1.

Ce siste de osatur este de preferat s se foloseas la asigurarea

sta ilitii veliului de pu te ?

a) Sistemul lo gitudi al de osatur;

b) Sistemul tra sversal de osatur;

c) Sistemul mixt de osatur.

2. Prezenta deschiderilor traverselor i traverselor adru:

a)Co pli pro esul teh ologi de fa ri aie;

) Crete te siu ea di osatur;

c) S ade u arul de defor aii.

3. Dup odul de dispu ere i dup gradul de parti ipare la stru tura orpului
avei a elor dou tipuri de ele e te de osatur, avem:

a) Siste lo gitudi al de osatur;

) Siste tra sversal de osatur;

) Siste o plex de osatur.

4.Ce sunt longitudinalele?

a) Bare drepte sau ur e,ale ror lu gi e se soar pla uri paralele
cu planul diametral,respectiv cu planul longitudinal;

) Bare drepte sau ur e,ale ror lu gi e se soar pla uri paralele

cu planul cuplului maestru;

) Bare drepte sau ur e,ale ror lu gi e se soar pla uri paralele

cu planul transversal.

5.Prin ce se caracterizeaz siste ul o i at de osatur la planseele de punte

?

a) Gri zile de ru iare su t orie tate tra sversal i su t: vara ge,

oaste,traverse, o ta i;
 ) Gri zile de ru iare su t orie tate lo gitudi al i dispuse la dista e
mult mai mari;

) Pe u ul i a elai pla eu su t suprapuse a ele siste e de osatur:

transversal si longitudinal.

6.Care su t ele dou dire ii ortogo ale pe care sunt dispuse elementele de
osatura intarita care sunt prezente la pla eele de pu te?

a) Pe dire ie tra sversal i verti al;

) Pe dire ie lo gitudi al;

) Pe dire ie verti al i lo gitudi al;

d) Pe dire ie tra sversal.

7.Dista a di tre traversele trite de o i ei este:

a) 3 m....5 m;

b) 2,5m...3,5 m;

c) 1,5m...2m.

8.Des hiderea traverselor i traverselor adru este depe de t de:

a) Dispu erea arli gelor pe lu gi ea pla eului;

) Dispu erea arli gelor pe lu gi ea i lai ea pla eului;

c) Dispunerea carlingelor pe lai ea pla eului.

9.Pla eul du lu este al tuit di :

a) Dou pla ee pla e, paralele, situate u ul fa de altul la o dista
relativ i si solidarizate intre ele prin diafragme;

) Dou pla ee are su t perpe di ulare, situate u ul fa de altul la o

dista relativ i ;

) Dou pla ee perpe di ulare,solidarizate pri diagrag e.

10.Des hiderile traverselor i traverselor adru su t de regul:

a) 4m...7m;

b) 5m...8m;

c) 5m...6m.

12.Ce siste de osatur o du e la redu erea orpului avei i are este

valoarea sa pro e tual?

a) Siste lo gitudi al de osatur u 5-10%;

) Siste tra sversal de osatur u 5-10%;

) Siste lo gitudi al de osatur u -15%;

d) Siste o i at de osatur u -15%.

13.Ide tifi ai o po e tele di figura ur toare:

Planeu de punte n sistem transversal

1. Cure i de pu te
2. Semitraverse
3. Traverse de punte

14.Ide tifi ai o po e tele di figura ur toare:

Planeu de punte n sistem longitudinal

 1. Cure i de pu te
2. Longitudinale de punte
3. Traversa trit

15.Osatura tra sversal a pla eului de pu te se o pu e di :

a) Traverse i se itraverse;

b) Coaste simple;

c) Longitudinale de punte;

d) Guseu de legtur tre oasta de i terpu te i pu tea i ter ediar.

16.Gri zile si ple de osatur asigur sta ilitatea veliului de ta l la

a iu ea:

a) Forelor de torsiu e are apar i orpul avei;

b) Sarcinilor de compresiune care apar di ovoierea ge eral a

corpului navei;

) Co e trrilor de te siu i date de sar i ile lo ale.

17.Indiferent de sistemul de osaturau pla eu de pu te tre uie s asigure:

a) Sta ilitatea ta lei veliului i a pla eului totalitate;

) Reziste a lo al a pla eului;

) Reziste a total a lo gitudi alelor;

d) Preluarea sar i ilor de o presiu e are apar la ovoierea ge eral a

corpului navei;

18.De obicei grosimea invelisului ta lei pla eului tr-un sistem de osatura
fa de altul poate fi:

a) Grosi ea ta lei pla eului i siste lo gitudi al de osatur , este ai

i a av d o sta ilitate redus;

b) Grosimea tablei in sistem com i at de osatur este ai are,

rezultnd si o stabilitate mare;
 c) Grosimea tablei in sistem co i at de osatur este ai i a, dar
totui are o sta ilitate ai are de t siste tra sversal de osatura.

19.Reziste a locala a lo gitudi alelor se verifi ore t u ajutorul ecuatiei:

a) EI = -T

) EI= -M

) EI(x)= M

20. adrul figurii este repreze tat siste ul de osatur:

a)Siste lo gitudi al de osatur;

) Siste tra sversal de osatur;

c)Siste o i at de osatur.
 ntrebri
78. Care sunt constantele elastice ce caracterizeaz un materialul izotrop (au aceleasi
proprietati elastice in toate directiile) ?
Constantele elastice ce caracterizeaz un material izotrop sunt:
a) modulul de elasticitate longitudinal E i coeficientul de contracie transversal
(coeficientul lui Poisson)
b) modulul de elasticitate transversal G i coeficientul de contracie transversal
(coeficientul lui Poisson)
c) modulul de elasticitate transversal G, modulul de elasticitate longitudinal E i
coeficientul de contracie transversal (coeficientul lui Poisson)

79. Ce sunt plcile structural (constructiv) ortotrope?

a) sunt planee cu proprieti elastice diferite pe 2 direcii ortogonale datorita
tehnologiei de fabricatie a materialului respectiv
b) Sunt planee cu proprieti elastice diferite pe 2 direcii ortogonale datorita
prezentei elementelor de osatura diferite, asezate pe cele doua directii ortogonale
c) Sunt planee cu proprieti elastice identice pe 2 direcii ortogonale datorita
prezentei elementelor de osatura asezate pe cele doua directii ortogonale
consolidate cu nervuri

80. Din ce sunt formate planeele simple?

a) Planeele simple sunt formate din plci rigidizate pe o singur parte a placii (pe o
directie sau pe 2 directii ortogonale)
b) Planeele simple sunt formate din plci rigidizate pe abele pri
c) Planeele simple sunt formate din plci plane

81. La ce contribuie nervurile/ grinzile sudate pe o plac plan?

a) Mresc rezistena, rigiditatea la incovoiere si stabilitatea plcii

b) Mresc considerabil rigiditatea la torsiune
c) Creste doar rigiditatea la incovoiere a placii

82. Care este ecuaia difereniale a placilor structural ortotrope cu sgei mici?
a) Ecuaia difereniale a placilor cu sgei mici este ecuatia lui Huber,
4w 4w 4w
Dx 4 2 H 2 2 D y p
x x y y 4
b) Ecuatia 1 a lui Karmann
 c) Ecuatiile 1 si 2 a lui Karmann

83. Care sunt expresiilor constantele de rigiditate Dx si Dy, H din ecuaia difereniale a
4w 4w 4w
placilor structural ortotrope cu sgei mici Dx 2 H D p?
x 4 x 2 y 2 y 4
y

a) Corect

H Dxy D x Dy
2

b)

H Dxy D
x Dy
2

c)

H Dxy D x Dy
2

84. Cu ajutorul cror relaii se calculeaz ix i iy ce apar in expresiilor constantele

de rigiditate Dx si Dy, H din ecuaia difereniale a placilor structural ortotrope
cu sgei mici
Ix Iy
a) Corect i x r , i y r ; unde
x y

rx , ry sunt distantele dintre elementele de osatura de pe cele 2 directii

ortogonale;

b) unde D x , D y sunt rigiditatile la incovoiere pe cele 2

directii ortogonale;
 c) , unde D x , D y sunt rigiditatile la incovoiere pe cele 2
directii ortogonale;

Ix I
85. Cum calculam Ix i Iy din relatiile i x , iy y in cazul placilor structural
rx ry
ortotrope cu sgei mici?

a) Ix reprezint momentul de inerie fa de axa central principal x a grinzii

paralele cu axa y impreun cu fia adiional.
Iy reprezint momentul de inerie fa de axa central principal y a grinzii
paralele cu axa x impreun cu fia adiional.
b) Ix reprezint momentul de torsiune pe directia axei x, Iy reprezint momentul de
torsiune pe directia axei y
c) Ix reprezint momentul de inerie fa de axa x (ce trece prin suprafata mediana a
placii) a grinzii paralele cu axa y impreun cu fia adiional.
Iy reprezint momentul de inerie fa de axa pal y (ce trece prin suprafata mediana
a placii) a grinzii paralele cu axa x impreun cu fia adiional.

86. Cu cine este egal rigiditatea Dxy in cazul placilor structural ortotrope cu sgei mici?

a) In cazul placilor structural ortotrope cu sgei mici rigiditatea Dxyeste egal

cu momentul Mxy care produce o deformare de rsucire egala cu unitatea :
2w
1.
xy
b) In cazul placilor structural ortotrope cu sgei mici rigiditatea Dxy = Dx=Dy =D

c) In cazul placilor structural ortotrope cu sgei mici Dxy D x Dy
2

87. n funcie de cine se determin rigiditatea Dxy a plcii plane ortotrope?

a) Rigiditatea Dxy a plcii plane ortotrope se determin n funcie de dispoziia
elementelor componente in structura planeului si in funcie de tipul planeului
b) Rigiditatea Dxy este functie de Mxy
2w
c) Rigiditatea Dxy este functie de rasucirea sectiunii
xy
88. Ce semnific GItx?
a) GItx reprezint rigiditatea la torsiune a grinzilor paralele cu x.
b) GItx reprezinta rigiditatea la incovoiere a grinzilor pe directia axei x
c) GItx reprezinta rigiditatea axiala a grinzilor pe directia axei x

89. Cum este rigiditatea la torsiune la planeele duble fa de planele simple?

a) Rigiditatea la torsiune la planeele duble fa de planele simple este mult
mai mare.
b) Rigiditatea la torsiune la planeele duble fa de planele simple este mai mica
deoarece scade odata cu cresterea distantei dintre cele 2 placi.
c) Rigiditatea la torsiune la planeele duble fa de planele simple este mai mica
deoarece scade odata cu cresterea ariei de forfecare
 21. Cand se recomanda utilizarea elementului CSSR ?

a)Acest element este folosit cu succes in modelarea unei placi plane dreptunghiulare
supusa unui camp de tensiuni, in planul xOy, avand tensiunea tangential
constanta: = = ct

b) Acest element este folosit cu succes in modelarea unei placi plane triunghiulare
supusa unui camp de tensiuni, in planul perpendicular pe planul placii.

c) Acest element este folosit cu succes in modelarea unei placi plane dreptunghiulare
supusa la torsiune.

22. Ce reprezinta starea plana de tensiune ?

a) Starea plana de tensiune este aceea stare in care apar tensiunile normale si tensiuni
tangentiale

b) Starea plana de tensiune este aceea in care apar atat tensiunile paralele cu axele de
coordinate cat si tensiunile din planul placii.

c) Starea plana de tensiune este aceea in care tensiunile paralele cu una dintre axele de
coordinate sunt nule, iar celelalte tensiuni nu depind de aceasta coordonata. Se poate
considera: = = = 0

23. Care sunt relatiile ce descriu forma campului de tensiune pentrue lementul
CSSR ?

a) = + y; = + x; =

b) = + x; = + y; =

c) = + y; = + x; =

24. Ce afirma legea dualitatii tensiunilor tangentiale (Cauchy) si care este

relatia acesteia ?

a)Tensiunile tangentiale care apar intr-un punct al unuicorp, actionand perpendicular

in doua sectiuni normale, sunt de semn contrar si dirijate astfel incat converg sau diverg
fata de varful unghiului drept. =

b)Tensiunile normale care apar intr-un punct al unui corp, actionand in doua sectiuni
normale, sunt diferite si dirijate astfel incat converg sau diverg fata de varful unghiului
drept.
c) Tensiunile tangentiale care apar intr-un punct al unui corp, actionand in doua
sectiuni normale, sunt egale si dirijate astfel incat converg sau diverg fata de varful
unghiului drept. =

25. Cum se obtine matricea de rigiditate in cazul elementului CSSR?

a) Matricea de rigiditate a acestui element se obtine pe baza acceptarii unei legi de

variatie liniara a tensiunilor in interiorul elementului, tensiunea tangentiala ( ) fiind
nula.

b) Matricea de rigiditate a acestui element se obtine pe baza acceptarii unei legi de

variatie liniara a tensiunilor in interiorul elementului, tensiunea tangentiala ( ) fiind
constanta.

c) Matricea de rigiditate a acestui element se obtine pe baza acceptarii unei legi de

variatie liniara a tensiunilor in interiorul elementului, tensiunea tangentiala ( ) fiind
variabila.

26. Ce reprezinta termenii acestei relatii de proportionalitate : ?

a) = deformatia unghiulara (lunecarea specifica) in planul xOy

= tensiune tangentiala in planul xOy
G = modulul de elasticitate transversal sau modulul lui Kirchhoff

b) = deformatia unghiulara (lunecarea specifica) intr-un plan perpendiculara xOy

= tensiune normala in planul xOy
G = modulul de elasticitate longitudinal

c) = deformatia unghiulara (lunecarea specifica) in planul xOy

= tension enormala in planul xOy
G = modulul de elasticitate transversal sau modulullui Young

27. Ce reprezinta relatiile de mai jos ?

= ( + - - )

= ( + - - )

=
 a) legatura dintre deplasarile: , si deformatiile u si v, pe directiile x si y
b) ecuatiile lui Cauchy

c) legatura dintre deformatiile specifice: , si deplasarile: u si v.

28. Care suntconstanteleelasticetehnice ?

a)E = modulul lui Kirchhoff ( modulul de elasticitate longitudinal )

= coeficientul lui Poisson ( coeficient de contractie transversala )

G = modulul de elasticitate transversal sau modulullui Young

b) E = modulullui Young ( modulul de elasticitate longitudinal )

G = modulul de elasticitate transversal saumodulullui Kirchhoff

c) E = modulul lui Young ( modulul de elasticitate longitudinal )

= coeficientul lui Poisson ( coeficient de contractie transversala )

G = modulul de elasticitate transversal sau modulul lui Kirchhoff

29. Ce reprezinta relatiile de mai jos ?

= = = +

a ) legatura dintre deformatiile specifice: , si deplasarile: u si v.

b)legatura dintre deformatii si deplasari in cazul elementului CSSR ?
c) relatiile de definitie ale deformatiilor specifice

30. Care sunt relatiile care descriu starea plana de deformatie?

a) ; 0

b) ; 0

c) ; 0

31. Ce estematricea [B] ?Scrieti relatia care o defineste.

a)Matricea [B] este matricea care stabileste legatura intre deformatiile specifice {} si
deplasarile generalizate {} : = B .
b)Matricea [B] este matricea care stabileste legatura intre deformatiile specifice {} si
deplasarile generalizate {} : = B .

c) Matricea [B] este matricea care stabileste legatura intre deformatiile specifice {} si
deplasarile generalizate {} : B= .

32. Ce impun relatiile Saint-Venant de compatibilitate sau de continuitate a

deformatiilor?

a)Acestea impun ca elementele in care poate fi divizat un corp sa se deformeze astfel

incat sa apara goluri sau interferente intre ele.

b)Impun acele conditii matematice ca deformarea elementelor finite care modeleaza

o placa sa aiba loc in asa fel incat sa nu apara goluri sau interferente intre elementele
deformate ce modeleaza placa.

c)Niciunul din raspunsurile de mai sus nu este corect.

33. Ce reprezinta matricea [D]?

a)Matricea [D] reprezinta matricea constantelor elastice ale materialului

b) Matricea [D] reprezinta matricea deformatiilor specifice ale materialului.

c) Matricea [D] reprezinta matricea deplasarilor generalizate ale materialului.

34. Ce reprezinta matricea [N] ?

a) Matricea [N] se numeste matricea functiilor deplasare cu ajutorul careia se pot obtine
deplasarile curente u si v in functie de deplasarile generalizate {}.

b)Matricea [N] se numeste matricea functiilor de influenta cu ajutorul careia se pot

obtine deplasarile curente u si v in functie de deplasarile generalizate {}.

c) Matricea [N] se numeste matricea functiilor de influenta cu ajutorul careia se pot

obtine deformatiile specifice {}.

35. Ce reprezinta matricea si care este relatia ce o descrie ?

a)Matricea este matricea tensiunilor si are ca relatie: = D B =

b) Matricea este matricea tensiunilor si are ca relatie: = K B =

c) Matricea este matricea tensiunilor tangential si are carelatie: = D B =

 36. Cum poate fi satisfacuta conditia decompatibilitate inter-elementara a
elementului CSSR?

a)Aceasta cerinta poate fi satisfacuta doar in cazul elementului LSR.

b) Aceasta cerinta nu poate fi satisfacuta in niciunul din cazurile celor doua tipuri de
elemente CSSR si LSR.

c)Aceasta cerinta poate fi satisfacuta introducand noduri la mijloacele laturilor

elementului CSSR

37. Care dintre elementele CSSR si LSR (Linear Strain Rectangle) modeleaza
mai corect deformarea unei placi?

a)O structura solicitata si deformata este modelata mai realist cu ajutorul elementelor
CSSR deoarece aceste elemente au o flexibilitate mai mare si pot aproxima mult mai
correct deformatiile de incovoiere a placilor solicitate.

b)O structura solicitata si deformata este modelata mai realist cu ajutorul elementelor
LSR deoarece aceste elemente au o rigiditate mai mare si pot aproxima mult mai corect
deformatiile de incovoiere a placilor solicitate.

c) O structura solicitata si deformata este modelata mai realist cu ajutorul elementului

CSSR deoarece aceste elemente pot aproxima mult mai corect atat deformatiile de
intindere-compresiune a placilor solicitate, cat si cele torsionale si din incovoiere.

38. Ce reprezinta Compatibilitatea inter-elementara ?

a)Aceasta reprezinta dualitatea tensiunilor tangentiale pe liniile de separare intre

elemente.

b)Aceasta reprezinta compatibilitatea deplasarilor pe liniile de separare intre elemente.

c)Niciuna din variantele de mai sus nu este corecta.

39. Identificati in care din cele doua figure avem reprezentat elementul CSSR ?

a)Figura a);
b) Figura b);

c) Ambele figure sunt reprezentative pentru elementul CSSR.

62. Sistemul de osatura ADH conventional este un concept cu osatura :
a. Osatura transersala
b. Osatura longitudinal
c. Osatura transversala si longitudinal

63. Conceptul ADH propune eliminarea :

a. Coastelor conventionale
b. Stringherilor
c. coastelor si stringherilor

64. Care sunt avantajele conceptului ADH?

a. simplificarea structurii, scaderea reziste ei la oliziu e i legare la p t,o mai mare
reziste la o oseal, osturi reduse de o stru ie i trei ere
b. simplificarea structurii, u tirea reziste ei la oliziu e i legare la p t,o mai mica
reziste la o oseal, costuri mai mari de o stru ie i trei ere
c. simplificarea structurii, u tirea reziste ei la coliziune, o ai are reziste la o oseal,
osturi reduse de o stru ie i trei ere

65. ntr-o av o ve io al, sar i ile de presiu e ale apei arii i ale arfii de pe bordaj sunt
transmise :
a. partial catre stringheri si coaste,apoi la pereii eta i tra sversali i lo gitudi ali
b. in totalitate catre stingheri si coaste
c. catre peretii etansi transversali si longitudinali, apoi catre stringheri si coaste

66. In urma simularilor de colaps structural efectuate pe plansele realizate in conceptul ADH, s-a
incercat :
a. eliminarea fisurilor de o oseal aparute od fre ve t la i terse ia rigidizrilor transversale
cu structura longitudinala
b. eliminarea fisurilor de oboseal aparute od fre ve t la i terse ia rigidizrilor lo gitudi ale
cu structura tra sversal
c. accentuarea fisurilor de o oseal aparute od fre ve t la i terse ia rigidizrilor
longitudinale cu structura tra sversal

67. Ce fel de teste se efectueaza pentru a evalua comportamentul final al structurilor avansate de
du lu fu d supuse r rii axiale, in structura ADH?
a. Teste de rezistenta la oboseala
b. Teste de rezistenta la explozie
c. Teste de colaps structural

68. Care sunt obiectivele generale urmarite in programul ADH?

a. Integritate structurala si accesibilitate
b. accesibilitate si supravietuire
c. integritate structural, accesibilitate si supravietuire

69. Cate situatii diferite sunt analizate in satisfacerea obiectivelor generale de integritate
stru tural, accesi ilitate i de supravieuire in cadrul programului ADH?
a. 3
b. 18
c. 7

70. Ce investigheaza departamentul de supravietuire in programul de cercetare ADH?

a. beneficiile datorate celulelor ADH de la i ar ari i o trolul a estora

b. beneficiile aduse de sistemul ADH in cazul simularilor situatiilor cele mai defavorizante de
incarcari, stabilitatea navei in cazul coliziunii sau acrosarii i o trolul a estora
c. stabilitatea la dau e i o trolul elulelor ADH

71. Care sunt evaluarile dificil sau imposibil de calculat folosind proiectarea traditionala si nu analiza
numerica?
a. Incarcari complexe,sarcini laterale,curbura tablei,curbura carenei,incarcari liniare
b. Incarcari complexe, sarcini laterale, curbura tablei, curbura carenei, incarcari neliniare
c. Incarcari complexe,sarcini longitudinale,curbura tablei,curbura carenei

72. Care este ordinea pasilor programului pentru elaborarea criteriilor de proiectare pentru fu daii
pe nave in sistemul ADH?
a. ide tifi area eri elor de perfor a , selectarea mai multor variante de fundatii pentru a
include exemple ce sustin echipamente, efectuarea testelor pentru a determinarea
perfor a elor la o oseal
b. identifi area eri elor de perfor a , efectuarea testelor pentru a determinarea
perfor a elor la o oseal, selectarea mai multor variante de fundatii pentru a include exemple
ce sustin echipamente
c. efectuarea testelor pentru a determinarea perfor a elor la o oseal,ide tifi area eri elor
de perfor a , selectarea mai multor variante de fundatii pentru a include exemple ce sustin
echipamente
73. Pentru ce tipuri de nave au fost realizat designul ADH?
a. nave de pasageri
b. nave cu cerinta de dublu invelis
c. nave comerciale si de razboi

74. In programul de cercetare, zona de intergritate structurala in structura ADH,studiaza:

a. comportamentul la rezistenta generala
b. comportamentul la rezistenta locala si generala
c. comportamentul de rezistentalocala si comportamentul de oboseala

75. La ce sunt folosite testele de colaps?

a. Comportamentul final al structurilor ADH
b. Evaluarea integritatii structural
c. Evaluarea duratei ciclului de viata al navei

76. Avantajele navelor construite in sistem ADH, constau in :

a. Durata ciclului de viata si costurile scazute de constructie
b. Durata ciclului de viata si integritatea structurala
c. Costurile de achizitie si stabilitatea la daune

77. Ce trebuie verificat in structura ADH inainte de realizare?

a. Daca fundatiile ar fi dificil de fabricat si instalat
b. Daca fundatiile ar fi dificil de proiectat, fabricat si instalat
c. Daca fundatiile ar fi dificil de proiectat si instalat
Intrebari LSR:

90. Ce variatie au tensiunile in interiorul elementului LSR?

a) Variatie liniara.
b) Variatie constanta.
c) Variatie neconstanta.
91.Unde se dau tensiunile pentru o placa discretizata in elemente finite de tip LSR ?
a) Noduri.
b) Bare.
c) Colturi
92.Cu ce relatie se calculeaza matricea de rigiditate?
a) [K] =
b) [K] = [B]T[D][B]
c) [J] =
93.Ce legatura stabileste matricea [B]?
a) Legatura dintre deformatiile specifice {} si deplasarile generalizate {}.
b) Legatura dintre tensiuni si deplasari generalizate.
c) Legatura dintre tensiuni si deformatii specifice.
94.De ce elementul finit se numeste LSR?
a) Deoarece deformatiile specifice au o variatie liniara.
b) Deoarece nu au loc deformari.
c) Deoarece deformarile sunt neliniare.
95. Din ce relatii se obtine {}=[C]{U}?
a) Din relatiile Cauchy.
b) Din relatiile Mayer.
c) Din relatiile Viete.
96. Ce confera elementele LSR structurii daca nu se foloseste o retea rafinata de noduri?
a) O rigiditate prea mare.
b) O rigiditate prea mica
c) Nu confera nimic

97. Ce fel de functii sunt deformatiile specifice?

a) Functii liniare.
b) Constante.
c) Functii parabola de grad 2.
98. Conceptul y-shape hull a fost dezvoltat.

a) Din considerente de scadere a timpului de executie a corpului gol si de automatizare a

operatiiilor de sudura a elementelor longitudinal de osatura

b) Din considerente de evitare a dezastrelor ecologice datorate deversarilor de petrol in

mare, ca urmare a accidentelor de coliziune sau acrosare.

c) Din considerente de scadere a greutatii corpului gol SR mai practice

deoareceocupamaiputinspatiu

99. Insistemul de osatura y-shape exista elemente de osatura transversal ?

a. Nu, este un sistem de osatura unidirectional, longitudinal

b. Da, varange cu gauri de usurare si scurgere

c. Nu. Doar pereti transversali etansi

100. La ce tip de nave se preteaza sistemul de osatura y-shape?

a. Vrachiere

b. Port-containere

c. Petroliere, nave tanc, militare si la orice tip de nava prevazut cu dublu invelis

101.In sistemul de osatura in y rezistenta longitudinal este asigurata doar de suportii in y?

a. Nu, in functie de inatimea dublului invelis, suportul in Y poate fi prevazut cu

longitudinale si in functie de distant dintre suportii in form de y pe tablele dublului invelis
se pot prevedea longitudinal de fund sau dublu fund.

b. Nu, participa si elementele de osatura transversala

c. Da, indiferent de distanta dintre cele 2 invelisuri, elementele de osatura longitudinal de tip Y
asigura rezistenta longitudinala

102.Sistemul de ostaura in y are rolul:

a. De a scadea costurile de executie ale corpului gol, datorita eliminarii confectionarii si sudarii
elementelor de osatura tranversala.

b. De a scadea corpului gol, datorita eliminarii elementelor de osatura tranversala.

c. De a prelua energia cinetica din impact si de a o transforma in energie potential de

deformatie a formei Y astfel incat sa impiedice ruperea invelisurilor exterior si mai ales
interior impiedicand deversarea produselor chimice si petroliere in apa marilor si
oceanelor

103.Sistemul de osatura Y-Shape este doar un concept teoretic?

a. Nu, a fost testat experimental. In 1998 s-au realizat 2 teste de coliziune la scara reala. 2
nave de navigatie interioara, cu prova bulb au intrat in coliziune cu o structura tip Y shape
montata intr-un ponton. Desi navele au lovit in acelasi punct, succesiv, nici unul dintre
invelisuri nu a fost perforat. In 2000 a avut loc un alt experiment de coliziune la scara
reala

b. Sistemul Y- Shape este patentat de Libra Dynamics Schelde R&D Olanda membru al
grupului de santiere DAMEN. Din iunie 2002 a fost lansata prima barja, ulterior au fost
lansata in fabricatie tancuri chimice, ferryboat-uri si VLCCs

c) In 2017 se lucreaza in Galati un poriect de executie pentru o nava ce urmeaza sa fie

executata in grupul de santiere DAMEN
 Cap. Ecuaii difere iale ale plcii izotrope cu sgei ari
ntrebri -Grupa 7-

40. Care este principala ipotez ce st la baza studiului placii plane izotrope cu sageti mari?
a) Ipoteza lui Bernoulli (a seciunilor plane)
b) Ipoteza elasticitii materialului
c) Ipoteza omogenitii si continuitii materialului

41. Enunati ipoteza lui Kirchhoff (ipoteza normalei drepte).

a) seciune plan i perpendicular pe axa barei nainte de deformare va rmne plan i perpendicular
i dup deformare
b) Un segment de dreapt perpendicular la suprafaa median incident de deformaie, rmne
segment de dreapt perpendicular la suprafaa median deformat a plcii
c) Se considera ca piesele ocup ntreg volumul cu material, deci nu exist discontinuiti.

42. Care sunt relatiile de calcul pentru deplasrile unui punct oarecare?
a) u=u0-z b) u=u0+ c) u= +

v=v0-z v=v0+ v= +

w=w0 w=w0+ w= +

43. Ce reprezint u0, v0, w0?

a) deformatele unui punct din suprafata mediana a placii
b) deplasrile unui punct din suprafaa mediana a placii
c) deplasarile unui punct situat pe suprafata exterioara a unei placi de grosime b

44. Care este legea care descrie relatia dintre tensiuni si deformatii in cazul deformarii n domeniul
elastic?
a) Legea lui Hooke
b) Legea lui Kirchoff
c) Legi de variaie energetice

45.Ce exprima legea generalizat a lui Hooke?

a) deformaiile specifice ntr-un punct oarecare
b) legatura dintre tensiuni si deplasari
c) legatura dintre tensiuni si deformatii specifice

46.Care sunt eforturile ce apar ntr-o plac plan izotropa cu sageti mari (solicitata perpendicular pe
planul placii)?
a) Nx, Ny, Tx, Ty, Nxy, Mx, My, Mxy.

1
b) N, Ty, Tz, My, Mz, Mt
c) Mz, My, Mt.

47 Cum se mai numesc eforturile Nx, Ny, Nxy=Nyx?

a) eforturi axiale Nx, Ny, Nxy=Nyx,
b)eforturi axiale Nx, Ny, forta de lunecare Nxy=Nyx
c) eforturi axiale Nx, Ny,eforturi (forte) tietoare Nxy=Nyx

48.Cum se obin eforturile dintr-o plac plac plan izotropa cu sageti mari?
a) Rezolvnd sistemul de ecuaii al deformaiilor specifice
b) Prin integrarea expresiei momentului ncovoietor
c) Reducnd tensiunile ce lucreaz pe o fie din seciunea transversal egal cu unitatea faa de
centrul de greutate al fiei

49.Cum se poate studia stabilitatea plcilor ?

a) n mod practice, n laborator
b)scriind ecuaiile de echilibru pe forma deformat a elementului de placa pentru a putea prinde
efectele de ordin II - rotiri
c) utiliznd relaii statistice i coeficieni tabelai.

50. Ce reprezint termenul: D= ?

a) Rigiditatea cilindric a plcii

b) Rigiditatea la incovoiere a placii
c) Termenul de ncovoiere

51. Ce ecuaii conine sistemul lui Karman?

a)20 de ecuatii cu 20 de necunoscute

3 deplasari-u,v,w; 3 deformatii specifice- , ; 3 tensiuni de membrana x, y, xy ; 3

tensiuni- x , xy , y ; 8 eforturi Nx, Ny, Tx, Ty, Nxy, Mx, My, Mxy.

b)2 ecuatii (diferentiale, neliniare cu derivate partiale de ordin IV) cu 2 functii (de doua variabile
x,y) necunoscute

c) ,

52Ce se poate determina cu ajutorul funciei AIRY?

a) Tensiunile din membrane: b) Eforturile axiale: c)deplasrile unui punct:
x= u=u0-z

y= v=v0-z

2
 xy= w=w0

53.Definii plcile cu sgei mari?

a) Plcile cu sgei mari sunt acele plci n rezolvarea crora se utilizeaz prima ecuaie a lui Karman
b) Plcile cu sgei mari sunt acele plci n rezolvarea crora se utilizeaz a doua ecuaie a lui Karman
c) Plcile cu sgei mari sunt acele plci plane, subtiri, izotrope, solicitate normal pe planul placii

54.Care este forma inversa a legii lui Hooke, pentru suprafaa median?
a) x= ( x- x) b) x= c)

y= ( y- x) y=

xy= xy xy=

55.Care este prima ecuaie lui Karman?

a)

b)

c)

56. Cum se poate deduce a doua relaie a lui Karman?

a) Integrnd ecuaiile deformaiilor specifice.
b) Eliminnd deplasrile u0,v0 din suprafaa median din ecuaiile deformaiilor specifice
c) Utiliznd operatorul de derivare numeric in ecuaiile deformaiilor specifice.

57.Care este a doua ecuaie a lui Karman?

a)

b)

c)

57 .n ce mod se utilizeaz sistemul de ecuaii al lui Karman?

a) prin particularizare, obinndu-se diverse ecuaii difereniale care pot fi derivare pentru anumite
condiii de ncrcare i rezemare a plcilor.
b) prin particularizare, obinndu-se diverse ecuaii difereniale care pot fi integrate analitic pentru
anumite condiii de ncrcare i rezemare a plcilor
c)prin particularizare, obinndu-se diverse ecuaii difereniale care pot fi integrate analitic pentru orice
caz de ncrcare i rezemare a plcilor

3
104. Care sunt tensiunile care sunt considerate in calculul structural preliminar?

a. tensiuni primare

b. tensiuni secundare

c. tensiuni tertiare

105. De unde provin tensiunile primare?

a. provin din incovoierea generala a navei

b. provin din incovoierea locala data de presiunea apei sau a marii

c. apar in module-grinda longitudinale tip I din structura fundului

106. Tensiunile normale primare se pot determina cu:

a. Formula lui Jurawsky

b. Formula lui Navier

c. Formula lui Euler

107. Tensiunile tangentiale primare cauzate de fortele taietoare se determina cu usurinta la:

a. Nave cu dublu invelis

b. Nave cu simplu invelis

c. Planseele simple din componenta corpui navei

108. Procedura numerica de calcul a fluxurilor de forfecare este bazata pe:

a. Metoda lui Ritz

b. Metoda elementelor finite

c. Metode energetice

109. De unde se extrag valorile care se refera la cel mai solicitat modul-grinda tip I din structura fundului
si bordajului?

a. distributii de tensiuni primare

c. distributii de tensiuni tangentiale

d. toate cele trei distributii

110. Pentru calculul tensiunilor secundare in proiectarea preliminara a structurii navei:

a. se calculeaza reactiunile

b. se examineaza comportarea modulelor-grinda longitudinale tip I din structura fundului

c. se afla valorea modulelor incastrate la extremitati

111. In verificarile la starile limita de pierdere a stabilitatii este necesar a se folosi:

a. latimea efectiva, be

b. latimea aditionala

c latimea efectiva si cea aditionala

112. Evaluarea sigurantei se face pe baza rezervei fata de:

a. valorile critice la care are loc pierderea

b. fata de limita de curgere a materialului

c. valorile critice la care are loc pierderea si fata de limita de curgere a materialului

113. Distributiile trapezoidale de tensiuni normale se descompun in :

a. componente constante si tensiuni tangentiale

b. componente de incovoiere pura si tensiuni tangentiale

c. Componenta constant, componenta de incovoiere pura si tensiuni tangentiale