Introducere

Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations -

ASEAN) a fost creat la 8 august 1967, la Bangkok, n Thailanda, odat cu semnarea
Declaraiei ASEAN (Declaraia de la Bangkok) de ctre cele cinci state fondatoare:
Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore i Thailanda, potrivit site-ului organizaiei.
ASEAN are n prezent zece membri: Brunei Darussalam (care a aderat n 1984),
Cambodgia (1999), Filipine, Indonezia, Laos (1997), Malaiezia, Myanmar (1997),
Singapore, Thailanda i Vietnam (1995).

Scopurile si obiectivele
Potrivit declaraiei de constituire, ASEAN are ca principale scopuri i obiective
creterea economic, progresul social i dezvoltarea cultural n regiune, pentru
consolidarea unei comuniti prospere i panice a Naiunilor din Asia de Sud-Est.
rile membre ASEAN promoveaz pacea i stabilitatea regional, prin respectarea
justiiei i a statului de drept n relaiile dintre rile din regiune i cu respectarea
principiilor Cartei Organizaiei Naiunilor Unite. rile asociaiei promoveaz
colaborarea activ i asistena reciproc n domeniile economic, social, cultural,
tehnic, tiinific i administrativ, asigur asisten reciproc, n cercetare i educaie,
formare profesional, tehnic i administraie.
Membrele ASEAN i propun s colaboreze eficient pentru dezvoltarea agriculturii,
industriei, dezvoltarea comerului i extinderea comerui internaional de mrfuri,
mbuntirea transportului i a mijloacelor de comunicare, totul pentru creterea
nivelului de trai al popoarelor proprii.

Obiectivele ASEAN sunt urmtoarele:

a. accelerarea creterii economice i a progresului social,
b. dezvoltarea culturii din regiune prin eforturi comune;
c. promovarea pcii i stabilitii n regiune;
d. promovarea unei colaborri active i a asistenei reciproce pe teme de interes
comun n domeniile economic, social, cultural, tehnic, tiinific i
administrativ;
e. furnizarea de asisten reciproc sub form de faciliti de pregtire i
cercetare n domeniile educaional, profesional, tehnic, administrativ;
f. mbuntirea colaborrii pentru utilizarea mai eficient a agriculturii,
industriei, creterea schimburilor comerciale .a.;
g. meninerea unei cooperri strnse i benefice cu organizaiile internaionale
i regionale care au scopuri i obiective asemntoare

Asean. Activitatea

Colaborarea dintre statele ASEAN a fost reglementat n cadrul unor principii

fundamentale prevzute n Tratatul de prietenie i cooperare din Sud Estul Asiei
(TAC) din 1976. Tratatul prevede respectarea reciproc a independenei,
suveranitii, egalitatii, integritii teritoriale i identitii naionale a tuturor
naiunilor. De asemenea, asigur dreptul fiecrui stat de a-i decide politica intern
fr interferene externe, subversiune sau constrngeri, stabilete neamestecul n
treburile interne, asigur soluionarea litigiilor n mod panic, renunarea la
ameninare sau folosirea forei i cooperarea eficient ntre statele membre.

ASEAN. Summit
Summit-ul ASEAN este o reuniune anual organizat de membrii organizaiei i
privete cooperarea n domeniile securitii, economiei i culturii. Primul summit a
avut loc la Bali, ntre 23-24 februarie 1976, iar cel mai recent, cel de-al 26-lea, a
avut loc la Kuala Lumpur, ntre 26-28 aprilie 2015. n ianuarie 2007, la cel de-al 12-
lea Summit ASEAN, liderii rilor membre au reafirmat angajamentul ferm de a
accelera nfiinarea Comunitii ASEAN pn n 2015, semnnd Declaraia de la
Cebu pentru Accelerarea Stabilirii unei Comunitii ASEAN pn n anul 2015.
Comunitatea ASEAN este bazat pe trei piloni:
Politica de Securitate comunitar ASEAN;
Comunitatea Economic ASEAN;
Comunitatea socio-cultural ASEAN.
Fiecare dintre cei trei piloni are un regulament propriu, iar mpreun cu Iniiativa
pentru Integrare ASEAN (IAI) cadru strategic i Planul de lucru Faza a II-a,
constituie Foaia de parcurs pentru realizarea Comunitii ASEAN i n perioada 2009
2015. Funcia de baz a Secretariatului ASEAN este de a asigura o mai mare
eficien n coordonarea organelor ASEAN i o punere n aplicare mai eficient a
proiectelor i activitilor organizaiei. Secretarul general al ASEAN este numit de
Summit-ul ASEAN pentru un mandat de cinci ani, care nu poate fi rennoit. n
perioada 2013-2017 aceast funcie este deinut de Le Luong Minh (Vietnam).

Carta ASEAN

Construncia Comunitii din Asia de Sud Est are la baz Carta ASEAN care
furnizeaz statutul juridic i instituional. Carta ASEAN a intrat n vigoare la 15
decembrie 2008, dup reuniunea minitrilor de externe ai rilor membre,
desfurat la Secretariatul ASEAN din Jakarta (Indonezia). Odat cu intrarea n
vigoare a Cartei, ASEAN activeaz n baza unui nou cadru juridic, stabilindu-i un
serie de organe pentru a stimula procesul de construirea comunitii. Carta ASEAN a
devenit un acord cu caracter obligatoriu pentru cele 10 state membre: Brunei,
Cambogia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda,
Vietnam.

ASEAN. Preedinia

Potrivit articolul 31 din Carta ASEAN, Preedinia a ASEAN este deinut de fiecare
ar membra, prin rotaie, pe o durat de un an, n ordinea alfabetic a denumirilor
n limba englez a statelor. Statul care deine preedinia prezideaz reuniunea
ASEAN la nivel nalt, reuniunile conexe, Consiliul Coordonator al ASEAN, cele trei
consilii comunitare ASEAN, Organismele ministeriale sectoriale i ale nalilor
funcionari ASEAN i Comitetul Reprezentanilor Permaneni.
La 9 aprilie 2010, la cel de-al 16-lea Summit ASEAN de la Ha Noi, cele zece state
membre au acceptat, n unanimitate, cererea Indoneziei de a prelua preedinia
care ar fi revenit statului Brunei n anul 2011. Acest schimb, excepional, nu va
afecta preluarea de ctre Cambodgia a preediniei ASEAN n 2012.
ntre partenerii de dialog ai ASEAN se numr: Uniunea European, Canada, Statele
Unite ale Americii i Rusia. Reuniunile ministeriale UE-ASEAN se desfoar o dat la
doi ani, alternativ n Europa i Asia.

Concluzia

In urma crearii acestei prezentari, noi am dovedit rolul activitatii Asociatii Natiunilor
din Asia de Sud-Est, care consta in crearea conditiilor favorabile pentru
imbunatatirea calitatii economice, culturale si de existenta a celor zece state ce fac
parte din ASEAN. Aceasta reprezinta o organizatie in care are loc o asistenta si
ajutor reciproc intre state membre in plan social, economic, stiintific, tehnic,
administrativ, s.a.m.d.
ASEAN este o intelegere totala, in care este prezenta armonia discutiei pentru
conceperea si solutionarea problemei aparute, pentru a trai in pace, stabilitate si
prosperitate, uniti prin parteneriat in dorinta de dezvoltare, intr-o comunitate
preocupata de viitorul societatii.

Etapele pentru obtinerea productiei finite a industriei usoare

Nevoile si interesele oamenilor se realizeaza cu ajutorul bunurilor economice care

include produsele, serviciile si informatiile. Aceste bunuri sunt obtinute prin diferite
activitati economice, ce este un proces prin care oamenii utilizeaza resursele
(materiale si umane) si produc pentru piata noi bunuri. Industria usoara intra in
grupul B a industriei generale, unde sunt plasate confectiile, tricotajele, covoarele,
blanurile, pielaritul si incaltamintea. Procesele sale de productie a industriei usoare
este conceput conform unor etape, in care se include:
Producia materiei prime, ca acelasi bmbac, lina, inul sau matasea.
Productia de semifabricate, unde are loc producerea firelor, prelucrarea lor
prin curatirea si vopsirea.
Productia finite, in care este amplasat procesul industrial de confectii, de
producer a priduselor din tricotaje, blanurilor, de incaltaminte sau a
covoarelor.
In general industria usoara face parte din grupa ramurilor ce produc obiecte de larg
consum pentru a satisfice nemijlocit necesitile populaiei n ele. Industria uoar
este prezent aproape n toate statele lumii, avnd un nivel diferit de dezvoltare n
funcie de gradul de dezvoltare social-econo mic a trii, de condiiile naturale,
nivelul de calificare a resurselor umane de munc etc. Materiile prime folosite de
aceast ramur suntla fel foarte variate, la inceput pn la Primul Rzboi Mondial
ea dispunea de o diversitate relativ restrns de materie prim natural. Insa dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial, odat cu dezvoltarea industriei chimice varietatea
materiei prime oferite industriei uoare a crescut considerabil.
Rolul industriei usoare este unul mondial, deoarece este folosit pe larg de societatea
umana in diferite domenii si functii, in plan atat estetic, cit si functional. De aceea,
dupa parerea mea semnificatia sa si dezvoltarea terebuie sa se largeasca din ce in
ce mai mult, pentru conferirea comfortului omului de zi cu zi.

Cum influenteaza intreprindirele industriale, alimentare asupra

mediului

Pentru inceput, tebuie sa intelegem rolul acestor intreprinderi, incit pentru

omul de azi, contemporan, aceasta sursa este una obisnuita pentru
necesitatile umane de zi cu zi. Pe de o alta parte, factorul antropogen, in
secolul 21 a devenit cel mai raspindit si daunator pentru mediul ambiant.
Daca omul preistoric a extras din biosfera numai oxigenul necesar respiratiei, omul
tehnicizat de azi consuma o cantitate de oxigen incomparabil crescuta, pentru
intretinerea arderilor in uzinele energetice sau pentru diverse procese tehnologice.
Evident, amenintarea echilibrului natural este o problema globala, care
trebuie sa fie chibzuita si solutionata. Intreg regnul vegetal si animal, ca si toate
activitatile umane care se desfasoara pe Pamant, depind de circuitul in natura al
celor patru elemente fundamentale ale materiei vii: C, O, H si N. De aceea
indicatori cheie arata ca majoritatea conditiilor fizice ale Pamatului se deterioreaza.
Despadurirea planetei continua nestanjenita, reducand astfel capacitatea solului si
a vegetatiei de a absorbi si stoca apa. Rezultatul il constituie caderi de ploi masive
si eroziunea solului. De asemenea, numarul speciilor de animale si plante, poate cel
mai important indicator al sanatatii Pamantului, este in continua scadere. Padurile
reprezinta astazi numai 27%. Cele mai multe pierderi fiind suferite incepand cu anul
1950, cind procesele industriale si alimentare au crescut considerabil. Industria
est la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare. Poluarea industriala a
mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si apei. Pentru poluarea
aerului este vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele
evacuate de la centralele termoelectrice, cat si alte ramuri industriale: metalurgia
feroasa si neferoasa, chimica si a materialelor de constructii. Aspectele negative ale
necesitatilor umane sunt foarte iritante si amenintatoare, de aceea singura
solutie pentru a favoriza cit de cit situatia poluarii ai secolului 21 este de a reduce
sursele acestui factor de poluare si a gasi o iesire echilibrata de continuare a
dezvoltarii societatii umane, fara de ameastecare in zonele naturale al mediul
ambiant si efectuarea unei colaborari rationale intre Natura si Om.