ANALIZA SI PROIECTAREA

A PANOURILOR FOTOVOLTAICE

Student
Lupu Emilian

2015

Introducere

Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct n energie
electrica. Componentele principale ale panoului solar reprezinta celulele solare.
 Panourile solare se utilizeaza separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza n reteaua publica.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers n
gol sau curentul de scurtcircuit.

Pentru a ndeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se vor
asambla n panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce va asigura:
protectie transparenta mpotriva radiatiilor si intemperiilor
legaturi electrice robuste
protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice
protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate
asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare
protectia mpotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate
posibilitatea manipularii si montarii usoare

1.1 Elementele necesare constructiei unui panou solar obisnuit

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expusa la
soare,

2
 Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) n
care se fixeaza celulele solare,
Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor,
Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,
Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare (vezi
mai jos) si racord,
O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si
montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii

1.2 Celula solara

O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai
ntalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa ntre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu
anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a unei
diode. Cand stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a electronilor din
material si va fi generat un curent electric.
Celulele, numite si celule fotovoltaice, au de obicei o suprafata foarte mica si curentul
generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce
curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati n practica. Pentru aceasta, celulele sunt
ncapsulate n panouri care le ofera rezistenta mecanica si la intemperii.

Clasificare
Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
Cel mai folosit criteriu este dupa grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu
strat gros si celule cu strat subtire.
Un alt criteriu este felul materialului: se ntrebuinteaza, de exemplu, ca materiale
semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul.

Dupa structura de baza deosebim materiale cristaline(monocristaline fabricate din pastile de

siliciu monocristalin /policristaline fabricate fabricate din mai multe cristale mici ) respectiv amorfe.

3
 n fabricarea celulelor fotovaltaice pe langa materiale semiconductoare, mai nou, exista
posibiltatea utilizarii si a materialelor organice(celulele pe baza de compusi organici prezinta un
impedient , faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa, max 5000h)
sau a pigmentilor organici (procedura se bazeaza pe efectul de fotosinteza).

Celule pe baza de siliciu

Strat gros
Celule monocristaline (c-Si) randament mare - n productia n serie se pot atinge pana la peste 20 %
randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie este energofag,
ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul energiei
consumate n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generata).
Celule policristaline (mc-Si) la productia n serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16
%, cosum relativ mic de energie n procesul de fabricatie, si pana acum cu cel mai bun raport pret
performanta.Acestea pot fi fabricate de exemplu prin procedeul de turnarem sunt mai ieftine si ca
atare cele mai raspandite in productia de dispozitive fotovoltaice.
Strat subtire
Celule cu siliciu amorf (a-Si) constau dintr-un strat subtire de siliciu amorf (fara cristalizare) si din
aceasta cauza se numesc celule cu strat subtire.Se pot produce prin procedeul de condensare de
vapori de siliciu si sunt ieftine, dar au un randament scazut in spectrul de lumina solara, totusi au
avantaje la lumina slaba; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 ; se utilizeaza la
calculatoarele de buzunar si ceasuri.
Celule pe baza de siliciu cristalin, microcristalele, au un randament mai bun decat celulele amorfe si
nu au un strat ata de gros ca si celulele policristaline. Se utilizeaza partial la fabricarea de panouri
fotovoltaice, dar nu sunt atat de raspandite.

Moduri de constructie
Pe langa materia prima o importanta mare prezinta tehnologia utilizata. Se deosebesc diferite
structuri si aranjamente n care se depun electrozii de acoperire transparenti a caror rezistenta nu este
deloc neglijabila.

4
 Alte tehnici vizeaza marirea eficientei asigurand absorbtia unui spectru de frecventa cat mai
larg prin suprapunerea mai multor materiale cu diferite caracteristici de absorbtie. Se ncearca
selectarea materialelor n asa fel ncat spectrul luminii naturale sa fie absorbit la maximum.
Actualmente celulele solare pe baza de materiale semiconductoare cele mai des
comercializate sunt cel pe baza de siliciu.
Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare utilizate pentru producerea de energie
electrica sunt legate n module.
Pe un modul se afla mai multe randuri de celule solare conectate n serie ntre ele pe fata si
pe reversul modulului permitand, datorita tensiunii nsumate, utilizarea unor conductori cu sectiune
mai mica decat la legarea n paralel. Pentru protejarea unei celule solare mpotriva efectului de
avalansa n jonctiune, datorata potentialului mai mare (aparuta de exemplu la umbrirea partiala a
modulului), trebuie incorporate paralel cu celulele solare diode de protectie(bypass).
Sistemele de panouri solare sunt nzestrate uneori cu mecanisme de orientare, panoul fiind n
permanenta directionat pentru a exploata la maximum energia solara incidenta. Randamentul
termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina solara este de 85 %. Acesta
se calculeaza din temperatura suprafetei soarelui(5800 K), temperatura maxima de absorbtie(<2500
K, tempertura de topire a materialelor greu fuzibile) si temperatura mediului nconjurator(300 K).
Daca se utilizeaza doar o portiune din spectrul luminii solare, valoarea teoretica se reduce n functie
de lungimea de unda, pana la 5-35 %. Neutilizarea spectrului complet este una din dezavantajele
celulelor solare fata de centralele solare termice.

Principiu de functionare
Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare n principiu sunt construite ca niste
fotodiode cu suprafata mare care nsa nu se utilizeaza ca detectoare de radiatii ci ca sursa de curent.
Interesant la acest tip de semiconductoare este ca prin absorbtie de energie (caldura sau
lumina) elibereaza purtatori de sarcina (electroni si goluri). Este nevoie de un camp electrostatic
intern pentru ca din acesti purtatori sa se creeze un curent electric dirijandu-i n directii diferite.
Acest camp electric intern apare n dreptul unei jonctiuni p-n. Pentru ca intensitatea fluxului
luminos scade exponential cu adancimea, aceasta jonctiune este necesar sa fie cat mai aproape de
suprafata materialului si sa se patrunda cat mai adanc.

5
 Aceasta jonctiune se creeaza prin impurificarea controlata. Pentru a realiza profilul dorit, n
mod normal se impurifica n un strat subtire de suprafata si p stratul gros de dedesubt n urma
caruia apare jonctiunea. Sub actiunea fotonilor apar cupluri electron-gol n jonctiune, din care
electronii vor fi accelerati spre interior, iar golurile spre suprafata. O parte din aceste cupluri
electron-gol se vor recombina n jonctiune rezultand o disipare de caldura, restul curentului putand fi
utilizat de un consumator, ncarcat ntr-un acumulator sau prin intermediul unui invertor livrat n
reteaua publica.
Tensiunea electromotare maxima la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai
utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5 V. Structura celulelor solare se realizeaza n asa
mod ncat sa absoarba cat mai multa lumina si sa apara cat mai multe sarcini in jonctiune. Pentru
aceasta electrodul de suprafata trebuie sa fie transparenta, contactele la acest strat sa fie pe cat
posibil de subtiri, pe suprafata se va aplica un strat antireflectorizant pentru a micsora gradul de
reflexie a luminii incidente. Acestui strat antireflectorizant i se atribuie culoare negru-albastruie a
celulelor solare care fara aceasta ar avea o culoare gri-argintie.
La celulele solare moderne se obtine din nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o
suprafata ncalzita se depun n urma unei reactii chimice componente extrase dintr-o faza gazoasa)
un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de unda la un coeficient de
refractie de 2,0). Se mai utilizeaza straturi reflectorizante din SiO2 si TiO2 ce se depun prin
procedeul AP-CVD.
Grosimea stratului influenteaza culoarea celulei (culoarea de interferenta). Grosimea
stratului trebuie sa fie cat se poate de uniforma, deoarece abateri de cativa nanometri maresc gradul
de reflexie. Celulele si datoreaza culoarea albastra realizarii unei grosimi ce corespunde lungimii de
unda a culorii rosii, culorea cea mai bine absorbita de siliciu. n principiu nsa n acest mod se pot
realiza celule rosii, galbene, sau verzi la cerinte arhitectonice deosebite, dar vor avea un randament
mai slab. n cazul nitratului de siliciu si a bioxidului de siliciu stratul antireflectorizant mai are si un
rol de a reduce viteza de recombinare superficiala.

1.3 Fabricarea panoului solar

Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La nceput se pregateste si
se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etilen vinil
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul

6
 benzilor de cositor n grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia de EVA dupa
care se face conectarea grupelor ntre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. n final totul
se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta n laminarea panoului
n vacuum la 150 C. n urma laminarii din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se va obtine un
strat de material plastic ce nu se va mai topi si n care celulele solare sunt bine incastrate si lipite
strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare, marginile se vor debavura si se va fixa
priza de conectare n care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se
masoara caracteristicile si se sorteaza dupa parametrii electrici dupa care se mpacheteaza.

1.4 Caracteristici technice

Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de test
standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati
SC: Short Circuit - Scurtcircuit
OC: Open Circuit Mers n gol
MPP: Maximum Power Point Punctul de putere maxima
Caracteristicile unui panou solar sunt:
Tensiunea de mers n gol UOC
Curent de scurtcircuit ISC
Tensiunea n punctul optim de functionare UMPP
Curentul n punctual de putere maxima IMPP
Putere maxima PMPP
Factor de umplere FF
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
Randamentul celulei solare
Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune si prin
scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers n gol (Bypass)
Daca se conecteaza mai multe module n serie, este necesar sa montam cate o dioda antiparalel cu

7
 fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa fie cel putin egale cu
curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de redresare de 3 Amper / 100 Volt.
Dioda pentru mers n gol este conectata la bornele de legatura ale fiecarui panou astfel ncat n regim
normal de functionare (panoul debiteaza curent) are la borne tensiune inversa (catodul diodei legat
la polul pozitiv al panoului). Daca panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent,
polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba si acesta s-ar defecta, sau n cel mai bun caz randamentul
acelui lant de module ar scadea. Acest lucru este mpiedicat de dioda bypass care preia curentul n
acest caz.

1.5 Tipuri de panouri

panouri laminate sticla-sticla
panouri sticla-sticla utilizand rasini aplicate prin turnare
panouri cu strat subtire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafete de sticla sau aplicate ca folie
flexibila
panouri concentrator
Lumina solara se concentreaza cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de dimensiuni mai
mici. Astfel utilizand lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicol de lumina mai subtire,
se economiseste material semiconductor care este mai scump. Sistemele cu concentrator sunt
utilizate de cele mai multe ori la celule solare din semiconductori pe baza de elemente din grupa III-
V. Pentru ca utilizarea lentilelor impune ca razele solare sa cada perpendicular pe acestea, va fi
nevoie de un sistem de orientare mecanica n functie de pozitia soarelui.
Colector cu fluorescenta
Acest tip deosebit de panou solar transforma lumina incidenta, prin intermediul unui strat de
material sintetic, n radiatie de o lungime de unda acordata pe frecventa de absorbtie maxima din
celula solara. n acest scop materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina
solara este absorbita de pigment si reemisa cu o lungime de unda mai mare. Aceasta lumina generata
paraseste stratul de material sintetic doar pe o anumita directie bine determinata pe toate celelalte
directii fiind reflecteta si astfel retinuta n material. Pe directia emisie se aseaza celulele solare ce
sunt optimizate pe lungimea de unda emisa de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de material
sintetic si celule solare acordate pe lungimi de unda diferite, se poate mari randamentul deoarece se
poate acoperi un spectru mai larg decat cu panourile solare obisnuite.

8
1.6 Aplicatii ale panourilor fotovoltaice

Ceasurile de mana
Ceasurile cu o celula solara inclusa n cadran care ncarca un acumulator cu litiu avand o
independenta de 150-240 zile si care dupa o functionare de 20 ani prezinta o scadere de capacitate
de maximum 20%

Calculator de buzunar
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dubla de la baterie si celula solara sau
alimentare simpla doar de la celule solare, caz n care pentru functionare este nevoie de o iluminare
relativ puternica.

Aparat de taxare n parcari

Aparatele automate de taxare n parcari apartin sitemelor cu alimentare autonoma care pe langa un
modul cu celule solare mai este nzestrat si cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea continua
cu energie electrica

Lampion
Este compus din mai multe celule solare (ex. 36) mbinate estetic formnd corpul lampionului ce
ncarca un accumulator n cursul zilei care mai apoi alimenteaza o sursa de lumina noaptea. Este
portabil, putand fi utilizat pemtru iluminare unui interior noaptea.

Lampadar
Pe un stalp de iluminare se monteaza un panou solar de cca 40 Wc care alimenteaza o bateria de cca
50Ah. Acesta asigura o autonomie de cca 5 zile a 8 ore de noapte. Aprinderea si stingerea luminii se
asigura cu un programator inclus.

Balize luminoase
Balize luminoase sunt corpuri de iluminat incluse n asfalt, ce emit o lumina difuza produse cu
ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe baza energiei acumulate n cursul zilei prin intermediul
celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fara soare.

Pompe de apa
Sisteme de panouri solare cu o putere instalata cuprinsa ntre 80Wc si 1200 Wc ce alimenteaza prin
intermediul unui panou de comanda pompe elicoidale cu o naltime de pompare de 5-230m si un
debit de 0,8m/ zi - 95m/zi.
9
Mijloace de transport
Automobilele solare sunt construite utilizand rezultate din tehnica spatiala, tehnologia de fabricatie a
bicicletelor, industria de automobile si tehnologia energiei reannoibile. Cadrul este realizat din
materiale composite usoare (fibra de carbon, fibra de sticla, Kevlar) asamblate prin lipire cu rasini
sintetice (epoxidice) si este purtatorul a sute de celule solare legate ntre ele. Un astfel de ansamblu,
ntr-o zi nsorita, poate produce o putere de pna la 2kW(2,6CP)

Mijloace de transport pe apa

La mijloacele de transport pe apa panourile solare se utilizeaza :
- Alimentare bateriei de acumulatoare de bord
- Pentru generarea de current electric stocat ulterior n acumulatoare pentru alimentarea utilitatilor
de bord de exemplu n cazul ambarcatiunilor. De exemplu o baterie de acumulatoare se poate
ncarca de la panouri solare montate pe bord la un curent de 9A.
- Pentru propulsarea vasului, caz n care panourile solare vor acoperi o suprafata de obicei orizontala
de tip acoperis, sau chiar o parte din puntea vasului.

Vehicule pe sine
Vagon autonom actionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare si stocat n
baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri Puterea maxima de 3 kW
este dezvoltata de un motor cu un randament de 95% la 24 V. Viteza de croaziera este de 15 km/h
(teoretica maxima 50 km/h). Autonomia n conditii de umbra este de 60 km.

Avioane
Avioane fara pilot
Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I avand o putere de 450W furnizata de cca 1000
celule solare. A efectuat primul zbor la 4 noiembrie 1974. A urmat Sunrise II la 27. 09. 1975 actionat
de un motor de 600 W alimentat de 4480 celule solare.

La 11 septembrie 1995 Pathfinder a realizat recordul de zbor de 12 ore la 15.240 m altitudine

corectat la 7 iulie 1997 la 21.802 m. n 1998 din Pathfinder a rezultat Pathfinder_plus cu o puterea
instalata a celulelor solare de 7,5 kW alimentand 6 motoare cu o putere de 1,5 kW fiecare.

10
Avionul fara pilot HELIOS cu o greutate de 580 kg avea suprafata acoperita cu 66000 celule solare
cu randamentul de 22% si o putere de 35 kW. Viteza de zbor era de 30 pana la 50 km/h. Helios s-a
prabusit la 29 Mai 2003 langa Hawaii n oceanul Pacific
Avioane cu pilot
In 1979 Gossamer Penguin a efectuat primul zbor cu pilot la o naltime de 4 m avand o putere de
600 W. Primul avion solar se considera a fi Solar Challenger cu care s-a reusit la 7 iulie 1981
traversarea canalului manecii lasand n urma 163 mile dupa un zbor la o altitudine de 3000 m. Solair
I a efectuat la 21. August 1983 un zbor de 5 h 41 m. Solair II cu o putere de 1600W a efectuat
primul zbor de test reusit.
Bertrand Picard intentioneaza ca n 2010 sa traverseze oceanul Atlantic, iar n 2011 sa nconjoare
globul cu un avion solar avand o suprafata de cca 250mp acoperita cu celule solare din siliciu
monocristalin de 130m grosime si un randament de 20%.

Sateliti
Satelitul STARDUST are o suprafata de panouri solare de 6,6 mp ce stocheaza energia necesara n
perioda de umbra n acumulatoare de nickel-hydrogen (NiH2) cu o capacitate de16 Ah Statia
Spatiala Internationala (ISS) este alimentata cu energie electrica avand ca sursa celule solare ce
echipeaza 8 panouri desfasurate pe o lungime de cate 35,05 m lungime si 11,58 m latime cu o masa
de 1,1 T fiecare. Celulele solare pe o aripa sunt n numar de 32800 asezate n randuri de cate 400.
Un panou furnizeaza statiei 32,8 Kilowatt energie electrica, la o tensiune reglata la 140 V prin
Utility Transfer Assembly (UTA). Pe perioada de eclipsa (35 min din fiecare 90 min a rotatiei pe
orbita). Energia este stocata an baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000 cicluri de
ncarcare descarcare respective o durata de viata de 6,5 ani. Pentru maximizarea puterii furnizate
panourile sunt orientate permanent catre soare de sistemele BGA (Beta Gimbal Assembly) si SARJ
(Solar Alpha Rotary Joint)

Utilizare casnica
n utilizarea casnica panourile solare au o importanta mai mare n cazul locuintelor izolate fara
racord la reteaua de curent alternativ. n general n sistemele mai evolute, optional pe langa panouri
se mai monteaza:
o baterie de acumulatore pentru a pute livra energie si n lipsa luminii solare
11
 un regulator de tensiune pentru prevenirea suprancarcarii bateriei
un dispozitiv de deconectare n cazul descarcarii sub limita a acumulatoarelor
un dispozitiv de masurare ce indica directia de alimentare si cantitatea de energie
produsa/consumata
n cazul utilizarii de consumatori de current alternativ, este nevoie si de un invertor. n acest
caz la locuintele racordate la reteaua de curent alternativ teoretic ar exista posibilitatea eliminarii din
schema a bateriei de acumulatoare, energia suplimentara fiind masurata n ambele directii (la surplus
sau lipsa).
Incarcatorul Solar
Incarcatorul solar se monteaza in circuitul sistemului solar, intre panoul solar fotovoltaic si baterie.
Incarcatorul solar asigura o incarcare eficienta a bateriei, pe care o si protejeaza impotriva
descarcarii profunde si scurtcircuitelor, protejand in acelasi timp si panoul solar impotriva unui
eventual scurtcircuit. Incarcarea bateriei este realizata prin metoda PWM (Pulse Width Modulation =
Modulare a Duratei de Impuls). Bateria este incarcata folosind un tren continuu de impulsuri de
curent electric, impulsuri a caror durata este modificata automat de incarcator in functie de gradul de
incarcare a bateriei. Modul de functionare a unui incarcator solar este exemplificat prin figura de
mai jos:

Invertorul

Invertorul este utilizat intr-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V, folosind ca sursa
de alimentare bateria, incarcata in prealabil de panoul solar, prin intermediul incarcatorului solar.
Tensiunea de 12 volti a bateriei este convertita in 230 V de catre acest aparat. Printre facilitatile pe

12
care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit pe intrare si iesire, protectie la
suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si subvoltare, afisarea puterii consumate si a
tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si caracteristica principala puterea nominala, care reprezinta
consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este
forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala
modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se
preteaza la echipamente electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V,
pentru care se utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui invertor
intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare :

SISTEM SOLAR COMPLET :

13
Utilizare industriala
Panourile solare sunt utilizate pe scara tot mai larga la producerea de curent electric Ca surse
principale/secundare de curent electric n cazul cladirilor

Centrale solare
Centralele de producere a energiei electrice pe baza de panouri solare castiga teren
Centrala solara din Atzenhof suburbia orasului Frth/Germania produce 1 MW energie electrica cu
ajutorul a 144 panouri solare ce acopera o fosta halda de deseuri menajere.
Centrala solara din Quierschied suburbia orasului Gttelborn /Germania construita pe o suprafata de
165000 mp n 2004/2005 produce 7,4 MW energie electrica utilizand panouri solare.
Actualmente cea mai mare centrala solara se afla n Pocking/ Bavaria compusa din 57912 panouri
solare de nalta performanta cu o putere de 10 MW. n Shinan/Corea de Sud a nceput construirea
unei mari centrale solare cu o putere instalata de 20 MW, productie anuala estimata la 27000 MWh
ce va acoperi cu 109000 panouri solare o suprafata egala cu cea a 80 de terenuri de fotbal. n
Brandis/Saxonia/Germania a nceput construirea celei mai mari centrale solare avand o putere de 40
MW, pe un teren al unei foste baze militare, acoperindu-se o suprafata egala cu a 200 terenuri de
fotbal cu 550.000 panouri solare din film subtire. Se preconizeaza ca n primul an de functionare sa
se recupereze integral cheltuielile de constructie care se estimeaza a costa cu 20%-40% mai putin
decat pretul comercial. Primele module vor fi operationale la sfarsitul lunii iunie.

14
1.7 Producatori, Exportatori, Importatori
Tarile cu cea mai mare productie de module solare sunt Japonia, Germania si China. n timp
ce Japonia si China exporta de ani de zile mai mult de jumatate din productie, Germania importa
cca. 2/3 din instalatiiele sale, n cea mai mare parte din China si Japonia, dupa cum arata analiza de
piata.

1.8 Imbtrnire

Prin imbatranire intelegem modificarea parametrilor de funcionare a elementelor semiconductoare a

celulelor solare n timp, n special scderea randamentului pe parcursul vieii acestora.
Perioada luat n considerare este de cca 20 ani, n condiii de utilizare terestr, randamentul scade
cu cca 10 %, pe cnd n spaiu acest procent se atinge ntr -un timp mult mai scurt datorit cmpurilor de radiaii
mult mai puternice.
Pierdere de randament n utilizare se datoreaz n multe cazuri unor cause banale independente
de celulele solare. Aici enumerm murdrirea suprafeelor sticlei de protecie a
modulelor,mucegirea pornind de la rama modulului, umbrirea modulelor de ctre vegetaia din jur
crescutntre timp, inglbirea polimerilor care constituie materialul de contact ntre celul i sticl.

1.9 Reciclare
Cu toate ca durata de viata a panourilor solare este de 20-40 ani, n prezent se acumuleaza
deja deseuri de ordinul a sutelor de tone anual(2004). Pe plan mondial singura instalatie pilot de
reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afla n Freiberg-Germania. Aici la o temperatura de
600C se ard materialele sintetice incluse n panouri, rezultand sticla, metal, material de umplere si
celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate dupa prelucrare cu pierderi minime de material.

1.10.Amortizarea energetica si eficienta energetica

Amortizarea energetica este momentul n care energia consumata pentru fabricarea celulei
fotovoltaice este egalata de cea produsa n timpul exploatarii. Cel mai bine se prezinta din acest
punct de vedere celulele cu strat subtire. Un panou solar (fara cadru) cu astfel de celule se
amortizeaza n 2-3 ani, Celulele policristaline necesita pana la amortizare cca 3-5 ani, pe cand cele

15
monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include si suportii de montare, invertor
etc. durata de amortizare energetica se mareste cu cca 1 an

1.11. Protectia mediului

n fabricarea de celule solare se utilizeaza partial si materiale daunatoare sanatatii si
mediului. Exemplu n acest sens prezinta celulele cu strat subtire CdTe si arseniura de galiu si mult
discutatele celule solare de tip CIS si CISG. Productia n masa si utilizarea pe suprafete extinse a
acestora trebuie bine cantarita. Dar si productia de celule cu siliciu traditionale ascunde pericole
pentru mediu. Pentru persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de procesul de fabricatie nu
sunt vizibile. Aici intervine cerinta de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor solare
ce nu distrug mediul si care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje concurentiale.

1.12Imbunatatiri propuse in proiectarea ecologica a panourile fotovoltaice

Imbunatatirea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiza in primul rand prin

imbunatatirea tehnologiei fotovoltaice la toate tipurile de celule fotovoltaice:
- La celule pe baza de siliciu reducerea consumul de siliciu si grosimea de 250m la
160m, in timp ce simultan cu cresterea sperantei de viata a modulelor panourilor voltaice la 40 de
ani.
- Utilizarea unor noi tipuri de celule solare care contin un compus de elemente, Gallium
arsenide(GaAs), care au capacitatea de a genera energie electrica la temperaturi ridicate cat si la
lumina scazuta. Acest lucru nseamna ca, panourile au o densitate de energie semnificativ mai mare
decat alte tehnologii, generand mai multi kilowati-ora de energie pe parcursul unui an, in conditiile
de viata reale. Celulele sunt aproximativ un micron grosime, in comparatie cu un fir de par uman
care este de aproximativ 40 microni grosime.

- celule de tip Thin Film : procesul de productie al celulelor presupune depunerea unor
straturi sucesive de material semiconductor avind grosimea de ordinul nanomicronilor ce reduce
astfel cantitatea de material necesar la fabricare si implicit costul celulelor care este cu aproximativ
30% mai mic decit al celulelor cristaline clasice. Celulele fotovoltaice de tip strat subtire au un
raspuns mai bun la spectrul luminii acoperind o banda de lungimii de unda de 2 pina la 5 ori mai

16
mare decit spectrul acoperit de celulele cu siliciu cristalin si se comporta mai bine decit panourile cu
siliciu cristalin in conditii de cer innorat sau iluminare indirecta.
Imbunatatirea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiza si prin utilizarea unor
materiale superior calitative in procesul de fabricatie: panouri de sticla rezistenta, rame de
duraluminiu, materiale ce vor mari durata de viata a panourilor fotovoltaice si ce vor putea fi
reciclate integral la sfarsitul perioadei de utilizare a panourilor. Rezistenta crescuta la interperii si
durabilitatea este data tot de materialele utilizate in procesul de productie. Etanseitatea elementelor
componente are o importanta foarte mare deoarece umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata
de viata a panoului solar prin coroziune si prin scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin
care trece curent electric.

17