Caracterizarea batrinului dascal

In toate vremurile avea loc existenta de aparitie si necesitatea de

intelegere a unor oameni, al caror aspectul exterior e la fel ca si la
ceilalti, insaa lumea interioara nu poate sa nu fie remarcata sau judecata.
Acest tip de om, supranumit geniu este reprezentat in operele
eminisciene ca un calator, cel care adesea cugeta asupta trecutului si
asupra viitorului. Diferite surse ne spun ca personajul creat de catre
Mihai Eminescu in poezia Scriosoarea 1 este inspirat din filosofia
kantiana, astfel identificind pe batrinul dascal cu Kant. Insa totusi
interpretarea acestui personaj poate sa fie redata din diferite puncte de
vedere si ipoteze. Dintre calitatile batrinului putem evidentia: incercarile
demne de a cerceta si a descoperi tainele lumii, ceea ce ne sugereaza ca
el este mai mult un simpol al intelepciunii decit o persoana reala sau cea
istorica. Puterea sa intelectuala, este atestata in urmatorul vers:

Universul fr margini e n degetul lui mic,

Cci sub fruntea-i viitorul i trecutul se ncheag,
Noaptea-adnc-a veniciei el n iruri o dezleag;
Precum Atlas n vechime sprijinea cerul pe umr
Aa el sprijin lumea i vecia ntr-un numr.

In lumina acestor fraze putem evidentia varietatea gindurilor si a

sentimentelor de care este coplesit savantul, deoarece modul sau de
gindire nu este unul individual, ci o expresie a opiniei intregii civilizatii.
Virsta sa nu consta in anii vietii unui om, ci in virstele intregii omeniri.
Daca comparam acest geniu cu cadrul natural, atunci el va reprezenta un
ocean, in timp ce altii semeni lui vor fi valurile zbuciumate si
dezorientate. In ochii batrinului dascal, societatea nu este nimic, decit un
joc de ironie si haos primordial, cind: nu se ascundea nimica, desi tot era
ascuns, cind in sine impacata stapinea eternal pace, invazia sa de
critica obiectiva mergea alaturi cu intrebari filosofice, de genul Fu
prapastie? Genune? Fu noian intins de ape?/N/a fost lume priceputa si nici
minte s-o priceapa. Aceasta viziunea satirica si un mod oarecare vulgar
de exprimare fata de interesele meschine, relatii false si marunte, defapt
redau insasi dispretul lui Eminescu fata de spectacolul tragic al vietii.

Din punct de vedere fizic, poetul ii realizeaza un portret bazat pe

principiul aparentelor inselatoare fiind costruit, in spirit romantiv: un
dascal batrin, uscativ, garbovit, invesmintat in haine vechi (exemplu:
haina roasa-n coate, halatul vechi), dar in aceasta antiteza dintre
aspectul sarac si o roada de cugetari voluminoase asupra universului
scopul principal si mesajul crearii personajului batrinul dascal, consta in
trezirea impresie incontestabila a simtului de simplitate si de valori sacre,
la care noi, generatia ce lupta - trebuie sa aderam si sa le traim.