UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE ALE EDUCAIEI

FILIALA ALEXANDRIA, TELEORMAN

Educaia forma
interaciunilor umane

METODOLOGIA CERCETRII
PROF. STAN MARIA MAGDALENA

STUDENT: CHENDEA (STANCIU) LILIANA

ANUL III

1
 INTRODUCERE

Interaciunea social are un rol esenial n formarea i educarea copiilor, numai n contact
cu alteritatea, prin interaciune comunicaional i social, putndu-se forma personalitatea i
desfura orice proces de achiziie a unor roluri sociale. Recunoscnd importana interaciunii
sociale n dezvoltarea uman, ne vom ndrepta atenia ctre modul n care are loc procesul
socializrii (principalii ageni ai acestui proces i procesele prin care acetia acioneaz, cu
accent pe rolul colii), vom ilustra principalele tipuri de socializare i i vom pune n lumin
finalitile: psihic - dezvoltarea la copil a trsturilor psihice constante prin care el i capt o
identitate n raport cu ceilali semeni; social - formarea deprinderilor de exercitare corect a
statusurilor i rolurilor sociale necesare n integrarea social; cultural - asimilarea simbolurilor,
limbajului i valorilor mediului de via, ntr-un cuvnt a unui model cultural.
Scopul cercetarii il reprezinta identificarea formei interactiunii sociale ca fiind educatia.

PROCESUL SOCIALIZARII

Recunoscnd importana interaciunii sociale n dezvoltarea uman, s ne ndreptm

atenia ctre modul n care are loc procesul socializrii. Pentru o profund nelegere a procesului
de socializare, se impune inventarierea ntr-o form sistematizat, unificat, a definiiilor
consacrate: astfel, potrivit lui G. Rocher (1968), socializarea se definete ca procesul prin care
persoana uman nva i interiorizeaz elementele socioculturale ale mediului su, le integreaz
n structura personalitii, sub influena experienelor i agenilor sociali semnificativi i, prin
aceasta, se adapteaz mediului social n care trebuie s triasc; concept general, generativ, ca
proces de creare a eului social, socializarea presupune interiorizarea/internalizarea/ aproprierea
structurii sociale (rolurilor) n experiena cotidian, individul fcnd ale lui,
comportamentele organizate i stabile ale grupului (E. Surdu, 2004, pp. 187-202). n procesul de
asimilare a valorilor, normelor, regulilor, atitudinilor, acceptate social, individul i exerseaz i
dezvolt totodat gndirea, imaginaia, capacitatea creatoare, susintorii acestui punct de vedere
(L. Broom, Ph. Selznick, Malrieu etc.) definind socializarea ca un proces de maturizare, de
dezvoltare progresiv care permite identificarea individului cu ceilali membrii ai societii din
care face parte, afirmarea individului ca persoan unic. n literatura sociologic relativ recent,

2
socializarea este neleas ca un proces prin care indivizii i constituie personalitatea, o
modalitate prin care individul i obine substana social i cultural, personalitatea social i
nu n ultimul rnd ea are o funcie vital pentru individ i societate (A. Mihu, 2008, p. 201).
Printre primii care studiaz procesul de socializare este James Mark Baldwin (1861 -
1934) i promoveaz psihosociologia orientat interacionist. Mecanismele procesului de
socializare au fost explicate, de-a lungul timpului n diferite moduri, socializarea avnd o
multipl semnificaie: psihologic, cultural i sociologic. Acestea pun n lumin aspecte variate
ale socializrii. De pild, psihanaliza concepe socializarea ca procesul prin care copilul este
nvat s divid valorile sociale n termenii ,,bun" i ,,ru" i s controleze orice pornire
nnscut de a nclca regulile societii. Ea l orienteaz spre normele i regulile stabilite de
societate. Astfel, individul va oscila permanent ntre instincul de a cuta plcere chiar cu riscul
de a nclca normele sociale i necesitatea de a-i adapta comportamentul la cerinele sociale,
personalitatea fiind produsul interaciunii dintre natur i educaie.
Modelele explicative sociologice de analiz a socializrii sunt numeroase dar le putem
nscrie n dou mari direcii: cel al determinismului social i cel al individului ca actor social.
Perspectiva determinist consider individul ca fiind o fiin pasiv care doar primete,
analizeaz normele i valorile altora, reacioneaz la factorii de mediu social i se socializeaz
prin constrngerile i presiunile exercitate de societate. Astfel, teoria socializrii propus de E.
Durkheim este, n mare msur, o teorie integrativ care conduce la pasivitatea individului n
raport cu societatea. Momentul Parsons al teoriei socializrii completeaz concepia
durkheimian, situndu-se tot n contextul paradigmei deterministe. Pentru Parsons, socializarea
este un proces de achiziie treptat i de transpunere luntric, n fiina individului, a normelor i
valorilor societii, prin nvare, imitaie, identificare i proiecie. Perspectiva conflictualist
adaug acestor viziuni relaiile de putere predominante, socializarea fiind perceput ca un proces
coercitiv care promoveaz interesele unui grup n defavoarea altora.
n opoziie cu teoriile funcionaliste, deterministe, se situeaz teoriile socio-psihologice,
mai ales sociologii Boudon i Bouricaud care acord ntietate individului i capacitii sale de
adaptare, de nvare prin interaciunea cu cellalt i asimilarea evenimentelor. Reprezentani de
seam ai acestei perspective sunt i psihologii: Jean Piaget (potrivit lui, interaciunile familiale i
grupale ale copilului influeneaz formarea judecilor sale morale i nsuirea operaiilor logice)
i Albert Bandura, iar n sociologie Annick Percheron i George Herbert Mead. n viziunea

3
interacionitilor, prin socializare se nelege procesul de construcie a sinelui, fiind conturat
astfel, teoria sinelui n oglind, enunat pentru prima dat de Charles Horton Cooley (1864-
1929). Potrivit acestuia, individul i formeaz sinele prin i n relaionare cu semenii, acetia
reprezentnd veritabile oglinzi pentru el. Ne formm sinele pornind de la imaginile reflectate
n cellalt dar n strns legtur cu specificul caracteristicilor acestuia. n aceeai logic, G.H.
Mead propune teoria formrii sinelui potrivit creia socializarea se realizeaz n trei stadii: cel al
imitaiei (copilul imit comportamentele celorlali), stadiul altuia semnificativ (individul
reproduce comportamentele persoanelor semnificative pentru el i acord semnificaii personale
acestor comportamente) i cel al altuia generalizat (actorul social i nva i asum rolul
concomitent cu acceptarea i respectarea poziiilor ocupate de ceilali pe scena social). n
viziunea savantului G.H. Mead, eul (sinele social, engl. self; fr. le soi) -personalitatea uman
format prin interaciune social i asumarea rolurilor sociale- are dou componente:
componenta social (engl. me; fr. le soi) corespunde statusurilor i rolurilor sociale i
componenta subiectiv (engl. I, fr. le je) care este o dimensiune creativ a sinelui social.
Aadar, reinem faptul c interaciunea social are un rol esenial n formarea i educarea
copiilor, numai n contact cu alteritatea putndu-se desfura orice proces de achiziie a unor
roluri sociale noi. Prin socializare, individul negociaz, asimileaz i interiorizeaz un set de
moduri de a gndi, de simire i aciune, statusuri, valori, norme, simboluri, cutume, ideologii
specifice societii n care acesta evolueaz i de care are nevoie imperioas pentru a aciona.
Prin socializare, societatea se perpetueaz, transmindu-i motenirea cultural de la o
generaie la alta. Identitatea social a individului, creterea solidaritii ntre membrii grupurilor
datorit cristalizrii sentimentului de apartenen la acel grup, se dobndesc prin socializare.
Personalitatea apare din interaciunea comunicaional i social.
Sintetiznd, putem afirma c perspectiva interacionist a socializrii este preocupat de
modul n care oamenii atribuie semnificaii realitii sociale. Prin procesul socializrii i se ofer
copilului mesaje care i vor permite s neleag situaiile de via. Potrivit Teoremei lui
Thomas (Thomas, 1966, apud. M. Agabrian, 2003, p. 81): dac oamenii definesc situaiile ca
fiind reale, ele sunt reale n consecinele lor, ceea ce conteaz ntr-adevr este interpretarea pe
care individul o d realitii i nu realitatea obiectiv. nelesul pe care l atribuim
comportamentului persoanei este influenat de procesul socializrii. Erik H. Erikson (1919-

4
1996), psihanalist cu contribuii importante n domeniul psihosociologiei lanseaz teoria
ciclurilor vieii potrivit creia secvenele dezvoltrii stadiale sunt identice pentru toi oamenii.
Fiecare stadiu conine componente pozitive i negative, interaciunea social fiind
determinant pentru actualizarea uneia sau alteia dintre componente.
Sursele formrii atitudinilor sunt: nvarea social, compararea social i factorii
genetici. Ne vom opri cu precdere asupra primului factor i vom ncerca o analiz succint a
acestuia. Teoria nvrii sociale abordeaz personalitatea ca achiziie de comportamente n
context social i consider c nvarea poate fi: spontan, dirijat, observaional sau
participativ. Albert Bandura - principalul teoretician care consider c personalitatea se
formeaz n interaciunea cu actorii sociali - prezint aceast teorie (Social Learning Theory,
1977), n care un rol central l atribuie imitaiei i consider c achiziia noilor comportamente se
poate realiza prin observarea modelelor. Procesul de formare a atitudinilor se finalizeaz, de
obicei, cu cristalizarea unor modele culturale proprii definite ca proiecii comportamentale.
Aceste modele sunt strns legate de modelele dezvoltrii social-economice i, din aceast
cauz, orice schimbare a sistemului economic i social provoac o schimbare a modelelor
culturale.
Expresia verbal a atitudinii este opinia, considerat preponderent conjunctural i
reflectnd reacii momentane fa de situaii episodice. Vom raporta n continuare atitudinile i
opiniile la statusuri i roluri. Aa cum am afirmat, o parte important a procesului de socializare
este nvarea rolurilor sociale. Acestea pot fi definite ca: seturi de ateptri comportamentale
ataate la poziiile ocupate n sistemul social (M. Agabrian, 2003, p. 81). Astfel, rolurile sociale
articuleaz interaciunea uman. Acestea sunt nvate prin interaciune interpersonal, de la
cellalt primim informaii cu privire la descrierea fiecrui rol social i feedback-uri cu privire
la msura n care noi corespundem ateptrilor asociate rolului ndeplinit.
Tot prin socializare copilul nva normele care guverneaz comportamentul su,
nelegnd prin norme seturi de reguli de comportament, codificate, simbolic, care confer
legitimitatea micrii individului n spaiul social, n scopul realizrii practice a valorilor
reprezentative pentru sistemul social considerat (. Buzrnescu, 2008, pp. 150-151).
Normele au un sens dup care oamenii se orienteaz n reelele sociale i culturale, astfel
nct ei s ajung la acceptarea reciproc a convieuirii ntr-un spaiu social, funciile normelor
fiind un reflex al culturii n care ele fiineaz. Exist un numr de funcii prezente n orice

5
societate: exprimarea i promovarea cerinelor funcionale ale unui sistem, expresie acional a
cunotinelor acumulate, mod simplificat de decizie, modalitate simpl de exercitare a
controlului, crearea consensului i reducerea incertitudinii.
n contrast cu termenul de atitudine, ce desemneaz caracteristicile subiective ale
membrilor grupului, valoarea poate fi definit ca acea caracteristic obiectiv a vieii sociale
dobndit n procesul de socializare. ntruct, definiiile date valorii sunt multiple i variate,
important este evidenierea notelor fundamentale ale noiunii i raportarea la concepte apropiate
cum ar fi: norme sociale i atitudini. n concepia profesorului Ilu (2004, p.12), notele
fundamentale ale conceptului de valoare sunt: generalitate i centralitate (n universul spiritual-
simbolic al societii i n structura personalitii umane), standarde (criterii evaluative) ale
aciunilor umane, vectori motivaionali (determin i orienteaz aciunea) i au un caracter
contient, deliberat. Relaiile dintre valori i norme sociale i atitudini evideniaz o serie de
caracteristici ale valorilor. Astfel, dac normele sociale ne arat cum s ne comportm n diferite
situaii concrete, fiind mai mult exterioare i impersonale, valorile reprezint prescrieri mai
generale ale modului de comportare, sunt interioare i personale, devenind astfel punct de
referin pentru norm. Distinciile ntre atitudini i valori sunt numeroase, important de precizat
este faptul c acestea din urm le ghideaz pe cele dinti, exprimndu-se n acestea.
Mecanismele prin care aceste valori se formeaz la nivel individual fac referire la
procesele nvrii (condiionarea skinnerian, imitaia, identificarea) desfurate n cadrul
grupurilor de referin la care ader copilul (peer group, familie, coal), predispoziiile
nnscute, evoluia cultural i sintezele personale ale tnrului (I. Petru, 2004, pp. 11-78).
ntruct suntem permanent n situaia de ne adapta noilor situaii i realiti sociale,
socializarea poate fi considerat un proces continuu, ce se desfoar de-a lungul ntregii
dezvoltri ontogenetice a individului. Astfel, socializarea primar se realizeaz n copilrie prin
nvarea valorilor de baz, a rolurilor, prin intermediul limbajului i este profund afectiv;
socializarea anticipativ - implic nvarea valorilor, credinelor i comportamentelor unui grup
cruia persoana nu i aparine n prezent, dar la care ader i are rolul de a facilita tranziia spre
un nou status sau grup; resocializarea - se petrece atunci cnd ne schimbm radical un anumit
mod de via i suntem nevoii s nvm seturi noi de comportamente, norme, valori, credine
etc. cu scopul adaptrii la noile statusuri sociale; desocializarea - presupune izolarea fizic i
social a unei persoane; socializarea secundar - se produce ca nvare a normelor i valorilor

6
altor instane de socializare (coala, grupul de prieteni, grupuri de aduli etc.); socializarea
invers atunci cnd coninuturile socializatoare sunt transmise de la generaia tnr ctre
generaia vrstnicilor i socializarea continu neleas ca necesitatea nvrii permanente de
ctre individ a noi norme i valori. Din cele expuse reiese c principalii ageni ai acestui proces
sunt: familia, coala, grupa de vrst, mijloacele de comunicare n mas, apartenena religioas
etc.
Procesele prin care acioneaz aceti ageni ai socializrii sunt: expunerea selectiv (la
comportamentele dorite, dezirabile i evitarea expunerii la atitudinile calificate ca nedorite),
modelarea (concentrarea ateniei asupra persoanelor semnificative, reinerea modului de
comportare a acestora i interiorizarea acestuia), identificarea (dorina de a fi asemntor
celuilalt), recompensarea i pedepsirea.
Procesul de socializare are mai multe finaliti:
- psihic - dezvoltarea la copil a trsturilor psihice constante prin care el i capt o
identitate n raport cu ceilali semeni;
- social - formarea deprinderilor de exercitare corect a statusurilor i rolurilor sociale
necesare n integrarea social;
- cultural - asimilarea simbolurilor, limbajului i valorilor mediului de via, ntr-un
cuvnt a unui model cultural.
coala, ntr-un concert de factori, ar trebui s reprezint unul dintre principalii ageni de
socializare. n lumina unei astfel de concepii, apar evident interogaiile: n ce msur coala
prezent contribuie la evoluia psihic, social i cultural a copilului, n condiiile n care de
multe ori ea se constituie ntr-un mediu ostil, ncrcat de afectivitate negativ i expune copilul la
comportamente indezirabile social i nu n ultimul rnd care sunt modelele de comportare i
aciune pe care coala le ofer elevilor i cu cine ajung acetia s se identifice? Pentru a ilustra
rspunsurile vom analiza succint problematica devianei n mediul colar, avnd drept cadre
pentru analiz o serie de referine importante, cercetri consacrate din domeniu i perspective
teoretice de actualitate, lsnd totodat la ndemna cititorului largi spaii pentru propriul su
travaliu al meditaiei. Actele deviante pot fi definite ca acte care ncalc norme sociale
semnificative i sunt evaluate n mod negativ de societate. Multiplele studii ne-au confirmat
convingerea c o nelegere exhaustiv a fenomenului devianei face apel n mod necesar la
noiuni ce aparin sociologiei i psihologiei sociale. Teoriile sociologice cu privire la devian pot

7
fi mprite n dou mari categorii: teoriile tradiionale i teoriile moderne. n prima categorie
putem plasa: teoriile despre devian ca anomie (presupune c deviana este o caracteristic
anormal a structurii sociale); teoria transmisiunii culturale a devianei (deviana este nvat);
teoria controlului social (consider c deviana este fireasc spre deosebie de conformare).
Teoriile moderniste despre devian cuprind: teoria etichetrii i teoria conflictului. Teoria
etichetrii are la baz teoria interacionismului simbolic i cteva studii ale efectului expectaiilor
profesorului asupra performanelor i realizrilor studentului, reprezentrile profesorilor i
elevilor asupra realitii, cunoscut fiind faptul c expectaiile profesorilor bazate pe categorii ca
rasa, clasa social, genul i etnia afecteaz percepiile elevilor asupra propriei persoane i asupra
propriilor realizri n ceea ce privete teoria conflictului, acesta poate fi tratat ntr-o manier
constructiv- favorizeaz curiozitatea, o cutare activ i ca urmare, o performan superioar,
impulsioneaz ritmul evoluiei- sau distructiv. Diferenele individuale, diversitatea legat de
ras, educaie, valori, credine etc. pregtesc i provoac interaciunile conflictuale, devenind
pri inevitabile ale existenei umane i ale mediului social. n literatura de specialitate
sociologic, conflictul este definit ca un blocaj al mecanismelor normale de luare a deciziei. Din
aceast perspectiv exist:
1) conflicte individuale;
2) conflicte organizaionale, generate de deteriorarea raporturilor dintre grupuri sau dintre
indivizii din organizaie (conflicte generate de diferena dintre valorile fundamentale ale
organizaiei i cele ale individului i conflicte declanate de diferena care exist ntre alegeri
fcute de ctre indivizi diferii din aceeai organizaie);
3) conflicte interorganizaionale: ntre grupuri sau ntre organizaii cu opiuni valorice
greu compatibile.
Factorii predispozani ai conflictului sunt:
a) trebuina personal de a exprima propriul punct de vedere i nevoia ca acesta s fie
acceptat ntocmai de ctre alteritate;
b) insuficienta dezvoltare a abilitilor de ascultate activ i incapacitatea de a te
transpune psihologic n locul celuilalt, pornind de la absena dispoziiei de a asculta;
c) temerile legate de pierderea a ceea ce valorizm mai puternic.
Procesele conflictuale reuesc s satisfac uneori aceste nevoi profunde dar cu angajarea
unor exorbitante costuri emoionale i relaionale.

8
 ELABORAREA OBIECTIVELOR CERCETARII SI A IPOTEZEI

Ca prim obiectiv al cercetarii trebuie sa identificam modul in care are loc procesul
socializarii cu accent pe rolul scolii. Al doilea obiectiv reprezinta identificarea principalelor
tipuri de socializare. Ipoteza cercetarii este insotita de intrebarea: Este posibil ca educatia sa fie o
forma a efectului interactiunii sociale?
In vederea determinarii ipotezei cercetarii voi utiliza focus-grupul.
Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna
informatii despre o anumita problema fata de un produs, serviciu, participantii find alesi pe baza
unor caracteristici commune (sunt afectati de fenomen).Una dintre regulile Focus-grupului este a
nu forta pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si spuna parerea. De asemenea,
discutia are loc de mai multe ori, cu tipuri similare de participanti, pentru a se crea posibilitatea
de a surprinde anumite curente de idei in legatura cu problema studiata. Un studiu bine realizat
presupune ca discutia sa fie planificata cu mare atentie si desfasurata in mediu primitor.
Focus-grupul, care prin enumerare, se pot transforma in definitie: Persoane care au
anumite caracteristici si care furnizeaza informatii de calitate intr-o discutie ghidata pentru a
ajuta la intelegerea temei studiate; in cazul de fata tema studiata este cu privire la forma
interactiunii umane principala si anume: educatia.
Esantionul a fost realizat dintr-un numar 10 persoane, 5 persoane de sex feminin si altele
5 de sex masculin pentru a asigura diversitatea si pentru a putea sa-si expuna parerea fiecare; dar
si pentru a nu aparea tendinta de fragmentare a grupului.
Cercetatorii analizeaza deosebirile si asemanarile dintre informatiile evaluate din cel
putin 3 focus grupuri pe aceeasi tema pentru a determina maniera in care difera opiniile
persoanelor apartinand acestor grupuri. Astfel, pentru realizarea cercetarii am utilizat tot 3 focus
grupuri cu tema: Educatia forma interactiunii umane.
Pentru identificarea ipotezei cercetarii am realizat un interviu de focus grup.
Pentru o calitate a intrebarilor sau folosit intrebari naturale in conversatie, creindu-se o
atmosfera degajata, s-a folosit limbajul participantilor, nu s-au folosit prescurtari, termeni de
specialitate si tehnici, nu a fost indusa ideea ca doar unii pot raspunde, au fost usor de pronuntat
(moderatorul nu trebuie sa se poticneasca in pronuntarea lor), au fost clare (trebuie sa fie intelese
de toti participantii), scurte, deschise (fiind urmate de explicatie sau descriere/ exemplificari si

9
cunt concise pentru a nu se depasi timpul alocat interviului), unidimensionale (referindu-se la un
singur aspect. Nu se formuleaza: "in ce sens acest program a fost folositor si practic pentru
dvs?". Exista persoane care pot intelege diferit semnificatiea acestor termeni, ajungandu-se la
deturnarea intregului set de intrebari, intrucat in acest exemplu sunt 2 intrebari.)
Categorii de intrebari
Se fac remarcate urmatoarele categorii esentiale de intrebari:
intrebari de deschidere: sunt usoare, dar in acelasi timp nu sunt intrebari personale, de
identificare. Au rolul de a determina pe fiecare sa intervina in discutie inca de la inceput.
Cel mai adesea raspunsurile la intrabarile de deschidere nu sunt analizate si de aceea ele
nu au decat rolul in angajarea in discutie a participantilor
intrebari intorductive: il introduc pe participant in lumea temei, incurajandu-l sa
converseze cu ceilalti. Ex: "care este primul lucru care va vine in minte cand auziti
sintagma.............................?". Incepand cu acel moment al primului raspuns, moderatorul
are primele indicii cu privire la parerile participantilor, la viziunea lor asupra temei.
intrebari de tranzitie: indreapta discutia spre intrebarile cheie dupa care se ghideaza
studiul , fiind totodata elementul logic de lugatura intre intrebarile intorductive si cele
cheie.Esenta lor se regaseste in inceracrea de a face apel tot mai mult la experienta
participantilor in folosirea unui anumit produs/ serviciu
intrebari cheie: sunt cele care conduc studiul, numarul lor variind intre 2-5.Este absolut
obligatoriu ca moderatorul sa sti care sunt aceste intrebari, fiind posibila alocarea de timp
mai indelungat raspunsurilor. Daca pentru alte tipuri de intrebari sunt suficiente cateva
minute, pentru cele cheie poate aparea nevoia unei dezbateri de 10-20 min.
intrebari de incheiere: pot fi de 3 tipuri:
1. intrebari care vizeaza toate aspectele discutate
2. intrebari de sumar
3. intrebarea finala

INTERVIUL DE TIP FOCUS GRUP

Tehnica focus grup este o metoda care utilizeaza potentialul de invatare si productia de
idei in cadrul grupurilor. In cadrul acestei tehnici este presupusa o discutie focalizata, care

10
trebuie sa furnizeze un complex informational calitativ. O caracteristica importanta a acestei
metode este ca participantii isi pot modifica sau chiar schimba total parerile pana la finalul
discutiilor.
Interviul de tip focus grup se diferentiaza de interviul individual prin aceea ca focus
grupul smulge o multiplicitate de perspective si procese emotionale intr-un contest de grup
(Cojocaru D.) care produc date datorita interactiunilor dintre indivizii participant, dar care nu
incurajeaza discutiile interactive dintre participant.
Procesul de desfasurare al focus grupului presupune o planificare a studiului. Se poate
lucre in grup in maniera cumulative presupune obtinerea unui evantai mai larg de informatii
sau in maniera contradictorie presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifesta
reserve si tendinte inhibitorii prin agresiune si confruntare.
A fost realizat un grup de 10 persoane, in care totii participantii au fost implicati intr-o
conversatie cu tema: Educatia forma interactiunilor umane; conversatie ghidata de catre o
persoana care a facilitat si moderat discutia. Scopul unui asemenea aranjament este de a produce
idei si informatii relevante cu privire la un numar limitat de intrebari. Accentul nu este pe
interactiunea dintre respondent si moderator, ci pe interactiunea dintre insisi respondenti care se
incurajeaza unul pe celalalt sa exprime anumite puncte de vedere.
In urma realizarii acestui interviu de tip focus grup se urmareste indentificarea educatiei
ca forma a interactiunilor umane.

OBIECTIVELE CERCETARII

- sa identificam modul in care are loc procesul socializarii cu accent pe rolul scolii;
- identificarea principalelor tipuri de socializare.

VARIABILE

- socializarea de natura psihologic, cultural i sociologic;

- interiorizarea/internalizarea/ aproprierea structurii sociale (rolurilor) n experiena
cotidian.
Se va realiza o cercetare calitativa prin intermediul discutiilor de grup. Vor avea loc 3
discutii de grup, cate 1 in fiecare dintre urmatoarele orase:
1 in Bucuresti

11
 1 in Alexandria
1 in Rosiorii de Vede
Au fost alese aceste orase din Muntenia datorita zonei geografice.
Grupul in sine va fi compus din 10 participanti dintre care 5 barbati si 5 femei.

STRUCTURA ESANTIONULUI

a) Criterii de segmentare
Esantionul va fi format din persoane care au cunostinte cu privire la notiunile de
interactiune umana, care fac parte din sistemul educational, cu varsta cuprinsa intre 18 si 50 ani,
50% femei si 50% barbati, din mediul urban, cu venituri mici si medii, studii liceale sau
universitare.
Motivatia alegerii acestui esantion se datoreaza faptului ca acest subiect vizeaza atat
barbatii cat si femeile. Au fost alesi femei si barbati cu varste cuprinse intre 18 50 ani datorita
nevoii de diversificare si de declansare a discutiilor. Alegerea mediului urban are la baza faptul
ca in acest loc se gasesc persoane care dobandesc abilitati cu privire la interactiunea umana si la
educatie fapt ce va conduce la reducerea timpului de cautare a participantilor.
Criterul de alegere a studiilor s-a datorat numai capacitatii de interpretare si de raspuns a
participantilor.

b) Numarul si structura grupurilor

Grupul va fi format din 10 subiecti de interviu, 5 femei si 5 barbati din mediul urban cu
urmatoarele caracteristici:
-2 femei cu varsta cuprinsa intre 18-25 ani cu studii medii sau superioare
-3 femei cu varsta cuprinsa intre 26-50 ani cu studii medii sau superioare
-2 barbati cu varsta cuprinsa intre 18-25 ani cu studii medii sau superioare
-3 barbati cu varsta cuprinsa intre 26-50 ani cu studii medii sau superioare

12
 Vor avea loc cate un focus-grup in fiecare oras deci pentru fiecare oras se vor alege 10
respondenti care sa intruneasca criteriile de selectie. In total avem 3 grupuri ce cuprind 30 de
participanti directi.
Recrutarea va avea loc in perioada 1-20 Mai 2016
Prelucrarea datelor si confirmarea participarii respondentilor va avea loc in perioada:
21 mai-27 mai 2016
Focus grupurile isi vor desfasura activitatea in perioada : 2-9 iunie, 2016

Daca participantii care s-au inscris nu sunt in numar suficient, in perioada 27 mai-1 iunie,
se conteacteaza telefonic persoane ce nu au fost instiintate online.

RECRUTAREA PARTICIPANTILOR

Recrutarea va avea loc in perioada 1-20 Mai 2016.

Pentru recrutarea participantilor este necesara elaborarea unui formular de identificare si
recrutare prin care se verifica daca subiectii satisfac cerintele stabilite de catre intitiatiorul
evaluarii. Chestionarul de recrutare va fi postat online.
Cu datele de mai sus se realizeaza un mic chestionar care va fi aplicat celor cu care se intra in
contact direct sau criteriile de mai sus vor fi urmarite cu strictete in cazul in care datele de
participare sunt trimise online.

CHESTIONAR DE RECRUTARE

Dac doriti sa deveniti un potential participant la discutii de grup pentru a transmite n

mod direct echipei prerile dumneavoastr cu privire la subiectul: Educatia forma interactiunii
umane, nscrieti-v n formularul de mai jos. Toate datele dvs. raman confidentiale, ele nu vor fi
transmise unei terte parti si vor fi procesate numai in vederea realizarii acestei discutii de grup.
Timpul alocat discutiei de grup nu va depasi o ora si jumatate.
Conditiile de participare sunt urmatoarele:
Ati facut parte cel putin odata dintr-un sistem educational
Locuiti in unul din urmatoarele orase : Bucuresti, Alexandria, Rosiorii de Vede

13
 Nu ati participat la un alt studiu in ultimele 6 luni
Aveti varsta cuprinsa intre 18-50 ani,
Sunteti absolvent de studii liceale sau universitare
submit 0

Intalnirile vor avea loc dupa cum urmeaza:

Bucuresti: miercuri, 2 iunie, 2016, intre orele 18:00-19:30
Alexandria: joi, 3 iunie, 2016, intre orele 18:00-19:30
Rosiorii de Vede: 9 iunie, 2016, intre orele, intre orele 18:00-19:30

Daca intruniti conditiile de participare, va rugam sa completati formularul de mai jos care
poate fi trimis astfel:
la adresa educatia-forma-interactiunii-umane@gmail.com
Data limita pana la care sunt primite formularele dvs. este 20 mai, 201
Fiecare persoana contactata care confirma prezenta la discutii, va fi instiintat imediat in
legatura cu data, ora si locul de desfasurare al discutiilor de grup.

PREGATIREA CONDITIILOR DE DESFASURARE A DISCUTIEI DE GRUP

A) Data, ora si locul de desfasurare al discutiilor de grup

Intalnirile vor avea loc dupa cum urmeaza:
Bucuresti: miercuri, 2 iunie, 2016, intre orele 18:00-19:30, la urmatoarea adresa:
Camera de Comert si Industrie Bucuresti, Bd. Octavian Goga, Nr. 2, Sector 3, Sala
Dacia. Mijloace de transport: metrou statia Unirii, Autobuze: 312, 133 Tramvaie: 19,
Telefon: 021 7992192; Mobil: 0742768987
Alexandria: joi, 3 iunie, 2016, intre orele 18:00-19:30 la urmatoarea adresa:Str.
Dunarii, nr. 15; Mobil: 0754879654; 0751487896
Rosiorii de Vede: miercuri, 9 iunie, 2016, intre orele 18:00-19:30 la urmatoarea
adresa: Str. Libertatii, Nr. 31; Mobil: 0742768987; 0751487896
Fiecare sala va fi prevazuta cu: 1 masa, 10 scaune, sistem pentru inregistrare video si
inainte de grup se vor aseza in dreptul fiecarui participant, 2-3 coli de hartie si un pix, o sticla de

14
apa plata de 500ml. Deasemenea vor fi asezate pe masa pahare de plastic, servetele, un termos cu
cafea.
In dreptul fiecarui participant se vor aseza pe masa si o hartie indoita pe ale carei fete va fi
imprimat prenumele participantului. Acest lucru le va oferi participantilor increderea in
participarea la discutie pentru ca vor considera ca nu pot fi identificati dupa numele de familie.
Astfel aparatul de filmat poate surprinde numele persoanei care vorbeste si deasemenea restul de
participanti se vor putea adresa cu usurinta unul altuia.

B) Pregatirea ghidului de conversatie:

Ghidul de conversatie este realizat de catre evaluator cu scopul de a-l ajuta sa directioneze
discutiile in asa fel incat sa isi poata atinge obiectivele stabilite.
Temele ghidului de conversatie se refera la:
- identificarea modului in care are loc procesul socializarii cu accent pe rolul scolii;
- identificarea principalelor tipuri de socializare;
- corelatia educatie interactiune umana

C) Pregatirea moderatorului
Moderatorul si asistentul moderatorului trebuie sa se familiarizeze cu intrebarile din ghidul
de interviu, sa-si adapteze comportamentul in functie de caracteristicile grupului si sa mentina o
atitudine pozitiva, constructiva, destinsa.
Moderatorul si asistentul sau trebuie sa ajunga in sala din timp pentru a se asigura ca totul
este pregatit asa cum a fost stabilit si nimic nu va impiedca derularea actiunii in maniera dorita.
Reguli pe care trebuie sa le respecte moderatorul :
- cunoasterea ghidului de interviu si a obiectivelor cercetarii
- tratarea tuturor participantilor cu respect si in mod egal
- trebuie sa aiba rabdare cu persoanele care se exprima cu dificultate
- nu trebuie sa se implice prin oferirea unor raspunsuri in locul participantilor sau
completarea ideilor acestora.
- nu trebuie sa fie autoritar ci trebuie sa manifeste un comportament prietenos, amabil
- sa manifeste fermitate in ceea ce priveste pastrarea temei discutiei
- sa fie un ascultator activ si sa comunice folosind un ton calm
- sa incurajeze participantii la discutie

15
 - sa fie flexibil, dinamic etc.

DESFASURAREA FOCUS - GRUPULUI

Cu scopul de a destinde atmosfera, moderatorul se prezinta grupului (il prezinta si pe

asistentul sau) si multumeste tuturor pentru ca au dat curs invitatiei de a participa la focus group
si roaga fiecare participant sa se prezinte in cateva vorbe. Dupa aceasta scurta prezentare,
moderatorul reia discutia si prezinta scopul aceestei intalniri si ce anume se intentioneaza in
urma obtinerii rezultatelor acestei discutii.
Acest lucru este de preferat sa inceapa cu propozitii care sa arate invitatilor ca toti
participantii sunt priviti in mod egal indiferent de pregatire sau alte criterii pe care acestia le pot
avea in gand.
Deasemenea, moderatorul ofera participantilor explicatii cu privire la:

durata acestei intalniri cu promisiunea ca se va termina la ora mentionata.

confidentialitatea si modul de utilizare al raspunsurilor
faptul ca in timpul derularii acestei activitati, vor fi filmati.
Nu exista raspunsuri corecte sau gresite. Fiecare participant trebuie sa isi
exprime gandurile liber, sa nu se simta constrans. Numai in acest mod aceasta
cercetare va ajunge la un rezultat favorabil cu privire la actiunile ce urmeaza a fi
intreprinse in viitor.

Discutia de incalzire (10 minute 18:00- 18:10)

Buna ziua, va multumesc pentru timpul pe care ati ales sa ni-l acordati astazi. Numele
meu este.......si sunt......) As fi foarte bucuros sa va cunosc si pe dvs. si de aceea va adresez
rugamintea sa va prezentati pe rand si sa mentionati cateva lucruri pe care le consideram
importante despre dvs.
Ne aflam aici pentru a invata unii de la altii si pentru a participa impreuna la dezbaterea
temei: Educatia forma interactiunii umane.
Va invit sa participati fara retinere la discutie si daca aveti de adus ceva nou discutiei
noastre va rog sa o faceti pentru ca numai asa putem oferi solutii, solutii care vor avea ca rezultat

16
intarirea faptului ca educatia este o forma de interactiune umana. Nu exista raspunsuri corecte
sau raspunsuri gresite, motiv pentru care va rog sa va simtiti cat mai confortabil si sa va bazati pe
faptul ca fiecare raspuns va fi apreciat in mod egal. Aceasta intalnire va fi filmata numai cu
scopul de retine fiecare element al discutiei noastre. Aceasta filmare nu va fi facuta publica si nu
va fi analizata de persoane din afara celor prezente in aceasta sala. Aceasta intalnire va dura o ora
si jumatate si va promit ca voi face tot ce este posibil pentru a ne incadra in acest timp.
Discutia propriuzisa ( 70 min -18:10-19:20)

Intrebari necesare pentru obiectivul 1

(sa identificam modul in care are loc procesul socializarii cu accent pe rolul scolii)
Atitudinea participantilor fata de procesul socializarii
1. Ce anume apreciati cel mai mult la educatia in scoala?
2. Ce parere aveti despre procesul socializarii?
3. Aveti prieteni sau rude care s-au format si au invatat sa interactioneze cu ceilalti in cadrul
scolii?
4. Ce simtiti, la ce va ganditi atunci cand auziti expresia: Educatia este o forma de
interactiune umana?
5. Cum ati descrie socializarea folosind o singura propozitie?
6. Cum ati descrie o persoana care socializeaza?
7. Ce v-a facut sa nu mai socializati cu cei din jur in anumite perioade ale vietii?
8. Pentru aceia dintre dvs care considerati ca educatia este o forma de interactiune umana,
ce va face sa credeti acest lucru?
9. Va rugam sa completati urmatoarea propozitie:
Simt nevoia sa socializez atunci cand.................................. (tehnica de completare a frazei)

Intrebari necesare pentru obiectivul 2

(identificarea principalelor tipuri de socializare)
1. Considerati ca este importanta socializarea?
2. Exista mai multe tipuri de socializare, care credeti ca ar putea fi acestea?
3. Ati fost vreodata dezamagit de cei din jur?
4. Ce va place mai mult la a socializa?

17
 Intrebari finala:
1. Considerati ca ar mai fi ceva de spus? Exista elemente pe care le considerati importante si
pe care nu am reusit sa le atingem in aceasta discutie?
2. Care este parerea dvs. generala despre ce am discutat astazi?

Incheiere: (10 min - 19:20-19:30)

Moderatorul concluzioneaza, prezentand un rezumat al discutiei purtate cu participantii si
incheie adresand cateva cuvinte de multumire acestora.
Incheiem aici discutia noastra cu tema:Educatia forma interactiunilor umane . Toate
impresiile adunate de la dvs. sunt de mare importanta pentru noi.
Va multumim inca odata pentru participare.

REZULTATELE CERCETARII

In urma cercetarii prin realizarea interviului de tip focus grup s-au tras urmatoarele
concluzii:
Rolurile sociale articuleaza interactiunea umana, sunt invatate prin interactiune
interpersonala.
Idividul isi formeaza sinele prin si in relationare cu semenii, acestia rerezentand veritabile
oglinzi pentru el.
Interactiunea sociala are un rol esenial n formarea i educarea copiilor, numai n contact
cu alteritatea putndu-se desfura orice proces de achiziie a unor roluri sociale noi. Prin
socializare, individul negociaz, asimileaz i interiorizeaz un set de moduri de a gndi, de
simire i aciune, statusuri, valori, norme, simboluri, cutume, ideologii specifice societii n
care acesta evolueaz i de care are nevoie imperioas pentru a aciona. Prin socializare,
societatea se perpetueaz, transmindu-i motenirea cultural de la o generaie la alta.
Identitatea social a individului, creterea solidaritii ntre membrii grupurilor datorit
cristalizrii sentimentului de apartenen la acel grup, se dobndesc prin socializare.
In concluzie, educatia este forma interactiunii umane.

18
BIBLIOGRAFIE:

19
1. AGABRIAN, M., [2003], Sociologie general, Editura Institutul European, Iai;
2. CHELCEA, S.; ILU, P., [2003], Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economic,
Bucureti;
3. CIOCRLAN, C., [1973], Raporturile interpersonale,
http://www.scribd.com/doc/11121880/raporturile-interpersonale-vasile-c, accesat la data:
15.02.2010.
4. ILUT, P., [2004], Valori, atitudini i comportamente sociale, Editura Polirom, Iai.
5.MILCU, M., [2005], Psihologia relaiilor interpersonale: competiie i conflict, Editura
Polirom, Iai.
6.STNCIULESCU, E., [1996], Teorii sociologice ale educaiei, Editura Polirom, Iai.
7. SURDU, E., [2004], Sociologia educaiei, Editura Eurostampa, Timioara.

20