ct x ane AURICA COCAINA »Quelques crimes tonjours précédent Jes grandes crimes“ Racine —Phedre RECIDIVA iN ‘DREPTUL PENAL ROMAN Editie ‘evazuta si adaugita ISBN 973 - 9186- 11-4Editia de fai a fost revizuiti si addugits, La aducerea ef la zi au fost utilizate legislatia, Jurisprudenta gi literatura juridicd publicata Ani la data de 15 decembrie 1994, | CUPRINS 1 ey cc CAPITOLUL I | Considerafii generale i Sectiunea I. Recidivismul si recidiva | Sectiunea a II-a. Scurt istoric . Sectiunea a IIl-a, Cateva date de dreptcomparat .........4. CAPITOLUL II Starea de recidivi ‘Scotiunea I. Definiia recidivel . . Sectfunea a II-a. Termeni recidivel . Sectiunea a I-2, Condiyile generalede existengé a recidivei . .. 1, Existenja unei condamn&ridefinitive .... +2400. 2. Comiterea din now a unei infraeyiuni 3, Infractorul — element comun al primelor doua conditii . . 10 + 20 . 24 7 29 +. 29 + 35 47CAPITOLUL mT Modalitifile recidivei Sectiunea I. Privire generala . 2. Recidiva ‘generala si recidiva speciala . mee 3. Recidiva absoluti $i recidiva relativa . we 3 4. Recidiva mare si mica reci iva 2... eS 5. Recidiva temporaria gi recidiva el a —- 6 aa cea une recidiva cu efecte — a : : S conn sro ld $i recidiva internajional........., 56 1. Recidiva postcondamnatorie . . 1. Primul termen al recidivei postcondamnato oS G Al doilea termen al recidivei postcondamnatoi ” Sectiunea a IlI-a. Recidiva postexecutorie . m 1. Primul termen al recidivei postexecutori : 2 2. Al doilea termen al recidivei postexecutorii, . : ” Secjiunea a 1V-a, Mica recidiva . Sectiunea a V-a Recdiva internationali... o Sectiunea a VI-a, Unele probleme speciale as en Li ° ae . wees 103 \ceptul de ,recidivist prin condamnari anterioare 103 2. Despre ext spre extinderea efectelor recidivel supra pedepselor ce compun primul sdu termen CAPITOLULIV ‘Tratamentul penal al recidivei 4 ‘Secjiunea I. Sanctionarea recidivel postcondamnatorii . « Secjiunea a Il-a. Exceptil de la regulile tratamentului penal al recidivei postcondamnatorii 139 1. Cazul suspendirii condigionate a executirli pedepsei . - . - - 139 2. Cazul infractiu cess 144 3, Cazul pedepsel gratiate conditionat . . ++ + 146 4, Cazul liberarii conditionate . . . eer ECE EEE! 5, Cazul revocirii incetarii executarit pedepsel la locul de muncé 159 6. Cazul infractiunti de evadare 6... vere eee ee 159 Sectiunea a Illa, Sancyionarea recidivei postexecutoril. .. « - «167 1. Roglementarea general... vee ee ee ec cesses ees 167 2, Aplicarea pedepsel in caz de concurs intre.circumstante atenuante, circumstante agravante sistarca de recidiva .. . . 172 3, Aplicarea pedepsei in caz de concurs intre circumstante atenuante si starea de recidivl ... ++ 2174 4, Aplicarea pedepset in caz de concurs intre circumstante agravante gi starea de recidiva Pee EEE 17 179 Sectiunea a IV-a. Sancjionarea micii recidi 1. Aplicarea pedepsei in cazul micii recidive postcondamnatoril, 179 | « 2, Aplicarea pedepsel in cazul mictirecidive postexecutoril. « 181 | Sectiunea a V-a. Unele probleme speciale ween 182 . 182 1, Descoperirea ulterioard a starii de recidiva « « «2. Aspecte procesuale a, Proba recidivei . b. Descoperirea ulterioara a starii de recidivd. ...... . 194 ¢. Stabilirea stirii de r anterioare pronunjatd in str&indtate....... 64...» 195 4, Recidiva in raport cu unele institutii ale dreptului procesual penal CAPITOLUL V Condamniri care nu atrag starea de recidiva Sectiunea I. Infractiuni sivarsite in timpul minoritdqii Seciiunea a II-a. Infractiuni sivarsite din culpi. . . « Secjiunea a Ilf-a. Infracjiuni amnistiate.......... Sectiunea a IV-a. Fapte care nu mai sunt previzute ca infracjiuni de legea penal eet eee 216 Secjiunea a V-2, Condamnari pentru care a intervenit real tarea sau pentru care s-a implinit termenul de reabilitare . 221 Prefata edifiei a doua Dup& mai bine de doi ani dea aparijia lucrdrii, autorul si Editura au considerat necesard reeditarea monografici ,Recidiva in Dreptul penal roman", Desigur, numai epuizarea editiei intdi, acrediténd idea nei bune receptionari in primul rand de cétre specialisti —teoreticient $i practicieni ai Dreptului penal — nu ar fi fost suficienté pentru acest nou demers editorial. Care este atunci motivatia acestei inigiative? Parcurgind noua editie a Jucrarii, lectorul va remarca, in afara unei_ actualiziri terminologice si a unor noi date de ordin legislativ, ambele preocupiri asigurdnd tratirii un plus de preciziune, © dubla deschidere a abordirii: in primul rand, prin amploarea argumentarii social-juridice @ fenomenului recidivismului; in al doilea rand, prin includerea in pro- blematica supusa: analizei a modificdrilor legislative : intervenite intre datele aparitiei celor doud editii. In prima categoriesituam clementele noi —date siconsiderajii—privind fenomenul criminalit3yii in general gi al recidivis- mului in special, dinamica populatiei penitenciarelor si implicatitle in ‘aceasta a unor factori cum sunt statistica juridicd gi actele de clementé, precum si noile informayii de Drept penal comparat, toate relevand 0 viziune, spatiald si analiticd, mai extinsd gi mai convingitoare; in adoua categorie agi inscrie referirile la noua configurare juridicd a cdiilor de atac, ordinare si extraordinare, introduse in Codul de procedurd penald prin Legea nr. 45/1993, consideratile privind implicarea in materia recidivei a tunei noi pedepse (detenjiunea pe viagé) introdusd in Codul penal inca in anul 1990, chiar daca corelarile necesare si solusiile de drept pozitiv nu au inc o consacrare legislativa, precum gi discusiile asupra unor not cazuri din practica judiciard, insoyite de multe ori de opinti sau propuneri de lege ferenda sau chiar de rezerve in legitur cu unele rezolvari adoptate de instanje judecdtoresti. Pe cale de consecingd, aportul bibliografic a fost completat cu referiri la algi autori si la alte hot&rdri din practica judiciars ‘in materie.Din toate punctele de vedere, noua edigie a lucrarii se prezint& ca un demers stiinyific superior, mai documentat si mai riguros ancorat in rea- litésile juridico-sociale ale legislatiei gi justijiei noastre penale. in prefata editiei precedente subliniam faptul c& procesul istoric al tranzitiei so- ietiyii,aflat in plind desfigurare poate avea o duratd greu de anticipat, ine&t modificdrile necesare ale legislatiei penale in vigoare, ca si nu mai vorbim de elaborarea unei legislatii penale noi, ar necesita un timp destul de indelungat. Dezbaterile prelungite, atat in Senat cAt si in Camera Deputatilor asupra proiectului legii pentru 0 noud si substangial’ mo- dificare a Codului penal sia Codului de procedura penals gi, mai ales, votul negativ asupra acestui proiect in Camera Deputatilor, dupa adoptarea lui in Senat, par a confirma afirmatia noastri de acum mai bine de doi ani. in contextul celor enunfate mai sus, reeditarea monografiei privind .Recidiva in Dreptul penal roman" se constituie ea insisiintr-un argument in acelagi sens, reliefind odatd in plus corelaii previzibile gi disfunctii imprevizibile in dinamica procesului legislativ sia preocupatilor stiingifice {in acest domeniu coordonate care ar trebui, Intr- 0 influen{d reciprocd gi beneficd, s& contribuie in bune condiii la tranzitia societéyii spre economia de piatd si la consolidarea statului de drept in Romania, Dr. Iulian Poenaru CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALESECTIUNEA I Reeidivismul gi recidiva 1, Fenomenul recidivismulul, Pe m&surd ce ne apropiem de sfargitul acestui secol, asistim, din nefericire, la o crestere vertiginoasi a ratei ‘criminalititi. Cifrele sunt de-a dreptul alarmante. Chiar daci ponderile nu sunt aceleasi, in cadrul diferitelor statistici, infractorii aparjin tuturor categoriilor privind intreaga palet a variabilelor: varst, sex, pregatire socio-profesionald, pregitire cultural8, aptitudini intelectuale, mediu so- cial etc. Privitd sub aspect criminologic, recidiva constituie unul din aspectele cole mai grave gi devine trisitura caracteristicd a criminalitiiica fenomen social. Criminalitatea nu este generat de un anumit factor (predispozitie, mediu) ci ea Igi are radacinile in totalitatea sistemului social (material, intelectual, ideologic) gi factori personali (fizici si, in anumite cazuri, psihosomatic!). Cercetitorii implicayi in descifrarea fenomenului infractional sunt {interesafi in primul rand de explicarea cauzald a acestuia, de evidentierea factorilor determinan{i, deoarece concepiiile §i teoriile elaborate au un puternic rol reglator asupra diferitelor componente ale sistemului legal, dar mai ales, asupra tipurilor de activitéi corectionale sia celor profilac- tice, Sub aspect etiologic, cu toate cé recidiva este determinatd si de uni factori specifici, existenja ei este datoratf, in genere, acelorasi cauze care genereazi fenomenul criminalitajii in societatea contemporani, de unde concluzia ci etiologia recidivismului nu poate fi separati de etiologia criminalitiii. Ca si inldturi efectul, trebuie si inlaturi cauza — comanda principiul cauzal general, numai ci, in cadrul cmportamentului infrac- fional, accesul la adevirata cauzi este, de cele mai multe ori, greu de conturat. ‘Marile procese ale dezvoltirii sociale, schimbirile spectaculoase pe care revolujia tehnico-stiinjfict le antreneaz’, aduc neindoielnic, modi- ficiri importante in mediul natural si social al individului contemporan. ‘Aceste procese pot determina, pe angi consecinjele pozitive care 10 predomind, sianumite forme de inadaptarela un noustil deviays dificultayt {in asimilarea unor valori $i norme,a iunor modele culturale, diferite de cel traditional. Intre mutatiile sociale yi culturale care genereazd dificultayi de adaptare si integrare a individului rejin atenjla: migratia sat-orag gi cresterea marilor aglomerat{i urbane care genereazA frecvente fenomene faculturative si in care actiunea factorilor tradijionali este mai pujin efi cientd, masivele disloctri de populatie si formarea unor mari comunititi sociale eterogene cu wn grad scizut de structurare gi coeziune social si cu ‘un nivel slab al integririi gi controlului social. Procesele de dezvoltare social —cum sunt industrializarea, urbanizarea rapid, migrajiunea—au evidenjiat pe Iangk efectele pozitive, si anumite consecinje negative, printre care si aceea a cresterii criminalitati “Maltiplele stiri conflictuale manifestate mai ales in prima perioada a tranzitie in {ara noastrd, amplificareafrustarilor indeosebi in randul celor care se simt marginalizati, stresul determinat de nesiguranta sociald si de lipsa de perspectiva mai ales a tinerilor, aparitia unor interese si mize in sfera relayiilor de afaceri, precumsi proliferarea unor subculturi violente, reprezintd factori ce favorizeazd cresterea riscului de aparitie a compor- tamentului agersiv. CCresterea criminalititi, mai ales afaptelor de violentd, se explicd la noi siprin scdderea influentelinstantelor de control social, implicit a exigentel opiniei publice, in raport cu incélcdrile de lege, Se manifesta o anumith pasivitate general fajd de incalcirile de lege, ceca ce a inlesnit recidivele si amplificarea fenomenului criminalitai. Modificdrile ce s-au produs in privinja atitudinit fayi de muncd a cetijenilor, dupi decembrie 1989, care hrinindu-se cu ideea.ck ar putea sé-gi procure venituri fari si persteze o munc& continud, au creat not contingent de persoane care vid in sivargirea de infracjiuni singura cale pentru rezolvarea problemelor lor de via\a. LLa cele de mai sus s-ar putea adduga 0 grava slabire a simjului moral ca urmare a risplndirii publicajiilor obscene, a etalarii violenjei la tele- viziune gi pe micul si marele ecran, a cvazi generalizarii atitudinti agresive in raporturile interumane. ‘Actuala cerstere a criminalitii s-ar datora si unor modificari impor- tante fa nivelul controtului social. Frica, ce constituia in trecut principalul uuInstrument de control social a disparut, Sociotatea civild aflatd In curs de refacere nu a reugit Ins& si puna nimic in locul fricii, Legea, nu numai cl nu gi-a recdpatat autoritatea, ba dimpotriv, aceasta pare a fin continual scdere, La nivelul politici! penale s-a produs 0 relaxare (dezincriminarea ‘unor fapte, abolirea pedepsel capitale, introducerea caugiunil). Examinarea acestor condiil sociale care determini infractionalismul zhu tnldturii nicl pe departe studlerea personalitiyii infractorului, moda- litiqile prin care acesta filtreazd influenjele Inconjurdtoare gi alege In mod responsabil o directle sau alta de actiune, De acoca, perocuparea de a analiza personalitatea infractorulul gi mecanismul care fl conduce la com- {terea infractiunii, este indispensabild cunoasteriiingelegril complexitdtii proceselor cauzale, Pregitirea gcolard redusi, disper} fai de muncll, 0 ‘optical diferitd tn ceca ce priveste cille de satisfacere a necesitajilor (accep- tarea sau chiar propoviduirea-cdilor ilicite) consumul excesiv de alcool, coringa minima de cultura, cultul fortel fizice si utilizarea frocventd a forgei pentru rezolvarea unor situatii conflictuale sunt trisituri care se afld tn Taportstrdns cu conduita antisocial i care apar frecvent In cazul celor care ‘ocupi o pozitie dezavantajoasi tn societate, Pe Hing aceste cauze de ordin general, comune fenomenului cri- minalitijii In ansamblul su, recidiva, ca trisituri caracteristic& crimi- nalitdjii In societatea moderna, este determinatd de unii factori cu actiune specificd in generarea recidivismului. Unul din acesti factori !-a constituit umanizarea pedepsei (abolirea pedepsei capitale a constituit pentru unii infractori indemn de a sivargi noi infractiuni si asupra chrora nu mai exercité nici un efect de retinere perspec- tiva condamnarii la inchisoare)-cdt si ineficienja sanctiunilor la care s-2 ajuns datoritd neconcordantei dintre tratamentul prevazut de legile penale simodul de aplicare practic al acestuia, Cercetarile efectuate in domeniul criminologiei au scos in evident faptul c& un tratament juridic eficient al recidivei este incompatibil cu aplicarea unor pedepse de lungé duratd, ca gi cu aplicarea unor pedepse de scurt durata!. S-a considerat c& pedepsele cele mai eficiente s-au dovedit a fi acelea care permit aplicarea unui tratament intensiv a cirui durat’ a 1 Ase vedea V. Costes gi O. Loghin ,Insemnlri dela cel de-al XVIII-lea Curs Inter- najional de Criminologie" tn R.R.D.1/1969 pag. 172. 12 fost aperciatd intre 2 gi 5 ani, Pedepscle de mick duratd se dovedese 0 adeviratd ,gcoald a crimei, in timpul executdrii lor infractorii nu numai cA nu beneficiazd de nici o influeny& pozitiva, ci, dimpotriva, trBiesc intr-o atmosferd ostilé legii, vin in contact cu elemente profund inraite, ce exercit © persiune moral puternica asupra noilor venii, anihilind, in cea mat mare parte a cazurilor, orice urmé de ezitare, de remugcare, de doringl de a reveni la o viaé normal. Regimul de executare a pedepselor constituie un alt factor care con- tribuie intr-o masura la generarea fenomenului recidivei. Infractorii re- cidivigti execut pedepsele in acelasi inchisori dup& formele tradiionale ce dovedit a fi ineficiente si in care continud s& existe promiscuitate, posibilitate de influentare negativl, ceea ce nu asigurd reducarea infrac- torilor in conditiile de detentie si, pe cale de consecint&, nici prevenirea si combaterea recidivei. La iesirca din penitenciar, acestia se reintorc in mediul lor de provenient&, care, in situajia in care este un mediu cri- minogen, le ofera in continuare conditii favorabile comiterii de noi in- fractiuni, Cand mediul este noncriminogen, in cele mai multe cazuri ii respinge, ii stigmatizeaz&, lipsindu-i de posibilitatea de a.si recApata locul in societate, Recidivismul mai poate fi uncori favorizat si de nexecutarea in in- tregimea pedepsei ca urmare aparitiei unor acte de clemenjiicare au grajiat pedepsele fir luarea in considcrare a persoanci condamnatului si a com portarii lui in timpul executdrii pedepsei, fic liberdrii condiyjonate tnainte de expirarea duratci pedepsci a condamnatului acordaté uneori dupa criterii formale, fird s& existe garanjia c& indreptarea lui s-a facut tnainte de executarea integral a pedepsei. Ca urmare a decretelor de amnistie gi sgrajiere apBrute in 1989 si 1990, in perioada 23 decembrie 1989 — 30 aprilie 1990, au fost puse In libetate peste 70% din populatia inchisorilor. De ‘mengionat c& aceste acte de clement au fost emise la scurt timp dupa ce fusese adoptat un alt decret de gratiere (nr. 11/1988, un model clasic de aberatie juridicd), In baza cAruia au fost pusi In libertate peste 90% din condamnajii aflaii la acea datd in penitenciare, Nu sunt greu de injeles consecinjele cliberarii unui mare ‘numéar de fosti condamnaji, multi dintre eiavand de executat condamnari grele pentru fapte deosebit de grave’, 7 Asevedea RIM. Stinoiu ,Tranztia gi criminalitatea* Bucuresti 1994, pag. 175, BO alta conditie ce se poate desprinde ar fi insuficienga legistatiei, cadrul judiciar nefiind inca suficient adoptat pentrua fi in masurd s& combat noile forme de delicventé. Vidul legislativ ap&rut dup& 1989, in anumite domenii de activitate (vamal, fiscal, comercial etc.), a facilitat aparijia unor forme foarte grave de criminalitate in aceste domenii. Datele statistice privind frecvena gi dinamica recidivei in diferite ,ari, confirma cresterea acestui fenomen. Cresterca speciaculoasi a volumului criminalititti, amploarea neobignuitd pe care fenomenul recidivei il in- registreaz4, demonstreazi, in mod evident, egecul strategiilor traditionale de lupt impotriva criminalitatii, varianta represiva oferind solutii minime pentru reinsertia socialé a infractorului cat si pentru impiedicarea de a mai ‘comite din nou infractiuni. ‘Comparativ cu farile dezvoltate, rata criminalitayli (de la 192,5 in- fracjiuni la 100,000 locuitori in 1988, 1a 699 in 1992)" nu a atins la noi in ard, dup decembrie 1989 cote alarmante (de exemplu, in Japonia rata infractiunilor Ia 100.000 locuitori in 1990 era de 1.324, in $.U.A. de 5.324, iar in Germania de 7.108, ca si amintim numai unele din principalele tari industrializate) ins& ce ingrijoreazd este mai ales ritmul de crestere, mo- dificdrile in structura criminalitiyii in directia mari criminalitdyi“ si mai ales a violentei. ‘A ctescut numérul infractiunilor contra proprietatii publice gi private, de peste 3 ori si jumitate in perioada de tranzitie, iar infractiunile contra persoanei au crescut in medie de aproape 4 ori, deci o crestere mai mare decit in sfera infractiunilor contra proprietitii. Aceastd tendinj& a cri- minalitdjii reflectd gi o altd fafeti a fenomenului si anume cresterea vio- lenjei in perioada de tranzitie. a Situatia pare s& nu fie bund nici in alte ari foste socialiste. Astfel, in Bulgaria un milion de persoane din cele 8,5 milioane cat numérd populajia au clzut victim’ criminalitigii, intr-un fel sau altul, in ultimii trei ani. Crimele s-au inmulit de 3 ori intr-un singur an, In Cehia, s-au impus grupuri mafiote autobtone, specializate in prostitutie, trafic de valuta, droguri si arme, precum si in spalarea banilor. in Polonia in anul 1991 numirul crimelora crescutcu peste33%7, Din viata cotidiand a polonezilor 1 Assevedea RM. Stinoiu ga. Op. cit. pag. 20. 2 Toidem pag. 17031 ,Evenimentul zle nr. 734 din 17 noiembrie 1994 14 nu lipsesc afurile, banditismul, traficul si productia de droguri. $iin China? criminalitatea a crescut foarte mult, criminologii chinezi constatand c4 fenomenul s-a agravat in ultima perioada in marile orase gi in zonele cu iegire la mare. ‘Numérul infractiunilor contra vieyii au crescut gi in alte state: astfel, In Franja s-au comis in 1991 ‘mai mult de 6 crime la 100,000 locuitori, iar in SUA mai mult de 10 asemenea infractiuni. $i delincventa juvenili a devenit, in prezent, un fapt social Ingrijordtor pentru societatea contemporand, att prin extinderea continu’ a fenomenului, cat si prin cresterea gradului de pericol social al faptelor sivargite, Statisticile intocmite dup& 1989 au relevat c& in Romania numarul minorilor care au comis fapte penale a crescut in 1993 cu 214% faja de 1990, iar al tinerilor pind la 23 ani cu 245% fad de acecasi perioada. S-a mai constatat sciderea varstei de la care minorii incep efectiv activitatea in- fracjionald, tendinja organizarii in grupuri criminogene cuo structurd bine definitiva, accentuarea agresivitayii i premeditarea unor fapte grave cu ‘urméri ireparabile”. Studiile criminologice efectuate pe plan internati este unul din principalii factori sociali generatori ai criminalita S-a conchis ci exist’ o legiturd direct intre rata criminalitatii si procentul de copii care traiesc sub ‘minimul vital. Astfel, in $.U.A., 60% din copii ce provin din familiile cu un singur parinte trdies¢ sub minimul vital, iar in Ungaria, autoarea unui studiu, Kotalin Gonczol, arati oA cregterea numirului de copii ce traiesc in sdrdcie este dramatic’. Yn sara noastra, jcopiii-strizit* constituie numai partea vizibila a icebergului care se numeste ,sirdcia infantila. Cu privire la repetarea unor fapte penale de cStre minori, cazuistica a demonstrat ci la baza acesteia se afld ineficienta unor sanctiuni aplicate minorilor, gradul redus de socializare in institugiile de reeducare gi nereusita, in multe cazuri, a procesului de reintegrare socialai post penal 1 Asevedea R.N, Stinoiu sa. op. cit, pag. 171. 7 . 2 Pentru studiu structuriinfraciunilar comise de minor, und de refering anul 1993, se vedea Revista .Drepturle omului”,evitatd de Institutul romén pentru drepturile omului, ‘nul IV nr. 2/1994 pag, 28-29. 15Ceea ce impune, In primul rand, in lupta impotriva criminalitayii este prevenirea acesteia prin inldturarea cauzelor care o determind si prin sustragerea fiptuitorului de sub influenta factorilor criminogent. O atentie deosebitd trebuie acordatd tratamentului postpenal (pos texecutoriu) care sé fie continuat cu o ,perioada de post curd de naturd si ajute infractorul s& evite situaile criminogene de felul celor care |-au condus la comiterea infractiunii, s& atenueze pe c&t posibil, procesul de stigmatizare! a acestuia, la revenirea din penitenciar. ‘Se impune, de asemenea, o revedere a intregului sistem sanctionar. Identificarea infractorilor periculogi, aga zisul ,nucleu dur a crimi- nalitdgii, care aga cum aratd statisticile din diferite yéri reprezintd in jur de 10% din totalul infractorilor dar care comit peste 50% din totalul in- fracjiunilor, precum si adoptarea unor masuri de politicé penali deosebit de drasticd fay de acestia ar trebui sd reprezinte o prioritate in perioada actual, ‘Adoptarea unei legislayli penale eficiente si mai ales corectael aplicare, dar mai cu seam& opfiunea preventiva, ar reprezenta pasi importanii in directia stoparii criminalitayii, Dupz opinia noastr4, criminalitatea trebuie sau ar trebui sé se bucure deoatentiecel putin egald cu cea carese acordé celorlalte fenomenesociale din jara noastr4, pentru cd este un fenomen ta fel de important sub raportul efectelor profunde gi de duratd, cum este criza economicd, gencratoare gi de unele cauze ale criminalitéi, dar implicdnd gi uncle dintre efectele ei. © problema care trebuie s&-si glseascé rezolvarea se referd la refor- marea sistemului penitenciar in sensul realizarii unei c&t mai mari apro- pieri intre condiiile vieyii din mediul de detentie i viaya in libertate, pentru a se objine o mai ugoara insertie sociald a infractorului dupa executarea pédepsei. In prezent, sistemul penitenciar dispune de 32 unitdyi, cu 0 capacitate de cazare sub nivelul necesar, Romania avand gradul cel mai ridicat din Europa de ocupare a paturilor in inchisori2, 1, Stigmatizarea poate avea influen® asupre conduitelindividululg, In special, asupra persistenfel acestuia in activtatea infraciional8. Acest fenomen apare mai ales tn urma sancjionAril infractorulul, Indvidulasiftetichetat devine inevitabil, un marginal, Reactia de respingere a society determind aproape Intotdeauna o contrareactie din pares infractorulut ‘manifesta cel mai adesea prin opozita fat de normelelegale. Deaci dificultatea pentru cel ‘tichetat de a se smulge din mediul infractional, dea se integra fn societate", RM. Sténoiu slntroducere tn Criminologie Ed, Academiei 1989, pag. 171 177. 2. Asevedea RM, Stanolu ga. Op. cil. pag. 179-180. 16 ‘In sffirgit, in aceeagi ordine de idei, sesizim necesitatea organiziril, pe baze moderne, a sistemului de executare a masurilor educative de c&tre minori, in sensul separarii lor in raport de varsta, gravitatea faptelor, preghtirea scolara etc, Paralel cu mijloacele preventive, in lupta contra recidivei sia recidivis- mului, trebuie sd se recurgd sila mijloace represive prin indsprirea pedepsel sia conditiilor de executare a acesteia, prin excluderea recidivigtilor de la beneficiul unor acte de clemengi etc. Nu trebuie sa se ignoreze fora de intimidare a pedepsei atat in planul prevenirii speciale, cAt si in acela al prevenirii generale. Gravitatea fenomenului constituie deci o tristd realitate ce nu poate fi ignoratd, Infractorii exist gi ei in numér impresionant, indiferent de eti- logia actului infractional si de mijloacele de luptd impotriva fenomenului ccriminalitayii in general si a recidivismului in special. ‘in prezent se remarcé modificéri in sensul cresterii sensibile a violentei de tip utilitar (ta1hariile, omorul din interes material) sau asociate crimel organizate (indeosebi traficul de stupefiante, proxenetismul, furturile de magini etc.). Aspectul cel mai grav il constituie formarea acelui ,nucleu ur" al criminalitatii, constituit din infractori periculosi, pentru care ac- tivitatea criminalé reprezinta un stil de viayé"", Existd un pericol adevarat in ce priveste aparitia unei puteri criminale mondiale. Practic, in acest moment, cartelurile mafiote (,,Cosa Nostra" in Italia gi SUA, ,Medellin“ si Cali in Columbia, ,,Triadele chinezesti* — considerata organizatia ctiminalé cea mai extinsi si mai bine stucturati din intreaga lume —, «Yakutza japonezi") au devenit cu atdt mai periculoase cu eft, renunjand ia actiunile spectaculoase ce stdrneau revolta publicd, au trecut la mijloace mult mai subtile care vizeazd coruptia la nivel bancar si judiciar, Ca urmare a unei perioade ée expansiune fara percedent a rejelelor traficantilor de droguri si crimei organizate, cfnd organizatiile mafiote, rivale pind acum, ,strang rindurile" si incep s& colaboreze Intre ele, 1a initiative ONU, un numér de 138 yfri au declangat ,primul rézboi mondial impotriva crimei organizate*. Conferinga Najiunilor Unite, care s-a des- 1 Asevedes RM. Stinoiu 5, Op. ct pag. 34 7fagurat la Napoli, si care s-a incheiat la 23 noiembrie 1994, a elaborat 0 strategie generala (Infiinyarea unei academii internasionale de politie, Iincheierea unei conventii) impotriva ,imperiului criminalitayii mondiale“, 2, Recidiva — forms a pluralititii de infractiuni. Articolul 32 din Codul penal prevede c& pluralitatea de infractiuni constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau recidiva. O prima forma care se desprinde este, aga cum se observ, concursul de infracjiuni care exist atunci cind o persoand a sivargit doud sau mai multe infractiuni inainte de a fi intervenit 0 condam- nare definitiva pentru vreuna din ele. Recidiva, cea de-a doua forma, se realizeaz in cazul in care o persoand dupa o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau ce putin 3 condamnari sub 6 luni, sivargeste din nou o infractiune cu intengie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Aceste doua forme fundamentale ale pluralitatii de infractiuni se a- seamin’ prin cerinja sAvarsirii a doud sau mai multe infractiuni gi prin conditia comiterii lor de cdtre aceeasi persoand. Cu toate c& aceste doud forme au unele trisituri comune, si anume in ambele cazuri suntem in fata unei pluralitdyi de infracjiuni siambele situatii juridice constituie cauze de agravare-a rspunderii penale, totusi intre aceste doui instituyii de drept penal nu existd similitudine. Deosebirile intre cele doud forme de pluralitate infractionald existd in funcjie de momentul cdnd s-a sivargit din nou o infractiune, de efectele pe care le au cu privire la agravarea pedepsei, precum gi de’alte trasSturi distinctive care se vor contura mai percis pe masura examinérii conditiilor de existenta gi a efectelor starii de reci Pe scurt inst, totusi, ne vom referi la deosebirile dintre starea de recidiva si concursul de infractiuni. ‘La forma denumitd concurs, sivargirea de citre aceeasi persoand adoud sau mai multe infracjiuni, are loc mai inainte ca aceasta sd fi suferit vreo condamnare definitivi, pe cind la forma de pluralitate denumita recidiva, comiterea de citre aceeasi persoand a unei sau a mai multor infractiuni are Joc dupa ce aceasta fusese condamnata definitiv printr-o hotarare pentru o alta infracyiune, 18 Spre deoscbire de concursul de infracjiuni, la care diferite infracjiuni pot fi sivargite 1a intervale foarte scurte, in cazul recidivel, intre infrac- jiunea pentru care s-a pronunjat condamnarea definitva si infractiunea sdvargita in urma acestei condamnati, este necesar, prin definitie, un inter- val ce putin egal cu durata desfigurarii procesului pand la rimanerea definitivé a hotirarii de condamnare. Agadar, ce-a de-a doua infractiune se slivirgeste, in cazul recidivei, la un interval mai lung sau mai scurt de la condamnarea definitiva pentru infractiunea anterioard, sau de la exe- cutarea pedepsei ponuntati pentru ca, ‘Mai notim cd cea ce caracterizeaz in mod special starea de recidiva este perseverenta infracjionala pe care o manifesta faptuitorul prin s8- vargirea din nou a unei infractiuni, dupa ce anterior a mai fost condamnat inbaza unei hotarari definitive, creind prezumtia unei periculozititisociale sporite din partea sa, ceea ce a condus la instituirea unui tratament juridic special, cu efect agravat asupra raspunderii penale. Din punct de vedere al semmnificagiei sociale recidiva, mai mult decat concursul de infraciuni, exprima 0 periculozitate social deosebita. in fond, recidiva inseamni reciderea in criminalitate, aceasté recidere are loc, dupa ce acecasi persoani a trecut prin , focul,,unei condamnari sau al unei cexecutari de pedeapsd pentru o alta infracjiune, ceca ce denotd cd avert ‘mentul cuprins in condamnares sau executarca respectivi nu gi-a produs nici un efect!. 1 1.Oancea ,Drept penal, part. gen. Ed. 1971, pg. 241 19SECTIUNEA a II-a Scurt istoric ‘Tinem si subliniem inci de la Inceput cf recidiva a cxistat totdeauna gi intoate fare, simtindu-se nevoia dea pedepii mai aspru pe recidivisti decdt pe autorii unei singure infracyuni. ncd din timpurile cele mai vechi, se aplicau pedepse mai severe acelora care dupi o condamnare anterioara recideau in criminalitate, {n legiuirile din antichitate, revidivigtit erau, in genere pedepsiti mai sever. La vechii persani — ne spune marele istoric Herodot — ,purtarea trecutd se finea in seama dar c& nu se pedepsea niciodaté cu moartea o- singura crima“. Grecii pedepseau mai aspru pe recidivigti, iar Platon vrobind de recidiva acelor care prihdnesc casa parinteascd cu o profesie murdara“, spune ci la fiecare recidiva se va indoi pedeapsa’. in Dreptul roman, de asemenca se prevedea agravarea pedepsei r divistilor, dar nu era o dispozijie unitara in aceasta privinyd, ci se tinea seama de starea de recidivé numai in anumite cazuri, Codul Carolina vorbegte numai de recidiva special a furtului; hoyul recidivist a treia oard se pedepsea cu moartea”, ‘In vechiul Drept francez intalnim pedepse severe contra criminalilor de obicel, vagabonzilor, indivizilor fara profesie si domicitiu, galerienilor recidivisti. Declaratia din 4 martic 1724 a lui Ludovic al XV-lea pedeapsa cu moartea furtul al treilcu?, fn marca colectiune a obicelurilor Fran{ei, jgisim c& un prim furt de lucruri mici se pedepsea cu pierderea unei urechi, Ja al doilea furt se tia piciorul, iar pentru cel de-al treilea infractorul era spanzurat’, La fel gi in vechiul Drept germanic, se yinea seam& de repetarea faptului, dup& ce intervenise o prim& condamnare, 1 L,Tanovieeanu ,Curs de Drept penal, ol, I, Ed, Bucuresti 1912, pag. 708. 2. Tr.Pop, ,Drept penal comparat par. gen., vol. Il Ciu) 1923, p. 648. 3 Tbidem pag, 649. 4 1. Tanoviceanu, Op. ct. pag. 710. 20 {n legiuirile din Bvul Mediu, in general, pedepsele erau foarte aspre in caz de recidiva la acelagi fapt; la « treia repetare se aplica, mai intotdeauna pedepasa cu moartea. Din datele istorice referitoare la Dreptul Francez, rezultd ci legislagia francezd a reglementat mai inti gi mai complet recidiva, Codul penal francezdin 1810s{ alte legi speciale au completat gi perfectionat dispozigiile privitoare la reglementarea recidivel, ‘Vechiul drept romanese prevedea de asemenea, agravarea pedepsei in caz de recidivi, in special in materic de furt, recidivistii find pedepsiti foatre aspru, Pravilele lui Mate’ Basarab si Vasile Lupu cuprind acecasi asprime in coca ce priveste pedeapsa recidivei, fn Codicele tui Mate Basarab!, — glava 346 — se spune: ,,Cel ce va fura lucru putin de la vreun ‘om migel, acela ciind va fura intai atunci, si-1 bata, iar de va fura gi a doua ara, atunci s&-1 semneze la nas de o parte, iar de va fura gi a teria oard, atunci si moardi in furci*, sau ,Cel ce va fura de in casa stipane-siu lucru macar cat de putin, si de i-ar fi atunci intfia oard, acela se'va certa mai ‘cumplit, inti s&-1 semneze la nas de o parte, iar de va fura si a doua oar’, atunci si-1 spanzure.* ‘Aceeagi gravitate in ce priveste pedepsirea recidivei o gisim si inPravila lui Caragea care prevedea: ,Primul furt se pedepsea cu bitaia gi un an de ‘puscdrie, insd, cAnd tot acela va fura de al doilea si se dea prin targ.cu bataie i's& se osAndeascd la ocn’ 5 ani’, Observim ci in legislatia romana veche, era vorba numai de recidiva speciali. 1 Tdreptarea eg 1652, Ed, Academic! Bucuegi, 1962, pag. 814, i] Tanoviceanu, Op. cit pag. 711 29%, se vedea I. Tanoviceanu, Op.ct. pag. 711, aSECTIUNEA a IIl-a CAteva date de drept comparat Recidiva, ca cea de-a doua forma a pluralitatii de infractiuni, este consacratd in mai toate legislatiile :penale. Ea apare ca o institutie a Dreptului penal si i s-a creat un cadru legal in partea general in cele mai multe coduri penale. Codul penal francez reglementeaz& recidiva in partea general con- sacrfind sistemul recidivei generale in materie de crime si delicte. In legislatia belgiand recidiva este reglementata in parte general a Codului penal, aproape in aceeasi situatie ca in legislatia francez’. Recidiva, in legislatia italiana are o situajie intermediara intre cea dintre legislatia francezii gi belgiana pe de o parte, si situatia din legislagia germana pe de alt parte, Codul penal italian a consacrat recidiva general ‘ca. cauzd de agravare a pedepsei, iar recidivei speciale i-a atribuit un efect simai agravant. Jn legislasia penala germand, recidiva nu este reglementatd in partea generald a codului ci este consacrat sistemul recidivei speciale in c&teva infractiuni si anume: furt, talharie, winuire si ingcldciune (prevazute in cod), precum gi la unele infracjiuni pervazute in legi speciale. ‘Sunt legislajii in care recidiva apare trecuté in cadrul reglementarii privitoare la pedeaps&; exemplificativ artim ci in Codul penal elveyian este inclusd in diviziunea intitulatd ,,fixarea pedepsei iar in Codul penal danez, in cea denumit& ,determinarea pedepsei*. ‘Unele legislatii penale reglementeazi recidiva numai cu privire la recidivigtii deosebit de periculogi, ca de exemplu Codul penal cehoslovac adoptat prin Legea nr. 65/1961. ‘Alte legisla{ii penale preva agravarea réspunderii penale numaiatunci cAnd infractorul este multirecidivist. De pild& Codul penal al fostei Iugos- lavii fn art. 40 prevede cf este multirecidivist infractorul care a fost con- damnat cel putin de doud ori pentru infractiuni intentionate, la pedepse privative de libertate mai mari de 3 luni si care este inclinat si comita noi infractiuni (in acest caz se va putea pronunta pentru noua infractiune pedeaps mai grav’ decat aceea prevazuti de lege fird a depasi dublul maximului special si nici maximul general al speciei respective de pe- deapsay', 1 Asevedes J. Grigoras,yIndividuslizarea pedepsei“, p. 255-256. 2 CAPITOLUL II STAREA DE RECIDIVASECTIUNEA I Definifia recidivel Dupé unii autori!, recidiva vine de la re si eddere, ins aratii cl acest cuvant nu este de origine lating, Alti autori” considera cf denumirea de recidiva vine de la verbul latin recid-ere. Oricare ar fi originea cuvantului, autorii arati cl nojiunea de recidivd inseamna ,a cfdea din nou* subin; felegindu-se in infractiune, Cualte cuvinte, aga cum se exprimd alyi autori® stecidiva este reciderea in criminalitate (infractiune)*. Profesorul Traian Pop, precizeazi c& ,prin recidiva in sensul cel mai larg gi in general infelegem teciderea in criminalitate dupa o condamnare anterioara*, igoare in tara noastra, nu se di o definitie general diferitelor modalitii ale recidivei. ‘Cu toate acestea, in teoria Dreptului penal, recidiva a fost definita in general sub diferite forme, Profesorul Buzea aratd ci ,recidiva const in situatia juridicd exceptional, a unui infractor, care, dup ce sdivargeste una sau mai multe infraciiuni pentru care este condamnat definitiv, gi, uneori a, executat pedeapsa, mai comite o noua infractiune"*, Starea de recidiva poate fi definit’ ca: ,starea sau situatia in care seafla infractorul care a sAvarsit una sau mai multe infractiuni de 0 anumité gravitate, dup condamnarea penal definitiva, stare cc face si se nasci prezumtia de perseverare a infractorului pe calea activitatii antisociale si poate atrage de aceea, o agravare a pedepsei pentru infractiunile savargite in aceasta stare“®, Sau ,recidiva este o situatie juridicd care constd in aceea cd un infractor, dupa ce a sAvarsit mai multe infractiuni pentru care a fost condamnat la ‘una sau mai multe pedepse privative de libertate, comite o noua infractiune 1. L.Tanoviceanu, Op. cit. p.703. 2. N,Buzea ylafactiunea penalé si culpabilitatea" Ed, Alba lulia, 1944, p. 715. 3 CG. Riltescu gi alii ,Codul penal adnotat" vol. 1, part. general, Ed. Bucurepi, 1937, ag. 267. “4 ,Drept penal comparat partea gen. vol. I, Cluj, 1923, p. 648. SN Buzea, Op. cit, pag. 715. 6 C.Bulai,,Recidiva in Dreptul Penal Romn* in SCJ nr. 1/1966, pag. 64. ® dupa rimfnerea definitiva a hotdrarii, in timpul executdrli, dupa execu- tarea, gratierea sau prescriptia pedepsei"’, Profesorul Oancea, avand in vederea diferitele forme de recidiva, din acestea deduce c&, recidiva, ca nojiune generala, const in aceea c&, ,dupi © condamnare definitiva sau dupa executarea unei pedepse pentru o in- fractiune, aceeasi pesoand sivargeste din nou o infraciiune". ‘Asadar, recidiva a fost definita in general, ca flind situagia in care dup& ‘ocondamnare definitiva, la o pedeapsi cu inchisoarea executatd sau nu, cel condamnat sivargeste din nou o infractiune. Recidiva, potrivit Codului penal la data intrarii sale in vigoare, avea 0 sferd larg de cuprindere a unor situayii multiple de pluralitate infrac- Hlonald, Astfel, in ce priveste primul termen al recidivei era suficient o ‘condamnare la o pedeapsé cu inchisoarea mai mare de 6 luni pentru orice infracjiune, indiferent de forma vinovajiei cu care a fost comis%, iar in egiiturd cu cel de-al doilea termen al recidivei era suficienté savarsirea unet infractiuni indiferent de cuantumul pedepsei prevazute de lege si de forma de vinovatie cu care a fost savagits. Prin modificdrile aduse Codului penal®, recidiva a primit 0 structurd noua in ce priveste ambii termeni. Articolul 37 alin. 1 Cod penal a fost modificat at&t in ce priveste recidiva ostcondamnatorie, recidiva postexeeutorie, cét gi aga-zisa, mica recidiva, In toate cele trei cazuri, textul modificat prevede c&, pentru a exista recidiva, svarsirea din nou a unei infractiuni trebuie si fie cu intentie, iar legea s& prevada pentru acea infractiune pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an. ‘Asadar, 0 prima modificare consta in restrdngerea infractiunilor care pot alcitui termenii recidivei numai la faptele intentionate. Cealalté modificare — dac& prima condamnare trebuie sd priveascd 0 pedeapsi privativd de libertate mai mare de 6 luni — prevede cd sia doua infractiune trebuie sa prezinte un anumit grad de pericol social impunand condijia ca pedepasa prevazutd de lege pentru cea de-a doua fapté sd fie inchisoarea mai mare de un an. Pornind de la modificarile survenite prin Legea nr. 6/1973, in literatura de specialitate, recidiva a fost definiti astfel: »Existé recidiva cand dupa o 1. J.Grigoras, Op. cit, pag. 225. 2. Drept penal” part. gen. Ed. 1971, pag. 245. 3 I, Poenaru ,Modificarea Codului penal - Legea nr. 3/1973* Ed. Bucuresti 1973, pag. 38-41 gi RRD 5/1973, pag. 24-25, 25condamnare definitiva la pedepasa inchisorii mai mare de 6 luni, sau cel putin trei condamniri sub 6 luni, executate sau nu, condammnatul stvargeste din nou o infractiune cu intenjie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an“, »Recidiva exist cind aceeasi persoand a sivargit una sau mai multe infractiuni intentionate, sancjionate de lege cu inchisoare mai mare de un an, singura, fie alternativ cu amenda dupi ce a fost condamnati definitiv pentru o alta infractiune la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, sau cel puyin trei condamnari de 6 luni sau mai mici, ori dupa executarea unor asemenea pedepse"?, ‘Sau ,,recidiva exist atunci cAnd, dupa condamnarea definitiva la pe- == In acest mod de rezolvare, practic inculpatul executd o singura pe- deapsd si nu ficcare dintre pedepsele aplicate pentru infractiunile con- curente; pe de alti parte, instanja facdnd aplicarea dispozigiilor art. 34 alin. Lit. Cod penal in momentul stabilirii pedepsei ce urmeazi si fic executatd consider pluralitatea infracjiunilor sivargite de c&tre inculpat ca pe un intreg. 1_M.Zolyneak, Op. cit. pag. 197; L- Biro, Op. cit pag. 151; V. Dongoroz ga. -Explicati teoretice ." Vol. I, pag. 301; M. Mitrache, Op. ct, pag. 136; . Grigoras, Op. cit, pag, 256; C. Bulai, Op. cit. Ed. 1987, pag 220. 34 Dacé cel condamnat comite o infractiune dup ce anterior ise aplicase © pedeapsi pentru un concurs ée infracjiuni, executatd sau nu, rejinerea stirii de recidiva se va face in raport cu pedeapsa rezultantd aplicata pentru concursul de infracjiuni si nu fayi de pedepsele corespunzitoare in- fractiunilor concurente asupra cérora a operat cumulul juridic cu spor facultatiy, sistem de sanctionare specific concursului de infractiuni. 2. Comiterea din nou a unel infractiuni. Pluralitatea de infractiuni ce constituie recidiva ia fiind numai prin comiterea celei de-a doua fapte, adicd starea de recidiva ia nastere numai o dati cu sivarsirea ulterioard a unei infractiuni care formeazi aldoilea termen al stu’, Aga cum se exprima ‘Codul penal: ,s& se sdvargeascd din now o infracjiune dupa o condamnare definitiva“. Prin urmare condamnarea anterioara constituie numai 0 pre- mizi de care depinde existenta recidivei. Ceea ce caracterizeaz, conform art. 37 Cod penal, cel de-al doilea termen al recidi ivargirea infractiunii gi nu condamnarea, ca in cazul primului termen al starii de recidiva. in conseciny&, un inculpat devine recidivist din momentul si- varsirii celei de-a doua infractiuni gi nu de la data condamnarii pentru aceasta infracfiune, cici in acest ultim moment instanja verificd existenja conditiilor revidivei”. ‘Vechiul Cod penal nu cuprindea nicio referire in ce priveste gravitatea infractiunilor ce constituie al doilea termen al recidivei, pastrand men- siunea ci noua infractiune trebuie si fie o crima sau un delict. Codul penal foloseste termenul de infracjiune, pentru denumirea ge- nerali a oriciror fapte penale, incluzind si denumirea de crim& sau delict. Din aceste motive nu se mai poate folosi termenul de crima sau delict ca denumire generic’, in locul termenului de infractiune. 1. ‘Trib. Suprem c.7, dec. pen. $3/1918 in RRD. 12/1978, pag. 55; Trib. Suprem dec. pen. 96/1984in R3, pag. 145; Trib, Suprem dee. pen. 1692/1976 in 2, pag. 343n¢.10; Trib. Suprem dec, pen. nr. 8482/1971 in CD pag. 141. 2. Trib, Suprem c7, de. pen, 53/1978 in RRD. 12/1978, pag. $6; Trib. Suprem dec. pen. 2049/1973 in CD, pag. 372; In sens consar a se vedea Trib. Suprem dec. pen. 1172/1968 in ‘CD, pag. 283; Jud. Constanja, sent. pen. 4215/1969 in RRD 8/1970, pag. 153 i urm. cu not ‘de M, Voicu, Potrivit acest! opin considerarea unui inractor ca recidivst nu se poate face ddecit in momentul judectri i condamniril sale pentru cea de-a doua infrac{iune, far nu in momentul sivargiiiacestel, deoarece nu comiterea unui nou fapt penal este determinant pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la recidiva, i condamnarea infractorului Pentru acea infracjiune sivaryits 35Ca o consecinja a renunirii la imp&rjirea infractiunilor in crime gi delicte, s-a renungat sila reglementarea anterioard a recidivei in functie de imprejurarea dac& primul termen al acesteia tl forma 0 pedeapsé aplicatd sau executatd pentru o crimi sau delict, cu precizarile impuse de faptul dacd al doilea termen al recidivei Il constituia comiterca unci fapte care era fie © crimé fie un delict", Astfel, dacl cel condamnat sub imperiul Codului penal anterior, la 0 pedcapsi privativa de libertate mai mare de 6 luni, pentru sivargirea unui delict, fird s& se fi implinit termenul previzut in art. 117 pet. 1 cod penal anterior, a comis dupa intrarea in vigoare a actualului Cod penal, o in- fracjiune de omor, se va afla in stare de recidiva’, desi codul penal anterior ru prevedea recidiva de la delict 1a crim& deoarece Codul penal actual, renunfénd la clasificarea infracqiun crime si delicte®, nu mai face 0 distinctie in raport cu aceasta clasificare. Dimpotriva, dac& anterior datei de 1 ianuarie 1969, inculpatul a comis si apoio crima, dispozitiile referitoare la starea de recidiva nusunt aplicabile in cazul in care aceastd ultima infracjiune este judecat’ dupa intrarea in vigoare a actualului Cod penal. A decide altfel, ar insemna a {incdlca dispoziiile art. 13 cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, deoarece, potrivit art. 115 alin. 1 cod penal anterior, acela care, dupa ce fusese condamant definitiv pentru un delict, a sAvargit o crim, nu era considerat recidivist*. 1. Tnvechiul Cod penal starea de rcidivl exist cd intraciuneaulterioar era o crim si era comisi dupa executarea unel pedepse criminal: cind dupa exccutarea unei podepse Esiminale se comitea un delict sth caaulcind cea de-a doua infraciune ra un delict era comisi dupa executares unei pedepseprivative de liberate de cel pulin luni aplicatd pentru tin deli, V. Stephrlu ,Drept penal” par. gen-a Il, Univ. V. Babes" Cluj Ed 1958, pag. 146-147; "Tr, Pop Op. cit, pag. 658. Nu se-admitea recidiva de la delct la erima. Accasté displ a fost sspruexiticatd de penal ex: Tr. Pop I. Tanoviceanu s.,consierind-o ca ‘neraionals gi periculoasa pentru socetate. 2 Trib, Suprem, dee. pen. 237771970 in R.2, pag. 346 nt. 26. 3 Am 30 alin. 6 teza a T.a dn Consttuie(adoplats la 21 noiembrie 1991) vorbeste de elicte de presi care se stables prin lege” ceea ce presupune o revenire Ia clasificarea racjunlor i erime gi delice, Dac tn inna legiltoruli a fost aceasta idee atunc se pune reintroducerea acestui concept in legislaia penal prin modifiearea Codului penal. 4 Trib, Suprem. dec. pen 8897/1971 tn RRD 11/1972, og, 172; Trib. Suprem compl. i dee. pen. 11/971 tn RRD A/1972, pag 169. 36 And la modificarea Codului penal, al doilea termen al recidivei nu era supus nici unei ingrddiri, orice infractiune, fara nici orestrictie, putea figura in structura recidivei. Asa fiind, orice infractiune indiferent de pedeapsa previzutd de lege, constituia cel de-al doilea termen al recidivei. Infrac- fiunile componente ale celui de-al doilea termen puteau fi de natura diferitd si de gravitate diferitd. Nu interesa daca infracjiunea era comisé cu intentiesau din culpa. Drept urmare a modificdrii Codului penal prin Legea nr, 6/1973 sfera recidivei s-a restrans itu numai prin condigiile impuse primului termen dar gi prin modificdrile aduse celui de-al doilea termen, adicd infractiunii din nou comis Textul modificat (art. 37 Cod penal) priveste mai intai vinovaia cu care a fost sivarsitd infracjiunea ulterioard, iar in al doilca rand, durata'sau cuantumul pedepsei previzutd de lege!. Jn legitura cu forma vinovajiei penale, prin aceasta se exclud din sfera de aplicare a recidivei toate faptele, atat cele din Codul penal cat si din legi speciale, care sunt comise cu forma de vinovajie a culpei. Sivarsirea unor asemenea fapte —cu forma de vinovaiea culpei—in oricare din variantele fn care sunt incriminare ca infracjiuni chiar si in formele agravante nu vor atrage starea de recidiva. Prin urmare, infracjiunea sivarsitd din nou, sub aspectul vinovatiel, trebuie si fie comisé cu intengie directa, indirect’ sau depasité (practerinténtic). Cerinja ca infraciunea ulterioara s& fie comisd cu intentie introdus prin Legea nr. 6/1973 in Codul penala urmirit restrangerea sferei recidivei {a infractiunile savargite cu aceasté forma de vinovatie, pentru cd numai in cadrul svarsirii unor fapte cu intengie se poate vorbi de 0 perseverenta infractionala a recidivistului. ‘Aceasti modificare a Codului penal a adus in discutie 0 problems ce nu a mai fost abordatd in literatura juridic& si anume, dacd fapta din nou sivarsitd este o infracjiune praeterintenjionatd, poate fi privitd ca o in- fracjiune sivargit’ cu intentie gi pe cale de consecinta, dacd constituie termen al recidivei. Discutia a pornit de la o spe in care un inculpat a fost trimis in judecat’ pentru sivarsirea infractiunii de loviri sau vatémari cauzelor de moarte, previzutd de art. 183 cod penal, cu rojinerea starii de recidiva previizuta de art. 37 lit. b cod penal. 11. Poenaru, Op. cit, pag. 37 in RRD 5/1973, pag. 24-25; M. Zolyneak, Op. ct. pag. 1303; D. Pavel, ,Codul penal" comentat pat. spec. Vol. Il pag. $73; Trib. Suprem dee. pen. 3127/STSIn RRD 4/1974, pag, 151. EyInstanqa! care a solusionat cauza a considerat cd dupa executarea unei pedepse care indeplineste condijiile art, 37 si 38 Cod penal, cel condamnat sivargegte infractiunea previzuti de art. 183 Cod penal se afl in stare de recidivi, desi aceastd fapti se comite cu practerintentic, Solutia este corect4, intrucdt in teoria dreptului penal este unanim admis cd din punct de vedere subiectiv, infracjiunea de lovire sau vatdmari cauzatoare de moarte se caracterizeaz& prin existenta vinovajiei sub fornia practerintentiel, adicd faptul iniial de lovire sau de vitimare corporalé este sivasit cu intentie, iar urmarea mai grava produsi — moartea victimei —se imputd fiptuitorului cu titlul de culpa, ca rezultat ce a depasit intenti acestuia care nu a previzut acest rezultat, desi trebuia si putea si-l prevad’. Din punct de vedere subiectiv — asa cum se exprima instanja noast suprema? — inculpatul a acyionat cu intentie in ceea ce priveste cauzarea ‘vatmarii corporale, si din culpa fn raport cu rezultatul mai grav —decesul victimei. Revenind la problema in discutie, se desprinde concluzia cd atdta vreme At la baza rezultatului mai grav — moartea victimei —sté 0 fapti sivargi cu intenjie, prima condijie prevazutd de lege pentru cxistenta stirii de recidiva este realizata* adicd desi majus delictum are un caracter culpos, totusi ceea ce are revelanjd in atare situajie este imprejurarea ci primum delictum a fost comis cu intentic. Referindu-se la aceastd problema un autor conchide: ,,in ce priveste asimilirarea intentiei depagite cu intentia directa sau indirectd ca 0 condigie pentru existenfa atat a primului termen, cat sia celui de-al doilea termen al recidivei, aceasta se justifi imprejurarea c& primum delicrum, di compunerea infraciunii praeterintentionate este sivargit cu imtengie si el std la baza rezultatului mai grav, chiar daci acesta este produs din culp: 1 Trib, Prahova ent. pen. 102/1973 in RRD 2/1975, pag. 62, cu notd de N. Cornea. In acelai sens, gi Trib, Suprem, dec. pen. 1778/1981 tn R.3, pag. 180 nr. 4 "2G. Antonia, ,Codul penal, adnolat, part.spe. Voll pag 140; C. Busi ,Curs de drept penal, part spec: Vol 1, Ed. 1975, pag. 138; O. Stoica ,Drept pena pat. spec: Ed. 1976, pag. ‘98; O. Loghin ga. ,Drept pena, part spec. Ed. 1983, pag. $31. Dobrineseu ,infraciuni care ‘cuprindo forma complexd de vinovajie" In LN. 5/196, pag 138. "3 Trib, Suprem in c7 dec. pen 4/1970 in RRD 8/1970, pag. 63 dec. pen. 4616/1972 In CD, pag. 32% dee. pen. 3064/1974 in RRD 7/1975, pa, 71, dee. pen. 1017/1978 in CD, pa. 493; dee. pen. 275/1979 fn CD, pag. 326. “4. Avsevedea D. Pavel, Op. cit pag. $74; M: Zolyneak Op. cit. pag. 303. 5 C.Bulai .Drept penal” part gen, Vol. Il. Ed. 1981, pag. 176 38 ‘Aceeasi prere a fost exprimatd gi de alti autori potrivit cArora faptele praeterintenjionate trebuie si fic luate in considerare ‘sila stabilirea starii de recidiva, cu toate cA rezultatul mai grav — depisit, s-a produs din culpa, contrar prevederilor art. 38 Cod penal, care fac incompatibild starea de recidiv’ cu infractiunile comise din culpa, intrucdt nu se poate face abstracjie de fapta intenjionatd din sfea infracjiunii praeterintengionate, O solujie contrard care nu ar fi finut seama de acest specific ar fi estompat, practic, dispozitille art. 37 $i 38 Cod penal referitoare la recidiva’, Tot in legiturd cu infraciiunile praeterintenjionate, in literatura juri- dicd in materie penald?, s-a discutat dacd ar exista recidiva si atunci cAnd pentru infractiunea de baz4, intentionatd, care intra in componenja aces- teia, pedepasa previzut de lege nu a depasit un an inchisoare. S-a luat ipoteza infracjiunii de loviri sau vatimiri cauzatoare de moarte (art. 183 Cod penal) — infractiune practerintenjionataé — la care in- fractiunea de baz (art. 180 alin. 1 Cod penal), se caracterizeazi sub aspectul laturii subiective prin forma de vinovaic a intensiei iar pedepasa previzutd de textul incriminator pentru aceastd fapti este Inchisoarea de Jao luni la trei luni S-ar putea susjine ci intr-un asemenea caz nu exist stare de recidiva deoarece nu este indeplinit’ condisia ca pedeapsa prevazutd de lege pentru infracjiunea de bazi, intentionatd, care intr in componenja infactiunii practerintentionatd, sa fie mai mare de un an. © asemenea sustinerca nu a fest acceptatd gi pe bund dreptate i s-au adus obiectii, subliniindu-se cd desi in latura subicctiva a infractiunii prae- terintentionatd se conjugi cele doud forme de vinovajic (intengia pentru infracjiunea de baz si culpa pentru rezultatul depasit) infractiunea este unic, cea ce face ca si pedepasa acesteia, aga cum este previzut’ de lege, s& nu se poat scinda in doud pedepse distincte dintre care numai una sé fie luatd in considerare in vederea stabiliii starii de recidiva®. Cat priveste a doua modificare in sensul cd pedeapsa previzuti de lege, adic’ de textul incriminator, pentru fapta comisé ulterior, si fie inchisoarea 1M. Petrovii ga. ,Structura gi regimul juridical infracyiuni practerintenjionate atunci ‘cand infractiunea de bazA a rimas in forms tentativei ,in RED 1/1986, pag. 43; M. Basarab ‘Drept penal" part. gen, Vol. I, Ed. 1988, pag. 28. 2 D. Pavel, Op. cit. pag. 575-576, 3 Tbidem pag. $75-576. 39mai mare de un an, artim ci nu vor constitui al doilea termen al recidivei infractiunile sivarsite cu intenjie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai micd ori amenda (exemplu infractiunea prevazutd de art. 192 alin. 1 cod penal). Deci, legiuitorul se refer pentru al doilea termen al recidivei la pedeapsa legald, indiferent cd instanga ar aplica o pedeapsd sub limita de un an sau pedeapsa alternativé a amenzii. Maximul special al pedepsei trebuie, asadar, si depageascd un an inchisoare pentru a constitui cel de-al doilea termen al r. deosebire deci, de primul termen a cArui gravitate se exprima in pedeapsa aplicati de instanja de judecatd, gravitatea celui de-al doilea termen al recidivel se reflect, in pedeapsa previzuté de norma de incriminate @ fapteil. Modificarile de pedeapsé survenite ca urmare a apli felor agravate (art. 75 Cod penal), atenuante (art. 73, 74 si 76 Cod penal), a prevederilor referitoare la concursul de infractiuni sau la infractiunea continuatd (art, 41 alin. 2 Cod penal) nu se vor avea in vedere in deter- minarea pedepsci previzuti de lege, cici acestea sunt imprejurari care se fin in seama de instan{é la individualizarea pedepsei. Alta este inst situagia c&nd prin efectul modificarii unei conditii de incriminare, ca 0 consecing a faptului c& subiectul activ al infracyiunii are o anumité calitate (sof sau rudd apropiatd, in cazul infracjiunilor prevazute de art. 234 alin. 2, art, 264 alin. ultim siart. 361 alin. 2 Cod penal) opereaz o reducere a pedepsei care igi giseste temeiul intr-un element al incrimindrii, In aceasti ipotezd, pedeapsa redusi reprezinté pedepasa previzuti de lege side care urmeazt sf ind seam’ instanta*, in sfargit, prin pedeapsa prevazuté de lege pentru infracjiunea nou sivargité, nu trebuie si se injeleagi pedeapsa redusi ca efect al unei_ anumite manifestiri, atitudini sau comportiri ale inculpatului dupa sivagirea faptei, In aceste situayii nu se datoreste reducerea de pedeapsi unei modificari ale conditiilor de incriminare, ci ea apare ca un mod de individualizare legal’ a pedepsei, potrivit art. 76 Cod penal,’ca urmare a unci circumstanje intervenite dupa ce s-a sivargit fapta (de exemply, In ‘azul infracjiunilor prevazute de art. 259 alin. 2 sau art. 260 alin. 3 Cod penal). fn literatura de specialitate si practica judiciard, ay dupa mo- dificarea Codului penal prin Legea nr. 6/1973 s-a ridicat problema de ase 1. Trib. Timi, dec. pen, 1283/1973 in RRD 1/1975, pag. 67. 2. Asevedea D. Pavel, Op. cit, pag. $74. 40 sti dacd, in cazul in care infracjiunea din nou sivarsitd a rimas in faza tentativei, se ia in considerare pentru rejinerea sau stabilirea stirii de recidivd, pedepasa previizutd pentru nfractiunea consumatd in textul incri- minator, sau cea cuprinsi intre limitele reduse cum este prevazuti de art, 21 alin. 2 Cod penal. Fostul Tribunal Suprem!, sectia penal, avand sé se pronunte asupra unui recurs in anulare a decis c& dispoziile art. 37 Cod penal au in vedere — in ce priveste pedeapsa previzuti de lege pentru cea de-a doua in- fractiune — limita de pedeapsd maxima fixatd in partea speciald a Codului penal pentru infractiunea consumati si nu pe aceea la care s-ar ajunge ca urmare a aplicarii dispozitillor art, 21 Cod penal referitoare la tentativa. Acest punct de vedere a fost impartisit side uni iautori, ins remarcim cA aceasta opinie este doar enuntat’, fard afi insoyitd de argumente care si © sustind.Alti autori*, al cror punct de vedere il considerdm corect, sujin ch pédeapsa ce ar urma si se iain considerare pentru stabilirea starii de recidiva, in cazul in care infractiunea din nou sivarsitd se afld in fazi de tentativd, este cea cuprinsd intre limitcle reduse prevazute de art, 21 alin, 2.Cod penal. Infayigim sintetic argumentele ce pot fi aduse in sprijinul acestei teze. in primul rand subliniem faptul ci nu trebuie ignorate dispozitiile legale care prevad expres pedepsirea tentativei gi care obligd luarea ei in considerare, respectiv aplicarea tratamentului sanctionator specific in orice situatie in raport cu gradul de pericol social abstract. Tentativa, respectiv forma consumatd, sunt realitéyi care tsi revendicd limita de pedeapsd crespunziitoare, neexistand nici un temei legal pentru 0 asimilare a sancjiunilor acestor dou forme infractionale diferite. Dintre tezele formulate in doctrina penal i consacrate- in legislatii privind pedepsirea tentativei, codul nostru in vigoare a adoptat pentru sancjionarea tentativei, sistemul diversificaii potrivit c&ruia pedeapsa apli- catd este diminuatd, redusd in comparajie cu cea consacrati de lege pentru infractiunea consumati. Asadar se propune 0 pedeapsa diversificaté de legea inséisi. Cu toate cf latura subiectiva a tent identice — rezoluiunea de a savérgi ivei si infractiunii consumate sunt ractiunea odatd luatd, rim&ne 1. Dec. pen, nr. 1159/1975 in CD, pag. 289, 2. C.Bulai Op. cit. Ed, 1981, pag. 176 s1Ed. 1987, pag, 222; C-Mitrache, Op. cit, pag. 138. 3. D.Pavel Op. cit, pag. $75; M, Basarab, Op. cit, pag. 128 si Ed. 1988, pag. 29; . Danes ‘$4, ulndividualizarea judiiard a pedepselor* Ed. 1985, pag. 364. 41aceagi pe tot parcursul activitdtii infractionale — totusi tentativa pe par- cursul realizrii hotdrarii infracjionale se situiazA pe 0 pozitie inferioar’ aceleia a faptei consumate, care a produs rezultatul prevazut $i urmarit sau acceptat. In aceasta situatie pericolul social al tentativei este mai redus ect al infractiunii consumate, intrucat lipseste intotdeauna, un element component al conjinutului infractiunii proiectate, si anume rezultatul periculos avut in vedere de fptuitor. Vom spune deci cd nu se poate pune semnul egalititii intre o fapté tentatd gi o fapt consumatd sub rapotul gradului concret de pericol social gi nici acel al urm&ri. A cteea o unitate infracyionald, pani la contopire, intre infractiunea perfect (faptd consumati) si infractiunea imperfecta (fapté tentatd), a se ignora deosebirile de structuri si substan{d intre fapta penal consumatd si fapta penal tentatd, a nu se reine caracteristicile fiecdreia dintre cele oud infactiuni ce le disting una de alta, inseamnd pe de o parte, a nu se lua in considerare principiile si reglementdrile materiel infractiunii din partea general a Codului penal, iar pe de altd parte, a schimba regimul si regle- mentarea legald a aplicdrii pedepselor, ceea ce dupa parerea noastra este inadmisibil. Deosebirea care atribuie tentativei, fay de infracjiunea con- sumat& un grad de pericol social abstract mai redus, este normal si se reflecte si in pedeapsa ei legald’,, ncexistind nici o exceptie” care si atribuie tentativei un tratament egal cu al infracjiunii consumate. 1 V. Papadopol Op. it pag. 91, $1 1m .Codul Penal” adnota, part gen. pag. 131; M. Zolyncak, Op. cit, pag. 167-168, 2 "TribSuprem,secja penal avind se pronunjeasupa unorifraciunide vio rie urmate de moartes victim (fll sau furtul lind neconsumate)tnr-uncxz a considera ch ‘xsi ental de vol agravat (at 20 comb. ev art. 197 an 1913 Cod penal) sd pedeapaa trebuleaplcats fn lini Infacunil consumate — dee, pen, 112/1979 in RRD 4/980, pop. ‘4, In alle apefe a motivat ef nu are nicl Thsemndtate forma (consumald sau tentt8) Aactivitiitinfracional, inreaga activiate urmind si Ge raportata la rezullatul final ce constiuie temeiul agravirilfapteisivigite, st ea atare, in asemenca cazuri pedeapsa se Stabilesiein raport cu limitele prevzute ca pentru intracyiunes consumats, si polrvit at 21 din Codul pena cu pedeapea cuprins intre jumdtateaminimulu i jumatatea maximulul special previzutde text fnriminator ~ dec. pen. 7411980 n CD pag, 220, dec pen. 97/1980 1 CD pap. 217-219, dec. pen. 336/988 nepublical, dec. pen, 606/985 CD, pag. 310. fn Teraura uridied au exprimat pleri diferite In legiturd cu aceasté chestiune. Pentru aminuntea se vedes: M,Petrvil (1) 1G. Antonia (2) n RRD 4/1980, pg, $4-60, 0. Gadel (Q),D. Pavel (2) Cu privire la eadraren juriie8 tentative de vol caren avut ea urmare ‘oartea sau sinciderea vietme!" tn RRD 3/1982, pop 28.35; G. Antoniu ,Unele rele eu Prive tentative fn cazulinfrayiuniicomplexe“th RRD 10/1983, pug 38 ur. 42 Dupa cum se poate observa legiuitorul a stabilit o reducere sub- stanjiali, coboriind pedeapsa pentru tentativa la jumétatca aceleia previzuti pentru fapta consumatd’, ceea ce inseamné ci gradul de pericol social abstract al tentativei a fost apreciat la jumitatea aceluia caracteristic infractiunii consumate, ‘Se mai poate sus{ine c4, in cazul in care tentativa se pedepseste, ea este {incriminatd separat in fiecare dintre textele respective din partea special’ a Codului penal, incriminare care atrage o pedeapsé distinct de a in- fractiunii consumate, determinatd prin trimiterea ficcdrui text care ineri- mineazd tentativa la prevederile art. 21 alin. 2 cod penal”, ‘Atunei cAnd este deci incriminatd avind un conjinut legal distinct gi limite de pedeapsi distincte, de aceea a infractiunii consumate, tentativa va trebui si fie luati in considerare ca termen secund al recidivei dact pedeapsa previizuti pentru ea estemai mare de un an, altfel ar insemna ca tentativa si nu poatd constitui al doilea termen a recidivei, desi este infractiune gi nu este exclusi prin prevederile art. 38 Cod penal’, Distincjia referitoare la pedeaps& se grefeaz pe insisi modificarea continutului infracjiunii, modificare care se inscrie in cadrul laturii obiec- tive a acesteia (Intreruperea activitajii infracjionale sau neproducerea rezultatului urmigit sau acceptat). in ipoteza, sa presupunem, a infractiunii de evadare prevazuté de art. 269alin. 1 Cod penal, pedeapsa legali pentru fapta consumati este cuprinsa intre 6 luni gi doi ani inchisoare. Aplicarea unei pedepse pentru comiterea tentative la aceast’ irifractiune (art. 20, raportat la art, 269 alin. 1 Cod penal) peste limita maxima de un an in chisoare, dupa opinia noastrd, ar incdlca un principiu de baz al legislatiei penale, potrivit c&ruia incri- minarea si sanctionarea au loc in functie de gadul de pericol social al faptelor‘, principiu care fundamenteazi toate institusiile generale ale drep- tului penal, printre caregi tentativasub aspectul incriminarii sisanctionaril. De altfel, a accepta totusi ci pedcapsa care se ia in considerare pentru determinarea starii de recidiva, in cazul cfnd infracjiunea nou sivargita nu a fost consumata ci a rimas in forma tentativei, accea previzutd pentru 1. Potrivit at. 21 alin, 2 Cod penal, tertiva se sancjioneaz4 cu o pedeaped cuprinsl intre jumtatea minimului gjumftatea maximului previzutd de lege pentru infrac\iunea consumat. 2. Asevedea D. Pavel, Op. ct, pag. 575. 3. M,Basarab, Op. cit, Ed. 1988, pag. 29. 4. M.Zolyneak ,Unele aspecte teoretice gi practice ale reidivel" tn RRD 6/1983, pag. 18. 43infractiunea consumatd, ar insemmna, pe de o parte, s& afirmdm ci fapta ste consumatii, ar pe de altd parte, ci ea este incercati, ceea ce esteevident un paradox inexplicabil logic. Amintim cd in paginile revistei de specialitate' sisub imperiul vechiului cod penal s-au purtat discutii despre modul in care se aplic& pedeapsa in az de tentativa atunci cdnd inculpatul este recidivist, Altele sunt desigur, datele spetei comentate, dar ceea ce ne intereseazi sub aspectul problemei ce am discutat-o este faptul c&, autorii sunt de parere ci tentativa se deosebeste de infractiunea consumatd nu numai din punct de vedere al realizarii laturii objective si sub raportul laturii subiective, dar si prin Imprejurarea ci limitele pedepsei pentru tentativi desi se stabilesc in raport cu pedeapsa infractiunii consumate nu afecteaz concluzia cd ten- tativa are o pedeapséi a sa proprie. __Rezumand argumentele expuse, considerim ci in mod judicios s-a ajuns la concluzia cd, in caz de tentativa comisd in stare de recidiva, agararea decurgind din aceasta, trebuic raportatd la limitele pedepsei previzute de lege pentru tentativa prin aplicarea art. 21 cod penal, cdci diversificarea edepsei tentativei fay de forma consumati, find previzuti de lege, are caracter obligatoriu aga inc&t, in concret, va trebui totdeauna, st se fixeze pentru tentativa un cunatum de pedeapsd in limitele generale prevazute in art. 21 alin. 2 Cod penal. Oaltd problema cu care a fost confruntatd practica judecdtoreascd este aceea de a se sti dacdise poate rejine sau nu starea de recidivl cind, dup o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat sivargeste din now o infractiune intentionatd pentru care legea revede pedeapsa inclisorii mai mare de un an alternativ cu amenda. Printr-o decizie” pronunjata de o instan{d s-a considerat ci cel de-al doilea termen al recidivei poate fi si o infractiune intenjionati pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau amenda, intrucat seia in considerare maximul special al pedepsei privative de libertate, chiar dac& pedeapsa pecuniard este previzutii de lege ca pedeapsi principal, alternativ cu cea privativa de libertate (in spefd este vorba de infractiunea revaizuti de art, 180 alin. 2 Cod penal). 1M, Ciubotaru, nota (I-a), a dec. pen. 1091/1963 a fost Trib, reg. Bacdu gt. Piersc . Onciu nota ([1-a) in IN 12/1964, p. 143-146, “mene 5 2. Trib. m. Bucuresti, Dec. pen. nr. 14/1977 In RRD. 10/1977, pag. $4. a4 Sa ridicat in mod justificat intrebarea, dacé o infracliune pentru care legea a previzut pedeapsa inchisorii mai mare de un an, aternativ cu amenda, poate constitui al doilea termen al recidivei, in situajia in care instanja din cele dowd pedepse alternative a reyinut pe cea pecuniara, deoarece ca urmare a modificirilor aduse Codului penal prin Legea nr. 6/1973, in materia recidivei cat si a amenzii, legiuitorul a extins pedeapsa amenzii ca pedeaps4 principal alternativa cu inchisoarea la un numr important de infractiuni previzute in partea special a Codului penal. Opinii diferite in aceastd chestiune au existat gi in literatura penala. Intr-un studiu critic! pe marginea deciziei penale amintite mai sus, autorul susfine c4 intr-o astfel de situatie in actuala reglementare a reci- divei, 0 asemenea fapti (art. 180 alin, 2 Cod penal) nu poate intra in structura starii de recidiva, invocdnd drept argument tocmai modificdrile aduse Codului penal prin Legea nr. 6/1973. Nefiind de acord cu decizia pe care o discutdm, autorul considera totusi, cd va exista stare de recidiva, cind al doilea termen in discuyie este o fapté pentru care prin lege se prevede ori pedeapsa inchisorii, ori amenda, numai atunci, sau ori de cdte oi instanta se va fixa la pedeapsa privativa de libertate si nu va rejine recidiva daci se alege pedeapsa pecuniar’. Opinia dominant& in literatura de specialitate considera cd, in con- le actualei reglementiri a recidivei, cel de-al doilea termen al starii de recidiva exist chiar si atunci cdnd dintre cele dowd pedepse alternative s-a ales pedeapsa amenzii, desi aceastd alternativa nu rezulta ,expresis verbis* din definitia recidivei previzute in art. 37 cod penal, care stabileste con- ditiile celui de-al doilea termen al sau. Intr-o ald frmulare, al doilea termen al recidivei poate consta si intr-o infracjiune pentru care legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu inchisoarea mai mare de un an, dacd a fost aplicat’ (amenda) fiinded legea se referd la pedeapsa legala nu la cea judiciara, in sprijinul acestui punct de vedere, la care subscriem s-au adus argumente pe care incercim sé le expunem in cele ce urmeazi: Posibilitatea aplicdrii chiar a pedepsei ce const in amenda si deci a re{inerii stirii de recidiva, rezultd din chiar dispoziiile referitoare la sanc- sionarea recidivei postexecutorii consacratd in dispozitile art. 39 alin. 4 Cod penal, care prevad cd in cazul amenzii, deci, cdnd pentru a doua fapta, 1. Asevedes S, Moisescu tn RRD. 10/1977, pag. $4-56, 2. M.Zolyneak lo. cit, pag. 16-17; V, Minéilescu nota (I1-a) tn RRD 10/1977, pag. $7. 45dintre pedepsele alternative instanja a ales amenda, se poate aplica un spor de cel mult 0 treime din maximul special. $i in situatia recidivei postcon- damnatorii, cAnd instanta aplicd pentru a doua infracjiune amenda, are facultatea, potrivit art. 39 alin. 1 combinat cu art. 34 alin. 1 lit.a Cod penal, si dispuni, in vederea executdrii pedepsei, aplicarea inchisorit la care se poate adduga amenda, in totul sau in parte, ‘Sunt argumente de text deci, care promoveazi opinia exp: conditiile actualei reglementiri a recidivei, Pentru al doilea termen al recidivei, legivitorul a stabilit condi legea sé prevada pedepasa inchisorii mai mare de un an pentru infractiunea comisa ulterior, fara s& arate in mod expres dacd este sau nu alternativa cu cea pecuniara!. in sfargit, din moment ce textul (art. 37 Cod penal) face referire la pedepasa inchisorii mai mare de un an, pedeapsa pecuniar& nu va avea nici © influenga in aceasta priving’, nici atunci cand e previzuti singurd sini cdnd este prevazutd alternativ cu pedeapsa inchisorii”. Practica fostului Tribunal Suprem, sectia penali, in problema pusi in ‘materie de recidiva, reflect acelasi punct de vedere acceptat de majoritatea literaturii de specialitate. Prin admiterea unui recurs in anulare impotriva unei decizii pronunjate de un tribunal care a inl&turat dispozitiile art. 37 cod penal aplicate unei inculpate condamnate la 4.500 lei amend pentru infractiunea prevazutd de art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966 privind circulajia pe drumurile publice, cu rejinerea stirii de recidiva, instanta suprema? a decis ci sancjiunea previzut de lege pentru cea de-a doua infractiune stvarsiti cu intentie —sicare constituie cel de-al doilea termen al recidivei — trebuie s& fie pedeapsa inc! indiferent dacd aceasta este prevazuti alternativ cu pedeapsa amenzii. In conscini3, se subliniazd c& ,aplicarea de cdtre instant pentru cea de-a doua infractiune a pedepsei amenzii — atunci cdnd aceasta este alternativ cu pedepasa inchisorii sau rezultd din aplicarea circumstanjelor atenuante — nu constituie un impediment pentru refinerea recidivei, cum gresit a con- siderat tribunalul ata in 1. M.Zolyneak, Op. cit. pag. 341. 2D. Pavel, Op. cit, pag. 575. 3 Trib. Suprem, dec. pen. nr. 211/1982 in CD, pag. 218-219, 46 ‘ori mai mare de un an, - 3. Infractorul — element comu Jor dou condigii. Starea de recidiva, ca si celelalte forme ale pluralitajii de infractiuni presupune realizarea celor doi temeni ai sii, de acelasi fptuitor. Cu alta exprimare, aceeasi persoand si sivargeascd prima infractiune pentru care i s-a aplicat © pedeapsi si tot aceeasi persoand s& comitd cea de-a doua infractiune, ‘Singura legiturd impus8 de lege, fri de care nu se poate concepe starea de recidiva, este legitura in personam, care cere, ca infractiunile ce constituie cei doi termeni ai sii, si fie atribuite aceluiasi fiptuitor, adicd, si fie slvargite de cdtre el. ‘Legea nu cere ca faptuitorul si fie autor si la prima si la cea de-a doua infractiune. in unele cazuri, faptele previzute de legea penali si care constituie cei doi termeni ai recidivei, sunt comise de inculpat in calitate de autor. Alteori este suficient ca feptuitorul sé fi participat in calitate de autor la o infractiune si participant la alt3 infracjiune, sau chiar in calitate de participant la ambele infractiuni ce constituie termenii recidivei (e- xemplu autor la infractiunea de delapidare ca prim termen al recidivei gi instigator sau complice la infractiunea de omor ca termen secund al reci- divei) cu condifia insé ca in toate aceste situatii si se realizeze cerinjele legit cu privire la cei doi termeni ai recidivei. ‘Imprejurarea c& o noua infractiune este stvargit dup’ o condamnare definitiva, sau chiar mai mult, dup’ executarea pedepsei sau stingerea acesteia prin alti modalitate, cat si faptul c& legea cere anumite conditii pentru cei doi termeni ai recidivei, creazi 0 prezumtie puternic& a unui ridicat grad de pericol social al recidivistului, ii individualizeaz& din punct de vedere criminologic intr-un anumit fel persoana, vidind 0 perseverenta infractionalé din partea acestuia. Din categoria subiectilor recidivigti sunt exclusi minorii, fie cd acestia comit o infracjiune in timpul minoitiyii pentru care sunt condamnati siapoi sdvargesc 0 novi infractiune tot in aceasta perioada, fie cA infractiune in timpul minoritaii pentru care sunt conda ce ajung la majorat si o noua infracine dupa ce devin majori. 47CAPITOLUL III MODALITATILE RECIDIVEISECTIUNEAI Privire general Cei doi termeni ai recidivei — despre care am vorbit — pot prezenta unele trisituri specifice sau intre ei pot exista anumite corelai. In raport cu aceste corelatii sunt definite si diferitele modalitati ale recidivei. In teoria dreptului penal s-a dat denumirea de modalititi ale recidivei »felului in care se prezintd in concret recidiva in raport cu variafiunile la ‘care sunt supusi cei doi termeni ai sai“?, Examinarea modalitajilor recidivei — fie chiar sumari —connsiderim A nu este lipsitd de important deoarece in functie de cunoasterea lor si de identificarea unei forme sau a alteia, se apreciazd gradul de perseveren{a infractionalé a faptuitorului, precum si tratamentul sanctionar diferentiat, ca si amintim numai o parte din aspectele ce se desprind $i care releva interesul si necesitatea cunoasterii acestor modalitayi. De aceea, recidiva in dreptul penal comparat, nu se prezinta sub o forma unitard ci sub modalitiyi diferite, Astfel, se cunosc diferite modalitati ale recidivei, unele find consacrate explicit iar altele implicit de legislaiiile penale. 1, Recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie, Momentul And infractorul savargeste noua infractiune face demarcatia intre recidiva poscondamnatorie si postexecutorie. Recidiva dupa condamnare, denumit gi recidiva fictiva, imperfect sau formalA, exist cénd dupa o condamnare definitiva infractorul sivargeste din nou o infractiune. Este suficient ca aceast’ condamnare pentru prima infractiune si fie definitiva in momentul sivarsirii faptei a doua, deci chiar dac nu a inceput executarea pedepsei. Dimpotriva, recidiva postexecutorie (dupa executare sau reall) se considera atunci cind dupa executarea in intregime a pedepsei anterioare, fAptuitorul savargeste din nou o infractiune. Prin urmare, recidiva reali cere ca pedepasa aplicata pentru prima infracjiune si fie executata sau considerata ca executatd prin alti modalitate (graticre, prescripie) in momentul cfnd s-a comis a doua fapta. 1 Asevedea C. Bulai, Op. cit. Ed. 1981, pag. 170 gi Ed. 1987, p. 218. 50 Deosebirea esentiald intre aceste forme consti in faptul c& in cazul recidivei postexecutorii cel condamnat dovedeste 0 perseverenié infrac- ional, deoarece insigi executarea pedepsei nu a avut nici o influents asupra comportirii sale, rezultdnd din reiterarea a infractionale. Si recidiva dupa condamnare este o dovadi a perseverenjel infractionare a fAptuitorului, numai cd in acest cazprima pedeapsi nua fost executatd, cea ce denoti ci proba incorigibilititii din prima ipotez& nu este facut. fn doctrina penal s-au purtat discutii cu privire la aceste doud mo- dalitayi ale recidivei, susjindndu-se ci ar trebuie admis’ numai recidiva postexecutorie, cealaltd forma neputdnd fi admis pentru cd din punct de vedere simptomatic se aseaman mai mult cu concursul de infracjiun, ar condamnarea iu constituie un avertisment suficient!, Aceste discusii pe plan teoretic s-au reflectat pe plan legislativ, in codurile penale, care au restrdns sfera recidivel numai la modalitatea postexecutorie. Sistemul recidivei reale (executarea complet a primei pedepse) a fost consacrat de codurile penale olandez, suedez, norvegian si german. Sistemul recidivei dupa condamnare a fost adoptat de codul penal, belgian gi codurile penale a mai multor cantoane din Elvetia. ‘In fine, unele coduri pepale (spaniol si italian) previ expres cele dowd forme de bazi ale recidivei”, 2. Recidiva general si recidiva speciala. In raport cu aseménarea sau deosebirea intre cei doi termeni (privind natura infracjiunilor comise) recidiva poate fi generald sau speciald. Recidiva generala exist cAnd infractiunea svargitd inainte (ce con- stituie primul termen) gi infractiunea comisa dupa condamnarea sau exe- cutarea pedepsei, sunt de natura diferita, In acest caz recidiva nu este condisionatd de o aseminare intre infractiunile ce intra in compunerea celor doi termeni, faptele putdnd fidiferite ca gen sauspecie, incadrandu-se in sfera diferitelor grupe de infracjiuni. Cu alte cuvinte, in cadrul recidivei generale cei doi termeni pot privi infractiuni oricdt de diferite (de exemplu, primul termen const intr-o condamnare pentru infractiunea de furt, iar a doua faptd este 0 infractiune de mirturie mincinoasi, abandon de familie sau altele). 1 Asevedes I. Oancea, Op. cit, pag. 248. 2 C. Ritescu §.2, Op. cit, pag. 236; V. Dongoroz ,Drept penal” Ed. 1939, pag. 358; ‘Tanoviceanu, Op. cit, pag, 712 714. SLRecidiva speciald, spre deosebire de recidiva general, impune condijia ca cele dou’ infractiuni, ce constituie termenii si, si fie de acelagi gen, de aceeasi natura}, s& aiba acelasi obiect juridic de grup, ori sd intruneascd alte elemente de aseminare intre ele (de exemplu, cele dou’ infractiuni s& fie indreptate Impotriva vieii, integritdii corporale gi sindtyii — art. 174 si art. 182 Cod penal, sau impotriva patrimoniului — art, 208 gi art. 211 Cod penal). Recidiva special poate si cuprinda chiar acelasi tip paticular de in- fractiune, adic infraciunile care alcdtuiese cei doi termeni sunt identice (cade pilda dou’ infractiuni de viol, de furt etc.). Recidiva general are osferd mult mai larg de acjiune, pe cénd recidiva special restrange mult incidenta acestei instituyii, aceasta din urma exis- 1nd numai atunci cAnd cei doi termeni sunt identici, in teoria dreptului penal” s-a opiniat de cAtre uni penalisti pentru recunoasterea recidivei speciale nu gi a celei generale, cu motivarea c& ‘numai in cazul recidivel speciale se constatd o periculozitate deosebitd a infractorului, pe cand in cazul recidivei generale nu se evidentiaz’ o specializare a infractorului in svarsirea unui anumit tip de infracyiune gi ca atare, aceast8 recidiva nu are o semnificatie deosebit3. Jn cele mai multe coduri penale s-a impus consacrarea recidivei ge- nerale, pozigie, adoptata si de Codul penal roman. fn vechiul Cod penal, numai in cazul recidivei mici, aceasta era restrnsd la forma special, care restrictie a fost inlaturatd din Codul penal in vigoare. fn legislatia francez’ gisim mai inti reglementatd recidiva generalé. Codul penal german a consacrat sistemul recidivei speciale, iar Codul penal italian un sistem intermediar in sensul cf recidiva gencralé este consideraté caurdi de agra vare a podepsei, iar recidivei speciale isc atribuic un efect si mai agravant®, Recidiva special este mai periculoasd, reflectd din partea faptuitorului o persistengd in sivargirea anumitor infracjiuni, imprejurare care poate constitui un indice de perciol social sporit. Cateodatd recidiva general poate fi mai condamnabitd decat cea special, i in sprijinul acestei pareri, 1. Trib, mun. Bucuresti dec. pen. 207/1992 n ,Culegere de pracicdjudiciard penalé pe ‘anul 1992, Casa de Editurd fl presé ,Sansa,, Bucuresti 1993, pag. 280. 2. Asevedea I. Oancea, Op. cit. pag. 248, Tr. Pop, Op. cit. pag, 657. 3. Tr. Pop, Op. cit, pag. 657, 52 profesorul Tanoviceanu citesza un exemplu din literatura franceza:,un hot abia liberat, se duce gi giseste pe martorul care a depus contra lui, gil rnegte grav. Un hog fegit din Inchisoare si semnalat de neincrederea patronilor gi lucratorilor nu giseste de munc& nickieri. Pentru a da de mAncare familiei sale cufundate in mizeric ¢l se duce noaptea sé fure cteva provizii din c&mp. Care dintre cel doi hoi este mai culpabil?"!, 3, Recidiva absolut si recidiva relativi. In rapot cu gravitatea con- damniril pentru prima infracjiune, msuratd prin durata pedepsei cu in- chisoarea pronunjatd, recidiva poate fi absolutd sau relativa, Recidiva este absolutd cAnd existenja ei nu este condijionatdé de gra- vitatea primei condamnéri. Comiterca noii infracjiuni va atrage aceastd stare de recidiva indiferent de gavitatea pedepsei pronunjate anterior, Astfel, orice condamnare, indiferent in ce cuantum, va constitui un avertis- ment pentru condamnat de a nu mai comite noi infractiui Unele legislayii nu au impus, pentru existenja recidivei, condisia ca prima condamnare si aiba un minim oarecare de gravitate (Codul penal italian gi cel german). Recidiva relativa este condijionatd de o anumitd gravitate a condam- nirii pronunate pentru prima infactiune, adicd dac& pedeapsa depagegte 0 anumiti durat, numai In acest caz se dovedeste o perseveren{a infrac- jionali a fptuitorului, Daca condamnarea definitiva priveste 0 pedeaps& mai mare de 6 luni inchisoare, pronuntata pentru infracjiunea anterior’, recidiva relativa va, lua nastere prin sivarsirea din nou a unei infractiuni. Asemenea legislatiei care pun 0 limit de cel putin 6 luni inchisoare pentru condamnarea anterioar sunt cea belgiand gi francez. Codul penal roman in vigoare a adoptat modalitatea recidivei relative. 4, Recidiva mare gi mica recidivl, Marea recidiv se caracterizeaza prin faptul cd are ca prim termen, o singurd condamnare lao pedeapsé privativa de libertate care trebuie sé fit superioara unei anumite limite prevazute de lege. Pedeapsa de 0 anumitd gravitate mai mare, relevi prin ea insdgi periculozitatea infractorului care persevereazi pe calea infractiu 1. L Tanoviceanu, Op. cit, pag. 719.{in cazul recidivei mari, legea fixeazd limita de la care o condamnare poate constitui primul termen al recidivei. Spre exemplu, in Codul penal romén, se stabileste cd existd recidiva c&ind se sdvargeste o noud infractiune dupa o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. O condam- nare la o pedeapsa privativa de libetate sub aceastd limita nu atrage starea de recidiva. ‘Mica recidiva presupune sivarsirea unei noi infractiuni de cdtre acelasi faptuitor, care anterior a mai fost condamnat la mai multe pedepse private de libertate ce nu depagesc o anumitd gravitate, Primul termen trebuie si fie alcdtuit dintr-un numér de cel pujin trei condamniiri definitive, privi- toare la pedepse privative de libertate sub limita de 6 luni fiecare, dela care incepe marea recidiva. 5. Recidiva temporaria si recidiva perpetuil. Deosebirea intre aceste dowd modalitati este facutd de timpul cares-a scurs intre termenii recidivei, adic& intre pronunjarea sau executarea primei condamnari si stvargirea noi infractiuni. Pentru recidiva temporari este caracteristic faptul c& nowa infractiune (al doilea termen) trebuie si se comitd intr-un anumit termen, inteval de. timp, de la pronunjarea sau executarea primei condamnari. Acest interval de timp este indeosebi mai scurt in cazul recidivei postcondamnatorii si mai Jung in cazul recidivei postexecutorii. Clasificarea in recidiva temporara si perpetud s-a facut ca rispuns la intrebarea dacd pentru existenta recidivei este necesar ca cea de-a doua infractiune si se comiti intr-un termen oarecare, dupa care efectele ei Inceteazi, sau dimpotriva aceste efecte si se producd oricind, perpetwu. Doctrina penala?, si majoritatea legislatiilor penale” au adoptat reci diva temporard, deoaece numai in conditiile acesteia se poate vorbi de o perseverenta infractionalé caracteristic& stirii de recidiva, Codul penal roman a consacrat, de asemenea, recidiva temporarii, stabilind prin lege ca efectul primei condamniri si fie limitat in timp. Astfel, potrivit art, 38 alin, ultim Cod penal, la stabilirea stirit de recidiva nu se tine seama de condamnirile pentru care a intervenit reabilitarea sau in privinta c&rora s-a implinit termenul de reabilitare. 1 V.Dongoroz, Op. cit, pag. 352: C. Ritescu g.a,, Op. cit, pag. 256; Tr. Pop, Op. ct. pag 660; 1. Oancea, Op. cit, pag. 249. 2 “Codul pena italian, Belgian, german, olander si difeite legi speciale franceze. 54 Recidiva perpetud exista cfind cea de-a doua infractiune se poate ‘comite oric&nd, la o distantd oricat de mare dela prima condamnare. Putem spune cd recidiva este perpetua atunci cAnd legea nu fixeaz un tetmen in care trebuie si fie comisi infractiunea a dou. Nejindndu-se seama de distanja dintre cei doi termeni ai recidivei, oricdnd deci, s-ar comite cea de-a doua infractiune se va impune rejincrea starii de recidiva. In teoria dreptului penal — pe drept cuvant —s-a sustinut cd a admite recidiva perpetua ar fi cu totul excesiv gi nejustificat din punctul de vedere al politicii penale, iar pe de alta pate, nu s-ar mai putea spune cA prima condamnare sau executarea ei a rimas fird rezultate, din moment ce faptuitorul n-a mai sivargit oaltdinfractiune in intervalul de timp prevazut de lege’. O singura exceptie” exist& cdnd se poate reine recidiva perpetua si anume in situatia sAvargirii unei noi infracjiuni dup’ o condamnare Suferita pentru o infractiune contra pacii si omenirii (art. 356-360 Cod penal), intrucdt pedepsele pronunjare pentru asemenea infractiuni sunt imprescriptibile potrivit art. 125 alin, 2 Cod penal, iar termenul de reabili- tare mu poate si curgi deoarece calculul duratei acestuia incepe dupa executarea pedepsei, ori in acest caz prescriptia neacoperind pedeapsa nu poate fi consideratd executatd si ca atare a doua infractiune sivargita la 0 dat oricdt de indepartata de prima condamnare va genera starea de recidivd pstcondamnatorie, Acelar legislagii care admit recidiva perpetua li s-au adus critici, fur- niz4ndu-se argumente pentru admiterea recidivei temporare, propunandu- se ca cea de-a doua infractiune sa nu fie considerata savarsitd in stare de recidiva dac& au trecut 5 ani de la comiterea primei infracjiuni®. 6. Recidiva cu efect unic gi recidiva cu efecte progresive. Dupa modul cum este reglementat tratamentul sancyionator, in cazul in care starea de re se repetd, distingem recidiva cu cfect unic gi recidiva cu efecte progresive. Recidiva cu efect unic exist cand inculpatul, indiferent daca se afla la prima recidiva sau intr-o serie de recidive, legal raspunderea penal’ nu se agraveazi. Adici in lege nu se prevede o agravare pentru cazul c&nd cel condamnat ar comite 0 a treia sau a patra infractiune in afard de agravarea pentru comiterea celei de-a doua infractiuni, 1 1. Oancea, Op. cit, pag, 249; V. Ramuranu, Op. cit, pag. 274, 2. Asevedea M. Zolyneak, Op. cit, p.317. 3. Asevedea V. Costea ga, loc cit, pag. 171. 355Ori de cite ori s-ar repeta starea de recidivé, consecinta ar fl aceeagi, poate admite si se Jind seama pentru aplicarea agravirii recidivéi de adicd fSpturitorul va fisanctionat in cadrul imitetor legale-ca siatuncicfind hotirarile pronunjate de tribunalele dintr-o {ard strZind!. De asemenea, s-ar afla pentru prima oard tn situatia de recidivist. Cu alte cuvinte, fiecare jurisprudenta francezi, germand si legislatia veche italian au consacrat noua recidiva implict acelasi regim sanctionar ca gi prima, aceasté opinie, refuzdnd condamnirilor strdine efectul relativ al recidivei. Codul penal in vigoare consacri recidiva cu efect unic aga cum rezultd Recidiva intenajionalé a fost adoptati ins In urma recomandar din dispoaitille art. 39 cod penal, care nu prevad un regim special de Conferingei Penale Internationale jinutd la Roma in 1928 care a votat sanctionare in caz de repetare a stiril de recidiva. rezolutie in acest sens”, si a fost consacrat apoi in mai toate legislatiile Recidiva cu efecte progresive este accea ale cfrel consecinje constau penale moderne, ca expresie a coperarii internationalea tuturorstatelor in {n faptul c& pedeapsa se agraveaz’, potrivit legii, cu fiecare noul recidiva. lupta impotriva criminalitatii sia recidivismului, Adic&, la fiecare noud recidiva, consecinjele se agraveazd in mod progresiv, Codul penal roman a consacrat recidiva internayionala, Fiecare noua recidiva atrage o pedeapsd din ce in ce mai aspré. Cele mai multe legislajii au urmat sistemul recidivei unice, Unele legislagii au urmat insé sistemul de agravare progresivi a pedepsei, de pilda Codul englez.sau cel italian, Au fost gi autori care nu au sustinut sistemul adoptat de a trata recidiva intdia la fel cu a doua, a treia etc’, 7, Recidiva teritorialé gi recidiva internafionali. Distincjia are in vedere apartenenta nationald a instanjei care a ponunjat prima condam- nare, Recidiva teritoriald existé cdnd primul termen rezulté din hotdrari penale nationale, adic condamnarea si fie pronunyatd de o instanya najio- nal&, pentru o infractiune previzuté si pedepsita de legea statului sau {aril respective, Recidiva teritoriald existd in toate codurile penale. Avem recidiva international cand primul termen este format dintr-o condamnare pronuntata in strindtate, adic’ de o instanya ce apartine unut . stat strain, Chestiunea dacd trebuie si se {ind in seamé la recidiva de infracyiunea comis in strdindtate a fost sustinuté la inceput in Italia”, insi Curtea de Casafie din Napoli, la 1 decembrie 1918 a respins aceasta parere. $i in doctrina noastr penal veche opinia dominantd a fost in sensul ci nuse =~ 41, E-Tanoviranu, Op. i, pag, 723 T: Pops Op ct pag. 662 —_—_—_ ‘Asse vedea N. Buzea, Op. cit, pag. 720 ,Oricine va comite infractiune in jara X, dupa 1 Veti Tr Pop, Op. pag 55. a cea ost condamal in sainatatepentr onfctuneprevivts de asemenes, de LegeaX,va 2_ Assevvedea 1. Tanoviceanu, Op. cit, pag. 722 invocind pe P. Fiori si Nicolini .Etfetti fi considerat ca recidivist in condi si cazurilestabilite de prezentul cod pentru recidivd Internazionali delle senteze penali* Torino 1877 nt. 101, 1 pentru recunoasterea efectelorjudecdjilor respective ficute in strdindtate™. 56 ' 37SECTIUNEA a II-a Recidiva postcondamnatorie Este consacraté in art. 37lit. a Cod penal potrivit cdruia existd recidiva: cand dupa rimdnerea definitiva a unei hotirari de condamnare la pedeap- sa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat sivargeste din now o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executirii pedepsei, In timpul executdrii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazutd de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an“, Din definigia legala data rezult& condiiile necesare pentru existenta recidivei in aceast& modalitate, care constituie prima forma legal, cea mai simpli si totodati mai apropiaté, prin caracterul sdu, de concursul de infractiuni. 1 Primul termen al recidivei postcondamnatorii’, dis a, Sivexiste o hotiirdre de condamnare definitiva la pedeapsa inchisori ‘mai mare de 6 luni pronuntati pentru o infractiune intentionats. Se are in vedere sub aspectul naturii si duratei pedepsei cea pronunatd de instant sinu aceea prevazuti de lege. De asemenca, poate constitui primul termen al recidivei dupd condamnare si o hotdrdre definitiva prin care s-a pro- nunjat pedeapsa detentiei pe viafs, Menjiondm ins c& o interventie a_ legiuitoruluise impune pentru o modificare expresi a dispozitiilor cuprinsé in art, 37 alin, 1 Cod penal in sensul c& existd recidiva gin cazurile in care una din pedepsele prevazute la alin, 1 estedetenjiunea pe viata. O hotdrare de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni sau amenda nu va constitui primul termen al recidivei. Pedeapsa stabilitd in hotirarea de condamnare 1 Subliiem cd no privet uncle aspect referitoare la srucura natura prim termenal recive rina in totl valle consierail Sete cu pret expuneri conor feneale de exten ale recive : Trin Deccretullge nr. 6 din 7anuarie 1990 publi‘ Monitor Oficial nr. 4 din 8 lanuaric 99, pedeapsneu moaresprvzls pentrvuneeinacini in Codl penal lege Speciale a fos abols ys Inloclt cu pedeapea delete pe via 58 poate fi aplicatd de instanyi pentru o singurd infracjiune sau pentru un concurs de infractiuni’. in caz de concurs de infractiuni se are in vedere pedeapsa rezultant& sau colectiva, care trebuie si fie mai mare de 6 luni chiar dacf nici una din pedepsele pronungate pentru infractiunile concurente nu depageste acest ‘cuantum. Pedeapsa rezultanté se considerd ca sancyiune de executant pen- ‘tru ansamblul de fapte ce formeazi concursul,_ In legaturd cu pedeapsa rezultanté s-a ridicat problema daci o persoand se aflé in stare recidiva cid a dous infraciune este comis& dupa gratierea in intregime a pedepselor stabilite sub limita de 6 luni inchisoare, pentru infractiuni concurente, chiar dac& prin adaugarea unui spor se aplicase 0 pedeapsd rezultantd mai mare de 6 luni. S-a pornit de la o speya? in care pedeapsa rezultant, de 7 luni in- chisoare ce urma si se execute era format din dow’ sancjiuni de cite 5 luni inchisoare, contopire, la care s-a adZugat un spor de dowd luni. Att practica’, cat si literatura penal‘ a considerat c& sporul nu mai poate rimine in urma gratierii celor dowd pedepse, intrucdt nu are au- tonomie, nu are justificare si existenf’ independent gi ca atare, in cazul in care actul de gratiere profit in totelitate condamnatului, primul termen al recidivei nu mai subzistd. Cu alte cuvinte, dac& pedepsele sunt inkiturate prin efectul gratierii dispare si sporul aplicat inijial care nu mai poate fi menjinut si nu mai produce efecte juridice in raport cu recidiva. “Amintim cA in practica judiciara® de data mai recentii s-a decis c& pedeapsa rezultant mai mare de 6 luni (format din pedepse sub aceast limita i prin addugarea unui spor), ca urmare a gratierii nu mai poate constitui prim termen al recidivei prevazuta de art. 37 lit, a Cod penal, in cazul comiterii unei noi infracjiuni, intrucdt aceasta nu mai este in fiingd ca urmare a descontopirii, pedepsele igi dobdindesc individualitatea gi se con- 1M, Zolyneak, Op. cit, pag. 301; C. Bulai in ,Explicai teoretice* vol. I, pag. 301; ,Drept penal", vo. Il, Ed, 1982, pag. 174 ,Drept penal" Ed. 1983, pag. 220; V. Rimureanu, Op. cit, Bag 275 yn RRD 1/196, po, 10; M, Brsrab, Op, it, pag 127 C: Mirache, Op. ip. 136. 2. Jud. Bact, sent. pen. 3190/1969, RRD 9/1972, p. 153-154. 3. Trib. Suprem, dec. pen. 3190/1971 in RRD. 9/1972, pag 155. 4M, Zolyneak, notd la dec. pen, Trib Suprem 885/1971 in RRD. 9/1972, pag. 156-157; M, Basarab, Op. cit, Ed. 1988, pag. 31 ‘5 Trib. Suprem, c7, dec. pen. 41/1986 In RRD 7/1987, pag. 76. 59stat gratierea lor, iar sporul de pedeapsd se inlaturd. In consecinyd, pedep- sele existente la data sivargirii celei de-a doua infracjiuni fiind mai mici de 6 luni, ele nu mai pot fi avute in vedere la stabilirea stiri de recidiva. fntr-o opinie contrard, s-ar putea sustine cé pedeapsa astfel deter- minaté, in natura, cunatumul sau durata ei, este stabilité cu putere de lucru judecat si nu mai poate fi modificaté decat in mod exceptional (recurs in anulare, revizuire etc.) altfel s-ar incdca un principiu de baz, si anume ‘Activitatea judiciard de individualizare a pedepsei ia sffrgit, in prin- u, odati cu rimanerea definitivé a hotérarii de condamnare, astfel incat pedeapsa concret determinatZ de instanj& constituie expresia definitiva a rea¢{funii represive fat de infractiunea sAvargiti, indiferent de eventualel reduceri in durata pedepsei efectiv executate, ca urmare a individualizari administrative (gratiere, liberare condiionata, etc, De altfel, aceastii pedeapsa se inscrie in figa cu antecedente penale ale condamnatului si prin urmare, ea este avuta in vedere la eventuala stabilire, a stiri de recidiva_— Se mai poate spune cA, in caz de condamnare pentru infracyiuni con- curente, termenul de reabilitae trebuiesd se calculeze in raport cu pedeapsa rezultantd in urma aplicirii sporului de pedeapsé, intrucdt aceasta exprimé, pe plan juridic, pericolul social pe care il prezintd inculpatul". Ca este asa, rezultd gi din imprejurarea cd reducerile operate asupra acestei pedepse pe calea unei gratieri partiale, nu au relevanjé cu privire la stabilirea duratei termenului de reabilitare, ci numai la determinarca datei de la caré incepe sf curgd acest termen. Sustinerea ci gratierea echivaleazé cu executarea, in argumentarea primei teze’, este valabild numai in cazul grasierii necondijionate sau cand a expirat termenul de incercare si nu s-a comis altd infractiune, In cazul gratierii condigionate, insd, efectele depline se produc potrivit art, 120 cod penal, numai dup expirarea temenului de incercare, in cursul ciruia executarea pedepsei este suspendatd, astfel cf in cazul nerespectirii con- diiei legale, gratierea nu mai inléturd executarea pedepsei, prin urmare primul termen al recidivei consti tntr-o pedeapsé definitivd, dar neexecutaté, in cazul nostru de 7 luni inchisoare, 1 Asevedea I. Couma ,Reabilitaren tn dreptul penal” Editur stiinyiticé” 1970 pag. 169. 2. Veui Zolyneak, lc. ct. pag. 157. 60 in situatia insd, in care se revocd graierea conditionata a pedepselor aplicate, nu se poate susjine cd s-ar reindividualiza pedepscle ce urmeazi a fi executate si cu privire la care exist, cu putere de lucru judecat, 0 determinare precisi, Revocarea beneficiului gratierii, impune, revenind la situagia anterioard si executarea pedepsei rezultante aga cuma fost aplicatd, pe langi pedeapsa stabilitd pentru infractiunea ce formeaza al doilea temen al recidivei, care a impus revocarea grajierii condijionate, Cu alt for- mulare, pentru aceeasi idee, prin revocarea gatierii condigionate, instanja preia pedepsele concurente initialeaga cum au fost ele anterior gratiate, cu rezultanta si sporul addugat la pedepasa cea mai grea, deoarece in realitate, sporul initial nu dispare din calculul pedepsei, el neputnd fi redus ori inliturat decdt in cazul contopirii ori recontopirii de pedepse, nu in situati de fay. Ar mai fi de addugat cf, in ipoteza cdnd pedeapsa nu ar fi fost grafiati, ci efectiv executat’, durata pedepsei rezultante fiind mai mare de 6 luni inchisoare, ar fi constituit primul temen al recidivei (in raport cu in- fracjiunea savarsitd ulterior) daca ar fi fost indeplinite ceringele art. 37 lit. ’b Cod penal, S-ar mai putea sustinecd nu este posibil ca, prin gratiere, unui asemenea condamnat si i se creezeo situatie mai favorabilé, adicd pe deo parte si fie exonerat de executarea pedepsei ce i s-a aplicat, iar pe de alt Parte si se inliture sporul initial din calculul pedepsei rezultante, incat acesta si nu mai poata constitui primul termen al recidivei!, in sfargit, s-ar putea afirma ci ar fi si inechitabil ca un fipturitor care a fost condamnat, si spunem la 7 luni inchisoare pentu o infractiune con- tinuatd (Pedeapsd gratiat’), iar altul care a suferit o condamnare tot de 7 luni inchisoare, pedeaps& rezultant& (mai multe pedepse sub limit Juni plus un spor) si tot gratiat&, in cazul comiteii unei noi infractiuni in termenul de incercare de 3 ani, primul sé fie considerat recidivist, iar pentru al doilea si nu se rejind starea de recidiva, desi aceste pedepse trebuie sa fie executate separat de pedeapsa aplicat& pentru noua infracjiune comisé. 1 A sevedea V, Papadopo! in ,Practica judiciard penalé vol. Ide G. Antoni. wipe P i penali* vol. Ide G. Antoniu $.2., pag. 61{in consecinj4, dup’ opinia noastrd, nu se justificd adoptarea altui mod de solutionare daca se tine seama de principiile care stau a baza stabilir pedepsei de executat in cazul pluralitatii de infractiuni, si potrivit cdrora, sncjiunile ce au fost contopite isi pierd individualitatea, pedeapsa rezul- tanti fiind stabilitd pentru o pluralitate de fapte privite ca un intreg. Prin urmare, o pedeapsi rezultanti mai mare de 6 luni inchisoare — format din pedepse sub aceasta limita gi prin adaugarea unui spor — chiar dacd a fost grajiat va putea forma primul termen al recidivei. Ca urmare a introducerii prevedeilor art. 38 lit,a' in Codul penal prin legea nr. 6/1973, care a adus unele modificari in structura recidivei, s-a se poate reine starea de recidiva in cazul in care primul le sunt ‘Am aritat cf, atunci cind primul termen al recidivei este compus dintr-un concurs de infractiuni, pedeapsa de care trebuie si se tind seama de recidiva este pedeapsa rezultantd (mai mare de 6 luni) aplicata pentru intregul concurs. + Dacd in cadrul concursului figureaza atat infractiuni intentionate, cat si neintenfionate, problema de a sti daci exist sau nu stare de recidiva, in \ general nu creiaza dificultdqi. Practica judiciard! gi literatura penal” au considerat c&, daca primul termen al recidivei const intr-o condamnare pentru un concurs de in- fractiuni dintre care una este neintengionatd,starea de recidiva subzist’ in masura in care una cel putin di juni intengionate con- curente, a fost sancjionat cu pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, $i, potriva/dacd condamnarea anterioard priveste o pedeapsé de 6luni sau mai micd, stabilitS pentru o infracjiune comis& cu intent, si 0 pedeaps mai mare de 6 luni aplicaté pentru o infraciiune sivarsiti din culpa, contopite ca utmare a concursului de infracjiuni, in raport cu prevederile 37 rt. 38 lit. a! Cod penal, nu se poate regine starea de recidiva. 7 I,m re] art. 37 lit.a gia al 7 Ti, Suprm dex pe, 9501982 tn CD, pag. 20 Tb Brag dee. pe. nr. 68/1978 In RRD $973, pas 7 ‘PA sewedea Pave, Oph, pag. 578:M, mea Op. tog 298 62 Dificultatea se creazi atunci cand intre faptele in concurs alaturi de infractiunea sau infractiunile sivargite din culpi figureaz4 cel pusin dowd infractiuni intengionate (structuré mixti a concursului sub aspectul for- melor de vinovatie) iar pedepsele pronunjate pentru acestea din urma sunt fiecare sub limita de 6 luni, dar pedeapsa rezultant pentru intregul concurs de infractiuni cu sporul aplicat, este inchisoarea mai mare de 6 luni. La o prima vedere s-ar prea c& starea de recidiva exist, intrucdt in cadrul concursului figureazd si infracjiuni intengionate, iar pedeapsa rezul- tantd aplicatd pentru intregul concurs de infractiuni, depageste limita de 6 luni inchisoare, astfel cd sunt indeplinite condigile previzute de art. 37 si art, 38 ita" Cod penal. TiTiteratura juridica! in materie penal s-a exprimat parerea c&, pentru a se putea rejine starea de recidiva trebuie si se aibé in vedere numai pedepsele pronunjate pentru inftacjiunile intentionate, determinandu-se pedeapsa rezultantd in care si se includ si partea afcrent din sporul corespunzitor acestor infracjiuni. Daca potrivit acestui procedeu se a- junge, pentru infracjiunile intentionate, la o pedeapsa rezultantd, inclusiv sporul, mai mare de 6 luni, atunci recidiva va exigta_ Considerim c& aceastd opinie este corecti gi artim ci pedeapsa rezultanta-nu este, deci, nici in cazul contopirii urmare unui calcul arit- metic, ci a unej individualiziri in raport cu ansamblul activitajii infrac- tionale a faptuitorului, astfel c4, in cazul in care se ajunge la reducerea numérului de infractiuni concurente si a pedepselor contopite, rmanand in fiinga cel putin doud infracjiuni intensionate, sporul de pedeapsa aplicat in baza art. 34 Cod penal poatesa nu mai fie decat in parte justificat si,deci, el trebuie supus unei noi aprecieri sau evaluari. Instanja nu poate inlatura sporul aplicat anterior in totalitate, deoarece cadrul in care se face aceasta operatic trebuie si cuprindd numai datele gi clementele stabilite, cu putere de lucru judecat prin hotdrarea de condamnare pentru infractiunile con- curente, astfel c4, in raport cu pedepsele ce au mai rimas pentru in- fractiunile intentionate sd reexamineze aplicarea unui spor si— in final — sancjiunea rezultantd, 1 Asevedea D. Pavel, Op. cit, pag. $72 63Practic, instanja va alege, dintre pedepsele rimase, pedeapsa cea mai ‘grea gi la aceastd pedeapsd de bazd va putea adiuga un spor (mental), fle egal cu cel anterior, fie mai mic. In ceea ce priveste aplicarea sporului, ‘urmeazi s& se aiba in vedere numZrul mai redus al infractiunilor si pedep- selor supuse contopirii, gi, in consecin{é, s& se aprecieze daca sporul vechi mai este in pate sau in total justificat’, S-a pus in doctrina penal intrebarea daci se realizeaz starea de a iuni in timpul suspendirii con- recidivi in cazul sivargirii_unei int ditionate a executarii pedepsei, sau altfel spus daci, condamnarea pro- nunjaté potrivit art. 81 Cod penal, poate constitui primul termen al recidivei cind se comite o nous infracjiune i n ui de incer- care gi sunt indeplinite i celelalte condigii cerute.de lege. $-au exprimat pareri diferite in legitura cu aceasta chestiune dupa punerea in aplicare a Codului penal actual, O parte a literaturii de specialitate” a fost de parere c& ,nu constituie primul termen al recidivei legal reglementate, o condamnare cu suspen- darea executarii pedepsei" si c& ,sfvargirea unei noi infractiuni induntrul termenului de incercare constituie 0 recidiva special care nu atrage tra~ tamentul prevazut pentru recidiva dupa condamnarea obignuitd, ci pe acela, mult mai sever, prevazut de art, 83 alin. 1 Cod penal", ‘Observim ci aceastd opinie a fost doar enunjatd fara a fi motivaté, si ‘mai remarcim c& nu se dau explicatii cu privire la natura ,recidivei spe- ciale* si nici cu privire la consecinjele acesteia in raport cu alte institutii ale dreptului penal (amnistic, gratiere, etc. Marea majoritate a autorilor, la care s-au aliturat chiar si sustindtori ai tezei contrare, prin reconsiderarea ulterioara a opiniilor lor, pe drept cuvant au sustinut c& o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de6 luni, pronuntatd in conditile art. 81 cod penal, constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, dacé in cursul termenului de incer- 7 Asc vedea Su Danes 2 0p.ct, pg. 319; V.REmureano, Op. ci, pag 258-259; Ti Suprem, dc. Indrumare 596i in CD, pag: 39. Free sengorar a xplcai terse vo 1 pag, 30% 1 Oancea, Op. ci, pa. 250: eo 966 po. 7S 1 Biro, Op. ct pg 131 care cel condamnat sdvargegte o infractiune intenjionatd pedepsitd de lege cu inchisoare mai mare de un an’, ‘Solutia trebuie si fie identicd sin cazul unei condamniii la o pedeapst cu inchisoare mai mare de 6 luni cu suspendarea executdrii pedepsei sub supraveghere, prevazutl de art. 867 din Codul penal, introdus prin Legea nr, 104/1992. " . Socotim c& enumerarea argumentelor invocate in sprijinul opiniei dominante atdt in literatura, c&t si practica judiciard, se impune pentru 0 mai bund infelegere a anumitor legSturi sau corelajii ce exist intre in- stitugiile care isi au sediul de reglementare in partea general a Codului penal. Savargirea unei noi infracyiuni in cursul termenului de incercare cot stituic o forma a pluralitdyii de infracyiuni care trebuie incadratd in una din. formele legale prevzute de art. 32 Cod penal (concurs, recidiva sau plu- ralitate intermediard), Astfcl, este logicsifirescca toate problemele privind existenja pluralitatii de infracyiuni, deci si a recidivel, s8 fie rezdlvate exclusiv potrivit dispozitiilor cuprinse in capitolul IV din partea generala Codului penal privind formele pluralitétiide infracyiuni, Intrucit cea de-a doua infractiune se sivargeste dupa pronunyarea unei hotirari definitivede condamnare, pluralitatea de infractiuni nu se poate inscrie decat in sfera recidivei. Comiterea unei noi infractiuni si tratamentul juridic, de reguld mai sever, sunt trisdturi de esenfa recidivci, astfel cd existenja lor in complexul reglementirii unei alte institusii juridice (art. 81 Cod penal) nu ridicd pluralitiyii de infractiuni caracterizarea de recidiva, ‘In stabilirea calitayii de recidivist a unui infractor trebuie s& se aiba in vedere exclusiv dispozitiile cuprinse in art. 37 si 38 Cod penal, astfel incat ori de cAte ori aceste conditii sunt indeplinite ne vom gisi in faya unei recidive, iar infractorul care a sivargit o infracjiune in aceasta stare va fi considerat recidivist. 1 TT, Vasiliug,, Op. cit, peg. 268-269; J. Grigorag, Op. cit, pag. 257; A. Dincu, Op. city pag. 32S; M. Zolyneak, Op. ct, pag. 229; M. Basarab, Op. cit, pag. 127; P. Baciu ga, in RRD 31973, pag, 87 gi urm, L. Biro in RRD 4/1974, pag. 102, C. Bulai, Op. cit, E¢. 1981, pag 76177; St. Danes ga Op. cit, pag. 360; C. Kovacs In RRD 10/1981, pag. 43; L. Favian tn RRD 4/1974, pag. 75. ‘Acelasi punct de vedere a fost adapta gi de citre literatura penald strind (francezi gi jy cit, de G, Antoniu in RRD. 3/1973, pag. 89. ital 65Textil articolului 37 lit. a Cod penal prevede ci infractiunca se sivar- geste Inainte de inceperea executirii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in starea de evadare, Enumerarea situaiilor prevazute de text nu este limitativ ficutd, astfel cA nu se poate sustine c& din moment ce suspendarea conditionatd nu este prevazut, nu se poate retine starea de recidiva. fn literatura juridicd s-a ardtat c& sunt si alte cazuri cdnd pedeapsa nu se executd (exemplu, art. 453 si 455 Cod procedura penalA) si totusi starea de recidiva exist. Fapta comisa in cursul termenului de incercare se considera in spiritul . Cod penai, ca fiind comis& in timpul exccutZrii". Acest lucru rezul ispozigiile art. 120 alin. 2 Cod penal, care prevad c& gratierea are efecte asupra pedepselor a clror executare este suspendaté conditionat, pentru c& in cazul revocarii'ondijionate, condamnatul va executa numai partea de pedeaps& rimas& negraliatd. Articolul 83 alin. 1 Cod penal prevede — in raport cu reglementarea din art. 39 Cod penal — dispozijii deosebite cu privire la tratamentul sancjionator. Pentru ca si nu se ajungi la 0 dubld agravare a tratamentului Juridic, odat& pentru starea de recidiva si inc 0 datd prin executarea cumulativé a pedepselor, legiuitorul_prin_ dispozitia_inscrisi Ja_ultimul alineat al art. 83 Cod penal, a previzut ci la stabilirea pedepsei pentru noua Pinta une nu se mai aplicd sporul previzut de, tru recidiva. Asadar, ‘existd_recidiva, dar nu_se mai aplici sporul. Menjiondm cé mai existd ° dispozitii legale care privesc un tratament sancjionator specific, diferit de cel ardtat in art. 39 Cod penal (exemplu, art. 61, art. 86° sau art. 269 alin. 3 Cod penal) care nu derogi de la dispozitile legale privind pluralitatea de infractiuni — recidiva — dec&t sub aspectul tratamentului sancjionator- aplicabil infracgiunii savargite. Th conseciny’, ,,acaplicarea sporului special previzut de lege pentru recidiva nu inseamn& cd infractorul care a sivarsit 0 noud infracjiune in cursul termenului de incercare nu devine recidivist. Intr-adevar siin aceastd, situagie, exist 0 recidiva postcondamnatorie, deoarece a sivarsit 0 nous infractiune in timpul termenului de incercare, care in acelasi timp trebuie considerat si ca timpul executdrii pedepsei susper a 1. L. Biro, ,Starea de recidivi in cazul infraciiunitor sivirgite in timpul liberdrit condijionate" in RD nr. 21/1971, pag. 102 66 Aceeasi opinie este impartagitd gi in practica instanjelor care au con- siderat cd sivargirea unci infracjiuni in cursul termenului de incercare atrage starea de recidiva postcondamnatorié in sensul art. 37 lit, a Cod penal, dac& pedeapsa a cirei executare a fost suspendatd, este mai mare de 6 luni, cu motivarea c& nu are nici o relevan{a pentru rei faptul c, potrivit art, 83 alin. ultim Cod per sporul previaut de lege pentru r avi ‘ratamentului juridic al inculpatului aflat recidi pedepse nu se mai apli Codul penal prevede si uncle cazuri speciale in care suspendarea conditionaté a executrii pedepsei este posibild, chiar far indeplinirea condifiilor aratate in art, 81. Astfel, in cazul ‘condamnirii cu executarea la locui de muncd, cind condamnatul isi pierde in intregime capacitatea de munci (art. 86° alineatul 4 Cod peral cum a fost modjficat prin Legea nr. 1104/1992) sau in cazul infractiunii de abandon de familie (art. 305 alin. 4 Cod penal) instanja dispune suspendarea conditionat& a executérii pedep- sei ori pronungé impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condigionaté a executirii pedepsei (In cazul infractiunii prev. de art. 305 Cod penal) chiar dacl nu sunt indeplinite condiyiile prevazute de art. 81 Cod penal. Pentru acestdin urmé car, potrivit aft. 305 alin. ultim Cod penal, revocarea suspendarii condiionate nu ar. termenului de incercare condamni abandon de fami ori nului de incercare, jetermina revocarea. ‘fn cazul pedepsei suspendate condijionat potrivit art. 86° alin. 4 din Codul penal, solusie ce excede regiementrii art. 81 Cod penal, textul nu cuprinde o dispozitie de revocare a suspendarii executirii pedepsei in cazul in care se comite o alta infracjiune in termenul de incercare, gi nici dis- pozitiile art. IX din Legea nr. 104/1992 nu contin o prevedere in legituré ‘cu revocarea suspendarii executirii pedepsei. u infractiunea de 1 Trib Suprom, ee pen 1131972 in RRD 9/1972; pag. 170 de. pen nr 43721977, 2, pug 176 ord penn 921980 n CD, pa. 256.257; dex. pon 20/1981 In CD. pag. 272; Jao! siou dee pen 35771971 In RRD. 3157S, po. 8. 67 ¢ Joc decdt in cazul cind in cusul 4 | \O situatie inedité 0 intalnim cind 0 infractiune s-a comis fie dupa suspendarea conditionatda executiril ‘pedepscice trebuia cxecutatd la Jocul sisPerned, fe dupd inlocurea acesteia cu pedeapsa amenzi Hp ‘conformi- tate cu dispozifiile art. IX din Legea nr. 104/192, Aceasté lege, in art. IX stipuleazd cl: ,dack pedeapsa. inchisorii pentru care s-a dispus obligarea 1a munch coreciionalé nu a fost pust in executare sau nu Put fi executatd din motive neimputabile inculpatului, pand la data intrarii legii in vigoare, ‘inna care a pronunfat hotérarea de condammare va IsPHne din oficiu, fle suspendarea conditionaté a executirli pedepsel, fe noni pedepsei peNisbril cu pedeapsa amenzii, apreciind in raport cu durata pedepsei pronunjate, ou natura faptel si ou persoana faptuitorului, Suspendarea conditionaté a executdrii pedepsei se poate dispune chiar dacd nu sunt coreinte condiile prevzute in art, 61 siart. 86) Cod penal” Rezult& asadar, din coyinutul acestui text de lege cf, in astfel de situagii transtori tn Iocul pedepsei cu exeoutarea la locul de munch, ‘urmeazi sé se aplice pedeapsa cu Inchisoare a clrel exeeutare s¢ suspendd, fie amenda aplicat& in limitele si potrivit criteriilor prevazute de art. 63 Cod penal Comiterea unei noi infractiuni dupa ce s-a procedat la suspendarea exe~ cutaril pedepset sau la Inlocuirea acesteia — far aceasta 10 fost achitata __, va atrage starea de recidiva prevaizutd de art. 37 lit. a Cod penal, primul termen constituindu-1 pedeapsa aplicaté cu ‘executarea la locul de munca. {In sprijinul acestui punct de vedere sar putea invoca pe de 0 parte taptul of, Legea nr. 104/1982, rezolva doar un incision’ ivit in timpul executdrii, gi anume acela al imposibi tii exccutrii pedepsel datorita lipsei locurilor de muncé, iar pe de alt parte c& aceasta lege care are un caracter special, schimba numai modalitatea de executar® facdndy-se 0 individualizare postiudicium si nicidecum 0 {nldturare a pedepsci aplicate initial gi care a intrat in puterea Lucrutui judecat- Socotim deci cd, in asemenea cazuri, cAnd se comite o altd infractiune intermenul de incercare, nu se poate refuza caracerizarea G6 recidivd post ‘condamnatorie a unei asemenea situatil atta timp cat conditiile acestet forme a pluralitagii de infractiuni prevazute de art. 37 Cod penal sunt indeplinite, chiar daci caracterul ‘exceptional al acestei suspendari a ex- ‘ecutirii pedepseise reflecta giin conditiile de revocare (art. 305 alin. ultim Cod penal). 68 jm privire la faptut daca infracyiunea’ a Spann cA subzistd recidiva previzutd de art. 37 lit,a Cod penal pentru oan = ont serena de incereare pedeapsa nu poate fi socotitd ca , raportul juridic penal sting’ndu-se efectelor finale ale suspendai mumaloueticuproduesres = a tn practica judecttoreascd cl 0 condamnare de 7 luni inchi- soar ap ea ea condisiile art. 305 alin, 4 Cod penal, atrage starea de previzutd de art, 37lit. a Cod penal, in situa vi pre ,insituagia fn care condai a comis 0 infractiune de furt in cursul i ay f termenului de incercare, far putea dispune revocar iului ii Trimet pe. pute PI rea beneficiului suspendarii executérii primei pe- » Mnliteratura penala gi practica judiciara nua existat o unitate de vedere : a eon tonate poate fi consideraté ca al doles ‘el erin cond intr-o opinie?, ramas& izolatd, s-a susjinut A ~~ fio opinie®, , 5a Sustinut od infracjiunea sivargitd ti ‘ 4,5 it Limpal ipert Heonionate pand la implinirea duratei pedepsei = ponte joilea termen al recidivei, nici tori ficon n i, nici postcondamnatorie, ni ee in aceastl situate se aplici dispozitile art, 61 Cod penal wind poe liberarii condijionate, Autorul considera c& agravarea ‘mod expres de art. 61 Cod penal nu ar mai i incd o agravare rezultatd din sta Rane ery rea de recidiva, Incdt, consecinjele juridi in 7 is Inca, consecintele juridi cedecurg ain ster nel infracjiuni tn timpul liberarii ‘contijonste at om excluzdnd in i aplic i a eeseeaons acest caz si aplicarea dispozi Alti autori considera c& ar.ex sexista ,0 recidiva special’ i : leré a in cazul cand acon a comis din nou 0 infraciiuné in timpul liberarii ea ‘Tatamentul sancionator va fi cel preva “ s r previzzut de dispozitiile art. 6. od.pena No se explicd care af fi consecingele acestet recave spe- rua raparcusedlpo ii dinlegea penal (dacd asemenea recidivigti . lor pe care le prevede k ivi pedepselor, incidenga unui act de: clomenis $2.) oes Pring exces jor refe- 1 Asevedea V Papaopol a, 2 wees ra Suprem, de. en 470197909 Cl ee: pen, cD, pag 450. 3 Hig nots in RD 61962 pg nie Sesh egoror ga Opel lef MzPunctul de vedere dominant, care a cristalizat st ss16 promovat cu consecven{a in literatura penald! si practica judiciard® reyine ci exist recidiva posteondamnatorie, in sensul dispozitiilor art, 37 lit. a Cod penal gi in situayia In care cea de-a doua intractiun® (care constituie al doilea Semen ai recidivel) este sivdrgi In intervalul de ‘imp de la liberarea ondisjonatd gi pnd ta implinirea duratel ‘pedepseis in asemenea situatie {nsd la stabilirea pedgpsei se va face aplicarca numai a dispozitilor art 61 Cod penal. —— ‘Yom expune argumentele care pot fi aduse in sprijinul acestei opinii, Insensul cf are calitatea de recidivist un condamnat &°© in timpul liberdrit condiyjonate a sivargit din nou o infracyiune intenyionatd, iar pedeapsa previzutd de lege pentru aceasia este inchisonre ‘mai mare de un an. Este suficient’ citirea cu atengie a dispozitilor art 61 Cod penal, pentru a ne da seama cé in conceptul acestei institutii — liberarea condi- jionaté — pedeapsa pronuntatd de instana ,se considera executatt, dack vtntervalul de timp de fa iberare gi pan la implinirea duratei pedepsel, Gel condamnat nu a sivargit din nou o jnfracfiune- ‘Din aceasté dispozitie decurgein mod Togicconcluria cé, liberarea fiind sub conditie, stinge, inlturd in mod definti, cxceutartt pedepsei numai tn carat nesivargirt din now & unct infractiuni 1) intervalul de timp de la Hiberare gi pind la implinirea duratel ppdepsel: Or 16 clar si categorie cA deed cel eondamnat sivargste in acest interval de timp 6 now infracyiune, equine recidivist cael sunt indeplinitesicondiile pentre PENT Cualte cuvinte, condamnatul liberat condiyionat esi ‘considerat ca fiind in mntinuarea executdrii pedepsel, jar timpul petrecut in stare de libertaic,” oo 7 v, Rémureanu, Opty pag 270 gin RRD 6/1969, pa. 7! M. Basarab, Op. gag 127, € Mitrache, Op cts pag. 138, A. Dine. CO " Bee: So lin RID nr 6/1983,p. 15:1 BiroyOP Cle 152 qin RRD 2/1971, pag. 9 PAE ID a/1975 pas, 25-26 t-Danch $2 OP. Ch Pe "360; G. Kovacs in RRD 10/198), P- $3" Bula, Op. i, vol Tl, pag: 176-177: ¥. Coles TB ARD 7/1971, p-99-100: S. Langu th $3.5 Gq, pag 1 $C. Cucu, nol I RRD 21972 pag. 158-162 Ae ee Suprem, dec. pen 6889 si 6730/1970 In EP pate "303-304, dec. pen. 1329 $1 astynght in CD, pos. 251258, doe. pen. SONITL in RAD Oe G{A9TT, pag. 156, dec. pen. 25 TANGTY Ie ED a 298, dec. pen. 701972 In CD. Pak 2 pen, 2456/1973 in CD. ag 389, dec, pen. 6731975 n CD. pa, 292 de pen, 1849/1977in RRD 3/1978, pos 65.45 Pe edges in CD. pag. 24% Te Bac sn PY 28/1970 in RRD 7/1971, p. 99, Jud ronan pen, 2588/1970 in RRD 2/1972 p. 159. Tee Brayov, dee. pen-841/1974in RRD 1/1976, pag 53. 10 anpen il pand la expirarea duratei pedepsei, intra in calculul acestei durate; adic executarea pedepsei igi urmeaza virtual Cur an ane si jrtual cursul ci, desi condamnatul se afl Prevederile art. 37 li a Cod penal nu pot, — in I rae ac |, — in lumina celor de mai a serra decat in sensul ci infractiunea sivarsita in timpul ndijionate constituie cel de-al doilea termen al recidivei condamnatorii, pentru ci este comisd in ti Sains amie . isd in timpul executdrii primei enn argument de text il furnizead gi ‘ iti ea pecet poate i vd cone negative ale ciror existengé sau intervenire elude as eee Or, dacd aceste condamnari — pentru cure a intervenit libe- rare os ijionaté — nu sunt enumerate in textul amintit, este evident c& | generat ce fas de recidiva si orice infracjiune sdvargité (cu intengie legea prevede pedeapsa inchisorii mai im: urmeazi a fi consideratd ca al doilea termen al recidive are ce un en) Pe de alté i ‘ ae parte ni se ile ce reglementeazi oe plicate unui condamnat care savargeste din nou o infractiune jin il ead fe Inceperea éxeeutii pedepsci, orn timpul exccutiri efective a oxstein sisi mu fie consideratreidivistdacd infracyiunea este comist in mal lesan conditionate si pani la implinirea duratei pedepsei. as r, aga cum s-asubliniat in literatura de specialitate, incepand Sites definitivi a hotardrii de condamnare si pand la xecutarea ce i — imegraléa peeps t¢ exist neintrerupt potentialitatea unei stiri de postcondamnatorie care nu inceteazi temporar nici in timpul a peranales priveste earacterivarca juridicd a pluralittii de in- taunt con tnd in sven uel raple penale In perioada liberarii open cuprinsul unei deciaii de indrumare” s-a statuat in sensu aoe Z canna ea ame vant din nou o infractiune in perioada i , va fi considerat recidivist (dacd st init ne unt indeptinite ae re teat i is art, 38 Cod penal, referitoare la recidiva n atamentul sancjionator prevazut d penal gi nu cel cuprins in dispozitiile art. 39 Cod pena oan GLC ‘Assevedea L. Biro :Starea de recii racyiunilorsivirgite fa timpul liber trea vn cazulinfractiunilor siunil tea timpultberdrit Tab, Suprem, dec, de indrumare 6/9 CD, pag. 60 pet. 5. nit nt mprejurarea cf, in aceasté situatie egiuitorul a stabilit a ae i aisiat aiferit de cel din dreptul comun (art.39 Cod penal) aianuns sare de sanctionare previzut dedispoztile legaespec leapt tein i id penal) nu poate constitui un argumen! MFO matele (mpresia re dominanth att in practicl, ct in iteratora care, Leste Pa i a defi- * sae acti judiciare s-a considerat cf dack upd deren ae viuieheunel notdriri de condamnare la pedeapse ne Te cote juni, inculpatul a sivargitdin now 0 infraciiune inainte’ er teeiampune sa se constate ci aceafaptl Perm 8 Te, rename recidivei postcondamnatorii si oH Ce ei a i it, a Cod penal, fra avea relevat : isi pute dear et Co pele pea maT PA si a " ire a pedepselor’. a es “ atin Ran supreme & pus in evidenya si modul de sa erate or situatii cind noua infractiune & fost comis’ in. perioada eI i ate si ‘aniaté-din executarea unei, pedepse. renutante dint-9 pire 8 omeinoi pedepse cu restul ramas neenecutat dint ® mena pelea fe ¢ eas il digionatd. in acest sens, .-a dispus, de: ‘asemenea, liberarea con’ 2 a ae on spel aflandu-se gi la data comiterii ultimel infractiuni in Pe ince é inerioade de re conditionat din executarea pedepse, in care era in : Lat in contopiere, si restul neexccutat din cca dintai podeaps4, poate Pmeidera c& acea prima pegeaps’ @ fost compet excels anteiog in jrii ultimei infracyiuni. motiveazi solutia” — corect spul a as idea c& jun rest de pedeaps’ neexecutat si contopit coe Z — pei . t " peaeapsl trebuie privit ca executat numai 0 data cu Cae poet intreg apreciindu-se astfel cf s~ meazi un intreg", apreciin \ : orme cates ae prevederile art. 37 lit. a Cod penal, $i dispozitii z i za, 7 ° ae er ri 5 ea penal, instanja de fond wand ca prim termen al es posterccutort pedeapsa ce & fost pronunyatd initial din a caret exec z ‘condamnatul a fost liberat conditionat. dec. 972In CD. [arin Suprem, dec. pen S0/1971,18 RD 6/1971, PAB 156i dec. pen. 4470/1 18 305-306, spre de. 721985 CDPHE n | Printr-o alt decizie de speya' s-a statuat ci la_stabilirea starii de recidivd se tine seama — cAnd se verificd indeplinirea conditiilor cerute primului termen — de pedeapsa definitivd stabilité de instany%, iar nu de partea din acea pedeapst executati efectiv pané la liberarea conditionaté (din pedeapsa de un an aplicati de instan{é, condamnatul a executat-efectiv 5 luni gi 12 zile, fiind liberat in baza art. 59 Cod penal) cu argumentarea c& indiferent de cuantumul pedepsei evecutate pand la liberarea condigionata, aceasta nuse consider executati, potrivit dispozitiilor previizute de art. 61 Cod penal, decdt la data expiririi in intregime a duratel pedepsei ce i s apticat, $I practica judecdtoreascd a altor instanje” s-a considerat cl sivar- sirea de cdtre cel iberat condiionat,a unei infractiuni in intervalul de timp ~ de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei,-atrage existenja stérii idiva postcondamnatorié, daci sunt Indeplinite cerintele previzute de art. 37 lit. a gi art, 38 Cod penal, Cu toate acestéa, unele instane au pronunjat uncori cazul in care primul termen al recidivei fl constitule o pedeaps& din a c&rei executare fGptuitgrul a fost liberat In condiiile art, 59-60 Cod penal, Instanja supremé® avand a se pronunja asupra unui recurs a constatat c& in mod cronat prima instan{d a rejinut starca de recidivd postexecutorie, dooarece la data comiterli celel de-a doua infracjtuni, fptuitorul se afla In situayia de libcrat conditionat si, Inrucdt durata pedepsei nu sc implinise, nu putea deci, fi consideratd ca executatd, in consecingd trebuia si se rejind recidiva previzutd de art, 37 lit a, Cod’penal cu tratamentul juridi 61Cod penal (noua infractiune a fost sivargité la putin timp dupa liberarea coridijionatk din executarea primei pedepse din care mai rimasese nexe-” cuiaid 0 parte insemnatd), $-au IntAlnit i solutii de practicd judiciard tn care, cu toate o& ce-a de a doua infractiune a fost comisi in timpul de la liberarea condijionaté a ‘condamnatului i pant la implinirea pedepsei aplicate, nus-a rejinutstarea de recidivd postcondamnatorie, desi confom art, 61 Cod penal, $-a revocat lberarea condijionaté acordatd pentru prima condamnare, 1. Trib Suprom, dec. pen. 673/197 tn CD, pag. 292-293. 2. ‘Trib. Brayoy, dec. pen. 841/1974 in RRD 1/1976, pag. $3. 3 Trib. Suprem, dec. pen. 6899/1970 tn CD, pag, 303. 4. Trib, Arad, dee. pen. 49/1970, Solujia a fost modifica de Trib. Suprem prin dec. pen. (67301970 in CD, pag. 304-305, rejinBndu-se cl sunt Indeplinite condiile recidivel ups condamnare, B‘ r a Inliteratura penal s-au facut discuyii in legaturd cu faptul daca se poate reine recidiva postcondamnatorie in cazul cdnd cea de-a doua infractiune intenjionaté este comis& in timpul condijionate pani 1a data implinirii duratei pedepsei, dar instanya care judecd acca infractiune ny. revocd liberarea. S-a admis ca fiind corect3 opinia', la care ne asociem, potrivit cfreia infractiunea sivarsitd in timpul liberdrii condijionate se consider’ comis& in starea de recidiva postcondamnatorie cind toate condiiile legale sunt indeplinite, indiferent daci, cu ocazia judecirii acesteia se mengine sau se evocd liberarea condijionati. Alt(el spus, starea de recidivi postcondam- “hatorie exist in ambele cazuri, ea caracte recidivei postcondamnatorii, rebuie si se aib in vedere exclusiv dis- pozitile art. 37 lit. a $i art. 38 Cod penal ffrd si se tind seama daca regimul sancfionator este cel din dreptul comun Meaeat i pate, nu pot fi ‘ontopite decat pedepsele efectiv executabile, iar efectele juridice ale reci- _Aivei nu se limiteazii numai la stabilirea pedepsei prin contopire cu pedeap- “sa anterioara (sau cu restul.ce.a mai rlimas de cxecutat) ci retinerea stirli “de recidiva produce si alte consecinje juridice (in logituré cu in- dividualizarea pedepséi, aplicarca amni grasierii, etc.). 1G. Kovacs, loc. cit, pag. 47; D. Pavel not la. dec. pen. 841/1974 a Trib. Brasov in RRD 1/1976, pag, $4. 4 Practica judecitoreasca! confirma aceeasi solutie, instanjele conside- rnd cl trebuie st se rejind starea de tecidiva postcondamnatorie previzut& 7 ‘Céd penal gi in cazul in care, cu ocazia judecdrii celei de a 2 ae inainte de liberarea condijionata, pedeapsa aplicata de instanya a fost redusé ca efect al grajierii partiale, implinirea duratei se stabileyte IW raport cui pedeapsa i nu in raport cu pedeapsa pronunyatd de instanji. Ca atare, daci cel condamnat sivargeste o infraciiune dup& implinirea duratei pedepsei, astfcl cum, a fost redusi in urma grat starea de recidivd in care se poate afla este aceca previzutd de art. 37 lit Cod penal, pedeapsa considerindu-se executatd. In conseciny’, (se sub- liniea2i) apare gresit procedeul instan{ei care a rejinut recidiva postcon- pedepsel igi ui |, desi condamn: afla 3 aceasti aoa sa pedepsct inchisorii nu produce efecte “definitive decit 1a expirarea intervalului de timp echivalent restului de pedeapsi ce mai are de executat pand la data liberarii condijionate®. Punerea in aplicare a prevederilor unor acte normative adoptate in ultimul timp, care au acordat gratierea conditionatd, a ridicat unele pro- bleme de interpretare in practica judiciard ca gi in literatura noastra juridicd. Una dintre aceste probleme pe care incearci si 0 examindm, care confruntd mai frecvent practica instangelor de judecati, se referd la natura recidivei rezultate din sivargirea unei infractiuni intentionate induntrul termenului de incercare al grajierii condijionate. 1. THb, Sibiu, de. pen. 80/1981 In RRD 1/1976, pag, $2; Trib. Bragov. dec.pen 841/1974 In RRD 1/1976 pag. $2 2 Dee. pen. 1.544/1983 CD pag. 193. 3 Potrivit Decretului nr. 720/19S6, — in prezent abrogat — pedenpsa pronunjath se considera fn intregime exccutat prin punerea in lbertate inainte de temen, Ca atare, cel ce sivirjea o noud infacjiune dup ce a fost pus in libertate, potrvit art. 1 din deeret, ou se considers in stare de reciivé postcondamnatorie ci fn stare de recigiva dupS executare. In ‘acest sens a se vedea gi Tr. reg. Bagov dec. pen, nr. $98/1967 in RRD 7/1967, pag. 162-163, 5Degiin.mod obijnuit, gratierea econditi in sensul c& ersoanei clreia isa gratiat pedeapsa aplicatd nu ise.cere si indeplineasc& ‘vreo obligatie sau conditie pentru a beneficia efectiv de aceasta, practica ‘Tegisiativi din tara noastr cunoaste si cazuri de grajiere colectiv con- ijionatd, in-care beneficiul gratierii este subordonat implinirit de catre condamnat a unel anumite cerinfe privind comportarea sa induntrul unui qumit termen. we Pottivit practicii constante in materic!, sivarsirea unei infractiuni ‘intengionate in termrenul de incercare al gratierii conditionate privitoare {ia o pedeapsi mai mare de.6 luni aplicatd tot pentru o infractiune inten- "yionatd, genereazi starea de recidiva postcondamnatorie previzuts de art, 37lit. a Cod penal dacli toate condigiile legale sunt indeplinite, iar nustarea de recidiv postexecutorie prevazutd de art. 37 lit, b Cod penal. Se mo- tiveazi cf, in cazul unei gratieri condigionate, acest bencficiu este definitiv ccgtigat, cu consecinta neexecutérii pedepsei sau a restului de pedeapsé, numai dacd cel grajiat nu sévargeste tnduntrul termenului de incercare 0 noua infractiune intentionatd, In cazul neindeplinirii acestei conditii, in- culpatul este obligat sf execute pedeapsa sau restul de pedeapsii grajiat sub condiie, ca efect al revociirii grajicrii, ar dispozijia aplicabilé cu privire la starea de recidivd este cou provizut de lit. a din art, 37 Cod penal, text de lege care se refer numai la situasiile cnd cel condamnat definitiv si- vvargeste o now infractiune mai Inainte ca pedeapsa aplicatd anterior sf fl fost In intregime executatd, sau s& fie consideraté executatd in intregime prin efectul unei cauze care stinge executarea cum ar fi, de pilda, o gratiere integral necondiionati, Doctrina? confirma punctul de vedere exprimat de practica judidicard preconizlind aceeasi solusic In sensul cf, existd recidivé postcondamnatorie i i 1 Trib, Suprem, dee, pen. 6751/1970 in CD, p. $28, dee. pen. 82/1973 in Rl, p. 199 nr, 26, dee. pen, 974/1974 In Rl, p.196n. 13, dec. pen. 19/1976tn CD, p. 281, dec. pen, 1531/1978 tn CD, p.329-331, dec. pen. 171/1979 fn CD, p. 382, dee. pen, 896/1983 In CD p. 192; tnacelag sens Trib, Botoyani, dee, pen. $47/19711n RRD 12/1971, p. 154 Trib. Timis, dec. pen, 795/1980 th RRD 7/1984, p, 69; Trib. mun, Bucuresti dec. pen. $6/1992 tn ,Culegere de practicd Judidicard penalt ‘pe anul 1992 pag. 275; dec. pen. 263/1993 tn .Culegere de practich Judiclar&* pe anul 1993 pag. 204, ‘2. J.Grigoras tn RRD 10/1974, p.39; St. Daneg $2 Op. cit, p. 361; M. Zolyneak, Op. et, 1. 300 41 In RRD 6/1983, p. 16; G. Kovacs in RRD 10/1971, p. 43 si RRD 12/1971, p. 14-15, L.Birotn RRD 12/1973, p. 105; M. Petrus 2, notd In RRD 10/1972 p. 160; A. Dincu, Op. cit, p. 326; M. Basarab, Op. cit, Ed, 1988, p. 6 {n cazul in care dup grajierea conditionatd a unei pedepse mai mari de 6 Juni, sau a restului de pedeapsd, aplicatd pentru o infractiune intentionetd cel condamnat sivargeste din nou o infracjiune cu intengie in intervalul termenului de incercare prevazut in actul normativ de grajiere. Se poarte afirma — se aratd de autori— cd ,ori de c&te ori beneficiarul unei gratieri conditionate sivarseste'o infractiuné intengionatd in termenul de incercare al grajierii conditionate se afl in fata impli nl datorité careia heneficiul se pierde, in virtutea legii, cu din momentul publicdrii actului de grasicre™, ~~ iu se poate omite nici faptul cf, nefiind respectata conditia legal, grajierea nu-si mai produce efectul ei principal, dea stinge, inkdtura, in totul sau in parte executarea pedepsei, astfel cH aceasta pedeaps, grajiatd inigial a devenit executabila din momentul pierderii beneficiului gatieii. Se observ inst ci, unele instanje au pronunjat solujii contrarii punctului de vedere statornicit atat in literatura penal, cat si in practica judecdtoreasc’, Astfel intr-o cauz3, s-a considerat ci o inculpatd condamnat&, in anul 1969, la 1 an gi 6 luni inchisoare pedeapsa gratiat& potrivit Decretului nf. 59/1969, care slivargeste in anul 1970, 0 noua infracjiune de furt in dauna avutului public, se afld in stare de recidiva postexecutorie, intrucat cea de-a doua infractiune nu a fost sAvargité inainte de inceperea executarii primei pedepse, in timpul executirii acesteia sau in stare de evadare, conditii corute de art. 37 lit. a Cod penal, iar in stabilirea pedepsei pentru in- fractiunea din nou sivagit se vor aplica prevederile art. 39 alin. 4 Cod penal, referitoare la recidiva postexecutorie, O altd instanta* a considerat ‘cd un inculpat dupa ce a fost condamnat la o pedeapsé de un an inchisoare pentru o infractiune de furt, gratiati in baza Decretului nr. $43/1979, comijand o noua infractiune intentionatd in anul 1971, se giseste in stare de recidiva postexecutorie cu motivarea c& aceastd ultima infractiune nu a fost sivarsitd in nici una din ipotezele indicate tn textul art, 37 lit. a Cod 1 Assevedes L. Biro loc. cit, p. 106 2. Trib. Arad, dec. pen. 371/1971 in RRD 10/1972: in acelagi sens si dee. pen. 399/1971 a celuiagi tribunal, nepublicatd. ‘3 Trib, Sibiu, dee. pen, 429/1971 fa RRD. p. 147. npenal. Altd instana a apreciat c& sunt aplicabile dispozitiile art. 37 lit. b Cod penal unui inculpat care la data sivargiriiinfractiunii pentru carea fost condamnat, se afla in situasia special de grajiat sub conditie. O solugie identicd a fost pronuntat& si de un tribunal care a condamnat pe inculpat pentru infractiunea de omor, comis’ in luna octombrie 1974, cu agravanta recidivei pervazuta de art. 37 lit. b Cod penal, cu toate cd a mai fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru o infractiune de furt, beneficiind de dispozitiile de grajicre ale Decretului nr, 521/1972. Solutiondnd recursurile impotriva acestor hotirari, fostul Tribunal ‘Suprem! le-a considerat ca find nelegale, intrucdt in mod gersit s- arejinut rie care cx numat -restu {nu a fost ‘conditionatd, or, sivarsind infracjiunile ulterioare inuntrul term jenuluide i, instantele trebuiau au aplicab ‘Admigind recursul in anulare” declarat impo nunjatd de o judecitories-a decis c& sivargirea unei infracjiuni intenjionate in perioada de incercare, pervazutd de decretul de grajiere, atrage dupa sine, cind toate condigiile legale sunt indeplinite, starea de recidiva pre- vazuti de art, 37 lit. a Cod penal, intrucat beneficiul gra este definitiv cdstigat numai daci cet gratiat nu ani, 0 noui infractiune intentionati; cum in cauzi it faptelé pentru care a fost trimis fh judecatd, induntrul termenului de fncercare previzut de decretul de graticre, instanja a gresitrelindind starea de fecidiva prevazutd la litera din art, 37 Cod penal, fird sd observe earacteristica grajierii acordate. Trebuie 8& subliniem ci, intr-adevar,-gratierea condisionata produce efectele depline ale graticrii, prevazute de art. 120 Cod penal, numai dupa expirarea termenului de incercare, in cursul ciruia exccutarea pedepscicste « suspendatd sau intreruptd si vom spune c&, ori de c&te ori, naintea expi 1 Trib, Suprem, dec. pen. 675/1970 in CD, pag. 328 dec. pen. nr. 19/1976 n CD, pag 28: In sceag sens se vedea gi Trib Timig dec. pon r. 79/1980 tn RRD 2198), pag. 68 2 "Trib Suprem, de. pen, 8961983, tn CD, pag. 192 8 termenului de incercare, inculpatul va stvarsi o noua infractiune inten- sionatd, grajierea nu mai inkiturd, in totul sau in parte executarea pedepsei astfel cd primul termen al recidivei const — aga cum se prevede in art. 37 lit. a Cod penal — intr-o_pedeapsi definitiva partial. a Primul termen al recidivei rimul termen-al-rcidve ei_postcondamnatorii, Hl poate forma si o condamnare definitivd la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cu exe- gutarea 1a locul de munc& da indeplinite si celelalte condigii pre- vazute de lege In practica judiciar’? s-a considerat c&, in cazul sivargirii in timpul executirii unei pedepse la locul de muncd a unei noi infractiuni inten- slonaie (i pentru care legea prevece pedeapsa inchisorii mai mare de un an) cel condamnat se aflé in stare de recidiva postcondamnatorie gi duce la aplicarea prevederilor art. 37 lit. a Cod penal (primul termen il formeaz pedeapsa cu inchisoare al cirei mod de executare a fost revocat), ins tratamentul juridic va fi cel din dreptul comun — art. 39 alin. 1 si 2 Cod penal/Ce se intmpld in situajia cdnd in intervalul de timp dintre incctarea execétirii pedepsei la locul de muncé si pnd la expirarca duratci pedepsei, cel condamnat la pedeapsa Inchisorii mai mare de 6 uni, cu executare la locul de muned, comite din nou o infracjiune intenjionat? Problema se pune cuatét mai mult cu cit revocatea incetaril executdrii pedepsei la locul $e poate afirma cd, indiferent dact incetarca executarii pedepsei la Jocul de muncd a fost sau nu revocatd, cel condamnat se afld in stare de recidiva postcondamnatoric® dacd sunt indeplinite gi condijiile previzute in a 37 lit. a gi art. 38 Cod penal, intrucat potrivit art. 86!" alin. 2 Cod penal’, pedeapsa se consider executatd dacd in intevalul de timp de la incetarea executiirii pedepsei la Jocul de muned si pand la implinirea duratei pedlepsei, col condamnat nwa sivargit din now 0 infracyiune,_ 1 ADincu, Op. cit, p. 327; C. Mitrache, Op. city pag. 138. 2 Trib, Suprem, dec. pen. 166/1980 si de:-pen. 1728/1980 In CD, pag. 238 260, dee. pen. 14/1984 in CD, p. 254, Trib. Suceava, dee. pen, 617/1979 in RRD 8/1980, p. 64, 3. Asevedes A. Dincu, Op. cit, pag. 327. 4 Prin Legea ne. 104/1992, publicati tn Monitorul Ofcial nr244 din 1 octombrie 1992, pentru modifcare yi completarea Codi peal. Seliunes I gin Codul penal a deveit Sectiunea II eu denumiea: ,Exccutarea pedepsci ia locul de munc8,aticolele primind 0 alt& ‘numerotare. 9© condamnare definitivé la pedcapsa inchisorii mai mare de 6 luni, aplicaté (in conditile art, 62 Cod penal) unui ineulpat care ese militar in termen, gi a cdrei executare se face intt-o inchisoare m joate con- stitui primul termen al recidivei dupi onfarmnare dacd in timpul exe- util pedepsei sivargeste 0 noul infractiune intenyionata, ar pedeapsa previiutd de lege este Inchisoarea mai mare de un an, Tratamentul juridie va fi cel previzut de dreptul comun — art. 39 ain. 1, dupl caz alin, 2 Cod penal”, ; Poate constitu primul temen al recidivel pedeapsa. inchisorii-care.a* inlocuit amenda? —Potrivit art, 63! Cod penal, introdus prin Legea nr. 6/1973, 4 ac cel condamnat se sustrage cu rea credin{a de. utarea amen islam ‘poate injocui_aceasti_sancjiune cu. pedeapsainchisorii®, .in, limitele previzute pentru infracjiunea sivarsita”. in literatura penalé, intr-o primd parere s-a spus ci accasté pedeapsd nu poate constitui prim termen al recdivei deoarece prin inlocuire nu se reevalueaz gradul de pericol social al infractiuni, cia mijloacelor folosite pentruindreptarea faptuitorului*, -a exprimat si parerea® cli pedeapsa inchisorii care a inlocuit amenda in baza dispozitilor art, 631 Cod penal poate constitul pimul termen al recidivei, fird ins a se ardta care sunt considerentele ce ar putea justifica ‘accasté teri, Ne aldturdim acestui punct de vedere gi vom expune argumen- tele ce ar putea fi invocate in sprijinul sau, * din Codul Tg ln Lge 1040972 tren ant itr pi saint egls-infoout cu ermenulncisoare mila eal na ee SOR Ta Suprem, see: mil spe. 42/967 NRRD 1S 2157 " PAEIST. ine conrete care duc in aplicarea art 63! Cod penal respociy teflon ana hicor ime eine rea Tn xia nega Ss arena ca Inchon pedepcaleratve hchisare sau amend) isan opt « serena Po oni lenin rar cy pdenpa pal de ieraeprevui de aad uned sa arnt ane pi tes crelanitor tenn (co peared ra conan» aut pests conform aft 76H. eveta a Cod reste vee penn incor pnd emi eral pedexpt mea WA: ineu, Op ct pag 328 $M. Baorab Ope 198, pg 25. 80 ” pedepsei tocmai datorité comportirii lui contrare le Mai intai ar fi de subliniat — fri a constitui un argument — cl aceasta modificare legislativa igi giseste justificarea intr-un sens in faptul c& nu este echitabil ca un condamnat s& beneficieze, in fapt, de favoarea neexecutarii ‘Un argument de text ne este furnizat de dispozitiile art. 38 Cod penal, in-care sunt enumerate conditiile negative a cdror existen{a.inldturd starea de recidivé. Cum hotdrarea prin care s-a inlocuit amenda cu pedeapsa inchisorii nu este enunjatd in textul amintit, inseamni cd o asemenca pedeapsi poate si constituic temenal recidivei, iar orice infractiune savar- sit cu intenjie dup& rimAnerca dofinitivd a hotdrdrii sau dup’ executarea unei asemenea pedepse, va forma termenul secund al recidivei, Dacd s-ar fivoit o atare diferentiere, Icgiuitoral ar fi trebuit sé o prevada explicit prin modific&rile aduse Codului penal, privind recidiva (Legea nr. 6/1973) care au afectat art. 37 alin, 1, art. 38 si art. 39 alin, 4, neputéndu-se ajunge prin interpretare, in acest caz, la restrdngerea incideniei dispozitiilorreferitoare Ta recidiva. Tnlocuirea amenaii ficdndu-se printr-o hotirare pronunjatd de instanja deexecutare, ceca ce constituico derogare de la autoritatca de lucru judecat a hotérdrll de condamnare rimasé definitiva, a nu considera 0 astfel de pedeapst cu inchisoare, substituitd amenzil, ca prim termen al recidivei, Inseamnd a ignora aceasté deogare (de la principiul autoritatil de tucru judecat) reglementatd expres prin preveder! legale, ceea ce dupa opi noastrd nu este cu putinga. Desigur, derogarea priveste numai stabilirea cctimii pedepsei inchisorii in limitele ardtate in art. 63) Cod penal, pe care condamnatul urmeazd si o execute cfectiv, {ard a fi extinsd gi asupra altor elemente ale acclciasi hotlrari; prin umare instanja nu ar puteasd dispund, spre exemplu suspendarea condijionatd a executdrii pedepsei!, sau exe- cutarea ei prin munca, far privare de libertate”, Echitatea si logica juridicd fac necesara considerarea unei asemenea pedepse ca prim termen al recidivei, cAci trebuie si se {ind scama de realitate — adicd de faptul cd un condamnat are sau a cxecutat o pedeapsd privativa de libertate mai mare de6 luni, 1. C. Antoniu $a, »Practcl Judiciard penal", vol. Il, Ed. Academies Romine, Bucuersti 1990, pag. 33 nr. 4 Trib Suprem, dec. pen. 2682/1983 in CD. pag. 196. 2" A se-vedea St. Dames 5a Op. eit, peg. 276: St. Bocdney in RRD 1/1984, pag. 30-31; m sens contrar Trib, Timis, dee pen. ne. 6/1981 tn RRD 12/1981, pag. 109. 81Aceasti realitate evidentiazd identitatea situagiilor in care se afla acela care are de executat o pedeapsi privativa de libertate la care a fost condam- nat printr-o hotirare definitiva si acela care are de executat tot 0 pedeapsi_ cu inchisoare peste limita de 6 luni, inlocuita in conditiile art. 63! Cod penal, Or, acestei identitiyi de consinut trebuie si-i corespundd 0 carac- terizare legald, identic’, si anume, aceea de recidiva postcondamnatorie, chiar dac& aceasté pedeaps4 provine din transformarea amenzii in inchi- soare, Inlocuirea pedepsei amenzii aplicati pentru savargirea unei fracjiuni din culp’ (exemplu art. 249 alin. 1 Cod penal) cu pedeapsa inchisorii va exclude insd starea de recidiva in cazul cand, dupa ram&nerea definitiva a hotérdrii, condamnatul a sivargit 0 infracjiune intentionatd, deoarece nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege referitoare la stare de recidiva, pedepscle stabilite in asemenca situajii urménd a se executa in condiiile art. 40 raportat fa art. 34 Cod penal. {in practica judiciard? s-a considerat c& o pedcapsi de 5 luni inchisoare (rezultaté prin inlocuirea sancttunii de 4000 tei amend aplicata pentru infractiunea previizutd de art. 180 alin. 2 Cod penal) poate constitu termen al unei pluralitdyi intermediare fiind aplicabile dispozitiile art. 40 Cod penal in cazul sivasirii, dupa rimanerea definitiva a acestei hotdrari, de citre condamnat a unei infractiuni de omor pedeapsa stabilindu-se potrivit regulilor pentru concurs, iar nu prin totalizare, ‘Din modul de rezolvare al instanjei supreme se poate deduce concluzia cd gin situatia‘in care ulterior, pedeapsa inlocuit cu inchisoare este mai mare de 6 luni, va putea constitui primul termen al recidivei in cazul comiterii unei noi infractiuni, daci bineinjeles sunt indeplinite $i celelalte congliit previzute de art. 37 si art. 38 Cod penal. =. Hotiirdrea de condamnare sii fi fost pronuntati pentru o infracfiune ivarsitd cu intentie. ‘Aceasti cerinf’ rezultd din dispozitia prevazutd in art, 38 alin, 1 lit al Cod penal, care prevede ci la stabilirea stArii de recidiva nu se tine seama de condamnarea privitoare la infractiunile sivargite din culpa. 1 ‘THb. Suprem, dec. pen.206/1983 in CD. pag. 197-198. 82 Dispozigiile cuprinse tn art, 38alin. 1 lit.a' Cod penal se resfrangasupra reglementirii ipotezelor recidivei din art. 37 lit, a-c Cod penal, deoarece, degiin aceest din urma text nuse face vreo precizare, din interpretarea celor oui dispozitii rezult& ci pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, precum sicele trel pedepse pana la 6 luni, care constituie primul termen al recidivei, nu pot fi decdt condamnari pentru infracjiuni sivargite cu intentie, nu gi pentru condamnari pentru infracyiuni comise din culpa Prin prevederea acestel condijii a fost subliniaté trisitura caracteri tic a recidivei, accea de a exprima perseverenta infracjionala a infrac- torului recidivist, perseverenji care nu este posibiti decit in’ cazul in- pou slvirgite cu intenjie direct, indirectd sau depas . O alti condifie este aceea ca hotirdrea de condamnare si nu fie dintre acelea de care, potri recidiva. Legea prevede, intr-adevar, in art. 38 Cod penal, o serie de cazuri in care 0 hotirdre de condamnare nu poate constitui primul termen al reci divei. Potrivit acestor dispozitii, la stabilirea stirii de recidiva nu se tine seama de hotardrile de condamnare privitoare ta: infractiunile sivargite in timpul minoritaii; infracyiunile comise din culpa; infractiunile amnistiate; faptele care nu mai sunt preva juni de legea penal; si nici de condamnirile pentru care a intervenit reubilitarea sau pentru care s-a indeptinit termenul de reabilitare. 4. Condifie care se referd la persound sau fiptuitor. Asa cum s-a ardtat, se cere ca 0 persoand si sivargeascd prima it fractiune pentru care ise aplicd o anumitd pedcapsi, $i tot aceeasi persoand si comitd o a doua infractiune, Pentru a fi indeplinité aceast& conditie nu este necesard ca persoana si fie autor gi la prima si la cea de-a doua infractiune; este suficient s& fic autor la o infracjiune si participant la alt infracjiune ca instigator sau complice, ori participant la ambele int it legii, nu se fine seama la stabilirea stirli de JAI doitea termenial recidivei postcondamnatori Pentru existenta recidivei dupa condamnare este necesar indeplinirea urmatoarelor condi : 83a. Infractorul si stivirgeascd din nou o infractiune cu intentie, Aceastd conditie a fost introdusa prin modificarea din 1973 a Codului penal, care prevede c& la stabilirea starii de recidiva nu se tine sama de hotararile de condamnare privitoare la infractiunile sdvargite din culpa. fn consecinjd, spre deosebire de reglementarea anterioara, este necesar ca infractiunea comisi din nou sd fie intenjionatd, adica s& fie stivarsita cu intenjie direct&, indirect sau depasitd (practerintenjionatd), Infractiunea poate avea forma tcntativei sau a faptului consumat, ia infractorul poate participa la sivargirca accstora in calitate de autor, in- stigator sau complice. b, Pedeapsa previizuta de lege pentru infractiunea siivarsiti din now ‘sé fle mal mare de un an, Legea are in vedere pedeapsa previzuti de textul ce incrimineaza noua i pentru aceasta ine trebuie s& depagcascd un an, Cu att mai mult este indoplinité condiia gravitigii infracjiunii sivargite din nou cind pedeapsa pentru aceasta este detcnjiunca pe viaga*. Al doilea termen al recidivei poate consta gi intr-o infractiune pentru care legea prevede pedcapsa amenzii alternativ cu Inchisoarea mai mare de un an chiar daca instanja sanc- Jioncazi cea de-a doua fapté cu amend, rezultatd fe din aplicarea cir- cumstanjelor atenuante, fiinded legea se referd la podoapsa legald revizutd pentru fapta ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei gi nu la cea judiciara® (art, 39 alin, 4 Cod penal). Daci aceasti pedeapsi este Inchisoarea de un an sau mai mic, ori amenda, infracjiunea sivargit4 nu poate constitui al doilea termen al recidivei, Ae Infractiunea care constitule cel de-al doilea termen al recidivel dupa - condumnare, trebule sivigitii inainte de inceperea executiiril pedepsel anterioare, in timpul executirii acestelu sau in stare de evadare, Aceastd condijic este tovodatd gi trdsitura caracterizantd a recidivel postcondamnatorii, care o deoscbeste de recidiva dupa executare, S-a avut in vedere c4 executarea primei condamnéri neavand loc in intregime, pedeapsa aplicata nu gia putut atinge scopul urmarit cu privire la re- educarea condamnatului; drept consecinyé tratamentul sancjionator al 1A sevedea Trib. Bragov, dec. pen. 497/193 in ,Dreptul", nr. 2/1994 p. 88 2. C.Mitrache ,Drept penal romin” partea generald. Bucuresti Edit, 1994, pag. 138, 3 A’sevedea M, Basarab, Op. ct. Ed. 1988, pag, 29. 84 tecidivel postcondamnatorie trebuie diferenyiat de accl, mai aspru, al recl- divel postexecutorii. Infracjiunea care formeaz al doilea termen al recidivei. poate fi sivatgiti tnainte de Inceperca executdril pedepsel cAnd fiptuitorul, fil a se sustrage de la executare, se aflé In intervalul de timp — destul de scurt — Intre momentul definitivarii hotérfrii de condamnare gi Incepere; se sustrage de la executare; a objinut amfnarea executirii pedepsel in cazurile previzute de art, 453 Cod procedurdi penald; a objinut, inainte de a incepe executares, suspendarea acestela Intr-o cale extraordinard de atac; a inter- venit un decret de gratiere, In cazul sustragerii de la executare, numal infractiunea comis& pind la implinirea termenului de prescriptie a executirll pedepsel poate constitul al doilea termen al recidivet postcondamnatorii; infraciiunea comis& dup Implinirea termenului de perscripjie a executaril pedepsei, dup cum se va vedea, constituic al dotlea termen al recidivei postexecutorii, Infracjiunea poute fi sivargiti in timpul executirii pedepsei, etapa care poate cuprinde momente: In timpul executaril pedepsel tntr-un loc de definere; tn timpul Intreruperii executdrii pedepsel tn condigiite art. 455 Cod procedur penalt!; in timpul liberdrit conditionate gi maf inainte de Impliniea duratei pedepsei (art. 61 gi art. 62 alin. 4 Cod penal); in timpul éxecutarli pedepsei tnchisorii la locul de munca; In timpul de la incetarea executirii pedepsei la locul de munc& si pana la implinirea duratei pedepsel (art. 86" alin, 2 Cod penal); in timpul suspendarii condijionate a executarii pedepsei (art. 81 Cod penal) sau al suspendarii sub supraveghere a ex- ecutrii pedepsei (art. 86" Cod penal). fn fine infractiunea care formeaza al doilea termen al recidivei poate fi sivarsit fn stare de evadare. Comiterea unei noi infractiuni in stare de evadare va da nastere unei alte recidive postcondamnatorii. Dacd sdvargirea unei noi infractiuni dupa ce condamnatul a evadat din executarea unei pedepse, deci in stare de evadare, Intruneste conditiile Tecidivei postcondamnatorii, realizéndu-se neindoios una dintre cele trei ipoteze prevazute de lege, sdvdrgirea numai a infracyiunii de evadare, Tard a se comite vreo alt infractiune ulterior, a ridicat problema daci aceasté situafie constituie sau nu starea de recidiva postcondamnatorie. 1 Asevedea Tiib reg. Bcku, dee. pen 2585/1967 In RRD 10/1968, p. 176; Trib. Botosani, ec, pen, 999/1972 In RRD 2/1973, p. 168 85Rezolvarea acestei probleme are importanya nu numai pentru teoria gi literatura noastré penald, dar prezinti si un deosebit interes practic sub aspectul regimului de executare a pedepsei, al aplicarii actelor de clement, al acordirii liberarii conditionate etc, fn literatura juridicd, aceasté problema formeazA obiectul unei indelungate controverse ce este departe de a fi epuizat, astfel cf, in legaturd cu aptitudinea infractiut evadare de a forma al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, opiniile sunt diferite. © evocare, fie chiar succintd, a literaturii penale roméne gi strdine evidenjiazA ideea cA s-a format 0 opinie potrivit carcia se consider’ ci aceastA situatie — sivasirea numai a infracjiunii de evadare — nu se subsumeazA recidivei postcondamnatorii gi ci ar semnifica o forma special’ de pluralitate infracyionatd in afara celor trei forme conturate de lege, cu un tratament special de sancjionare, derogator de la reglementarea din parte general a Codului penal privind recidiva (art. 39). Doctrina gi jurisprudenta francezi! argumenteazi aceast sustinere, invocndu-se ideea cA cel de-al doilea termen al recidivei trebuie sd fie 0 infracjiune independent de prima, si nu fie o consecina a primei con- damnai ii cu prima condamnare, ea flind comisa de citre infractor pentruasesustrage consecinjelor condamnirii anterioare. In teoria dreptului penal roman? gi in practica judiciard? care constant a subscris foarte mult timp la aceastd opinic gi care este impartagitd gi in 1 RogerMerle, André Vit, ,Traite de droit crimine!, vol. l,Ed. Pars, pag.910; J.Pradel, Droit pal, vol. I, Pais 1973, 513; .C. Soger ,Droit penal, et prectdure panale”:, Ed Paris 1974, pag. 157; . Tanoviceanu, Op. et, pag. 178, invocd jurisprundenja francez4 care nu considers evadarea ca al does termen ai recidivei. 2 C. Bulai .Explicaiteoretice“ vol, |, p.314; V. R&mureanu, Op. cit, pag. 271, 276 stn RRD 6/1969, pag. 9; G. Antoniu g. ,Indrumirile date de Plenul Trib. Suprem...pe anil 1950-1968", Ed. 1971, p. 48; M. Zolyneak, Op. ci. p. 328 1337; A Dincu, Op. cit, p-331; 0. Stoica ,Drept penal" part. spec, Ed. 1976, p.273; G. Darangé ,Codul penal” adnotat, part, spec., Vol. Il, p. 143; V. Loghin 2, .Drept penal” part. spec., Ed. 1983, p. 256; C. Turianu ‘sReeducarea prin munci, Ed. 1984, pag. 46 (acest autor rispunzindlaintrebarea dacd pentru ‘evadare se poate dispune executarea pedepsei inchisori prin munci — tn eazul in care se ‘sivirgest infacjiunea de evadare din exccutarea pedepsei cu inchisoarea — accept ideea ci unui atfel de recdivist* nui se poate refuza beneficil apiciril art. 1 alin 1 din Decretul dasag77),. 3 Trib. pop. Sighigoara, sen. pen. 323/1964 in J.N.4/196S, p. 145; Trib. Cluj, dec. pen. £806/1972 in RRD 3/1973, p. 164. 86 prezent! considedim c& punctul de vedere s-a mai intemeiat si pe fomularea legii, care prevede c& a doua infraciune se poate comite gi in ,stare de evadare“, de unde rezultd concluzia cd evadarea nu genereaz starea de recidiva, cat si pe formularea art, 39 alin, 3 Cod penal, care reglementind regimul de sancjionare al recidivei postcondamnatorii, in cea de-a treia situatie, stabileste ci prin pedeapsa anterioara se in{elege pedeapsa ce se cumuleaza cu pedeapsa aplicatd pentru evadare, Intr-o alta opinie, pe care o impartsim, se considera cl se afl in stare de recidiva postcondamnatorie, inculpatul care gasindu-se in executarea uunei pedepse mai mari de 6 luni inchisoare pentru o infraciune intengionatd, sAvargeste numai infractiunca de evadare previzuti de art. 269 alin. 1 si 2 Cod penal, sau tentativa la cea de-a doua modalitate a infractiunii. Acest punct de vedere al considerarii unei astfel de situaii ca fiind tecidiva postcondamnatorie, formulat in literaturd”, sustinut actualmente de majoritatea penalistilor, chiar si de unii autori® care gi-au reconsiderat opiniile si promovat in practica judecitoreasca* in ultima perioada isi gseste o puternicd argumentare pe care incercdm si o infiitigtim in cele ce urmeaz: Argumente de text. Evadarea este incriminatd ca infracjiune distinct in patrea special a Codului penal, in art, 269, sancjionat4 in forma simpla cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, in forma calificata de la 1 la 5 ani, sancjiuni gi limite ce releva o periculozitate social bine marcata. CAnd un infractor a comis mai multe infra exist, potrivit art. 32 Cod penal, o pluralitate de infraciuni care constituie, dupa caz, concurs de infracjiuni sau recidiv. Codul nostru penal nu cunoaste — potrivit dis- 1 L Poenaru, nota a I-a fn ,Dreptul” ne. 1-2/1990, p. 112-113, 2. J.Grigoras, Op. ct. pag. 270; V. Dongoroz, Op. cit. p. 384 gi 364: M. Basarab, Op. cit, pag. 128; C, Mitrache, Op. cit, p. 139 itn ,Dreptul penal romdn” —partea gnerall Ed. 1994 ag. 139; G. Mateuj ,Sancjionarea recidivel postcondamnatorii* in »Dreptul” nr. $-6/1994 ag. 128; I. Florescu -Unele probleme legaie de mecanismul de aplicare a pedepsei tn cazul Drevizut de art. 39 alin. 3 din Codul penal in ,Dreptul” nr 3/1994 pag. 95; L. Biro in RRD. 2971, p. 102; A. Dincu in RRD 1/1982, p.30°31; M. Zolyneak in RRD 6/1983, pag. 8-10; 1. Minsilescu, 8. Munteanu nota F-a in ,Dreptul” nr. 1-2/1990, pag. 109. 3. M.Zolyneak; Ibidem pag. 8-10; A. Dincu. Ibidem pag. 30-31, G. Antoniu §2, ,Practica Judiciard penal vol. pag. 173. 4 Trib. Suprem, dec. pen. 262/197 in RRD 8/1977, p. 67; Trib. Tuleea, dec. pen. 44/1989 fn. Dreptul™ nr. 1-2/1990, p-109; S.J. dec. pen. 2330/1993 in ,Dreptul” 10-11/1994 ag. 125; C.D . 1993, pag. 179. 87pozitiilor cuprinse tn titlul 11, capitolul LV, privind pluralitatea de in- fracjiuni — nici o situasie tn care pluralitatea de infracjiuni nu constituie nici concurs de infracjtuni, nici revidiva, cu exceptia situasiilor previzute In mod limitativ in art, 38 Cod penal, privind condamnitrile care nu atrag starea de reccidiva, Flind reglementatd tntr-un capitol propriu, este logic ca toate pro- blemele privind existenja pluralitayii de infractiunt, deci sla recidivel, si fle soluyionate exclusiv potrivit dispoziilor cuprinse In acest capitol. Toate dispozitille legate care privesc un tratament sancjionator spe- cifte, diferit de cel arttat in art, 39 Cod penal, cum sunt cele cuprinse in art, 61, art. 83 alin, 4, art 864 si art. 269 ulin, 3 Cod penal, nu derogd de la dispozitiile legale privind pluralitatca de infracyiuni decdt sub aspectul tratamentului san¢jionator aplicabil infractiunil sivargite, tratament mai sever care tsi gseste justificare In starca de periculozitate a infractorului care recidiveazd. ‘Actele de clementl! adoptate tn timp au exceptat de la benefictul amnistict si gratierii pe cei care au sivargit infracjiunea previzutd de art, 269 Cod penal. Or, dacd nu ar fi prevazuté in Codul penal ca o infractiune distinct, cu o autonomie propre, Inscamn& ci un condamnat pentru evadare ar fi beneficiat de amnistie, sau dup& caz, de gratiere, pe ideca c& pedeapsa aplicatd pentru aceasta infractiune, cumulandu-se cu cea in a c&rei executare se afl&, ar constitui o singurd sanctiune, ceea ce, dup opinia noastr4, nu a fost in intengia legiuitorului care dacd ar fi voit sd facd aceast& diferengiere ar fi previzut-o in mod explicit. : Asa cum am ardtat, in stabilirea cali trebuie si avem in vedere exclusiv dispozisiile cuprinse in art. 37 gi art. 38 Cod penal. Astfel cf, ori de le prevazute in textul art, 37 Cod penal, sunt intrunite si nu subzistd situatiile cuprinse in art. 38 Cod penal, ne vom gasi in fata unei recidive, iar infractorul care a sAvargit 0 infractiune intenyionata in aceasta stare va fi considerat recidivist. Prin 1. Amintim numa ultimele doud g!anume Decretul-Legen.3 nr. 23/1990 le Consiliul Frontului Salviri Nationale. 88 urmare, simplul fapt & in cazul sivargirii infracjiunii de evadare pedeapsa aplicatd pentru aceasta infractiune se adauga la pedeapsa ce se executd (art. 269 alin. 3 si art. 39 alin. 3 Cod penal) nu poate constitui un argument care ar putea fi adus in sprijinul inexistentei recidivei, deoarece conditiile prevazute in art. 37 lit. a Cod penal sunt intrunite gi in acest caz. Argumente de logic (rationale). Daca recidiva postcondamnatorie se realizeaz cdnd persoana savargeste © noua infracjiune inainte de exe- cutare, cu att mai mult trebuie sd se realizeze cAnd se comite o infractiune —si aceasta este evadarea — in timpul executarii!, Admijand teza incontestabild cd infractorul condamnat care in locul de detine sdvargegte, sA presupunem, infractiunea prevazuta de’art. 180 alin. 2 sau de art. 239 alin, 1 Cod penal, devine recidivist nu putem accepta parerea c& acelasi infractor condamnat nu va deveni recidivist dacd slvargeste o evadare, adic o infractiune mai grav decat cele aratate”, Evadarea, o infractiune ca oricare alta, fiind sdvargita In timpul exe- cutirii primei condamniri, ea intregeste recidiva, in mésura in care sunt realizate exigentele legii privind al doilea termen al stu, gi nu trebuie sd se tragi concluzia c& legiuitorul a inldturat evadarea din structura recidivei, croindu-i un regim juridic derogator de la reglementarea din partea ge- nerald a Codului penal privind revidiva, Dacd In ipoteza evadirit din starea legald de rejinere, neexistind o hotirdre definitiva de condamnare la pedeapsa Inchisorii, infractiunea de evadarestinractiunea pentru cercinculpatu fst aretatpreventivsealtd {in concurs real’, neflind incidente dispozigiile art, 269 alin, 3 Cod penal, ci ale art, 33 lita gi art, 34 lit, a Cod penal, atunci putem afirma cd in a doua ipotezi, a evadirii din executarea unei pedepse definitive (pentru o in- fracjiune intentionata, mai mare de 6 luni inchisoare) trebuie si se retind 1M. Zolyneak, loc. cit. p10 2. Asevedea L. Biro ,Starea de recidiv in canul infracyiunior sivargite tn timpul iberdti condijionate” in RRD 2/1971, p. 102. ‘3. Trib. uprem, dee. pen. 4395/1970 n CD, pag. 279, de. pen. 2956/1971 In CD, dec. pen. 444/1971 In RRD 10/1972, pag. 151; dee. pen. 3717/1972 in CD, pag. 3 32/1974 in CD, pag. 426: dec. pen, 129/197S in CD, pag 290; dec, pen. 1224/1975 in CD, pag. 394: dec. pen. 2006/1978 in CD, pag. 415; dec. pen. 33/1979 tn CD, pag. 443; In acelagi sens ‘Trib. Timi, dec. pen. 239/1970 tn RRD 9/1970, pag, 166; Jud. Dragagani, sent. pen, 5S7/1971 In RRD 4/1972, pag. 146. 89recidiva postcondamnatorie din moment ce in nici un mod nu poate fi contestatd existenta pluralitajii de infraciiuni. Invocarea argumentului—atat in literatura strdind ct siin cea romand — In sensul ci intrucdt evadarea nu indeplineste condiia de a fio in- fractiune independent, nu poate constitui al doilea temen al recidivei postcondamnatorii, avand un caracter de dependenta fayd de condamnarea ce se executi, reprézintd o condiie pe care legea nu o cere, deoarece ea nu prevede ca a doua infracjiune si nu fie intr-un raport de dependent fafa de prima condamnare; o asifel de legitur’ a infracjiunii ulterioare cu executarea primei pedepse, neavand nici o relevanja in raport cu existenja recidivei si cu rajiunea consacriiii ei in lege, nu este de natura si inkiture institutia recidivei', Argumente de politicd penal, Evadarea in forma simpli — art, 269 alin. 1 Cod penal — este sancjionata cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, fra 4 se prevedea alternativ si amenda, desi prin Legea nr. 6/1973 aceasta s-a extins, de regula, aproape la toate infracjiunile pentru care se prevede pedeapsa inchisorii pani la 2 ani. Legiuitorul avand in vedere tocmai gradul de pericol social ridicat al Comportamentului agresiv side mare risc al condamnatului, a previzzut un tratament juridic sanctionator mai sever, care const in cumularea pedep- selor, $i nu in contopirea lor ce constituie in general regula sancjioniril pluralitijii de infracjiuni manifestate sub forma concursului, a recidivei postcondamnatorii si a celei consacrate in art, 40 Cod penal Ar fio lipsi de conscevenié ca legiuitorul sd instituie pentru acest caz un sistem sancjionator mai sever, dar, in acclasi timp, si-1 sustragi de la statutul recidivei care consacr un regim juridic mai aspru nu numai in privina aplicarii pedepsei, dar si a restrictiilor impuse in raport cu alte institutii ale dreptului penal, cum sunt condamnarea cu suspendare a executirii pedepsei, amnistia, gratierea, liberarea condijionatd etc. Deasemenca mai trebuie spus cia fost necesari corelarea prevederilor art, 39 alin. 3 Cod penal care se referd la regimul sanctionator al recidivei 1 M,Zolyneak, loc cit, pag. 10 90 cu dispozigiile art. 269 alin. 3 Cod penal, potrivit cSrora pedeapsa aplicatd pentru evadare se adaugi la pedeapsa ce se executé, pentru ca si nu se jung’ lao dubld agravare a tratamentului juridic, 0 datd pentru starea de recidiva iar inc o data prin executarea cumulativa a pedepselor. Subliniem incd 0 data ci, in stabilirea calitdyii de recidivist a unui infractor trebuie si avem in vedere exclusiv dispozitiile cuprinse fn art, 37 si art. 38 Cod penal, indiferent de faptul cd al doilea termen al recidivei va avea tratamentul sanctionator reglementat prin art. 39 Cod penal, sau alt tratament specific cum este cel previzut In art. 269 alin. 3 Cod penal, cici nici una din aceste dispozitii nu are prioritate, ambele ardtdnd explicit c& pedeapsa pentru evadare se cumuleazi cu pedeapsa ce se executé in ‘momentul evadarii, O interpretare corectd a disporiiilor ce reglement a concluzia certd ci, desi condamnarea pentru evadarese include in primul termen al recidivei sub aspectul tratamentului sanctionator, totusi in- fractiunca de evadare constituical doilea termen al recidivei, dacd pedeapsa din care s-a evadat este mai mare de 6 luni, intruc&t calitatea de recidis nu depinde de aplicabilitatea regimului sanctionator (art. 39 Cod penal) ci de dispoziiile art. 37 Cod penal. 1SECTIUNEA a IIl-a Recidiva postexecutorie Recidiva postexecutorie, reali sau recidiva dup executare este pre- ‘vazutd in art, 37lit: b Cod penal si reprezintd situatia in carese afl persoand care, dupii ce a executat 0 pedeapsd, cu inchisoarea, mai mare de 6 luni, dupa grajierea total sau a restului de pedeapsi, ori dup’ implinirea termenului de prescriptie a executarii unui asemenea pedepse sivargeste o ‘noui infractiune cu intenjie pentru care legea prevede pedeapsa Inchisorii mai mare de un an. Recidiva dup’ executare nu se deosebeste, deci, in esenji, de recidiva dup condamnare decdt prin imprejurarea cé sévarsirea din now a unei infractiuni are loc dupa ce infractorul a executat in intregime pedepsa anteriard sau dupa ce aceasta a fost consideratd ca executatd, Cu aceastd doosebire, condigiile de existenja a recidivei dupa exceutare sunt identice cu acelea prevaizute pentru recidiva dup condamnare. Tra slturile distinctive privese primul termen al recidivel, 1, Primul termen al recidivei postexecutorif, Condi a. Pentru existenja primului termen al recidivei dupa executare se cere, ca gi In cazul recidivei dupa condamnare si existe o hotirdre definitivi de condamnare a infractorului la pedeapsa inchisorll mal mare de 6 luni, cu desebirea insi, c¥, in cazul acestei modalitatia recidivei se cere ca pedeapsa sé fie in intregime executatd. Nu are importanjé, modul de executare a pedepsei, executarea putdind avea loc, intr-un penitenciar, la locul de munc in stare de libertate, sau in alti modalitate ca de exemplu prin achitarea amenzii care a inlocuit pedcapsa inchisorii cu executarea la locul de munc&, conform dispozitiilor art. IX din Legea nr. 104/192, 92 b. Primul termen al recidivei postexecutorii mai poate consta intr-o pedeapsi mai mare de 6 luni pentru care s-a acordut grafierea totulii sau arestului de pedeapsi, ori pentru care s-a implinit termenul de prescriptie ‘a executirii pedepsei, dupii cum poute consta si din pedeupsa detengiunit pe viafii a cirei executare s-a stins prin prescriptie (20 uni poteivit urt, 126 lit, a Cod penal)’, S-a considerat, desigur, ci actul de clemengé in cazul gratierii sau sustragerea condamnatului de la executarea pedepsei, in cazul prescriptiei executirii pedepsei, nu trebuie s& constituie, prin aplicarea in aceste cazuri @ unui tratament sanctionator mai ugor decat cel aplicabil in cazul exe- ccutariiintegrale a pedepsei —o prima de incurajare pentru sévarsirea unei noi infractiuni, Implinirca termenului de prescriptie a executarii pedepsei, 20 ani cand pedeapsa const in inchisoare mai mare de 15 ani si 5 ani plus durata pedepsei in cazul celorlalte pedepse cu inchisoare (art, 126 lit. a si b Cod penal) rim&ne doar ca mod de stingere a executérii, si nu mai conduce la inkiturarea stérii de recidiva, cum era prevazut in Codul penal anterior. S-a avut in vedere, pe de o parte, c& preaumfia de indreptare pe care o implic& prescriptia este infirmatd de insisi comiterea unei noi infractiuni, iar pede alta parte, c& admiterea inldturirii stirii de recidiva in cazul prescripiiei ar insemna crearea unei situatii mai avantajoase pentru cel care s-a sustras de la executare fag de cel care a executat pedeapsa. In practica judecdtoreascd, aga cum s-a mai ardtat, s-au pronuntat solufii care au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la felul recidivei (dupa executare sau dupa condamnare) atunci cind primul termen il constituie o pedeapsa mai mare de 6 luni care a fost gratiatd. Pentru a nu se da o interpretare discutabila prevederilor art. 37 lit. b Cod penal, socotim ca se impun unele preciziri. In doctrina penal este admis ci grajierea este o masura a puterii de stat luatd pe cale de decret, prin care pentru anumite consideraii de ordin social-politic si politica penalé, se dispune inlaturarea executirii pedepsei, {in totul sau in parte, ori comutarea unei pedepse in alta mai puyin grea. 1 Asevedea C. Mitrache ,Drept penal romfn Ed. 1994 pag. 139. 2 V.Rémureanu, Op. cit, pag. 277; C. Mitrache, Op. cit, pag. 140; M. Zolyneak, Op. cit, pag. 325, 93in mod obignuit, grajierea se acordi necondigionat, dar poate fi acor- dat uneori conditionat, in sensul ci ea nu este aplicabild decat celor care indeplinesc anumite condisii sau care respect anumite obligagii. In cazul fn care in urma actului de clemenyé se gratiazd in totul pedeapsa aplicat’, gratierea necondijionatd produce efecte juridice imediate din momentul intrarii in vigoare a actului de clemenyi. Daci in aceastd ipotez beneficiarul gratierii va sivargi o nowd in- fractiune el va deveni recidivist potrivit art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal dacd conditiile legale ale recidivei vor fi indeplinite, Intr-adevar grajierea totald sau a restului de pedeaps’ face si fie consideratd ca executats complet pedeapsa, dar prevederea legal care indreptijeste aceastd concluzie are in vedere o grajiere obignuitd, acordata {iri vreo conditionare de respectare unei anumite obligai subsecvente care trebuie indeplinita in viitor!. Prin umare, desi textul art. 37 lit. b Cod penal se referd la grajierea total sau a restului de pedeaps&, consecind juridicd pe care 0 prevede, respectiv starea de recidivé postexecutorie, nu poate interveni cind este vorba de 0 grajieré condiionatd fie totald, fie a restului de pedeapsé, deoarece o atare gratiere nu este previizuti de acel text de lege, iar formrularca utilizatd nu ingiduie a se considera c4 s-a previzut mai mult decat s-a avut in vedere, adicd situagiile obignuite, generale, ale gragierii necondigionate. Asa cums-a mai ardtat, clnd inainte de liberarea conditionat, pedeap- sa aplicatd de instany& a fost redus& ca efect al grasierii partiale, implinirea duratei se stabileste in raport cu pedeapsa redusd in urma grajierii si nu in raport cu pedeapsa pronunjatd de instangd. Ca atare, in asemenea situatie, sivarsirea din now a unel infracjiuni dup& ce s-a implinit durata pedepsei astfel cum a fost redusi — chiar dac& in raport cu cuantumul stu inigial

S-ar putea să vă placă și

• Păr. Gheorghios S. Kughioumtzoglou - Călăuză Pentru o Viaţă Creştină - 2012

  

  Document103 pagini

  Păr. Gheorghios S. Kughioumtzoglou - Călăuză Pentru o Viaţă Creştină - 2012

  asdf

  100% (2)
• Sufletul La Judecată - Nicodim Măndiţă - 1996

  

  Document33 pagini

  Sufletul La Judecată - Nicodim Măndiţă - 1996

  asdf

  100% (3)
• Sfant Matrona Din Moscova - 2007

  

  Document78 pagini

  Sfant Matrona Din Moscova - 2007

  asdf

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Viaţa, Minunile Şi Acatistul Sf. Xenia de St. Petersburg - 2000

  

  Document74 pagini

  Viaţa, Minunile Şi Acatistul Sf. Xenia de St. Petersburg - 2000

  asdf

  50% (2)
• Viaţa Noastră După Moarte

  

  Document49 pagini

  Viaţa Noastră După Moarte

  asdf

  80% (5)
• Creştinul La Sfânta Liturghie - Pregătire, Participare Şi Folosul Duhovnicesc - Ep. Nicodim Munteanu - 2001

  

  Document63 pagini

  Creştinul La Sfânta Liturghie - Pregătire, Participare Şi Folosul Duhovnicesc - Ep. Nicodim Munteanu - 2001

  asdf

  100% (3)
• Sfântul Ioan de Kronstadt - Convorbiri PDF

  

  Document42 pagini

  Sfântul Ioan de Kronstadt - Convorbiri PDF

  asdf

  100% (3)
• Sfântul Andrei Cel Nebun Pentru Hristos - 2002

  

  Document114 pagini

  Sfântul Andrei Cel Nebun Pentru Hristos - 2002

  asdf

  100% (1)
• Mărturii Din Viaţa Monahală - Gheron Iosif - 1995

  

  Document104 pagini

  Mărturii Din Viaţa Monahală - Gheron Iosif - 1995

  asdf

  100% (1)
• Sfintele Icoane Făcătoare de Minuni Din România - Arhim. I.bălan - 1999

  

  Document81 pagini

  Sfintele Icoane Făcătoare de Minuni Din România - Arhim. I.bălan - 1999

  asdf

  100% (1)
• Dicţionar de Drept Penal - Al - Boroi, M.gorunescu, M.popescu - 2004

  

  Document210 pagini

  Dicţionar de Drept Penal - Al - Boroi, M.gorunescu, M.popescu - 2004

  asdf

  Încă nu există evaluări
• Aas Elemente de Management Judiciar 2007

  

  Document280 pagini

  Aas Elemente de Management Judiciar 2007

  Caraman Mariana

  100% (1)
• Vedere Duhovnicească - Anonim - 1999

  

  Document137 pagini

  Vedere Duhovnicească - Anonim - 1999

  asdf

  100% (2)
• Inima În Învăţătura Sfinţilor Părinţi - Învăţătura Ortodoxă Despre Curăţirea Inimii - Arhim - Spiridonos Logothetis - 2001

  

  Document48 pagini

  Inima În Învăţătura Sfinţilor Părinţi - Învăţătura Ortodoxă Despre Curăţirea Inimii - Arhim - Spiridonos Logothetis - 2001

  asdf

  100% (1)
• Jurnal Duhovnicesc - Din Însemnările Unui Lucrător Mirean Al Rugăciunii Lui Iisus. Vol. I - 1997

  

  Document117 pagini

  Jurnal Duhovnicesc - Din Însemnările Unui Lucrător Mirean Al Rugăciunii Lui Iisus. Vol. I - 1997

  asdf

  Încă nu există evaluări
• Jurnal Duhovnicesc 2 - Din Însemnările Unui Lucrător Mirean Al Rugăciunii Lui Iisus - 1998

  

  Document88 pagini

  Jurnal Duhovnicesc 2 - Din Însemnările Unui Lucrător Mirean Al Rugăciunii Lui Iisus - 1998

  asdf

  100% (1)
• Jurisprudenta Sectiei Comerciale A ICCJ Pe 2007

  

  Document186 pagini

  Jurisprudenta Sectiei Comerciale A ICCJ Pe 2007

  asdf

  Încă nu există evaluări
• Brosura de Prezentare A Sistemului Penitenciar PDF

  

  Document44 pagini

  Brosura de Prezentare A Sistemului Penitenciar PDF

  asdf

  Încă nu există evaluări
• Infracţiuni de Abuz Şi Neglijenţă În Serviciu - Victor Vlăduca - 2012

  

  Document144 pagini

  Infracţiuni de Abuz Şi Neglijenţă În Serviciu - Victor Vlăduca - 2012

  asdf

  100% (2)
• Excepţia de Nelegalitate. Jurisprudenţa Secţiei de Contencios Administrativ Şi Fiscal A ÎCCJ - Vol II - G.v.bîrsan, B.georgescu - 2007

  

  Document140 pagini

  Excepţia de Nelegalitate. Jurisprudenţa Secţiei de Contencios Administrativ Şi Fiscal A ÎCCJ - Vol II - G.v.bîrsan, B.georgescu - 2007

  asdf

  Încă nu există evaluări
• Răspunderea Penală A Persoanei Juridice - Laura Maria Stănilă - 2012

  

  Document122 pagini

  Răspunderea Penală A Persoanei Juridice - Laura Maria Stănilă - 2012

  asdf

  Încă nu există evaluări