca i regulamentul i spre deosebire de directiv, decizia
este un act obligatoriu n toate elementele sale. Decizia poate s impun nu numai un obiectiv de
atins, ci i mijloacele ce se vor folosi pentru aducerea sa la ndeplinire. Deciziile produc un efect
direct atunci cnd sunt adresate unor persoane fizice sau juridice particulare. n aceast ipotez,
deciziile modific prin ele nsele situaia acestor destinatari.

13. ACTIUNEA IN CARENTA.(act introdusa in fata instantei de la Luxemburg)

Indreptata impotriva institutiilor europene care nu isi indeplinesc atributiile provenite din
competenta pe care o au, astefel pot fi atacate in justitie pentru carenta lor-Comisia Europeana-,
Parlamentul European. Actiunile fiind formultate fie de o alta institutie, fie de un stat impotriva
unei institutii. Procedura unei astfel de actiune are 2 faze:

- necontencioasa- asimilata unei puneri in intarziereprin care este somata institutia ca sa

faca"luarea de pozitie"( sa-si exprime un punct de vedere). Aceasta reactie treb facuta in termen
de 2 luni.

-la capatul celor 2 luni reclamantul are un termen de inca 2 luni ca sa se adreseze instantei. Orice
reactie face sa se blocheze procedura actiunii in carenta. Daca insa luarea de pozitie consta intr-
un act normativ ilegal reclamantul se poate indrepta impotriva lui printr-o actiune in anulare.
Judecatorii europeni de la Luxemburg pot pronunta o hotarare prin care sa oblige institutia sa
adopte actul normativ care ii revine potrivit competentei.

14. COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL SI COMITETUL REGIUNILOR.

ORGANIZARE.FUNCTIONARE.ATRIBUTII.

2 organisme auxiliare
1. Comitetul Economic si Social

A luat nastere odata cu comunitatile europene. Componenta acestuia este formata din
reprezentanti ai agricultorilor, transportatorilor, artizanilor, unor mici meseriasi, in general
reprezentanti ai tuturor domeniilor de activitate. Astazi numarul lor este de 344 iar Tratatul de la
Lisabona prevede ca nr lui nu va putea depasi 350 oricat de multe state ar adera in viitor la UE.

Sediul lui este la Bruxelles iar mandatul este de 4 ani, existand propunerea schimbarii pt un
mandat de 6 ani. Prin vot, Comitetul Economic si Social isi alege presedintele pt un mandat de 2
ani care poate fi reinnoit. Rolul acestui Comitet, este de a fi consultat si de a da avize institutiilor
europene. Este vorba de un aviz conform, respectiv institutiile nu sunt tinute sa respecte acest
aviz dar au obligatia sa-l ceara. Lipsa solicitarii si a existentei avizului poate sa conduca la
nulitatea absoluta a unui act sau a unei proceduri derulate fara avizul respectiv.

2. Comitetul Regiunilor
Format din 344 membrii cu aceeasi cifra a unui maxim de 350 potrivit cu extinderile viitoare
ale UE, si care membrii au de asemenea un mandat de 4 ani iar sediul se afla la Bruxelles. In
compotenta Comitetului Regiunilor, intra reprezentanti ai administratiilor locale, comune,
departamente, judete sau regiuni, detinatori ai unui mandat obtinut pe baza de alegeri si care
pot sa angajeze responsabilitatea unitatilor administrativ teritoriale pe care le reprezinta.
Rolul acestui comitet este de asemenea de a elabora avize la cererea institutiilor europene cu
privire la realizarea unor proiecte europene care intereseaza mai multe regiuni din UE, care
suscita interes, controverse, care pot aduce atingere zonei respective. Printre agentiile care au
fost infiintate sunt Europol, Eurojust, Colegiul de Politie al UE....impotriva infractiunilor de
acest gen. Acestea au sediul la Haga. Se gasesc reprezentanti din statele membre ai politiilor
si parchetelor. Mandatul membrilor a fost de 3 ani, dar acum este de 4 ani.

Comitetul economic i social european este format din reprezentani ai diferitelor organizaii
cu caracter economic i social din statelel membre, n special din productori, agricultori,
transportatori, muncitori, artizani i mici meteugari, liber profesioniti, consumatori etc.
Membrii Comitetului economic i social sunt desemnai de ctre consiliu, care decide cu
votul majoritii calificate asupra propunerilor naintate de statele membre, pentru un mandat
de 4 ani. Ei sunt mprii n 3 grupuri care reprezint patronatele, salariaii i diverse grupuri
de interes economici social. Comitetul Regiunilor este format din reprezentani ai
colectivitilor regionale i locale. Mambrii Comitetului precum i un numr egal de
 supleani sunt numii de Consiliu, care decide cu majoritate calificat asupra propunerilor
statelor membre respective, pentru un mandat de 4 ani.

Comitetul economic i social european are putere consultativ. El face cunoscut avizul
membrilor si i apr interesele acestora n discuiile politice cu membrii Comisiei,
Consiliului i Parlamentului European. Comitetul economic i social face parte integrant din
sistemul decisional European: el trebuie s fie consulatat n prealabil pentru toate deciziile n
materie de politic economic i social. n mod egal, el poate s-i dea avizul din proprie
iniiativ asupra problemelor pe care le apreciaz de importan major, sau la cererea
instituiilor interesate. i Comitetul Regoiunilor este tot un organ consultativ. Rolul su
const n a face cunoscut punctul de vedere local sau regional asupra legislaiei comunitare.
El emite n acest scop avize asupra propunerilor Comisiei. Comisia i Consiliul trebuie s
consulte Comitetul regiunilor dac interese regionale sunt n joc, dar l de asemenea consulta
ori de cte ori consider util punctual de vedere local sau regional. Comitetul regiunilor poate
emite avize i din proprie iniiativ i s le nainteze Comisiei, Consiliului i Parlamentului.

15. CARE SUNT INSTITUTIILE EUROPENE CARE PARTICIPA LA ADOPTAREA

LEGISLATIEI EUROPENE PRIN PROCEDURA DE CODECIZIE?

Procedura codeciziei, instituit prin art. 251 din Tratatul asupra Uniunii Europene, a reprezantat
o inovaie, un pas important pentru acordarea de puteri extinse Parlamentului. Astfel, prin aceast
procedur Parlamentul dispune de drept de veto dar nu este un adevrat legislativ deoarece i
lipsete posibilitatea de a-i manifesta iniaitiva legislativ, care aparine, n ntregime, Comisiei.
n acest mod, un act normativ nu poate fi adoptat dect pe baza acordului Parlamentului
european sau a lipsei de opoziie a acestuia la adoptarea actului de ctre Consiliu.actul apare ca
fiind un produs comun al Consiliului i Parlamentului, fiind semnat de ctre preedinii ambelor
instituii. Procedura codeciziei a fost conceput ca o prelungire a procedurii de cooperare. Dar
dac n cadrul celei din urm Consiliul poate, n unanimitate, s nlture avizul Parlamentului, n
cadrul procedurii de codecizie nu exist aceast posibilitate. n situaia unui dezacord, un grup de
conciliere format din reprezentanii Consiliului i ai Parlamaneutlui trebuie s s pun de acord
asupra unui text acceptat de ambele instituii. Procedura de codeciziei pune de acum nainte cele
dou instituii pe poziii egale n ceea ce privete rolul lor legislativ. n cadrul acestei proceduri,
Consiliul nu poate adopta o poziie comun n caz de eec a procedurii de conciliere cu
Parlamentul. n lipsa acordului, procesul legislativ risc s nu se mai realizeze. Codecizia a
devenit de departe cea mai important practic legislativ. Ea se aplic n urmtoarele domenii:

- non-discriminarea pe motive de naionalitate (articolul 12);

- non-discrinimarea pe motive de sex, origina etnic, religie sau convingeri, handicap, vrst sau
orientare sexual (articolul 13, paragraful 2);
- libertatea de circulaie i de sejur (articolul 18, paragraful 2);

- libera circulaie a forei de munc (articolul 40);

- securitatea social a muncitorilor emigrani (articolul 42);

- dreptul de stabilire (articolul 44, paragraful 1; articolul 46, paragraful 2; articolul 47, paragraful
1 i 2);

- politica de vize, azil, imigrare i alte politici legate de libera

circulaie a persoanelor (articolul 67, paragrafele 4 i 5);

- trasporturile (articolul 71, paragraful 1; articolul 80);

- piaa intern (articolul 95);

- omjul (articolul 129);

- cooperarea vamal (articolul 135);

- politica social (articolul 137, paragraful 2);

- egalitatea de anse i de tratament (articolul 141, paragraful 3);

- deciziile cu privire la Fondul social european (articolul 148);

- educaie (articolul 149, paragraful 4);

- cultur (fr recomandro, articolul 151, paragraful 4);

- sntate public (articolul 152, paragraful 4);

- protecia consumatorilor (articolul 153, paragraful 4);

- reelele europene (articolul 156);

- industrie (articolul 157, paragraful 3);

- unitatea economic i social (articolul 159);

- Fondurile europene de dezvoltare regional (articolul 162);

- Cercetarea i dezvoltarea tehnologic (articolul 166, paragraful 1;

articolul 172);

- Formarea profesional (articolul 150, paragraful 4);

- Mediu (articolul 175, paragrafele 1 i 3);

- Cooperarea n vederea dezvoltrii (articolul 179, paragraful 1);

- Partidele politice la nivel european (articolul 191);

- Accesul la documentele instituiilor (articolul 255, paragraful 2);

- Frauda (articolul 280);

- Statistica (articolul 285); 82

- Crearea unor organe de control n domeniul proteciei informaiilor

(articolul 286);

Procedura codeciziei se desfoar n trei etape:

1. prima lectur a actului normativ de ctre Parlament Propunerea Comisiei este prezentat
Consiliului i Parlamentului European i, n anumite cazuri, Comitetului Economic i Social i
Comitetului Regiunilor. Parlamentul European delibereaz asupra acestei propuneri ntr-o prim
lectur i transmite avizul su Consiliului. n acest stadiu, cele dou comitete au, de asemenea,
posibilitatea de a emite un aviz. Atunci cnd Parlamentul European nu adduce nici o modificare
propunerii Comisiei sau dac Consiliul accept toate amendamentele propuse de ctre Parlament,
Consiliul poate hotr asupra actului nc din acest stadiu al procedurii. n caz contrar, se
pregtete cea de-a doua lectur a actului normative de ctre parlamentul European.

2. a doua lectur a actului normativ de ctre Parlament Pe baza propunerii Comisiei, a avizului
Parlamentului ia a avizelor celor dou dou Comitete i din proprie convingere, Consiliul
hotrte o poziie comun cu majoritate calificat. Poziia comun face, apoi, obiectul celei de-
a doua lecturi a Parlamentului European. Acesta dispune de trei posibiliti de aciune, ntr-un
termen de 3 luni:

- dac Parlamentul aprob poziia comun a Consiliului sau dac nu se pronun n cele 3 luni, se
htrte asupra actului vizat, potrivit poziiei comune;

- atunci cnd parlamentul European respinge n ntregime poziia comun (ceea ce nu se poate
realiza dect cu majoritatea absolut a membrilor Parlamentului), procedura legislativ se
nchide. Astfel, posibilitatea de care dispune Consiliul, de a convoca Consiliul de conciliere, este
suprimat;

- dac Parlamentul aduce amendamente poziiei comune a Consiliului, procedura continu.

Mai nti, Consiliul poate s aprobe propunerea aa Cuma fost ea modificat de ctre Parlament,
dar n acest caz trebuie ca el s adopte toate amendamentele propuse de Parlament. Dac
Consiliul respinge unele amendamente sau dac majoritatea cerut nu este ntrunit (de exemplu
unanimitatea atunci cnd Comisia d un aviz negativ propunerii de amendament propus de
Parlament), preedintele Consiliului este obligat ca, ntr-un termen de 6 sptmni, s convoace,
de comun acord cu preedintele Parlamentului, Comitetul de conciliere. Acest comitet este
format din reprezantani ai Consiliului i ai Parlamentului. Obiectul procedurii de conciliere l
reprezint poziia comun a Consiliului, aa cum a fost ea modificat de ctre Parlament. Aceast

procedur vizeaz ajungerea la un compromis care se va obine cu majoritatea calificat a

reprezentnailor Consiliului i Parlamentului.

3. a treia lectur a actului normativ de ctre Parlament n situaia n care Comitetul de conciliere
aprob un proiect comun, Parlamentul European i Consiliul dispun, fiecare, de un termen de 6
sptmni pentru a hotr asupra actului na treia lectur. Oricare ar fi avizul Comisiei asupra
proiectului de compromis, majoritatea calificat a Consiliului este suficient (cu excepia cazului
n care Tratatul prevede unanimitatea pentru acel tip de act). Parlamentul se pronun cu
majoritatea absolut dintre voturile exprimate. Actul vizat este adoptat de ctre Parlament i
Consiliu, ceea ce se va preciza n titulatura sa (se va vorbi, de exemplu, despre un Regulament al
Parlamentului European i al Consiliului). Atunci cnd procedura de conciliere eueaz, actul
propus nu va fi adoptat, iar procedura legislativ se va nchide. Euarea procedurii de conciliere
are aceleai consecine ca i n cazul respingerii poziiei comune de ctre Parlament la a treia
lectur. Edificatoare pentru nelegerea modului de desfurare a procedurii codeciziei
considerm c este urmtoarea figur:

16. IMPORTANTA ROLULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN

I.1.1. Structur i funcii

n textul original al Tratatelor constitutive, instituia democratic era denumit Adunare. Aceast
Adunare a prmit titlul de Parlament european nc din anul 1962. Denumirea a fost oficializat
prin art. 3 al Actului Unic European.1Parlamentul European este compus din 785 de
reprezentani ai popoarelor statelor membre, alei prin sufragiu universal direct, pentru o
perioad de 5 ani. Numrul reprezentanilor alei din fiecare stat membru difer funcie de
populaia respectivului stat. Actul din 1976 cu privire la procedura alegerii reprezentanilor
parlamentari prin sufragiu direct stabilete doar cteva reguli minimale, cum ar fi:

- principiul votului unic;

- alegerea s se desfoare n cursul unei perioade care ncepe joi dimineaa i se termin
duminica urmtoare;

- vrsta minim pentru vot este de 18 ani;

Fiecare stat fixeaz regulile cu privire la electorat (singura condiie stabilit de o manier
uniform este cea referitoare la vrst), la eligibilitate i la modurile de scrutin (toate statele au
adoptat un sistem de reprezentare proporional, cu liste naionale sau locale). Membrii
Parlamentului European nu desfoar activitate grupai pe naionaliti, ci funcie de afinitile
lor politice, formnd grupri transnaionale. Statutul deputailor Parlamentului european este
reglementat att de norme de drept comunitar ct i de norme de drept naional. Parlamentul, prin
regulament intern, poate s impun membrilor si reguli particulare de conduit. Cumulul
mandatului european cu un mandat naional este autorizat pe plan european dar este interzis pe
plan naional.Organizarea intern a Parlamentului european cuprinde un Birou, Conferina
preedinilor, comisii i grupurile politice parlamentare. Preedintele Parlamentului, cei

14 vicepreedini i cei 5 chestori sunt alei de membrii Parlamentului prin vort secret pentru o
perioad de 2 ani i jumtate (jumtate de mandat) i formeaz Biroul Conferina preedinilor
cuprinde preedintele Parlametnului i preedinii grupurilor politice. Principalele grupuri
politice sunt:

- Grupul Partidului Popular European (democrat-cretini) i Democrailor Europeni PPE DE;

- Grupul Partidului Socialitilor Europeni PSE;

- Grupul Alianei Democrailor Liberalilor pentru Europa (ALDE);

- Grupul Verzilor Aliana Liber European (V/ALE);

- Grupul Confederal al Stngii Unitare Europene/Stnga Verde Nordic GUE/NGL;

- Grupul Uniunii pentru Europa Naiunilor UEN;

- Grupul Independenei i democraiei - IND/DEM;

- Grupul celor Nenscrii;

Membrii n Parlament sunt repartizai n mai multe comisii i delegaii de specialitate. Rapoartele
elaborate de comisiile parlamentare sunt supuse adoptrii n sesiuni plenare. Acestea sunt n mod
egal orgaizate pentru discutarea rapoartelor, dar i pentru interpelri adresate Comisiei i
Consiliului, dezbaterii problemelor urgente i declaraiilor preedintelui. Adunrile plenare sunt
publice. Lucrrile Parlamentului se desfoar n trei orae diferite:

- secretariatul este la Luxemburg;

- comisiile parlamentare se reunesc la Bruxelles;

- sesiunile parlamentare au loc la Strasbourg, cu sesiuni suplimentare la Bruxelles.

Atribuiile Parlamentului European

Principalele atribuii ale Parlamentului European vizeaz puterea legislativ, controlul bugetului
i controlul activitii executivului European. Astfel, cu privire la competenele legislative,
Parlamentul particip la elaborarea actelor legislative comunitare de grade foarte variate, funcie
de domeniul cruia aparin:

- poate fi implicat n emiterea unor avize neobligatorii (prin procedura consultrii), sau
obligatorii (prin procedura avizului conform); 55

- poate impune Consiliului acceptarea unor amendamente la propunerile Comisiei adoptate cu

majoritate absolut i reluate n discuie de ctre Comisie (procedura cooperrii);

- i, n fine, mult mai des, textele legislative sunt adoptate de comun accord ntre parlament i
Consiliu, cu acordul Parlamentului pe baza textului final indispensabil pentru adopatarea sa
(procedura de codecizie); Ct privete controlul bugetului, Parlamentul i mparte atribuiile cu
Consiliul i are ultimul cuvnt cu privire la cheltuielile neobligatorii. Parlamentul poate respinge
definitiv bugetul, cumulnd atribuii cu privire la controlul execuiei acestuia i descrcarea cu
privire la execuia bugetului uniunii. Atribuiie de control asupra executivului european sunt
reliefate de rspunderea politic a Comisiei n faa Parlamentului. Numirea preedintelui Comsiei
i a membrilor si este supus aprobrii prealabile Parlamentului European. Adoptarea de ctre
Parlament a unei moiuni de cenzur cu privire la activitatea Comisiei antreneaz demisia n bloc
a tuturor membrilor si. n general, Parlamentul exercit atribuiile de control prin examinarea
regulat a rapoartelor pe care i le nainteaz comisia. Mai mult, parlamentarii adreseaz frecvent
ntrebri scrise i orale membrilor Comisiei i Consiliului. Parlamentul poate n egal msur s
creeze comisii de anchet temporar pentru verificarea unor sesizri de fraud sau pentru
suspiciunea de aplicare greit a normelor de drept comunitar. n domeniul politicii externe, de
securitate comun i de cooperare poliieaneasc i judiciar, Parlamentul are dreptul la o
informare regulat i poate adresa Consiliului ntrebri sau recomandri. El este consultat cu
privire la principalele aspecte i decizii fundamentale n domeniul politicii externe i de
securitate comun i cu privire la toate msurile care privesc aceste domenii, cu excepia
poziiilor comune n materia cooperrii politice i judiciare. Parlamentul examineaz petiiile
care i sunt adresate de ctre cetenii Uniunii cu privire la subiectele de importan pentru
domeniile de activitate ale Comunitii. Parlamentul numete Mediatorul European, mputernicit
s primeasc plngerile cu privire la cazurile de proast administrare n aciunile instituiilor i
organelor europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Organizare + functionare
Parlamentul European a aparut ca institutie unica de la
constituirea comunitatilor europene.
Initial, deputatii europeni ( europarlamentarii sunt deputati
nu senatori ) erau desemnati de o maniera indirecta dintre
membrii Parlamentelor nationale . Prin directivele din 1974 s-a
trecut la alegerea directa, prin vot direct a europarlamentarilor
dupa o procedura uniforma in toate statele membre .
Nu exista un regulament comun al acestor alegerei, fiecare
stat urmand sa le organizeze conform legislatiei interne nationale
insa, alegerile trebuie sa aiba loc in acelasi timp intr-o perioada
de o saptamana urmand a fi alesi atatia europarlamentari cat
revine fiecarui stat conform principiului reprezentativitatii si
pornind de la ponderea demografica pe care statul repectiv o
detine in UE .
Cei mai numerosi euro-deputati sunt reprezentantii
Germaniei in numar de 99 ,noi avem 33 insa prevederile
Tratatului de la Lisabona care limiteaza in viitor numarul euro-
deputatilor la cel mult 750, arata ca niciun stat nu va putea sa
aiba mai mult de 96 si fiecare dintre statele membre vor trebui sa
renunte, ca sa faca loc si Croatiei sau altora care vor mai intra in
UE .
Dupa aceasta decizie primele alegeri de acest gen directe au
avut loc in 1976 . De atunci asa au fost alegerile asa s-au
desfasurat . Mandatul parlamentarilor europeni este de 5 ani .
Comisarii europeni se bucura ca inalti functionary de
imunitati si privilegii asemanatoare parlamentarilor europeni pe
timpul mandatului. Ei depun un juramant in fata Curtii de Justitie
de la Luxembourg si nu pot fi demisi iar, in cazurile in care
gresesc decat printr-o judecata a Curitii . Nu au voie sa detina
alte functii, sa indeplineasca alte atributii, iar dupa incetarea
mandatului au obligatie de rezerva in actiunile, in activitatile pe
care le desfasoara si care nu trebuie sa aiba legatura cu
activitatea anterioara de comisar .

Activitatea Parlamentului European se imparte intre :

Strasbourg, Luxembourg si Bruxelles .
Sediul Parlamentului European este la Strasbourg unde au loc
si seisunile plenare . Sunt 12 sesiuni plenare de cate o
saptamana. Secretariatul Parlamentului European se afla la
Luxembourg, iar celelealte reuniuni care au loc pe Comisii de
lucru se desfasoara la Bruxelles . ( s-a incercat o comasare dar,
nimeni nu vrea sa renunte la Parlamentul European ) .
Eurodeputatii au loc in Parlamentul European in functie de
partidele pe care le reprezinta si nu de tarile din care provin . Se
formeaza astfel grupuri politice parlamentare din care cele mai
cunoscute sunt: socialistii europeni, si partidul popular democrat
european, partidele care se succed de cand exista Parlamentul la
conducerea lui, existand si grupul liberalilor, al verzilor ( sau
ecologistilor ) etc .
Din randul lor europdeputatii isi aleg presedintele pentru 2
ani si jumatate cu posibilitatea reinnoirii acestui mandat .
Parlamentul are 14 vicepresedinti si functioneaza in afara de
Adunarile in plen in Comisii de specialitate cu caracter permanent
( cum e comisia pentru agricultura, comisia pentru aparare ) .
In afara de Comisiile Permanente se pot institui temporar
Comisii de ancheta .
Comisia condusa de Emma Nicholson care a ridicat problema
adoptiei ce ne-a obligat sa adoptam o lege de interzicere a
adoptiilor internationale
!!!!!!!! Emma Harriet Nicholson, Baronesa de
Winterbourne ( n . 16 octombrie 1941, Oxford, Anglia )
este o politician din Regatul Unit. Nicholson este membr
liberal-democrat a Camerii Lorzilor i Membr al
Parlamentului European pentru Anglia de Sud-est. De
asemenea, Nicholson a fost raportorul Uniunii Europene
pentru Romnia ntre 2000 i 2004 ( actualul raportor este
Pierre Moscovici ) .
17. CE INTELEGETI PRIN T.U.E.(TRATATUL ASUPRA U.E )?

INTEGRAREA REALIZATA PE BAZA ADOPTARII UNOR

DOCUMENTE DE O IMPORTANTA MAJORA

In 1965 a fost adoptat Tratatul de la Bruxelles cunoscut si sub

numele de TRATATUL DE FUZIUNE prin care s-a realizat Sistemul
Institutional Unic al celor 3 comunitati europene in sensul ca au
fuzionat Inalta Autoritate pentru carbune si otel cu cele 2 comisii
rezultate din Tratatele de la Roma si au fuzionat de asemenea si
Consiliile de Ministri ale celor 3 comunitati urmand sa avem de-a
face in continuare cu un singur Consiliu al ministrilor.
Parlamentul European si Curtea de la Luxemburg au fost unice
inca de la inceput
Comisia si Consiliul ministrilor devin unice prin acest tratat
(tratatul de fuziune tratatul de la Bruxelles )
Anul 1986 ne aduce dupa mai multe negocieri semnarea ACTULUI
UNIC EUROPEAN (single act)
Intrebare de examen: ce aduce nou actul unic european respectiv
- AUE ?

Raspuns: 1.-in primul rand AUE aduce institutionalizarea

CONSILIULUI EUROPEAN al sefilor de state si de guverne
-inca din 1974 sefii de state si de guverne din statele
COMUNITATILOR EUROPENE se intanleau incepand de la primul
summit (in 1974 la Paris). De atunci, liderii europeni s-au intalnit
de o maniera aleatorie (adica cand aveau anumite probleme de
ordin major de discutat ). Acest consiliu european nu a fost
socotit o institutie (nu era insitutionalizat) initial .
Vine acest AUE care in art 2 defineste notiunea de consiliu si
stabileste si institutiile aratand ca e format din sefii de state si de
guverne, ca acestia se vor reuni de cel putin 4 ori pe an si ca in
cadrul cosiliului se fixeaza politica de integrare europeana fiind
date si impulsurile necesare acestei integrari.
2. AUE - instituie dublul grad de jurisdictie (pana
atunci am avut doar o instanta respectiv Curtea de justitie a
Comunitatilor Europene de la Luxemburg CJCE, iar incepand cu
intrarea in vigoare a AUE isi face aparitia si TRIBUNALUL DE PRIMA
INSTANTA TPI. Acesta a aparut in 1988 si a inceput sa
functioneze in anul 1989 .
Aceasta a fost o modalitate de a degreva Curtea de la Luxemburg
care era sufocata de dosare si in acelasi timp s-a dat posibilitatea
sa existe o cale de atac si a unei judecati de recurs (a unei trepte
superioare).
3. AUE aduce de asemenea o noua modalitate de vot
- votul cu majoritate calificata extins la mai multe domenii (peste
30 de domenii de activitate in care pana atunci votul era cu
unanimitate )
!!! crizele constructiei europene: CRIZA SCAUNULUI GOL - atunci
cand in incercarea de a se trece la votul cu majoritate calificata
Franta s-a impotrivit fiind cea mai importanta tara din punct de
vedere agricol si impotrivirea acesteia s-a tradus prin faptul ca in
mod repetat reprezentantii acestui stat membru si fondator timp
de jumatate de an nu s-au mai dus la nicio reuniune . Acestia au
lipsit lasand scaunul gol - de aici si denumirea de criza scaunului
gol.
Aceasta criza s-a sfarsit solutionandu-se cu Tratatul de la
Luxemburg care spune urmatoarele: se accepta trecerea la votul
cu majoritate calificata dar atunci cand unele dintre statele
membre considera ca este vorba de o problema de importanta
vitala pentru tara respectiva poate sa solicite si sa impuna votul
cu unanimitate .
4. Prin AUE s-a stabilit modalitatea de a se crea
Marea Piata (sau Piata Comuna) fixandu-se si un termen
respectiv, pana in 1992 a mai fost si definita PIATA COMUNA - ca
fiind acel spatiu fara frontiere interne in care actioneaza cele 4
libertati :
1. libera circulatie a persoanelor
2. libera circulatie a bunurilor
3. ibera circulatie a serviciiilor
4. libera circulatie a capitalurilor

* Ordinea este foarte importanta pentru ca ele cam asa s-au si

realizat !!!!!!!!

*Conditiile pentru ca un stat sa intre in UE - criteriul politic

economic si aquis-ul comunitar adica forta unui stat de a prelua
legislatia europeana !!!!!!!!!!!!

18. CARE SUNT CRITERIILE DE ADERARE LA U.E ALE UNUI STAT?

Cerintele care trb indeplinite de un stat ca sa poata fi admis

in UE , initial au fost 11 criterii care mai apoi s-au impartit in
3 mari categorii :

- 1 categorie Factorul politic din acest punct de vedere

trb sa existe democratie sa se asigure de asemenea
respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor , sa existe
o pluralitate de partide , sa se elimine sursele de
coruptie , sa fie un stat de drept in care sa existe o reala
separatie a puterilor in stat cu o justitie libera si cu un
liber acces la justitie etc .. .
 - 2 categorie - Criteriul economic un stat membru trb sa
aiba o economie de piata reala , sa poata sa produca
concurential pe piata UE , sa asigure libertatea cererii si
ofertei ca mecanisme ale unei piete libere . . .
- 3 categorie - Citeriul referitor la posibilitatea de absortie a
acquis-ului comunitar ( acquis-ul este zestrea legislativa a
UE adica totalitatea legislatiei europene ) . . .
In anul 2013 urmeaza a adera la UE si Croatia
19. SISTEMUL INSTITUTIONAL AL U.E

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE (SISTEMUL

INSTITUTIONAL AL UE )
(Consiliul European consiliul ministrilor UE )
* (Comisia Europeana Parlamentul European, Curtea de conturi,
Banca central europeana ca institutii ale UE, instantele de judecata
= organe auxiliare: Europol si Eurojust)
* pentru examen !!!! evolutia acestor institutii si cum au fost
(cum au aparut) cum sunt (cum au evoluat) si cum se prevede
modificarea lor !!! ( organizarea, functionarea si atributiile lor)

CONSILIUL EUROPEAN ( cel al sefilor de state si de guverne )

Cel care nu trebuie sa fie confundat cu CONSILIUL EUROPEI care
este mult mai larg pentru ca are 49 de state, vizeaza apararea
drepturilor omului, statele cu o democratie recunoascuta si in care
noi am patruns din 1993 spre deosebire de UE unde am intrat in
ianuarie 2007.
Consiliul European al celor 27 de state a inceput sa functioneze
aleatoriu din 1974 (prima reuniune a avut loc la Paris).
Aceste reuniuni s-au desfasurat :
- a fost institutionalizat prin actul unic european ( AUE ) ( * AUE
cateva detalii tot aici trebuie sa facem diferenta dintre Consiliul
European si Consiliul Europei ) care a stabilit si organizarea si
functionarea dar a si definit atributiile Consiliului European.
- aceste reuniuni au avut loc mult timp in cate un oras din statul
care detine presedintia semestriala rotativa (summit-ul de la
Nisa , de la Sevilla).
- dupa ce UE a ajuns la 27 de state, prin directive s-a luat decizia
ca aceste summit-uri sa aiba loc numai la Bruxelles.
 - aceste summit-uri incep cu o prezentare /raport al presedintelui
Parlamentului European.
S-a adus intotdeauna in discutie faptul ca Parlamentul European nu
este reprezentat la aceste intalniri.
Acest lucru se considera un deficit democratic .
A 2 a remarca este faptul ca aceste lucrari au loc cu usile inchise
(cu toate ca se vorbeste mult despre transparenta) lucrarile sunt
secrete si cei care fac legatura intre sala cu dezbaterea sefilor de
state si guverne si cei de afara se numesc antici (de la Paolo
Massimo Antici - care a fost primul presedinte al acestui corp de
functionary de aici si numele de antici ale functionarilor).

La Consiliul European se evita participarea celor care pana atunci

nu au putut rezolva dosarele respective, aici ajung dosarele blocate,
ce nu au putut fi rezolvate si astfel au ajuns in varful ierarhiei pentru
a le rezolva cei mai mari.Au loc asa-numitele intalniri la gura
sobei. Acest consiliu nu adopta acte cu forta juridica obligatorie. La
finalul consiliilor europene se pronunta declaratii (pronuntate fie de
presedintele UE Herman Van Rompuy.
In urma tratatului de la Lisabona s-a stability ca avem de-a face
cu o instututie.

20. CUM SUNT DESEMNATI COMISARII EUROPENI SI CARE ESTE ROLUL

ACESTORA?

21. CARE ESTE ROLUL FIECAREI INSTITUTII EUROPENE IN PROCESUL DE

LEGIFERARE?(CONSILIUL EUROPEI COMISIA EUROPEANA)

22.Actiunea prealabila. Prin ce jurisprudenta Curtea de la Luxembourg a consacrat principiile

UE?

23. Principiul primordialitatii jurisprudenta care l-a consacrat.

24.Izvoare de drept derivate.

25.Procedura legislativa ordinara.

26.Organizarea, functionarea si atributiile Parlamentului European.

27. Rolul fiecarei institutii europene. Cum au evoluat institutiile europene?

28.Cele 4 libertati.
29.Cei 3 piloni.

30.Actul unic European ce aduce nou?

31.Cetatenia europeana.