SUB.73.

Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul communal si actiunea

acestuia asupra organismului

*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp

feroviare,transp aerian (in fc de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu
vibratii)

*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor

publice(asfaltare,pietruire,macarale)

*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si

zg prod de locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol
masini de scris,convorbiri telef

-in rap su sursa si distrib terit exista:

*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca

*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate

*Zg de intens > 90 dB?sect de product f zgomotoase

Efecte asupra organ:

*Efecte asupra analiz auditiv:

-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion

-obos.audit?crest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este

reversibila.

-traumatism sonor?al timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor

timpan,hemor otice.

-surdit.profes?pierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la
nivel melcului.

*Efecte extraauditive:

a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije

-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala

-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna

-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.

b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale
pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.

c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.

d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,

-modific endocrine ale gld cu secr interna.

e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi

SUB.74. Efectele specific ale poluarii sonore asupra organismului

Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiva, traumatismul sonor si surditatea

profesionala;

oboseala auditiva se manifesta prin cresterea pragului de perceptie dupa expunerea la zgomote
fenomenul este reversibil dupa minute, ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor
apare la expunerea la zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru perioade scurte de timp
apare perforarea timpanului, surditate, hemoragia otica; surditatea profesionala reprezinta
pierderea definitiva si ireversibila a auzului dupa expunerea ndelungata la zgomote;

SUB.75. Efectele nespecific ale poluarii sonore asupra organismului

Cele extraauditive zgomotul depaseste analizatorul auditiv, pe calea nervului auditiv ajunge la
nivelul sistemului nervos central unde produce fenomene de excitatie si inhibitie ca o consecinta
a actiunii asupra axului hipotalamo-hipofizar. n prima faza apare cresterea reactiei de vigilenta a
organismului, cresterea tonusului simpatic, cresterea secretiei hormonale si mobilizarea
substratului energetic. Ulterior toate aceste reactii sunt mult reduse.

La nivelul sistemului nervos observam scaderea atentiei, oboseala rapida, cefalee, vertije,
reducerea capacitatii de munca intelectuala; zgomotele puternice determina modificari la
nivelul electroencefalogramei; apar perturbari ale somnului reprezentate de dificultati de
adormire, somn superficial; creste frecventa nevrozelor si a tulburarilor psihice.
 Apar modificari la nivelul aparatului cardiovascular reprezentate de vasoconstrictie capilara
periferica, modificarea frecventei cardiace, cresterea tensiunii arteriale, modificarea
electrocardiogramei prin modificarea tonusului vaselor coronariene.

La nivel respirator observam cresterea ritmului respirator, scaderea amplitudinii miscarilor

cutiei toracice, miscari respiratorii scurte.

La nivelul aparatului digestiv apare scaderea peristaltismul si cresterea secretiei gastrice.

La femeia gravida expunerea la zgomot se poate nsoti de cresterea frecventei avorturilor sau
miscari ample ale fatului.

Masurile de prevenire implica respectarea normelor recomandate n locuinte 30 +/_ 5 dB.

SUB.76. Sursele de apa potabila si caracteristicile lor

Surse de apa potabile:

1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol

-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;

- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.

-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei
org sub infl florei autohtone?CO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol.

-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapid?apa nu e buna.

Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile;

-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const,

O2 scazut-NO3 ? trece in NH3SO4, SO4 ? H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de
potabilitate.

2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare

-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme

Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;

-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % ;desali

SUB.77. Poluarea apei: sursele naturale si artificiale (organizate si neorganizate)
caracteristicile lor

I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice

-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons
de O2 din apa det modific la nivel faunei si florei acvatice

-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee?apa isi modif culoarea,mirosul.

II.Surse artificiale:

*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-

menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate
industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst
chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici)

-sunt sub supraveghere continua

*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst
chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari
de reziduri solide (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor

SUB.70 :Poluarea apei:autopurificarea:

Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor
anter poluarii.

-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.

*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a

suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad
solare(exercita o act bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai
scazuta se ditrug mai repede germ patog).

*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org

acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact
omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din apa( microorg din apa realiz un
continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.
SUB.78. Poluarea apei: procesul de autopurificare

Autopurificarea apei reprezinta capacitatea acesteia de a se debarasa de impuritatile primite

partial sau total. In autopurificare intervin factori fizico-chimici si biologici.

-Factorii fizico-chimici sunt reprezentati de:

dilutie- dupa deversarea apelor reziduale in bazinul natural se produce amestecul dintre
cele doua medii lichide ceea ce deterina scaderea concentratiei poluantilor; gradul dilutiei este
exprimat prin raportul Q/q unde Q este debitul receptor, iar q debitul apelor uzate; in situatia in
care raportul are o valoare are gradul de dilutie este ridicat;

sedimentarea reprezinta depunerea treptata a suspensilor pe fundul albiei; eficienta

depinde de adancimea albiei si de viteza de curgere a apei; asigura imbunatatirea transparentei
precum si reducerea continutului microbian si de substanta organica;

radiatia solara si in special cea ultravioleta are un efect bactericid sau bacteriostatic la
suprafata apei;

temperatura scazuta determina distrugerea in scurt timp a florei conditionat patogene si

patogene ce necesita temperatur ridicate pentru supravietuire.

-Factorii biologici sunt reprezentati de:

concurenta microbiana- flora saprofita distruge microorganismele patogene prin

fenomenul de antagonism microbian; aceasta flora exercita un efect antibiotic sau intervine prin
consumul substratului nutritiv; concurenta microbiana este eficienta la temperaturi mari cand
metabolismul germenilor este activ;

distrugerea de catre organismele acvatice (protozoare, infuzori, crustacei) care folosesc

bacteriile din apa drept suport nutritiv;

actiunea litica a bacteriofagilor se realizeaza prin multiplicarea acestora pe bacteriile

omoloage pe care le distrug;
 interventia bacteriilor in procesele biochimice din apa - ele actioneaza asupra sustantei
organice sau anorganice pentru a-si asigura substratul nutritiv; materia organica este transformata
in molecule cu greutate mica pana la mineralizare, materia anorganica este degradata total pana a
disparitie.

SUB.79. Tratarea apei de suprafata in scop potabil: sedimentarea (simpla si cu coagulant)

si filtrarea

-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.

*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in
care partic in suspens se depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp
apei,marimea partic

-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa

*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine
coloidale,greu sedimentabile

-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat

feros,clorura ferica,sulfat feric

-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.

Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se
face prin act mecan si oxid biologica

-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol
form din microorg veg si anim;

-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici

-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in
micoorg oxidante; retinerea e in special mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%

SUB.80.Dezinfectia apei: metode chimice curente (avantaje si dezavantaje)

-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita
potabilitatii.
 *Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiologica,dupa
introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest scazand f mult.

-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)

-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr

-efecte cancerigene ale halometanilor;

-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.

*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea

-nu prod miros sau gust

-act sa nu e infl de pH sau temper;

-dezav: cost ridicat.

*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai

mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;

-propr bactericide puternice

-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa

SUB.81. Dezinfectia apei: clorinarea la punctul de rupere

-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).

-mec de act a Cl e un proc de oxidare:

Cl2 + H2O - HOCl + HCl

HOCl - H + Ocl

-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7 apare HOCl si dezinf se realiz prin
ambii compusi.

In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa

ramana un surplus de Cl liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)

Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.

Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.

Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SH.

Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.

Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.

SUB.82. Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si radiatii ionizante

Ozonizarea consta n tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are si el avantaje si dezavantaje
fata de clor. Avantaje: Necesita timp mai putin pentru reactie (10 minute, fata de 30 minute la
clor); activitatea bactericida este de 20 de ori mai puternica; nu este influentat de pH-ul apei; nu
persista n apa si nici nu da produsi remanenti (se degaja oxigen); nu produce clorfenoli si nu
afecteaza nici n alt fel gustul. Dezavantaje: Nu are efect de durata, remanent n retea; eficienta e
afectata n prezenta substantelor organice, care "concureaza" bacteriile pe care ar trebui sa le
atace; produce compusi toxici cum sunt ozonidele, greu de dozat...

Ultravioletele sunt o metoda de dezinfectie aplicabila apelor foarte curate, deoarece depind de
transparenta apei. Trebuie aplicate n strat subtire si timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda
aplicabila numai pentru volume relativ mici de apa. Se formeaza si anumite cantitati de ozon,
care la rndul lui da derivati toxici, deci nici tratarea cu UV nu e perfect "curata".

Razele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai rar pentru dezinfectie.

Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de nalta frecventa care pot ucide microorganismele. Sunt
rar folosite.

SUB.83. Boli bacteriene transmise prin apa

Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai
reprez o probl maj de sanat dat masurilor de igiena gener si a vaccin;

- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;

- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere.

Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.

Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.

Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella tiphy; -incid mare se
explica prin contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;

-receptivit e mare prin lipsa de vaccin

Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e
legata de apa de baut, apa contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal
sanit,insufic de apa potabila

Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte

anim cu rol de rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se
contamin prin imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;

Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave
si prin cadavre; -omul se contam prin imbaiere.

TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin
imbaiere.

Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in
apa timp var.

SUB.84. Boli viral si parazitare transmise prin apa

Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele
in-talnite mai frcvent enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase ,
cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate
(sezoniera).Bolile parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza ,
balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza det de
fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele ,
filariozele , dracunculoza dracun-culus medinensis )

SUB.85. Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile asupra sanatatii

Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor ,
plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari
organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin
apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator ,
tratamnete aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale,
transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte :
hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det
deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre
organismele acvatice

SUB.86. Poluarea apei cu detergent si implicatiile asupra sanatatii

D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare surselor de

apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si
tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale
poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc
de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia
piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea altor
subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l

SUB.87. Efectele carentei si excesului de fluor din apa asupra organismului

Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este
superioara surselor alimentare.Carenta de fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si
progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a dintelui ,
carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea
apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala
de fluor prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale fluorul poate fi
inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor
alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia
acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr = fluoroza
endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa.

SUB.88. Efectele carentei de iod din apa asupra organismului

Iodul este singurul oligoelement integrat in structura unui hormon, majorit iodului din org este in
tiroida 15 mg din totalul de 25 mg. Apa potabila, ca sursa de iod, aduce doar 10-15% din totalul
necesarului zilnic al omului, dar ea este importanta prin faptul ca reflecta concentratia iodului din
sol si respectiv din alimentele produse de aceleasi terenuri.

Carenta de iod gusa endemic

SUB.89. Substantele minereale din apa si bolile cardiovasculare

Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai mare raspandire si cu o pondere a
mortalitatii de 50% din totalu deceselor. Etiopatogenia BCV este incomplet elucidata dar unul
din factorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism. Opiniile privind
importanta acestui factor sunt grupate astfel :unul sau mai multi constituienti ai duritatii apei au
efect protector impotriva BCV;unul sau mai multe microelemente prezente in apele dure au efect
protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chimice cu efecte nefavorabile asupra sist
circulator

Majoritatea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii
acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte
astfel se exercita un efect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det
modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana. Apele dure contin o cant mai mare de
oligoelemente:

Cromul scade cu inaintarea in varsta, pana la disparitie in zonele cu morbiditate crescuta. La

bolnavii dupa infarct miocardic si la cei cu ateroscleroza concetratia cromului in tesuturi este
mult scazuta.

Cromul, zincul, manganul si vanadiul influenteaza favorabil metabolismul lipidelor si ar

impiedica instalarea aterosclerozei.

Zincul impreuna cu manganul diminua lipidele din organele interne, inclusiv din ficat.

Manganul pare a avea un efect lipotrop important, el contribuie la reglarea metabolismului

lipidic mai ales atunci cand organismul dispune de colina adusa prin alimente. Are efect
hipocolesterolemiant si previne sau diminua modificarile aterosclerotice de la nivelul vaselor.
Contribuie la oxigenarea tesuturilor si a miocardului.

Vanadiul are rol important in transportul oxigenului datorita capacitatii sale de formare a unor
compusi cu valente diferite.

Alte microelemente in exces prezinta efecte nefavorabile asupra aparatului cardiovascular.

Cuprul in exces intensifica oxidarea grasimilor, modificand metablismul lipidic. In sangele

bolnavilor ci infarct miocardic s-au constatat cantitati crescute de cupru.

Cadmiu in concentratii ridicate favorizeaza hipertensiunea arteriala si ateroscleroza.

SUB.90. Intoxicatia cu nitrati pe calea apei

In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea materiei organice propie
apei. In sit particulare ei sunt prezenti in cant mari:
1. antrenati din apa din soluri intens mineralize.

2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.

3.antrenati din apa din soluri intens tratate cu ingrasaminte

Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , methemoglobinemie

sau cianoza infantila . Mecanismul de formare are la baza transformarea nitratilor in nitriti
numai acestia fiind implicati in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu
hemoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula
incat nu mai poate fi eliberat tesuturilor.

Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cianoza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii,

diaree,constipatii.Cea mai mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala.

PROFILAXIE :-stab. conc max admise de nitriti in apa , cunoasterea cont de nitrati a tuturor
surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, instruirea medicilor in recunoasterea
bolii , alaptarea naturala , reglementarea utilizarii de ingrasaminte

SUB.91. Poluarea apei cu substante cancerigene

Apa potabila cont subst chimice care exercita asupra organismlui efecte probabil cancerigene.
Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit :

1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei

2. poluari accidentale ale conductelor de apa

3. vopsirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai raspandite si cunoscute subst :
hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii N-nitrozo, trihalometanul , subst
radioactive. HPA sursele pp de impurificare sunt deversarile de ape uzate urbane, menajere si
industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul
inconjurator si efect puternic cancerigen. Trihalometanul- cuprinde o fam de compusi chimici din
care cloroformul este cel mai reprezentativ,Expunenera mamiferelor la THM det efecte
oncogene, mutagene, teratogene si toxice.

Subs radioactive

radioactivitatea naturala

se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;

-radioactv artificiala

-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati

SUB.92. Termoreglarea fizica a organismului

Ac proces este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Factorii de microclimat:

temperatura aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.

Punctul de netralitate termica = val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu
pierdere minima de energie.

Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de
organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare
intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp critica,
homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce presupune si cresterea pierderilor de
caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , radiatie si evaporare. Conductie
= se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura
care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de
caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de
caldura care se traduce prin anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.

SUB.93. Termorglarea chimica a organismului

Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara. Caldura solara se
acumuleaza la suprafata solului de unde e cedata aerului atmosferic. Temperatura aerului variaza
in cursul zilei in functie de intensitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera si anuala
care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de : altitudine ,
caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor
poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in
procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor determinant in stabilirea caracterului
climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al
unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate

SUB.94. Radiatiile ultraviolet: efectele asupra organismului

-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;

- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280
nm)- efect bactericid.

-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., Ochilor
precum si asupra mediului

Tegumente:
-efecte imediate:

pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. Initial se

manifesta o pigmentare usoara precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului
melanic preexistent, nu e insotita de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce
atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului melanic de catre
melanocite.

Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare;

Fav. Sinteza Vit. D

Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata

-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer cutanat

Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, blefarospasm;

Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita

uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale

Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid

SUB.95. Radiatiile infrarosii: efectele asupra organismului

Pielea are o mare capacitate de absorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat de
apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5
cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau
chiar necroza.

Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a
pleoapelor.

Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de

inchiderea a ochilor

- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra
meningelui- insolatia, paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform,
greata , convulsii.

Expunerile prelungite det 1.scaderea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica

cu polipi de hiperplazie a mucoasei. 3. reducerea spermatogenezei
SUB.96. Radiatiile ionizante: conditii de expunere

IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise de subst
radioactive aflate in mod natural in toti factorii mediului ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile
cosmice sunt rad de origine solara , cu energii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem.
radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Elementele radioactive din
sol si apa migreaza in plante si de aici in organismele animale , realizand radioactivitatea
naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale ,
centrale nuclearo- electrice, activitati industriale , exploatarile miniere radioactive,utilizarea
izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioactive in diagnosticul si terapia
medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie,
gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curieterapia;-medicina nucleara.Surse radioactive
minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele
luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la
uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitar industria constructoare de masini.

SUB.97. Radiatiile ionizante: efectele somatice precoce

Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expuse la radiatii ionizante in doze ridicate si
care det lezarea unor tesuturi,organe sau sist.prin alterari celulare grave.

Cea mai grava manif. este boala de iradiere acuta, a carei gravitate este in functie de doza, tip
de rad (alfa,beta,gamma,X). Principalele modificari sunt de natura hematologica (leucopenie),
afectiunea putand sa dureze 2-3 ani. Pot sa apara tulb cardiovasc. sau digestive. In iradieri ce
depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a acesteia.

STADIUL1 (faza prodromala):soc, greturi,varsaturi,diaree;

STADIUL2 (per.de latenta) lipsita de manif. clinice obiective

STADIUL3 manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb

digestive,cv.,hemoragice.

SUB.98. Radiatiile ionizante: efectele somatice tardive

-carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carcinogeneza- se

prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.

Radiatiiile transforma cel normala in cel canceroasa. Dar simpla transf a cel nu inseamna deja
proces de cancerizare. Acesta apare numai cand celulele canceroase au cond favor de dezv si
cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in
expuneri profesionale; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modific morfol a leucocit,trombocitopenie moderata, anomalii
morfologice sau fct ale trombocit sau hematiilor).O alta forma de irad cron e sdr neurovegatativ-
manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca)
*Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilitate scazuta cu cat
sarcina e mai mare

SUB.99. Locuinta: amplasarea, orientarea, materialele de constructie,

planificarea interioara

Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho-sociale.

Ac mediu trebuie sa asigure conditii pt progresul si desavarsirea individului in cadrul unei vieti
de familie sa-i asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.

Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilor fizice, nevoi fundamentale

(asigurarea spatiului suficient, o ambianta termica corespunzatoare

-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, aprovizionarea

cu apa potabila, existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;

-protectia impotriva accidentelor in locuinta (utilizare de materiale de constructie rezistente si

neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);

-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea

unei vieti familiale armonioase. AMPLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatiei
impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Platformele pt
colectarea reziduurilor , gunoiului menajer se amplaseaza la min 5 m distanta de locuinta.
Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort datorita prafului,fumului,
zgomotului trebuie sa fie la min 15 m fata de casa

MATERIALELE DE CONSTRUCTIE folosite se aleg astfel incat sa nu polueze aerul

interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare.
Materiale de constructie preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei camere trebuie sa
fie de 10 m2. Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %.

SUB.100. Factorii mediului intern care influenteaza dezvoltarea copiilor si

tinerilor

Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale organelor genitale
sau ale oaselor bazinului mamei(malformatii sau tumori uterine,bazin ingust);
-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni
sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;

-reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii ale mamei;

-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det
malformatii: antibiotice,sufamide ,supradozajul vit. c., sedative;

-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola;

-tulb de nutritie;

-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.

Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f genetici: se transmit genetic

caracterele de rasa, nanismele ,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici

modificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor
plasmatice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici, defecte in sinteza unor hormoni: a
hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,

factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea sunt controlate de centrii nervosi

hipotalamici,hipofiza, tiroida,suprarenale si pancreas.

h tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv staturala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv

dentitiei, dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care
favorizeaza fixarea proteinelor (h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi
intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h
gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica, a masei musculare si accelerarea
maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic

SUB.101. Factorii mediului extern care influenteaza dezvoltarea copiilor si

tinerilor

Clima si mediul geografic=temperatura mediului ambiant influenteaza reactiile chimice , a

procese biologice si enzimatice . Inaltimea si greutatea sunt mai reduse in climatul cald.Se pare
ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, inaltimea si greutatea
copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera
influenteaza dezv staturala si ponderala a sugarilor: mai redusa in oct-martie si mai intensa in
aprilie-iulie.
Conditiile de habitat= o locuinta insalubra influenteaza neg dezv si starea de sanatate a copiilor
din: supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gaze toxice, bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea
creste suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.

Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra
inf neg dezv embrionului si a fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.

Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile
slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonogeneza ,imunogeneza si functiile enzimatice.
Urbanizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul
urban, fata de cel rural. Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.

Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului

social,activitatea de instruire si educatie.

Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la
agresiunile mediului.Atitudinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului
copilului conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a
copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a
copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social
economic si de trai.

SUB.102. Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor

RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o
crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere intensiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa
pubertate ca la 22-25 ani sa inceteze).

Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera
si vara

RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi, sisteme si aparate e diferit pt aceeasi perioada
de timp in dezvoltarea copilului;

DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE IN STRANSA CORELATIE CU DEZV

TUTUROR TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE (dezv SN coordoneaza direct si
prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.

DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULARIT. CARE LE DIFERENTIAZA(la

nastere inaltimea si greut.F e mai redusa ca la B,la F se observa o dezv.osoasa mai precoce decat
la B,curba cresterii staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei,
cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat la B,capacit. de lucru si ef. musc. e mai cresc.la
B ca la F.

SUB.103. Conditiile igienico-sanitare din scoli

Capacitate: nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari. Amplasarea: cat mai
aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fata de calea ferata. Terenul: sunt indicate
solurile poroase, igienice, cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.

Banca scolara: sa realizeze un raport corespunzator intre dimensiunile si particularitatile fizice

ale elevilor, sa permita o pozitie igienica, sa nu expuna la traumatisme.

Microclimatul: temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%,

Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.

Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.

Iluminatul natural : coeficientul de iluminare 1\4-1\6

Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.

Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala, in mediul rural
apa se va pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacat prevazute cu un jet ascendent
sau robinete.

Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural. Latrinele vor fi prevazute cu sist de
ventilatie , cu pereti impermeabili

SUB.104. Igiena programului instructive-educativ in scoala

Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici, chimici si

biologici) si endogeni (ereditari, metabolici ,endorcini) asupra starii de sanatate a colectivitatilor
de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea prevenirii bolilor,
reducerii morbiditatii si mortalitatii, promovarii sanatatii.

Igiena scolara cuprinde: - igiena copiilor de varsta prescolara;

-igiena copiilor si adolescentilor de varsta scolara;

-igiena tineretului din invatamantul superior.

Igiena scolara are ca obiect urmatoarele probleme:

-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copiilor ,adolescentilor,tinerilor;

-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;

-igiena institutiilor pt copii;

-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;

-profilaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala;

-educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;

-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.

Normele prevad organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori. Structura unei scoli se refera
la: circulatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culoare).
Sali de invatamant (Sali, laboratoare, ateliere). Sali pt activit extrascolare (biblioteca , sala
festiva)

Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii ,
spalatorie , uscatorie)

SUB.105. Factorii care influenteaza capacitatea de munca a elevilor

Capacitatea de adaptare a copiilor si adolescentilor la efortul cerut de activitatea intructiv-

educativa din scoala este influentata de :

-varsta - modificarile fiziologice sunt cu atat mai intense cu cat varsta elevilor este mai mica;

-sex - forta musculara este mai redusa la fete, indeosebi la pubertate;

-intensitatea, durata si caracterul solicitarilor - organismul copiilor se adapteaza mai usor la

activitatatile dinamice decat la cele statice; in cazul activitatilor de durata, intensitatea
solicitarilor nu trebuie sa depaseaca 15 - 20 % din efortul maximal; antrenamentul creste
randamentul activitatii;

-starea emotional - afectiva - teama, tristetea, nelinistea stressul, constangerea, dezinteresul pot
produce reducerea capacitatii de lucru;

-conditiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, praful, poluarea aerului cu substante toxice,
mobilierul scolar inadecvat, iluminatul si incalzitul neigienic, microclimatul neorespunzator,
ventilatia insuficienta a incaperilor de lucru actioneaza negativ asupra organismului tanar,
reducand capacitatea de munca intelectuala si fizica a copiilor;

-starea de sanatate - in perioada de incubatie a unor boli acute sau in convalescenta scade
capacitatea de lucru fizic si intelectual; de asemenea bolile cu evolutie cronica ( endocrine-
hipofiza, tiroida, suprarenale- reumatism poliarticular acut, tulburari de nutritie, boli cardiace
etc.) pot reduce capacitatea de adaptare la efort.

OBOSEALA sCOLARa

Dupa o activitate intensa apare femomenul de oboseala manifestat prin reducerea randamentului
in ceea ce priveste cantitatea si calitatea activitatii desfasurate.

Oboseala este o stare complexa cu manifestari subiective si obiective neuro-osihice si neuro-

senzoriale, motorii si cu modificari functionale viscerale si endocrino-metabolice.

Starea de oboseala se manifesta prin: scaderea capacitatii de intelegere a problemelor mai

abstracte, reducerea posibilitatilor de generalizare, comparare, diferentiere, tulburari de atentie,
memorare dificila, aparitia unui dezechilibru intre dificultatea sarcinii de indeplinit si efortul
voluntar necesar pentru aceasta.

Uneori apar fenomene psihofiziologice subiective si obiective reprezentate de depresie,

iritabilitate, neliniste, apatie, schimbarea atitudinii fata de munca, modificarea comportamentului
in clasa si in familie.

in oboseala mai intensa pot apare tulburari la nivelul unor organe reprezentate de :cefalee,
palpitatii, dureri precordiale, hipertensiune arteriala trecatoare, senzatii de sufocare, dureri
abdominale, anerexie, flatulenta, cresterea volumului tiroidian cu semne de hipertiroidie, anemie,
dureri musculare, pierdere in greutate.