VIATA : MINUNILE - ACATISTUL Matrona Dimitrievna Nikonova s-a nascut in gubernia Tula, intr-0 familie credincicasé de Wrani, Fiind oarb’ din nastere, ea a primit din pruncie de ta Dumnezeu darul inainte-vederi, patrunderii tainelor dumnezeiestii Pronii, Harul ce-{avea se aréta prin darul rugéciuni al dreptei socotinfe si al vederi duhovnicest Untorent nesfarsit de cameni veneau la Matro- nuska, cameni ce asteptau vindecare sufleteasca, povele, ajutor prin rugéciune. Prin rugaciunile ei se sdvarseau vindec&ri ale celor neputincisi, slabi, suferinzi de pe urma bolilor sufletesti si trupesti. Prorocirile si prezicerile ei i-au ajutat pe multi cameni s& evite primejdiile si moartea, sé gaseascé adevarata cale in imprejursrile grele ale vieti. Pana in zilele noastre s-au pastrat ‘numeroase mérturii despre aceste minuni. ‘Inca o stea a apérut pe cerul bisericesc, inca 0 plécuté a lui Dumnezeu a fost acugat in randul sfintlor rugatori pentru intreg poporul ortodox. in sir nesfarsit vin credinciosi ortodocsi tn Mansti- rea Sviato-Pokrovsk pentru a se inchina fericite, avand deplind credinta in puterea rugiciunilor ei ctre Sfanta Treime. DIN MOSCOVA MATRON din Moscova 978-973-196-012-6 NN 800 RelA ATERIL KONRedactor: Elena Marinescu Coperta: Mona Velciov Traducerea a fost facuta dupé originalul in limba rusia: Jizni i ciudesa blajenoi starite Matroni Moscovskoi, Pokrovskii Jenskii Stavropighialinai Monastari. © Editura Sophia, pentru prezenta editie Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei Viafa, minunile gi acatistul sfintei Matrona din Moscova /trad. din Ib. rusi de Lucia Ciomea. - Ed. a 2-a. - Bucuresti: Editura Sophia, 2007 ISBN 978-973-136-012-6 1. Ciornea, Lucia (trad.) 235.3 Matrona 929 Matrona Viata si minunile Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova Fericita Matrona (Matrona Dimitrievna Niko- nova) s-a nascut in anul 1881, in satul Sebino, judeful Epifani (in prezent raionul Kimov), gu- bernia Tula. Acest sat se afl la aproximativ 20 km de vestita cmpie Kulikov. Parinfii Matronei, Dimitrie si Natalia, rani, erau oameni cre- dinciosi, munceau cinstit, ins& trdiau in sdracie. Bi aveau patru copii: doi baiefi, Ivan si Mihail, si dou fete, Maria si Matrona. Cand s-a nascut Matrona, cea mai mica dintre copii, parinfii nu mai erau tineri. in saracia in care traia familia Nikonov, al pa- trulea copil insemna mai intai de toate o povard in plus. De aceea, din cauza s&raciei, inca inainte de a-1 naste, mama a hotarat sa scape de el. De- spre uciderea pruncului nici nu putea fi vorba intr-o familie patriarhali de sArani. In schimb, existau numeroase orfelinate, unde copii nele- gitimi sau din familii nevoiase erau educati pe seama statului sau a bineficdtorilor. Mama Ma- tronei hotarase si dea viitorul copil in orfelina- 5‘SANTA MATRONA DIN MoscovA, tul contelui Golifin, din satul vecin, Bucialki, insa a avut intre timp un vis prevestitor. Desi ined nenascutd, fetifa i-a aparut Nataliei in chi- pul unei pasari albe, cu fata omeneasca si cu ochii inchisi, care i s-a asezat pe mana dreapti. Primind visul drept un semn, femeia tematoare de Dumnezeu a renunfat la gandul de a mai da copilul la orfelinat. Fetija s-a nscut oarba, ins mama igi iubea nespus ,,nefericitul copil”. Sfanta Scriptura mérturiseste ci Dumnezeu Atotfiitorul isi alege uneori slujitorii inainte ca acestia s& se fi niscut. Astfel, Dumnezeu spune Sfantului proroc Jeremia: ,inainte de a te fi z4- mislit, te-am cunoscut si, inainte de a iesi din pantece, te-am sfinjit” (ler. 1, 5). Alegand-o pe Matrona pentru o slujire deosebita chiar de la in- ceput, Dumnezeu i-a dat o cruce grea, pe care ea, cu smerenie si rabdare, a dus-o toata viata. La botez fetita a fost numit Matrona, in cin- stea cuvioasei Matrona a Constantinopolului, ascet& greac& din secolul al V-lea, a cdrei pome- nire se sarbatoreste la 9/22 noiembrie. Ca fetija fusese ,aleasi” de sus marturiseste si faptul cd la botez, cand preotul a cufundat-o in cristelnita, cei prezenti au vazut cum dea- supra ei se indlfa un stalp de fum bineinmires- mat. Despre aceasta intamplare a relatat o rudd a sa, Pavel Ivanovici Prohorov, care a asistat la botez. Parintele Vasile, cinstit de enoriasi drept 6 Vint $1 NUN un om cucernic gi sfant, fusese nespus de mirat. Am botezat pe multi, dar aga ceva vid pentru prima data; acest copil va fi sfant”, marturisise si apoi se adresase Nataliei: ,,.Dac& fetita va cere ceva, neaparat si ma instiinfafi, si venifi si sA-mi spunefi de ce are nevoie.” . El a mai adaugat cd Matrona va rimane in locul lui si chiar ii va prezice moartea. Mai tarziu asa s-a si intamplat. intr-o noapte, Matrona, pe neasteptate, i-a spus mamei cd parintele Vasile a murit. Mirai si speriati, parinfii au alergat la casa preotului, Cand au ajuns, au aflat ci, intr-adevar, parintele tocmai murise. Se mai povesteste si despre existenfa unui semn pe trupul pruncului ales de Dumnezeu. Pe pieptul fetifei era o mic umflatura in forma de cruce, © cruciulifa in relief, nefacuta de nimeni. intr-o zi, pe cand fetita avea vreo sase ani, mama o certa: ,,De ce scofi cruciulita ?” ,,Mamico, este cruciulifa pe care o am eu pe piept”, rispunse Matrona, surprinsa. ,,Fetifa mea, isi didu seama Natalia, iarté-mé cd te cert intruna.” Peste ani, o prietend a Nataliei povestea cd, pe cand Matrona era incd. sugar, mama ei. se plangea: ,,Ce si fac ? Fata nu primeste sin mier- curea $i vinerea, in aceste zile doarme intruna. Mi-este imposibil s-o trezesc.” Matrona nu era pur si simplu oarba, ci nu avea ochi deloc. Pleoapele inchideau complet 1SPANTA MATRONA Dos Moscova orbitele, ca la acea pasire alb& pe care o vazuse mama in vis. in schimb, Dumnezeu fi diduse o alti vedere, si anume vederea duhovniceasc’. inca din copilarie, in timpul nopfii, cand parinfii dormeau, ea se furiga la colful sfant" si, intr-un mod de neinfeles, lua de pe raft icoanele, le ‘ageza pe masi gi, in linistea nopfii, se juca cu ele. Copiii o necajeau adesea pe Matrona si chiar igi bateau joc de ea: fetitele o biciuiau cu urzici, stiind ci nu vede cine anume o lovea, sau o Ii- sau intr-o groap& $i apoi o urmareau curioase cum incerca s& iasd pe dibuite si, dupa ce reugea, cum o pornea agale spre casi. De aceea, de tim- puriu Matrona a incetat sa se mai joace cu copiii si aproape intotdeauna stitea singurd acasa. Pe la varsta de 7-8 ani Matrona si-a descoperit darul prezicerii si al vindecdrii bolnavilor. Casa familiei Nikonov se gisea in apropierea bisericii Adormirii Maicii Domnului, bisericd frumoasa si singura pentru cele 7-8 sate inveci- nate. Paringilor Matronei, oameni cupringi de o mare evlavie, le plicea si meargé impreund la slujb&. Matrona a crescut propriu-zis in biserica. Mergea la slujbe mai inti cu mama, iar mai tar- ziu singura, cu orice ocazie. Nestiind unde ii este fiica, mama o gisea de obicei in biseric’. “La rugi existd un perete sau un colf de camera re- zervat special pentru icoane, care se numeste krasnti ugol — colful sfant (nota trad.). 8 ViaTa $1 NUNILE, Avea locul su obignuit — la stanga, dupa usa de intrare, la peretele dinspre apus. Cunostea bine cAntarile bisericesti sideseori canta impreund cu cAntarefii. Se pare c4 inca din copilirie Matrona a dobandit darul rugiiciunii neincetate. Cand mama o compatimea si fi spunea: ,Ne- fericita mea copilé !”, Matrona se mira: ,Eu sunt nefericita ? Vanea si Misa sunt nefericifi.” Ba constientiza inc& de pe atunci c& are de la Dum- nezeu mult mai mult decat au alfii. inca de timpuriu Matrona a fost insemriata de Dumnezeu cu darul dreptei socotinte, clarviziu- nii, al facerii de minuni si al vindec&rii bolnavi- lor. Cei apropiafi observau ci ea cunostea nu nu- mai pacatele omenesti, crimele, ci si gandurile. Ea simfea apropierea unei renorociri, a calami- tatilor naturale gi sociale. Prin rugaciunile ei oa- menii primeau vindecare de boli si mangaiere in necazuri. in consecinja, au inceput s& vind in casa Nikonovilor tot felul de oameni, cArufe cu bolnavi din satele si comunele invecinate, din tot judeful, chiar si din alte judefe, precum si din alte gubernii. Erau adusi bolnavi care nu se pu- teau ridica din pat si pe care fetifa ii punea pe pi- cioare. Dorind s&-i mulfumeasc4 Matronei, ei 1&- sau parinfilor alimente si alte daruri. Astfel fe- tifa, in loc si fie 0 povard, a devenit principalul al familiei.'SPANTA MaTRONA DIN MOsCOVA Parinfilor Matronei le plicea si mearga la bi- sericd impreund. Odata, la o sarbatoare, mama Matronei se imbraci gi-1 cheama pe sof si mear- ga cu ea, ca de obicei. ins& el refuza si nu se duse. Ramanand acasa, tatal incepu si citeasca rugaciuni si si cAnte; Matrona ramasese si ea acasd. Mama insd, aflandu-se in biseric’, era cu gandul mereu la so. ,Jatd ci n-a venit’, fgi spu- nea gi igi tot ficea griji. Cand s-a terminat Litur- ghia, Natalia a venit acasa, iar Matrona aintam- pinat-o, spunand: ,,Tu, mamé, n-ai fost la biseri- c&"_,Cum n-am fost? Doar numai ce am venit si, até, acum ma dezbrac.” insa fetita a insistat: /Uite, tata a fost la bisericd, dar tu n-ai fost aco- lo." Avand vedere duhovniceasc’, ea vazuse cA mama se aflase in biserica doar cu trupul. Odaté, intr-o toamna, Matrona stiitea pe pris- pa. ,De ce stai aici, e frig, mergi in casa”, i spuse mama. ,in casi nu am voie sa stau, ii rispunse Matrona, imi dau foc, m& impung cu furci...” Dar nu-i nimeni“, se miri mama, neinfelegand nimic. ins Matrona ii explicd: ,,Tu, mama, nu infelegi, satana ma ispiteste.” Alta data Matrona ii spuse mamei: ,,Pregates- te-te, cat de curdind voi avea nunta.” Mama i-a povestit totul preotului, care a venit si a impar- tigit-o (intotdeauna venea sd o impartaseasc’, la dorinfa ei). $i iat c& peste cAteva zile incep si apara numeroase carufe la casa Nikonovilor, vin 10 ‘Viapa st UNIS, oameni cu necazurile lor, aduc cu ei bolnavi si tofi intreabi de Matrona. Ea le citi rugiciuni $i foarte mulfi se vindecars. Mama 0 intreba: ,Ma- trona, ce se intampla ?” Iar ea fi rispunse: ,,Nu fi-am spus c& va fi nuntd ?” Xenia Ivanovna Sifarova, o ruda a familiei, povestea cum odati Matrona i-a spus mamei: Eu am sa plec acum, iar maine va fi incendiu, ‘ins& tu nu vei arde.” $i, intr-adevar, dimineaja a izbucnit incendiul. Aproape toatd comuna a ars, dar vantul a indreptat focul in cealalt parte a satului si astfel casa mamei a rimas neatins’. in adolescenta i s-a ivit ocazia sa cilatoreasca. Fiica mosierului local, o tanari evlavioasa si buné, Lidia Jankova, o lua deseori cu ea pe Ma- trona in pelerinaje: la Lavra Pecerska de la Kiev, la Lavra Sf. Treime-Sf. Serghie, in Sankt-Peters- burg si in alte orase si locuri sfinte din Rusia. A ajuns panda la noi relatarea despre intalnirea Ma- tronei cu Sfantul cuvios Ioan de Kronstadt, care, dupa terminarea slujbei la catedrala Sf. Andrei din Kronstadt, a rugat poporul si-i facd loc Ma- tronei, Care pe atunci avea 14 ani, si a spus in auzul tuturor: , Matronuska, vino-vino la mine! IatA vine schimbul meu - al optulea stalp al Rusiei.” Maica n-a lamurit nimdnui infelesul acestor cuvinte, insa apropiafii ei isi dideau sea- ma cd parintele Ioan a prevazut ci Matrona va Ww‘SrAavTA MaTRONA DIN Moscova sluji in mod deosebit Rusia i poporul rus in timpul prigonirii Bisericii. Peste putin timp, la varsta de 17 ani, Matrona si-a pierdut pe neasteptate capacitatea de a mer- ge, is-au luat picioarele. ,Eu nu m-am ferit de asta — asa a fost voia lui Dumnezeu", obisnuia si spuna. A rimas imebilizat’ pana la sfarsitul viefii. A trait astfel, in diferite case si la diferite gazde, unde gisea adapost, incé 50 de ani. Niciodaté nu s-a plans din cauza suferinfei, ci cu smerenie isi ducea crucea pe care i-o harazise Dumnezeu. La o varst inca fraged’, Matrona a prezis re- volufia, cum. ,vor jefui, vor distruge bisericile si vor prigoni pe mulfi”. Alegoric, arata cum va fi impéarfit pamantul, cum vor fi mai intéi uzur- pate cu lcomie loturile unora de catre alfii, din dorinfa de a avea cat mai mult pamnt, pentru ca apoi si-1 pirdseascd gi sA fuga tofi, care in- cotro, caci pAmantul nu va mai trebui nimanui. Pe mosierul Iankov din satul Sebino Matrona il sfStuia inainte de revolutie si vanda tot si si plece peste hotare. Daca ar fi ascultat-o, n-ar mai fi fost martor la jefuirea propriei averi si si-ar fi evitat moartea prematuri, iar fiica sa ar fi evitat pribegia. O consdteanca a Matronei, Evghenia Ivanov- na Kalacikova, povestea cum, chiar inainte de revolufie, 0 boieroaic’ a cumparat in Sebino 0 casi, dupa care a venit la Matrona si i-a spus: 12 IATA $i MENUNTLE /Nreau sa ridic o clopotnifa.” ,,Ceea ce fi-ai pus in gand sa faci nu se va implini“, fi rispunse Ma- trona. Boieroaica s-a mirat: ,Cum nu se va im- plini, cand am tot: si bani, i materiale?!” Insi clopotnifa nu s-a mai ridicat. Pentru Biserica Adormirii Maicii Domnului, la insistenfa Matronei (care deja c4patase un re- nume in regiune si rugimintea cAreia era primi- t& ca o binecuvantare), a fost pictatd icoana Mai- cii Domnului Aflarea celor pierdufi. Iat{ cum s-a intamplat. Odata Matrona a rugat-o pe mama sa-i spund preotului cd la el in biblioteca, pe un raft anume, se afl o carte cu imaginea icoanei Aflarea celor pierdufi. Parintele a ramas foarte mirat, dar a gasit, intr-adevar, cartea, iar Matrona j-a spus mamei: ,,Eu voi comanda o astfel de icoana.” Mama s-a intristat la gandul cd nu vor avea cu ce s& o pliteasc&. A mai trecut un timp gi intr-o zi Matrona i-a marturisit din nou mamei: ,,Tot imi apare in vis icoana Aflarea celor pierdufi. Maica Domnului vrea sa fie primita in biserica noas- tra.” $i pentru a-si gsi linistea, Matrona a bine- cuvantat femeile si mearga prin toate satele, ca s& strahga bani pentru icoana. Printre cei ce donaserd se aflau un barbat care daduse in sil& o rubla gi fratele lui, care daduse in batjocura o copeica. Cand banii i-au fost adusi Matronei, ea a gisit rubla si copeica gi i-a spus mamei: ,lnapoiaza-i, acestia imi spurca tofi banii.” 13SFANTA MATRONA DIN MoscovA Cand a fost strans suma necesara, au coman- dat icoana unui pictor din Epifani, al cdrui nume a ramas necunoscut. Matrona |-a intrebat daca va putea sd picteze o astfel de icoand. El i-a rispuns cA pentru el aceasta este un lucru de rutina. Ma- trona La sfatuit totusi ca mai inainte sd se cdiascd de picate, s{ se mArturiseascd gi si se impar- taseasca cu Sfintele Taine ale lui Hristos. Dupa aceea |-a intrebat din nou: ,Esti sigur cA vei pu- tea picta aceasta icoand ?“ Pictorul a raspuns afir- mativ gia inceput sa picteze. A trecut mult timp gi, in sfarsit, el a venit la Matrona, spundndu-i ci nu-i reuseste nimic. Ea Fa indemnat: ,,Mergi si ciieste-te de pacate” (cdci, cu vederea'sa duhovniceascd, ea stia c& mai exista un pacat pe care el nu-1 mérturisise). Pictorul a rémas uluit la aflarea acestui lucru: de unde stia ea ? A mers iarasi la preot, s-a cdit si s-a ‘impartagit si i-a cerut iertare Matronei, care l-a asigurat: ,Pofi s& pleci, acum vei picta icoana Impardtesei cerurilor.“” Cu banii strani de prin sate, cu binecuvantarea Matronei, a fost comandata in Bogorodifk o alta icoand a Maicii Domnului Aflarea celor pierdufi". *Tcoana a fost pictat aproximativ in anul 1915. ‘Toata viata Matrona nu s-a desparfit de ea. In prezent aceast& icoand a Maicii Domnului se afla la Moscova, in mandstirea de maici Pokrovsk. ™ Ba se afld in manastirea Adormirii Maicii Domnu- lui din eparhia Tula, in orasul Novomoskovsk. 4 ViaTA si anu Cand a fost terminaté, icoana a fost adusa in procesitne cu steaguri, de la Bogoroditk pana la biserica din Sebino. Matrona a vrut s4 intampine icoana, care se afla la o distanta de 4 km. O du- ceau de subsuori, cand, deodata, ea a spus: , Nu mergeti mai departe, se apropie, iat vin, sunt aproape.” Desi era oarba din nastere, vorbea ca si cand ar fi vazut. ,Peste o jumitate de ord vor sosi, vor aduce icoana.” intr-adevar, peste o ju- mitate de ord s-a ar&tat procesiunea. Au savarsit un Te deum si procesiunea s-a indreptat spre Se- bino. Matrona cAnd se finea de icoana, cand era dusa de subsuori alaturi de ea. Acest chip al Mai- cii Domnului din Aflarea celor pierduti a devenit un lucru sfant pentru oamenii locului si s-a pro- slvit prin multe minuni. De cate oriera seceta, se scotea icoana in camp, in mijlocul satului, si se savarseau slujbe. Dupa slujb3 nici nu apucau oamenii sa ajunga acasa, cd i incepea ploaia. De-a lungul intregii vieti, fericita Matrona era inconjurata de icoane. in camera in care a locuit ulterior destul de mult, erau trei pereti plini de sus pana jos cu icoane, cu candele aprinse. O fe- meie care lucra in Biserica Rizopolojenie din Moscova si care venea deseori la Matrona isi amintea mai tarziu cum aceasta ii spusese: ,In biserica voastra cunosc toate icoanele, fiecare unde are locul sau.”‘SFANTA MATRONA DIN Moscova Iimira pe oameni si faptul ck Matrona avea, ca si oamenii vazatori, aceeasi idee despre lumea inconjuratoare. La compatimirea uneia dintre cele mai apropiate persoane, Zinaida Vladi rovna Jdanova: ,,Pacat, m&icuf4, cA nu vedeti fru- musefea lumii”, ea ii raspunsese: ,, Dumnezeu mi-a deschis odata ochii si mi-a aratat lumea si zidirea Sa. $i soarele |-am vazut, si stelele pe cer, si tot ce e pe pamant, frumusefea pamintului, muntii, raurile, iarba verde, florile, pasarile...” Mai exist& o marturie si mai uimitoare despre clarviziunea fericitei. Z.V. Jdanova igi aminteste: /Maicuja era cu desavarsire analfabet’, dar in acelasi timp stia totul. in 1946 trebuia si-mi susfin proiectul de diploma «Ministerul flotei militare» (pe atunci imi faceam studiile la Insti- tutul de arhitectura din Moscova). indrumatorul meu, nu infeleg de ce, ma persecuta tot timpul. fn decurs de cinci luni nu m-a consultat nici o data, fiind hotarat si mA «pice». Cu doud sip- tAm4ni fnainte de examen mi-a spus: «Maine va veni comisia si va confirma netemeinicia lucratii dumneavoastra'» Am venit acasi plangand: tata era arestat si nimeni nu ma putea ajuta, mama se afla in intretinerea mea, si singura san- s& era si-mi sustin proiectul ca s pot lucra. Maica m-a ascultat si mi-a spus: «Nu-i nimic, vei susfine proiectul. Diseari vom bea ceai si atunci vom discuta !» De-abia am putut si astept 16 Viara si aren pana seara si iati ci imi spune mdicufa: «Sd plecdm in Italia, in Florenja, la Roma, si privim oprele marilor maestri...» Si a inceput s4 enu- mere strazile, cladirile! S-a oprit: «lata Palazzo Pitti, iat un alt palat cu arcuri — sa faci la fel ca $i acolo — cele trei etaje de jos ale cladirii cu 0 zidire masiva gi cu doua arcuri la intrare.» Eram uluit& de vedenia ei. Dimineata am sosit la institut, am aplicat calc pe proiect si cu tus maro am facut toate corecturile. La ora 10 a sosit comisia. analizeaza proiectul si-mi spune: «Dar proiectul e reusit, aratd excelent. Sustineti-l {» Multa lume venea la Matrona dupa ajutor. La 4km de Sebino locuia un barbat care nu putea merge. Matrona a spus: ,,S4 vind la mine dis-de- dimineafa, s& se taraie. Pe la ora trei va sosi.” El s-a tarat 4 km, dar la ea a ajuns pe propriile pi- cioare, deja vindecat. Odata, in Postul Mare, au venit la Matrona nigte femei din comuna Orlovka. Matrona obis- nuia sa primeasca la fereastra. Uneia i-a dato prescura, alteia — apa, iar celei de-a treia i-a dat un ou rosu $i i-a spus sd-l manance cAnd va iegi, dupa gradini, in camp. Cand a ajuns pe camp, femeia, asa cum i-a cerut Matrona, a spart oul, dar induntru era un soarece. S-au speriat toate si au hot&rat s se intoarci. S-au apropiat de fe- reastrd, iar Matrona le-a spus: ,,Ce, nu-i plaicut sA mananci soareci ?“ ,,Matronugka, ei, cum sa-] 7'SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA manénci ?“ ,Dar tu cum vindeai lapte oameni- lor, mai ales orfanelor, vaduvelor, sdracilor care nu aveau vaca ? in Japte era un soarece, tu il sco- teai, iar laptele 1 vindeai oamenilor.” Femeia ii spune: , Matronuska, dar ei nu vedeau goarecele si nu stiau, doar eu il aruncam.” ,,In schimb, Dumnezeu stie c& tu vindeai lapte cu soareci.” Multa lume venea la Matrona, fiecare cu boli- le si necazurile lui. Avand trecere la Dumnezeu, ea fi ajuta pe mulfi. A.E Vibornova, al c&rei tata fusese botezat impreund cu Matrona, relateazi faptele unei ast- fel de vindecari: ,,Mama mea era de loc din co- muna Ustie si avea acolo un frate. intr-o zi s-a trezit cé nu-si mai putea migca nici mainile, nici picioarele. Dar in puterea vindecdtoare a Ma- tronei nu credea. A venit in Sebino, dupa mama, fiica lui, ca s& 0 roage: «Nasi, vino mai repede, cu tata e ru, parca e nduc: mainile nu-] asculta, ochii nu mai privesc, limba de abia se migci.» Atunci mama a inhdmat calul si, impreund cu tata, a plecat in Ustie. Au ajuns la frate, ins& el a Privit-o pe mama gi abia a putut pronunta «so-ra». Mama si-a luat fratele si l-a adus la noi in sat. L-a lasat acasa si, singura, s-a dus la Ma- trona s-o intrebe daca poate si-l aduci. Ajunge Ia ea, iar Matrona o intampina: «Ei, cum spunea fratele tau c& eu nu pot nimic, dar singur s-a fa- cut ca un garbaci» Si asta inainte de ai fi spus 18 Vuara susan ceva. Apoi a ad&ugat: «Adu-] la mine, il voi aju- ta» La citit rugaciuni, i-a dat ap si ka napadit somnul. A adormit ca un mort, iar dimineafa s-a trezit deplin sanatos. «Mulfumeste surorii tale, credin{a ei te-a vindecat» — numai atat i-a spus Matrona fratelui.” Ajutorul pe care-] acorda Matrona celor bol- navi nu avea nimic comun cu descAntecele, cu farmecele, cu asa-numita medicina populara, cu magia si cu alte lucruri vrajitoresti, prin inter- mediul carora ,tamaduitorul” intra in contact cu puterile intunericului, ci avea un caracter exclu- siv crestin. Din aceastA cauz4 cuvioasa Matrona era urata de vrdjitori si de diferifi ocultisti, lucru despre care marturisesc oamenii care au cunos- cut-o indeaproape in perioada moscovita a viefii sale. Mai int4i de toate Matrona se ruga pentru oameni. Find aleasi de Dumnezeu, bogat inzes- trata de sus cu daruri duhovnicesti, ea cerea de la Dumnezeu ajutor miraculos pentru cei bol- navi. Istoria Bisericii Ortodoxe cunoaste multe exemple, cand nu numai preofii sau cdlugarii as- cefi, ci gi mulfi cuviosi mireni vindecau prin rugiiciune pe cei ce aveau nevoie de ajutor. Matrona citea rugiciuni deasupra apei, pe care o dadea apoi celor ce veneau la ea. Cei ce beau apa gi se stropeau cu ea se izbaveau de di- ferite necazuri. Confinutul acestor rugaciuni este necunoscut, dar, desigur, aici nici nu poate 19‘SPANTA MATRONA DIN MoscovA fi vorba de sfinfirea apei dupa randuielile intoc- mite de Biserica, la care au dreptul numai pre- ofii. ins& se cunoaste cd proprietafi vindecdtoare are nu numai apa sfinfita, ci si apa din unele re- zervoare, izvoare, fantani insemnate cu viata plina de rugaciuni a unor oameni sfinji sau cu descoperirea unor icoane fac&toare de minuni. in 1925 Matrona se mut la Moscova, unde va locui pané la sfarsitul zilelor. in acest orag mare erau o multime de oameni nec3jiti, pierduti, decizufi de la credinja, oameni bolnavisufletes- te, cu constiinta otravité. Locuind aproape trei decenii la Moscova, ea a svarsit slujbe duhov- nicesti, care i-au intors pe mulfi de la pieire si i-au adus la mAntuire. Fericita iubea foarte mult Moscova, spunea cd e ,un oras sfant, inima Rusiei”. Se mutase aici din rafiuni familiale. Ambii frafi, Mihail si Ivan, intrasera in partid, Mihail devenind activist la sate. Or, prezenfa in casa lor a Matronei, care zile intregi primea oameni, invafandu-i cu fapta si cu exemple sa pastreze credinja ortodoxa, deve- nea pentru frafi insuportabilé. Ei se temeau de represiuni. Fiindu-i mili de ei, precum si de parinfii batrani (mama Matronei s-a stins din viafd in 1945), maica s-a mutat la Moscova. Au inceput pribegiile pe la rude si cunoscuti, pe la diferite gazde, prin diferite case si subsoluri. Aproape peste tot Matrona locuia fard vizi de 20 ‘Viara st aun: flotant gi de cdteva ori, in chip minunat, a evitat arestarea. Impreund cu ea locuiau si surorile in- gtijitoare (femei care faceau ascultare). Aceasta constituie o noua perioada din viata asceticé a Matronei. Ea devine pribeaga, fara adapost. Uneori era nevoita si locuiasca la oa- meni care se comportau fata de ea cu dusmanie. Locuinfele constituiau in Moscova o problema destul de greu de rezolvat, nu prea aveai de unde si alegi. ZN. Jdanova povestea ce fel de lipsuri era nevoitd si suporte uneori fericita: ,Am sosit la Sokolniki, unde maica locuia intr-o cdsutd de placaj, care i se oferise temporar. Era toamia tarziu, Am intrat in césu4, iar induntru — yapori desi, indbusitori; focul ardea intr-o mica soba de fier. M-am apropiat de maici, dar ea stitea cul cata in pat cu fafa la perete, nu putea si se in- toarcd spre mine, cici parul ii inghefase, lipin- du-se de perete, si abia am reusit sa i-I dezlipim. ingrozité, am izbucnit: «Maica, dar cum se poate una ca asta? Doar stifi cd eu si mama suntem singure, fratele e pe front, tata e la inchisoare, ce-i cu el nu se stie, dar noi avem doud camere intr-o cas cu cildura, 48 de metri patrafi, intra- te separati; de ce n-afi venit la noi ?» Maica a of- tat adanc sia spus: «Dumnezeu nu mi-a dat voie, ca apoi s& nu va para rau.“ 2SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA Pana la razboi Matrona a locuit pe strada Ulianovsk, la parintele Vasile, soful unei femei, Pelaghia, ce facea ascultare la ea, cat timp acesta s-a aflat in libertate, apoi pe strada Piatnifki, in Sokolniki (intr-o c&sufai de vara de placaj), pe in- trarea Vigniakovsk (in subsol, la o nepoata), pe Nikitskie Vorota, in Petrovsko-Razumovsk, $i venea in vizité la nepot in Serghiev Posad (Zagorsk), in Tarifino. Cel mai mult (din 1942 pnd in 1949) a locuit in Arbat, pe intrarea Staro- koniusen. Aici, intr-o vila veche de lemn, intr-un, apartament de 48 de metri, locuia o consateancd a Matronei, E.M. Jdanova, impreuna cu fiica sa, Zinaida. intr-o camera trei perefi erau plini de sus pana jos cu icoane. fn fafa icoanelor atarnau candele vechi, la ferestre — perdele grele si scum- pe (pana la revolutie casa aparfinuse sofului Jdanovei, care provenea dintr-o familie nobild si bogata). Se mai povesteste c&, intrucat prevedea cu duhul neplacerile, Matrona pardsea anumite case in graba intotdeauna in ajunul venirii la ea a militiei, deoarece locuia faré vizd. Erau tim- puri grele si oamenilor le era fricd si 0 treacd in cartea de imobil. Astfel, ea s-a salvat de la repre- siuni nu numai pe sine, ci si pe gazdele care 0 adaposteau. De multe ori au vrut s-o aresteze pe Matrona. Au fost arestafi si intemnitafi (sau exilati) multi 2 ‘VIA 5 NaN dintre apropiafii ei. Zinaida Jdanova, de exem- plu, a fost condamnati ca membra a unei gru- pari bisericesti-monarhiste. Xenia Ivanovna Sifarova povestea c4 nepotul Matronei, Ivan, locuia la Zagorsk. $i, deodata, il chem& in gand la ea. El s-a dus la seful sau gi i-a spus: ,, Va rog si ma invoifi, c&ci trebuie neapa- rat s ajung la matusa mea.” A sosit, nestiind de- spre ce era vorba, iar Matrona i-a spus: ,,Hai, du-ma mai repede la Zagorsk, la soacra ta.” Nu- mai ce au plecat, c& a $i sosit militia. De multe ori s-a intamplat asa: cum vroiau si o aresteze, ea disparea in ajun. Ana Filipovna Vibornova igi aduce aminte de © asemenea intamplare. Odata a venit un mili- fian s-o aresteze pe Matrona, dar ea i-a spus: »Du-te, du-te mai repede acas4, ai o nenorocire. Tar oarba nu va pleca nicdieri de aici, eu stau in pat, nu plec nicdieri.” El a ascultat-o. A plecat acasa: sofia lui se arsese la lampa cu gaz. A reusit s-o duca la spital. A doua zi, cand s-a dus la ser- viciu, a fost intrebat: ,,Ei, ai arestat-o pe oarba ?“ »Pe oarba n-o voi aresta niciodata, a rispuns el. Daca oarba nu mi-ar fi spus, mi-as fi pierdut sofia, iar datoritd ei am reusit s-o duc la spital.” Desi locuia la Moscova, Matrona igi vizita sa~ tul, fie c& o chemau pentru vreo problema, fie c& ise facea ei dor de casi, de mama sa. 23'SFANTA MATRONA DIN MosCOVA Aparent viata decurgea uniform: ziua primea oameni, noaptea se ruga. Asemenea ascefilor din vechime, niciodatd nu se culca s{ doarma normal, ci afipea, asezndu-se pe o parte. Asa treceau anii. Odata, prin anul 1939 sau 1940, Ma- trona a spus: ,,Voi vA tot certati, impérfiti, Ins& uite ci razboiul incepe. Desigur, va muri multi lume, insa poporul rus va invinge.” La inceputul anului 1941 verisoara lui ZN. Jdanova, Olga Noskova, ii ceru maicii sfatul daca si-si ia concediu (se dideau foi de stafiune, dar ea nu vroia’s& plece la odihna iarna). Maica iva spus: ,,Trebuie s&-fi iei concediu acum, dup’ aceea mult timp nu vor mai fi concedii. Va fi razboi. Victoria va fi de partea noastra. Moscova nu va fi invinsd de dugman, ci numai va arde putin. Moscova nu trebuie parasits.” Cand a inceput razboiul, maica fi ruga pe tofi cei care veneau la ea sa-i aducd ramuri de salcie. Ea_le rupea in betisoare de aceeagsi lungime, le curita de coaja si se ruga. Cei apropiafi igi amin- teau cd degetele ei erau numai rani. Matrona pu- tea sa fie prezenta.duhovniceste in diferite lo- curi, c&ci pentru vederea duhovniceasci nu exis- ta spatiu. Spunea adesea c& se afla in chip nevazut pe front, ci-i ajuti pe ostasii nostri, Ea i-a asigurat pe tofi cd nemfii nu vor intra in Tula. Prorocirea ei s-a adeverit. 24 ‘ViATA Ss! INU Zilnic Matrona primea cam 40 de oameni, care veneau la ea cu necazurile lor, cu boli sufletesti si trupesti. Nimanui nu-i refuza ajutorul, decat ce- Jor care venea cu ganduri viclene. Unii vedeau in maica un vraci, in stare si desfacd vrajile si deo- chiul, ins4 dupa ce vorbeau cu ea infelegeau c& in fata lor se afl omul lui Dumnezeu si se indreptau spre biserici, spre tainele ei mantuitoare.: Aju- torul pe care il acorda oamenilor era dezinteresat, niciodaté nu primea nimic de la nimeni. Maica citea rugiciunile intotdeauna cu voce tare. Cei care o cunosteau indeaproape afirmau ca aceste rugdciuni erau din cele cunoscute, ros- tite in biserica si acasé: ,,Tatal nostru“, ,Sa invie Dumnezeu“, ,Psalmul 90, ,,Doarnne Atotfiito- rule, Dumnezeul puterilor gi al intregii fApturi” (din rugaciunile Utreniei). Matrona sublinia ci ajutorul nu vine de la ea, ci de la Dumnezeu, da- torita rugdciunilor sale: ,Ce, Matronuska este Dumnezeu? Numai Dumnezeu ajuta!”, fi ris- pundea Xeniei Gavrilovna Potapova la ruga- mintea de a o ajuta. Vindecand bolnavii, maica le cerea credin§A in Dumunezeu si indreptarea de la pacat a vietii. Ast- fel, pe o femeie care venise la ea a intrebat-o daci intr-adevar crede cf Dumnezeu 0 va vindeca. Al- teia, bolnava de epilepsie, ii spunea si nu lipseas- cd de la nici o Liturghie $i la fiecare si se spove- deasca si sd se impartiseascd cu Sfintele Taine ale 25‘SFANTA MATRONA Dix Moscova lui Hristos. Pe cei ce duceau via} de concubinaj ii binecuvanta si se cunune in bisericd. Tuturor le cerea s poarte neaparat cruce la gat. | Cuce probleme veneau oamenii la maica ? Cu necazuri obignuite: o boald incurabila, 0 pierde- re, abandonarea familiei de catre sof, o iubire ne- impart&sita, pierderea serviciului, persecutii din sefului... Cu nevoi si intrebari din viata: daca e bine sA te cisatoresti?, s4 schimbi locul de trai sau de munca ? Nu pufini erau cei stpa- niti de diferite boli: unul se imbolnavise din se- nin, altul incepuse nitam-nisam sé latre, altuia ii infepenisera mainile gi picioarele sau avea halu- cinafii. In popor astfel de persoane sunt numite ,Aeocheasi” de ‘citre vrajitori, descantatori, fer- mecatori. Sunt oameni cérora, cum se spune in popor, , li s-a facut”, adicd au fost supusi unei acfiuni demonice speciale. Odata patru barbati au adus.la Matrona o batranic’. Dadea din maini exact ca o moara de vant. Cand maica a certat-o, ea s-a oprit din mis- care $i s-a vindecat. Vizitandu-si frecvent fratele in spitalul de psi- hiatrie, Paraskovia Sergheevna Anosova isi adu- ce aminte: ,Odata, pe cand ma duceam la el, am intalnit un barbat care mergea cu sofia ca sa-siia fiica din spital. La intoarcere am cAlatorit din nou impreund. Deodata fata (avea 18 ani) a in- ceput sa latre. Eu fi spun mamei: «Mi-e mila de 26 ‘Viata st sonst: domnisoara, acum suntem aproape de Tarifino, haideti s4 o ducem la Matrona...» Tatal fetei, general, la inceput nici nu a vrut si aud&, spunea ca toate acestea sunt minciuni. ins& sofia a insistat si pana la urma am pomit spre Ma- trona... $i iat& ci doar ce au apropiat-o de Ma- trona, cd fata a devenit feapand, cu mainile ca betele, si a inceput s-o scuipe pe Matronuska, incercdnd sa se smulg’. Matrona le-a spus: «La- safi-o, acum nu va mai face nimic.» Au lasat fata. Ea a c&zut, a inceput sd se loveasca gi si se invarte, s4 vomite sange. Jar mai tarziu a ador- mit si a dormit asa 72 de ore (3 zile). Cand s-a trezit si si-a vazut mama, a intrebat-o: «Unde suntem ?» lar ea i-a raspuns: «Noi, fetifa mea, ne aflm la un om clarvazator.» $i i-a povestit tot ce s-a intamplat cu ea. Din acel moment fata s-a vindecat complet.” ZN. Jdanova povesteste cd in 1946, in aparta- mentul lor, in care locuia si Matrona, a venit o fe- meie care avea 0 funcfie inalta in stat. Unicul ei fiu innebunise, soful fi murise in rizboi, iar ea, la randul ei, nu credea in Dumnezeu. Se dusese cu fiul bolnav in Europa, ins nici cei mai renumiti medici nu-l putusera ajuta. Am venit la dum- nevoastra din disperare, a spus ea, nu mai am unde si merg.” Matrona a intrebat-o: ,,Daci Dumnezeu iti va vindeca fiul, vei crede in El?” /Nu stiu ce inseamna sa crezi“, i-a rispuns fe- ar‘SPANTA MATRON DIN MoscovA meia. Atunci Matrona a cerut apa si in prezenta sarmanei femei a inceput si citeascd cu voce tare rugaciuni deasupra apei. Apoi, dandu-i apa, fericita i-a spus: ,,Pleacd acum la Kascenko (spi- talul de psihiatrie din Moscova ~ nota red.) si in- felege-te cu infirmierii ca si-l sind bine, cand il vor aduce. El se va zbate, insd tu si te strédui Zinaida Vladimirovna isi aminteste: ,Peste pufin timp eu si fratele meu am fost martori cum aceasta femeie a venit din nou la Matrona. In ge- nunchi ii mulfumea maicii, spunand cd acum fiul ei era snatos, Lucrurile se petrecusera ast- fel: femeia se dusese la spital si fcuse exact aga cum 0 povatuise maica. Acolo era un salon de o parte a barierei, de unde i-au adus fiul. Ea s-a apropiat din cealalta parte. Avea sticlufa cu apa in buzunar. Fiul se zbatea si striga: «Mama, aruncd ceea ce ai in buzunar, nu ma chinui.» Ea a rimas uimita: de unde aflase el ? Atunci |-a stro- pit repede cu apa in ochi, l-a nimerit siin gurd si, dintr-o data, el s-a linistit, ochii i s-au inseninat sia spus: «Ce bine e !» In curand fusese externat din spital.” Deseori Matrona punea mainile pe capul bol- navului si spunea: ,,Vai, vai, acusica ifi voi taia aripioarele, dar pana atunci mai lupta-te!” ,Cine esti ?”, intreba si omul incepea dintr-o data si ba- 28 ‘VIATA S1saNUNILE zaie. Maica se ruga apoi si spunea: ,Ei, acum ajunge, te-ai luptat indeajuns, fanfarule!” Si omul pleca vindecat. Matrona le ajuta si acelora cdrora nu le mer- gea bine in viaga de familie. data a venit la ea o femeie si i-a povestit c& a fost silitd s& se cisa- toreasca si cd nu se infelege cu soful. Matrona i-a raspuns: ,Dar cine-i de vind ? Numai tu. Pentru ci Dumnezeu e capul nostru, si Dumnezeu e in chipul barbatului, iar noi, femeile, trebuie si as- cultim de barbati. Tu trebuie sA pastrezi cununa panda la sfargitul viefii. De vind esti numai tu c& nu te impaci cu el.” Femeia a ascultat-o pe ferici- ta si viata ei de familie s-a ameliorat. Maica Matrona a luptat toatd viata pentru fie- care suflet care venea la ea, igi aminteste Zinaida Jdanova, si intotdeauna a invins. Niciodati nu's-a plans de greutati. Nu pot s8-mi iert c& n-am cott- patimit-o, desi vedeam cA fi venea greu, cd ise ru- pea inima pentru noi. in casi, inaintea icoanelor ardeau candele, dragostea maicii si linistea ei ne incalzeau sufletele. In casi domneau sfinjenia, linistea, cildura duhovniceasca. Era rizboi, iar noi eram ca in rai.” Cum s-a intiparit Matrona in memoria oamenilor apropiagi ? Cu ménute si pi- cioruse scurte, ca de copil, sez4nd cu picioarele incrucisate pe pat sau pe o lad’. Parul moale, cu carare la mijloc. Pleoapele, stranse. Fafa, blajina, luminoasd. Vocea, blanda. 29'SPANTA MATRONA DIN Moscova fi consola, ii calma pe bolnavi, fi mangaia pe cap, fi insemna cu semnul crucii, cateodata glu- mea, alt& dati demasca si povatuia. Nu era seve- 14, ci rbdatoare la neputintele omenesti, com- patimitoare, bland&, plind de interes, intotdeau- na vesela, neplangandu-se niciodata de bolile si suferinfele sale. Maica nu propovaduia,nu inva- fa, ci didea sfatul necesar pentru o anumita situ- atie concreta, se ruga gi binecuvanta. De obicei nu vorbea mult, ci rispundea scurt la intrebari. Au rémas de la ea cteva sfaturi cu caracter general. Maica invata sa nu judecim aproapele. Ea spunea: ,,De ce si-i judeci pe alfii? Gandeste-te mai des la tine. Fiecare oifa va fi spanzurata de propria codifa. Ce treabi ai tu cu celelalte codife ?” Matrona invfa si ne lasim in voia lui Dumnezeu, sd trim cu rugiciune. Cat mai des sa ne insemnam si obiectele inconjura- toare cu semnul crucii, apdrandu-ne astfel de puterile celui rau. Sfatuia s4 ne impartasim cat mai des cu Sfintele Taine ale lui Hristos. , Apara- fi-va cui crucea, rugiciunea, apa sfinfiti, cu im- partagirea cat mai deasé... in fata icoanelor s4 arda candele.“ De asemenea, invaifa sa-i iubim si sa-i iertam pe batrani si pe cei neputinciosi. ,Daci va va spune ceva neplacut sau suparator cineva dintre batrani, bolnavi sau iesiti din minti, si nu-l as- 30 Viara st anne cultafi, ci pur si simplu ajutati-l. $4 ajutim bol- navii cu toatd ravna gi si-i iertim, indiferent ce ar spune sau ar face.” Matrona nu ingaduia s& dim important vi- surilor: ,Nu le da atentie, visurile sunt de la cel ru, pentru a-I tulbura pe om, ca sic] ncuce eu gandurile.” Matrona avertiza si nu alergim pe la duhov- nici in cutarea ,,schimnicilor” sau ,,clarvazAto- rilor’. Alergand pe la diferiji preofi, spunea ea, pofi pierde puterea duhovniceasca si drumul corect al viefii. Jat cuvintele ei: ,,Lumea sta in réutate si in amagire, iar amégirea care este ademenirea su- fletului va fi vizibila, fereste-te.” ,Daci mergeti la un batran sau la un preot dupa un sfat, ru- gati-va ca Dumnezeu si-1 infelepfeasci si vi dea un sfat potrivit.” Invafa si nu ne interesim de preofi gi de viafa lor. Pe cei care doreau A ating& desavarsirea crestin’ ii sfatuia s4 nu se evidenti- eze in exterior de restul lumii (cu haine negre etc.). Ea’ invita si avem rabdare in tristete. fi spunea lui Z.V. Jdanova: ,Cand mergi la biseric& 4 nu privesti la nimeni, roaga-te cu-ochii inchigi sau priveste la un chip sau lao icoana.” Aseme- Nea sfat gasim gi la cuviosul Serafim de Sarov si la alsi sfinfi paringi. in general, in povetele Ma- 31'SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA, tronei nu era nimic care s4 contrazic& invagatura sfintilor paringi. Maica spunea c& a te farda, adicd a apela la cosmeticd, este un mare picat: omul strica si de- natureaza chipul naturii (firii) omenesti, adauga ceea ce nu a dat Dumnezeu, creeaz frumusete falsd, care duce la desfranare. Despre fetele tinere care hotarasera sa-I slu- jeasc& Iui Dumnezeu, Matrona spunea: ,,Voua, fetelor, Dumiezeu va va ierta totul, daca fi vefi fi supuse. Cine a fagaduit si nu se cisatoreasca, aceea trebuie si-si ind cuvantul pana la capit. Pentru aceasta Dumnezeu ii va da cununa.” Matrona obisnuia s4 spuna: ,,Dacd se apropie dusmanul trebuie neaparat s& te rogi. Moartea neasteptatd se intampla atunci cand traiesti fara rugiciune. Cel riu sti pe umarul stang, iar pe cel drept - un inger si fiecare are o carte: in una se scriu pacatele noastre, in alta — faptele bune. Ct mai des s& va insemnafi cu semnul crucii ! Crucea este un fel de lacat, cum este si cel de la usa.” Ea invafa si nu uitam a insemna cu sem- nul crucii mancarea. Cu puterea cinstitei si de viata fAcdtoarei cruci izbavifi-va si aparati-va !” Despre vrdjitori maica spunea: ,,Pentru cel care a intrat de bund voie in alin} cu puterea r&ului, a inceput si se ocupe cu vrajitoria nu mai exista nici o scpare. Este interzis si te adresezi 32 ‘ViaTa Si MINUNILE babelor, ele vor vindeca una, in schimb vor vata- ma sufletul.” Maica deseori spunea apropiafilor c& lupta cu vrdjitorii, cu puterea celui rau, in chip nevazut. Odatd a venit la ea un batran, placut la infifiga- re, cu barb, serios, a cdzut in genunchi in fata ei si cu lacrimi in ochi i-a spus: ,,Imi moare unicul fiu.” Iar maica s-a aplecat catre el si in soapta I-a intrebat: ,,Dar tu cum i-ai facut ? Pe moarte sau nu?” ,,Pe moarte“, i-a raspuns el. Atunci maica i-a spus: ,,Pleacd, pleacd de la mine, nu mai are rost sa vii la mine.” Dupé plecarea lui, ea a spus: »Vrajitorii il cunosc pe Dumnezeu! Daca v-ati ruga ca ei atunci cand cer iertare de la Dum- nezeu pentru raul facut !” Maica fl cinstea pe rdposatul preot Valentin Amfiteatrov. Spunea ca el e mare in fata lui Dumnezeu si ci de la morméntul siu fi ajut pe nec&jifi. De aceea, pe unii vizitatori fi trimitea la mormant, dup nisip. indepartarea masiva a oamenilor de Biserica, lupta impotriva ei, cresterea instrdindrii sia rau- tafii intre oameni, respingerea de catre milioane a credinfei tradifionale, precum si acceptarea unei viefi in pacate, fard pocdin§a au avut pentru mulfi grele urmari duhovnicesti. Matrona infele- ea si simfea aceasta foarte bine. In zilele in care aveau loc manifestafii maica ii Tuga pe tofi s4 nu iasd in stradi, s& inchida fere- 33‘SPANTA MATRONA BIN MOscOVA strele, usile, cAci mulsime de demoni invada tot spafiul din jur, aerul si fi cuprindea pe tofi oame- nii (se pare ci fericita Matrona, deseori vorbind alegoric, vroia si aminteasc4 despre necesitatea de a fine inchise in fafa celui rau ,ferestrele su- fletului” - dupa cum numeau Sfinfii Périnfi sim- furile omenesti). ZN, Jdanova a intrebat-o intr-o zi pe maica: De cea ing&duit Dumnezeu si se inchida si s se distrugd atatea biserici ?” (Avea in vedere anii de dupa revolusie.) lar maica i-a rispuns: ,Aceasta e voia lui Dumnezeu, a micsorat numarul biseri- cilor pentru c& vor rimAne pufini credinciogi si nu va avea cine si ind slujbe in ele.” ,Dar de ce nimeni nu lupta ?” ,Poporul e hipnotizat, i-a ris- puns ea, nu stie ce-i cu el, o putere cumplité a in- trat in actiune... Aceastd putere se afl4 in aer, patrunde peste tot. inainte doar mlastinile si pa- durile de nep&truns erau locagurile acestei puteri, pentru ca oamenii frecventau bisericile, purtau cruci la piept, in case erau apirafi de icoane, de candele si sfestanii. Dracii ocoleau astfel de case, ins acum, din cauza necredinfei gi a respingerii lui Dumnezeu, ei patrund si in oameni.” Dorind s8-i descopere taina viefii duhovni- cesti, unii vizitatori curiosi incercau si urma- reasc& ce face Matrona noaptea. O tanara a vazut cA ea, toat noaptea, se ruga si facea matanii... 34 ‘ViaTa si MINUTE Locuind la familia Jdanov pe intrarea Staro- koniusenii, Matrona se spovedea si se imparta- sea la parintele Dimitrie, de la biserica de pe Krasnaia Presnea. Rugaciunea neincetata o ajuta pe fericita Matrona sa duca crucea slujirii oame- nilor, cea ce constituia o adevarata nevoin}’, un martiraj, cea mai inalté manifestare a iubirii. Certandu-i pe cei indracifi, rugandu-se pen- tru fiecare, impartsind durerile oamenilor, mai- ca obosea intr-atat, incat spre sfargitul zilei nici nu mai putea vorbi cu cei apropiati, ci numai gemea incet, stand culcata pe o parte. Viata du- hovniceasca lduntricd a fericitei a ramas totusio taina chiar si pentru cei apropiati si va ramane taind si pentru ceilalfi. Desi nu-i cunosteau viata duhovniceasc&, oamenii nu se indoiau de sfinje- nia maicii, de faptul c4 era 0 adevarata asceta. Eroismul Matronei consta in marea ei rabdare, care venea dintr-o inimA curata si din dragostea fierbinte pentru Dumnezeu. Despre o astfel de ribdare, care ii va salva pe crestini in vremurile de apoi, au prorocit Sfinfii Parinji. Ca o adevara- +8 ascetéi, fericita invaja nu prin cuvinte, ci prin exemplul viefii sale. Oarba trupeste, ea invaja si continua s& ne invefe adevarata vedere duhov- niceasca. Neavand posibilitatea de a se migca, ea invafa si ne invafa si mergem pe drumul greu al méntuirii. 35'SFANTA MATRONA DIN MOSCOvA In amintirile sale Zinaida Vladimirovna Jda- nova scrie: ,Cine era Matronuska ? Maica era in- truchiparea unui inger-luptator, parci avea in mini o sabie de foc pentru lupta cu forfele rau- lui. Ea vindeca numai cu rugaciune, cu apa... Era mic& precum un copil gi tot timpul stiitea pe ju- mitate culcat, pe o parte, pe pumn. Aga si dor- mea, niciodata nu se culca asa cum trebuie. Cand primea oameni, se ageza incrucisandu-gi picio- rusele, igi intindea cele doud mAnute inaer, chiar deasupra capului celui venit, care statea in fafa ei in genunchi, punea degetele pe capul lui, f3- cea semnul crucii, spunea ce era important, de ce avea nevoie sufletul, se ruga. Ea traia fara sd aiba casa, avere, provizii. La cine o invita, la acela gi locuia. Traia din danii, pe care nu gi le putea administra singura. Era in as- cultare la o femeie rea, Pelaghia, care administra si imparjea rudelor ei tot ce i se aducea maicii. Fara stirea acesteia maica nu putea nici si bea, nici s4 m&ndnce... Se pdrea ci maica cunostea dinainte eveni- mentele care aveau sa se petreacd. Fiecare zi din vidta ei se derula astfel: mai intai maica se impo- vara cu suvoiul de nenorociri ¢i tristefi ale oame- nilor venifi, si apoi ea le acorda ajutor celor bol- navi, fi mangaia gi fi vindeca. Vindec&ri datorité rugaciunilor ei eraw multe. Lua in maini capul celui ce plangea, il mangaia, il incdlzea cu sfinte- 36 Viara si aun nia ei si omul pleca incurajat. ar ea, istovita, doar ofta si se ruga noaptea fird intrerupere. Pe frunte avea o adanciturd de la degete, datorit& faptului cd isi ficea foarte des semnul crucii. isi facea cruce incet, cu luare-aminte, degetele ciu- tand ad4ncitura...” in timpul razboiului multi veneau si o intre- be siea trebuia si le raspunda dac& anumite per- sonae mai traiau sau nu. Unora le spunea: e viu, asteptafi-l, altota: prohoditi-I si pomenifi-l. Fireste c& la Matrona veneau si cei ce cAutau un sfat si o indrumare duhovniceasc’. Pe maica © cunosteau multi preofi din Moscova, calugéri din lavra Sf. Treime-Sf. Serghie. Datorit& cailor ascunse ale lui Dumnezeu nu s-a gisit vreun ob- servator si vreun ucenic atent, capabil si-i dez- valuie faptele duhovnicesti si sa le descrie drept invagaturd urmagilor. Deseori veneau la ea consateni si atunci i se trimiteau scrisori din toate comunele de prin im- prejurimi, iar ea raspundea la ele, Veneau gi oa- meni de la 200-300 km departare, iar ea stia nu- mele omului dinainte de a i se spune. Veneau si moscovifi, precum gi din alte orase, auzind de- spre clarviziunea maicii. O c&utau oameni de varste diferite: tineri, bitrani sau maturi. Pe unii ii primea, pe alfii nu. Cu unii vorbea in pilde, cu alfii - simplu, pe infeles. 7‘SFANTA MATRONA DIN MoscovA Odat& Zinaida i s-a plans: ,Maica, nervii...” Care nervi, s-a mirat ea, la rizboi gi la inchisoa- re nu sunt nervi... Trebuie sd te fii in frau, si rabzi.” Maica invata cA urmarea tratamentului este necesara. Trupul e o c&sui, dati de Dumnezeu, care trebuie reparat’. Dumnezeu a creat lumea, plantele medicinale, si nu trebuie s& le neglijam. Pe cei apropiati maica fi compatimea: ,Mi-e milé de voi, vefi ajunge pana in vremurile de apoi. Viata va fi din ce in ce mai insuportabili. Va fi greu. Va veni timpul cand va vor pune in faa crucea si painea si va vor spune: alegefi!” Noi vom alege crucea, rispundeau ei, cici cum altfel se va putea trai? !” , Ne vom ruga, vom lua pamant, vom face bilufe, ne vom ruga iarasi lui Dumnezeu, le vom manca si vom fi stui !” Alti dat& spunea, pentru a incuraja intr-o si- tuafie grea, ci nu trebuie si avem fricd de nimic, oricat de ingrozitor ne-ar fi: ,l pun pe copil in sanie si nu am nici o grija ! Dumnezeu singur va face totul !” Matrona repeta adesea: ,,.Daca poporul pierde credinja in Dumnezeu, atunci il lovesc toate ca- lamitafile, iar daca nu se cdieste, atunci piere de pe fata paméntului. Cate popoare au disparut, insa Rusia a existat si va exista, Rugafi-va, cerefi, caifi-va! Dumnezeu nu vé va lisa si va pastra pamantul nostru !” Viara sisonun, Matrona a gisit ultimul adapost pamantese intr-o suburbie a Moscovei, Shodnea, pe strada Kurgannaia nr. 23, unde s-a stabilit la o ruda in- departata, pirdsind camera de pe intrarea Staro- koniusenti. Chiar si aici veneau multime de vizi- tatori, aducdndu-si cu ei necazurile. Numai ina- inte de moarte, fiind complet slabit’, maica a renunfat si mai primeasca. Insi oamenii tot ve- neau, si unora nu.le putea refuza ajutorul. Se spune ci Dumnezeu i-a descoperit cu trei zile inainte ziua morfii si ea a dat toate dispozifiile necesare. A rugat sd i se faci slujba de inmor- méntare in biserica Rizopolojenie de pe strada Donskaia (in acea perioada acolo slujea preotul Nikolai Golubfoy, iubit de tofi enoriasii si care o cunostea $i o cinstea pe fericita Matrona). Ea nu a ing&duit sa i se aduca la inmorméntare coroa- ne $i flori artificiale. Matrona se spovedea si se impartigea la preo- {ii care veneau la-ea. Avand frici de moarte, ca tofi oamenii pacdtosi, ea nu ascundea de cei apropiati, din smerenie, acest lucru. Inainte de moarte a yenit s-o spovedeasca preotul Dimitrie. Ea se agita foarte mult, nestiind daca si-a agezat bine miinile. Parintele o intreaba:-,,Oare chiar si dumitale fi-e fricd de moarte ?” ,Mi-e frica”, a recunoscut Matrona. Pe 2 mai 1952 Matrona s-a stins din viata. Pe 3 mai, in lavra Sf. Treime-Sf. Serghie, in timpul slu- 39‘SPANTA MaTRONA DIN MoscovA, jbei de pomenire a morfilor, a fost dat un pomel- nic in care era trecutA pentru pomenire nou-ri- posata Matrona. Din multele pomelnice, acesta i-a atras atenfia ieromonahului care slujea. ,Cine a dat acest pomelnic? a intrebat el emotionat. Cum, Matrona a murit?” (Mulfi din lavra o cunosteau $i o cinsteau pe Matrona.) Batranica si fiica sa, sosite din Moscova, au confirmat: in ajun maica se stinsese din viafd, iar in aceasta sear sicriul va fi dus in biserica Rizopolojenie, de pe strada Donskaia. Astfel, calugarii din lave’ au aflat despre moartea Matronei si au putut veni la inmorméantarea ei. Dupa slujba de inmormanta- re, savargita de preotul Nikolai Golubfov, tofi cei de fafa se apropiau si fi sirutau mainile. in ziua de 4 mai, in Duminica Femeilor miro- nosife, in prezenfa unui numar impresionant de oameni, a avut loc inmorméntarea fericitei Ma- trona. Conform dorinfei sale, a fost inmorman- tata in cimitirul Danilovsk, pentru a ,asculta slujba” (acolo se afla una din pufinele biserici din Moscova in care se mai slujea). Slujba de in- morméantare si inmorméntarea propriu-zis’ au constituit inceputul cinstirii ei in popor ca pli- cuta lui Dumnezeu, Fericita prezicea: , Dupa moarte pufini oameni Vor veni la mormantul meu, numai cei apropiafi, iar cand vor muri gi ei, mormantul meu va fi parasit, rareori va mai veni cineva... insi peste 40 VTA S meu mulfi ani oamenii vor afla de mine si vor veni foarte mulji dupa ajutor in necazurile lor si cu rugamintea ca eu si ma rog pentru ei la Dum- nezeu, $i eu pe tofi ii voi ajuta, pe toti fi voi auzi.” inca inainte de moarte ea indemna: ,,Tofi, toti 8& venifi la mine gi s8-mi povestiti necazurile voastre, de pared as fi vie, cici eu va voi vedea, v8 voi auzi si va voi ajuta.” Maica mai spunea ci tofi cei ce-si vor incredinga viafa mijlocirii ei c3- tre Dumnezeu se vor mantui. ,,Pe tofi cei care imi vor cere ajutorul, fi voi intampina la moarte, pe fiecare in parte.” La mai bine de 30 de ani de la moartea maicii, morméntul ei din cimitirul Danilovsk s-a trans- format in unul din locurile sfinte din Moscova, unde veneau oameni din toate colfurile Rusiei si de peste hotare cu nenorocirile si bolile lor. Fericita Matrona era ortodoxa in sensul cel mai adevarat si tradifional al cuvantului. Mila fajd de oameni, care izvora dintr-o inima iubi- toare, rugdciunea, semnul crucii, fidelitatea fata de sfintele legi ale Bisericii Ortodoxe ~ iat ce constituie’centrul viefii ei duhovnicesti intense. Natura nevoinfei sale isi are ridacinile in tra- ditia de multe secole ale evlaviei poporului. De aceea si ajutorul pe care oamenii il primesc, adresinducse prin rugiciuni cuvioasei, aduce toade duhovnicesti: ei se intresc in credinja 41‘SPANTA MATWONA DIV MosCOVA ortodoxa, se imbisericesc exterior si interior, se initiaza in rugiciunea de toate zilele. Matrona este cunoscuté de zeci de mii de crestini ortodocsi. Matronuska ~ aga o numesc mulfi cu blandefe. Ea, intocmai ca in timpul viefii sale pamantesti, le ajut& oamenilor. Aceas- ta o simt tofi cei care cu credinga i dragoste cer ocrotirea si mijlocirea ei inaintea lui Dumnezeu, a Care fericita maica are mare trecere. Aflarea cinstitelor moaste ale fericitei maici Matrona in seara zilei de 8 martie 1998, in Duminica Ortodoxiei, cu binecuvantarea Prea Fericitului Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii, Alexie al I-lea, in cimitirul Danilovsk din Moscova, au fost aflate cinstitele moaste ale ascetei evlaviei din secolul al XX-lea, fericita maicd Matrona. Comisia pentru deschiderea mormantului a fost prezidata de arhiepiscopul de Istrinsk, Arsenie. La transportarea cinstitelor moaste ale maicii Matrona au participat: egumenul mandstirii No- vospassk, episcopul Orehovo-Danilov Alexie; egumenul mandstirii Sf. Daniil, arhimandritul Alexie, impreund cu toata frifia; parohul bisericii Sf. Martin Marturisitorul din Moscova, preotul Alexandr Abramov. fn biserica Pogorarii Sfan- tului Duh, care se afla in cimitirul Danilovsk, a fost savarsita litia de pomenire de catre egu- menul ménstirii Sf. Daniil, arhimandritul Aler xie, impreund cu un sobor de preofi. Sicriul-¢u cinstitele moaste ale maicii Matrona a fost adus la mariastirea Danilov si asezat in biserica din curte in cinstea Cuviosului Simeon Stalpnicul. 43‘SPANTA MATRONA DIN MOsCOVA ‘Tofi cei prezenfi la acest eveniment comemora- tiv aveau o stare de spirit de sarbatoare si bucurie. La lucrarea Comisiei, pe lang reprezentanfii Bisericii Ortodoxe Ruse, au participat: un specia- list in domeniul expertizei medico-judiciare, un antropolog, doctor in medicin4, profesorul Zvia- ghin Viktor Nikolaevici, si un arheolog, doctorul in istorie Taniukovici Andrei Kirillovici. Pe 13 martie Comisia si-a terminat lucrul. S-a constatat ci la examinarea rimisifelor paman- testi ale maicii Matrona s-a descoperit 0 umfla- turd in forma de cruce pe piept, fapt care se mentioneaza in biografia ei. in Biserica Acoperamantului Maicii Domnu- lui din ménistirea Sf. Daniil, pe un analog, a fost depusa o rimsif4 din sicriul fericitei Matrona. Aici, in zilele Postului Mare, se svarseau paras- tase pentru pomenirea roabei lui Dumnezeu Matrona. in ziua de 30 aprilie, cu binecuvantarea Prea Fericitului Patriarh Alexie'al Il-lea, in timpul cAntarii solemne a troparului Pastelui ,Hristos a inviat din mori...” a fost savarsita strimutarea cinstitelor ramasife ale fericitei Matrona in bise- rica Sfintilor Parinfi ai celor 7 Sinoade Ecume- nice. Seara, fratii mandstirii au sivarsit slujba de priveghere. Pe 1 mai, in vinerea a doua din Postul Paste- lui, in ajunul implinirii a 46 de ani de la moartea 44 ‘Viata 51 san fericitei Matrona, arhiepiscopul de Istrinsk, Ar- senie, a sivarsit in aceeasi biserici’ Dumnezeias- ca Liturghie si parastasul. La Liturghie au asistat mulfi credinciosi, cu toate cd acest eveniment nu fusese anunfat oficial. in aceeasi zi sicriul cu cinstitele ramésite ale fericitei Matrona a fost transportat la mandstirea de maici Pokrovsk din Moscova. Acolo, in sune- tul clopotelor, sicriul a fost intampinat solemn de egumena Feofania si surorile mandstirii. in prezent, cinstitele rimasife pamantesti ale fericitei, venerate de credinciosi ca sfinte moas- te, se odihnesc in aceast manistire, unde vin mulsime de oameni dupa ajutorul Sfintei Ma- trona, precum veneau gi in timpul viefii sale pamantesti.Marturisiri ale oamenilor care au cunoscut-o pe fericita maicd Matrona Anna Dimitrieona Prohorova: Matrona avea 8 ani cand a fost arestat bunicul, Hlia Gorskov (soful surorii Matronei). Bunica era disperata: ,,Vai, ce voi face acum ?” Ei aveau 7 sau 8 copii. Matrona ii spune: ,Ai rabdare, Ilia va eni.” ,,Lasi-ma in pace, oarbo !’—~ a repezit-o sora ei. Dar Matrona a insistat: , Nu mé asculti, treaba ta.” Iatd ci au plecat cu tofii la treierat. Matrona i-a sfatuit: ,,Treierafi mai repede, cici altfel nu vefi reusi.” Bi au ras: ,,Ce ne mai prezici, carbo ?” ,Ei, faceti cum vreti, cd nu vefi reugi.” Au inceput s& lucreze, cand deodata vad cd cine- va alearga spre ei: ,Ilia a venit !” Au alergat si.ei acasi gi au lasattotul balté pe cmp. Dar nimeni nu o crezuse pe Matrona. Odati, pe cand Matrona ‘ocuia 1a sora:ei sau acasi, un birbat s-a apropiat de casi voind si-i dea foc. insi vazu c& langd casa statea un om. De cAteva ori a incercat s4 se apropie, insd omul tot 47'SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA acolo stitea, nu se indepérta, nu-i didea voie si dea foc. Mai tarziu barbatul a venit la ei, cain- du-se: Cu adevarat, oarba voastra stie ceva. N-am putut si fac nimic.” Matronuska era matusa mamei. La Shodnea, unde locuia in ultimul timp (mai tarziu m-am dus si eu acolo), devastasera totul, iar nenea Se- rioja, la care ea locuia, murise. Eu nu stiam cum s& o numesc si mA sfiam din aceasta cauza. ins& ea si-a dat seama: ,,De ce nu-mi spui in nici un fel? Ce iti sunt eu? Bunica. Cu toate cé n-am fost cdsStorit’, ifi sunt bunic’.” Eu am venit la Moscova in 1937... Cand a in- ceput rizboiul, m-am pregitit sA plec la Sebino. Mi-am cumparat bilet si, inainte de plecare, am intrat la Matrona. ,,Plec acasa.”; ,Nu, nu pleca.”; /Dar eu am luat deja bilet.”; ,,Cine ti-a dat voie ?“; ,Mi-e fric’, aici sunt bombardamente.”; Acolo va fi si mai riu.” Eu eram incdpatanat’, nw ascultam de nimeni. Iar Matrona imi spune: i, te vei chinui si vei veni inapoi.” Aga s-a'si intamplat, cum a prezis Matrona. M-am intors la Moscova in 1947. Iar peste 5 ani am luat concediu si am plecat in Sebino, iar aco- lo ma pregiiteam sa md cdsAtoresc cu Vasile, desi eu ag fi vrut cu altul. Am venit la Moscova, la Matrona (in acel timp triia la Shodnea, pe strada Kurgannaia, la nr. 23, la nenea Serioja Kuroci- 48 Viata susan kin), s-o anunf cd plec la Sebino, unde se ficeau pregatirile pentru nunta. Dar ea imi spune: ,,La Dumnezeu te-ai rugat ? Asteapta, nu pleca,“ Eu i-am obiectat: ,,Ela venit dupa mine, iar eu sa.nu plec? Deja am cumpérat biletele.” ,,Vei pleca tu acum, dar vei fi nevoitd sa te intorci. Da inapoi biletele.” N-am ascultat-o. Dar numai ce am ajuns acas&, ci am primit telegrama: Matronus- ka a murit. Ne-am intors inapoi. Inainte de a ajunge la Shodnea, Matrona a locuit la Zagorsk, la tanti Polea. MA duceam de- seori la ele, Odata, din Taritino a sosit o bolnava, sotie de colonel. Femeia nu se ridicase din pat de 14 ani. Cand au venit pentru prima oara, au adus-o pe targa. A doua oar’, ea deja putea si se aseze, iar a treia oara mergea singura. Soful ei nu stia cum s&-i mulfumeasc& Matronei: ,,lfi cumpéar o masina.” fnsi Matrona refuza totul: N-am nevoie de masina ta.” Venea pe la ea si o femeie, Lena. Se cisdtorise chiar de pe bancile scolii. Cand fiul ei. avea 18 ani, soful o pardsise gi se cdsatorise cu alta. Ea a venit la maica: ,,Matronugka, ce si fac? El nu vrea si ma mai vada.” ,Lasa, nu te+angui.” Peste 5 ani el s-a imbolnavit si a fost internat in spital. Lena o intreba: ,Maici, ce sa fac? Si merg la spital ?” ,Mergi.” Ea s-a dus la spital, dar el murise deja. A venit din nou la Matrona: 49'SPANTA MATRONA DIN Moscova Cum sé-I plang 2” ,Cum vrei.” Sofia il plange: /Dragul meu, bunul meu”, apoi intreba: ,, Unde sa-l pomenesc ?” ,,Pomeneste-I la toate biseri- cile.” Ea plateste sd fie pomenit si in fiecare du- minica vine la bunica gi o intreaba: ,,Ei, cum este el acolo ? Iar Matrona ii spune: , {fl vad in fieca- re zi: in costum, cimasa gri si chel. Odata a in- trat prin fereastra in chip de porumbel si mi-a spus: «Cat de minunat este raiul ! Cum s& ajung acolo?» Tu mai pliteste inc& 40 de srindare.” Ea a platit. Intr-o zi, Matrona statea asezati pe pat si zambea: ,Cum? N-afi vazut cum am vorbit cu el?” Peste cAtva timp a spus: ,Ei, acum Bogdan al tiu e salvat. $i totul datorita tie.” Odata, la Shodnea, la tanti Grusa si nenea Se- rioja, bunica Matrona ne spuse: ,,Intrafi tofi in casa.” Brusc s-a facut intuneric, a inceput sd bata un vant puternic, pe Langa ferestre zburau fiare, cérmizi, acoperisuri; se rasturnau trenurile, co- pacii erau smulsi cu radicina cu tot. Aceasta a fost in timpul uraganului din 1951. Ne-am spe- riat tofi, insi Matrona ne linistea: Si nu va fie fricd !” Casufa noastra a ramas neclintita, dar la cei din jur erau numai pagube. La unii acoperi- sul fusese smuls, la alii sopronul era daramat sau in curte totul era rasturnat. La izvor, dup calea ferat, unde era o fantan§, tofi mestecenii $0 Viata si un fusesera smulsi, ca si cdnd ar fi fost cosifi. Iar la noi nici o céramida nu se miscase. Apoi, dintr-o data, totul s-a luminat. Matrona cunostea totul dinainte. Despre bise- rica din Sebino spunea: , Se va deschide biserica, altfel nu se poate, se va deschide.” Pe mine ma asigura: ,,Cu toate cé voi muti, tot voi fi cu tine, vie.” imi spunea: ,,Pleaca la fara, paine si carne vei manca.” Asa s-a $i intamplat - traim indestu- lagi. Atunci n-am crezut-o. ,,Ce fel de carne? Carne n-am mancat de cand sunt.” Matrona tot timpul stiitea pe pat. Avea maini mici si picioare scurte. Imi era fricd si s-o ating. Pe mine ma numea Siomka, pe tanti Dasa — Peti- ka, pe tanti Tania o striga Vanika, pe tanti Grusa — Andrei. Pe tofi ne poreclea. Pe Matrona o ingti- jeau Pelaghia, care mai tarziu a murit, si apoi tan- tiPolea din Krasnopolsk. Dupa tanti Polea au ur- mat tanti Dasa si tanti Tania. La Shodnea - tanti Grusa (Agrippina Ivanovna) si nenea,Serioja din Rakitin gi a doua tanti Polea (din Rakitin). ‘Multa si diferita lume venea la Matrona. Se intémpla ca unii s& vind cu masina... Pe femeia c&reia i se facusera fermece 0 aduceau pe targa, iar ea se impotrivea, se proptea de pragul de sus al usii si nu vroia si intre in casa, la Matrona. Dar singura povestea apoi cine i ce i-a facut. ci‘SFANTA MATRONA DIN MoscovA Matrona isi strangea sub ea, sub fusté, picio- rusele. Oamenii se asezau in genunchi, iar ea cu © mana ii mangaia pe cap, iar cu cealalta ficea semnul crucii. Femeia striga: ,Oarbo. Proasto, pocitanie, unde ma alungi, afara plow’ !” Zinaida Vladimirovna Jdanova: Maica i-a prezis mamei o soarta deosebita. in sat, cuvintele ei erau luate in rés, cAci mama, con- form mentalititii lor, era fat batrand (avea 28 de ani), era uratd, analfabetd; pretendenfi nu avea. intr-o zi, bunica mea, Feoctista, s-a dus intr-un suflet la Matronuska: ,A venit un mire-vaduv (i-a murit sofia, lasandu-i 4 copii) s-o ceara pe Evdo- kia. Ce si fac?” Maica s-a si repezit la bunica: “Nici un mire! Stii ce soarta are Dunia ta? Tati ce mire va avea ~ a ardtat ea, indreptandu-se -, un boier cu mustafi.” $i si-a mangaiat mustifile de parca se privea in oglinda — tata avea acest obicei. /Frumos, toati gubernia se va mira! Nici nu incerca si te gandesti s-o marifi.” Bunica s-a in- tors acasé trist3, iar oamenii din sat i-au interpre- tat cuvinitele Matronei: ,Feoctista, Dunia ta va muri, si atunci va avea ea un boier.” Peste ceva timp Matrona i-a spus mamei: Pleaca la Moscova si te angajezi la lucru.” Pe umerii mamei rimaseser de la fratele siu 20 de copii orfani, care aveau nevoie de ajutor. Mama a sosit la Moscova, a colindat toata ziua orasul, 52 ‘Vina srsanunme dar nimeni n-o angaja. S-a lisat seara, unde s& mearga? S-a dus la singura adres pe care o avea: Arbat, intrarea Starokoniusenii, la viitoa- rea soacr’, bunica mea dupi tata era de vit no- bila. inainte, la ea Iucrase sora mamei, Varvara, camerista preferata a bunicii. Bunica a lasat-o pe mama in casa, la bucatarie si indeplineasc& muncd grea. Tatal meu, Vladimir, era unicul fiu, frumos, avea logodnica pe cneaghina Xenia $u- hova. intr-o noapte el a auzit vocea Mantuitoru- lui: ,, Vladimir, insoar’-te cu Evdokia.” A intre- bat-o pe mama lui dac’ exist in cas& o fati cu numele Evdokia. ,,Da, i-a rispuns mama, la bu- c&tirie, indeplineste munca murdar’.” Tat s-a dus la bucatirie si, vizind-o pe Evdokia, éra cat pe ce s& lesine..., intr-atat l-a speriat o astfel de soarta! In curand, tata a plecat la practic (in- vafa la institutul de cai ferate) in Permi, in trisu- r& cu vizitiul. Calatorese ei pe campia Mordo- viei, in jur numai paduri dese, iar din padure, in intampinare le iese un batrn garbov, cu o desa- ga in spinare, intr-o hain alba de sac, incins cu o sfoara. Tata ii spune vizitiului: ,Intoarce din drum, ca sa treac& batranul.” Vizitiul a facut cum i s-a spus, ins& batranul s-a oprit si a spus: / Vladimir, insoara-te cu Evdokia” si a plecat in drumul sau. Vizitiul s-a intors c&tre tata sia spus: ,Boierule, dar batranul a disparut.” 53‘SFANTA MATRONA DIN Moscova Cum a ajuns la Moscova, tata a inceput s4 frecventeze bisericile si in una din ele a vazut, surprins, icoana Cuviosului Serafim de Sarov — chiar aga arata batranul ! Din nou trebui s4 plece la practica, ins& acum pentru un an intreg. Buni- ca ii spune bunicului: ,,Sa-i dau in slujba pe cea mai urdtd si slut fata, pe Dunea, asa voi fi mai linigtita !“ Aceasta s-a intamplat cu un an inainte de revolutie... in 1917 m-am nascut eu gi, impreund cu ma- ma, tata ne-a ad&postit in Serghiev Posad (vizavi de manistire, chiar in fafa intrarii in lavra, se afla casi cu doui etaje) si ne vizita, asa incat parintii Jui nu ne-au cunoscut. Daca tata nu s-ar fi insurat cu mama, ar fi fost impuscat, cum s-a intamplat cu multe din rudele lui, apropiate imparatului. “Un timp tata a fost membru al organizafiei teobofice (presedintele organizatiei era Beliusin, ulterior el a lucrat in ,otganele” de pe Liubean- ka). Tata era un om cu adevarat credincios, ins in tinerefe a fost intr-atat de pasionat de aceasti spiritualitate falsi, incat impreund cu prietenul siu Smakov a'scris o carte apreciati acum prin- tre ocultisti, Lanfurile Tarotului. Mamei nu-i pla- cea faptul cd el frecventa intrunirile acestei orga- nizatii, se straduia s4 nu-l lase, ins el continua si le frecventeze, pretextand cd merge cu mine Ja plimbare. intrunirile aveau loc intr-o casa din piata Trubnaia, acolo se faceau experienje pen- 54 ‘ViATA st aNUNTE tru_,materializarea spatiului”. Aveam 10 ani si tin minte foarte bine cum, in timpul acestor ex- perimentiri, din aer cAdeau_pe masa trandafiri vii. Maica o convingea pe mama si nu-l incurce: ,Dumnezeu il va salva !“, si se ruga pentru el. Si, intr-adevar, la sfargitul anilor ’20 tata a rupt orice legatura cu aceasta organizafie, desi mult& vreme s-a temut de razbunarea lor. A trecut mult timp, a inceput al doilea razboi mondial, tata a fost arestat in toamna anului 1941 si mult timp noi n-am avut nici o veste de lael. Despre tata maica spunea asa: ,,E viu, se va intoarce. Ins inainte de aceasta vefi primi de la elo scrisoare in care va va ruga sa-i pastrafi c&r- tile.” Peste 6 ani am primit o astfel de scrisoare; confinea o noti a medicului, precum ci tata e foarte istovit, aproape de moarte. (Tata ne trimi- sese i mai inainte scrisori, insé, dup cum s-a aflat, vecinul care locuia in casa noastra si pe care tata il ad&postise din mil&, le arunca. Aceas- td scrisoare a fost gasit’ intamplator in cosul lui de gunoi, de c&tre o cunostint de-a noastra.) Am incercat si-i trimitem un pachet, ins posta nu primea - era interzis, Am venit la maica, iar ea rie-a spus: ,,Mai asteptafi, se va gasi un om care el singur ii va trimite pachete.” Asa s-a giin- tamplat. in biserica de pe Arbat, care se aflé pe intrarea Filippovsk, o femeie necunoscuta s-a apropiat de mama si i-a spus: ,VA cunosc neca- 55'SPANTA MATRONA DIN MOSCOVA, zul, lucrez la sectia de colete de la gara Kursk, va Voi ajuta.” Mai mult decét atat, ea ne-a 2 jutat si cu produse, trimitea singurd colete in grele si se ruga s& ajunga cu bine. Tata a supravietuit sis-a intors. in timpul razboiului maica a salvat-o pe Katia (Ecaterina Javoronkova) de la inchisoare. Katia a falsificat taloane pentru zahar. Aceasta s-a des- coperit si cazul a fost transmis la judecatorie. Arestarea era sigur3. Pedepsele erat aspre. Mai- ca ii linistea parinfii: ,Eu insumi voi fi la jude- cata, Nu se va intampla nimic cu Katia.” $i ce s-a intamplat ? Judecatorul a intrebat: ,,Cine e de- nunjat ?” Katia: ,Bu.” El: ,Nu, nu dumneata !” Ea: ,Eu.” El a izbucnit in ras, intr-atat era de ca- raghioasa (avea palarie cu boruri) si a inchis ca- zul. in sali Jumea s-a revoltat: tuturor le-a dat termen, iar asteia de ce nu i-a dat?! Maica fi spunea deseori Katiei: , Nu conteazd ct primesti, ci ce-fi di Dumnezeu pentru asta.” Dupa detenfie (Katia a fost arestata impreund cu mine in 1950) primea o pensie foarte mic&. Din ea, in fiecare lund, dadea o parte la doi sdraci, fe- ricitei Antonina si Annugskai, enoriase ale Biseri- cii Sf. Petru si Pavel, de pe strada Soldatskaia. Eu ma miram cum reusea s& se descurce cu acesti bani, iar ea mi-a réspuns: Cu ajutorul lui 56 ‘Viara st ut Dumnezeu imi ajunge, nu mor de foame. Poti si primesti mii, si s nu te alegi cu nimic.” A inceput razboiul. Sora, cu trei copii, cu soacra gi cu mama, se pregatea pentru refugiu gi a venit s-o intrebe pe maica daca sa plece. Maica i-a spus: ,Nu pleca nicdieri. Cine va pleca va avea mult de suferit.” Sora a ascultat-o si a ra- mas la Moscova. Tot atunci o alta femeie a intre- bat-o, de asemenea, pe maici daca si plece in Sebino impreund cu fiul ei de 7 ani. Maica.i-a spus la fel: ,Ramai la Moscova.” intrucat soful ei, colonel, dorea ca ea sd plece in Sebino, pentru ca era un satuc indepértat, la 40 km de la calea ferati, si gandea c& acolo va fi in siguranja, Vera a plecat, neasculténd-o pe maici. Mai tarziu ea povestea c& in Sebino a venit un detasament german de reprimare. Au ars casele, au adunat tofi copiii din sat, deci si pe fiul ei, i-au bagat intr-un beci, iar deasupra au aprins un rug... Au obligat toate mamele s& priveasc& atrocitatea. Deodata s-a apropiat insd un neamt pe motocicleta, a transmis un ordin si ceilalfi s-au grabit s& plece, eliberand mai intai copii... Astfel, datorita rugaciunilor maicii, a fost salvat satul ei natal, Sebino. in 1942 in Moscova era foamete. Strazile erau pustii, zApada ajungea pana la genunchi. Ne ve- 37'SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA nea greu cu mama. Seful biroului mi-a propus si plec impreund cu administratorul in deplasare in Reazan, ca s& facem rost, la schimb, de pro- duse. Eu am refuzat: ,Nu pot, mi-e fricd.” Ins maica mi-a spus: ,Du-te, du-te, s4 nu-fi fie fricd, vei reusi si te vei intoarce pe aripile Domnului. M& voi ruga pentru tine!” Am plecat. Langa Reazan n-am reusit s& schimbam nimic. Am ple- cat apoi in orasul Reazan, dar de acolo colindam sat dupa sat. Ne-am indepartat de Riajsk, la 25 km. Am reugit. Am incarcat in sdnii cam5 pu- duti, dar drumul carosabil era departe. Am hotarat si mergem pe de-a dreptul. in jur erau doar movile si vagduni. Era luna martie. Ne-am trezit dis-de-dimineafa si am pornit pe z3pada care incepea s& se topeasci. Am mers asa 3 km. Apoi soarele a inceput s& incalzeascé, zipada a devenit ca zaharul si ne-am impotmolit. Tra- geam, trageam, ins& fara nici un rezultat... Sani- ile au intrat intr-o movilA, iar jos era.o rap’, am c&zut, sufocindu-ne, fari puteri. Ca s& ne reve- nim, inghifeam z4pada. Dintr-o data, disperata, am strigat: ,Cuvioase parinte Nicolae, ajuti-ma, pier.” Nua trecut nici o secunda, c& administrato- rula ridicat capul si mi-a spus: ,,Privifi, un punct negru se apropie de noi.” N-am reusit s& rispund, c&ci, intr-adevar, vedeam cum, prin rape si troie- “Un pud = aproximativ 16'kg. 58 ViATA 51 MUNI, ne, o sanie se apropia de noi. Un barbat batran, cu 0 infafisare respectabild, intr-o haind neagra, lunga pana la pamant, cu o scufie neagra pe cap, ne spune: ,Am hotarat s4 ma intorc din drum, nu stiu de ce, se pare c4 dupa voi.” Ne-am urcat in sanie, desi nu reusiseram s& ne venim in fire. El ne intreba: ,,Unde si vi duc?” fi raspund: Pana la Riajsk“, iar el imi spune: ,,Dar trebuie sd ajungeti la Reazan, ca s plecati la Moscova.” Eram ca impietrita, incat nici nu m-am mirat. ,N& voi duce pnd la Reazan.” Am mers mult timp... A inceput si se intunece. , Ne vom opri s4 innoptim“, ne spuse. Deodati vedem ca in mij- locul campului a aparut o casi de lemn. Barba- tul imi spune: ,,Intrafi in casa.” Am intrat. Casa era pustie, nelocuit&, in dreapta, la colf, erau icoane, sub ele o masa gi lavife langa perete. Nimic mai mult. La masa st3tea batranul cu fata palida si obosita, imbrcat cu o haind neagra, cu parul lung. ins& noi, cum am vazut soba, ne-am repezit la ea. Soba era bine incalzit’. Ne-am re- zemat de ea gi din cauza celor intamplate, ne-am asezat imediat pe podea si am adormit. Dis-de-dimineafé am plecat la drum. Fara si ne intrebe nimic, barbatul ne duse la gard si ne cobori din sanie: Mai repede, mai repede, tre- nul spre Moscova pleaca.” Abia am ajuns, $i pri- mul semnal de pornire a si rasunat. Sa urcaim era imposibil, vagoanele erau arhipline. La usi sti- 59SFANTA MATRONA Dinu MoscovA teau barbafii, unul langa altul, si nu permiteau niménui sa intre. Batranul dadu cu mana: ,,La 0 parte, sa intre si ei.” Imediat barbatii s-au dat la © parte. Ne-au urcat siniile si astfel ne-am po- menit in tren. Eram atat de incurcata, incat nici nu i-am mulfumit batranului. Sosesc acasa, iar maica imi spune: ,,Hi, pe aripile cui ai venit ?” Au trecut 30 de ani de atunci, ca abia apoi s4 infeleg pe aripile cui am venit. Cat e de rabdator si milostiv Dumnezeu !'Ne-am mutat de pe Ar- bat pe Medvedkovo. Vin la Biserica Acopera- méntul Maicii Domnului, pun lumAnare la Sfan- tul Nicolae... si, Doamne, c&ci el era, facdtorul de minuni, acelasi chip vad sub mitra. $i aceasta s-a intamplat datorita rugaciunii maicii! De atunci sufletul mi-e plin de mulfumire si de dragoste fierbinte si fri margini catre ierar- hul Nicolae, ajutitorul nostru grabnic. $i de-abia acum mi intreb cu mirare: cum putea atat de re- pede s& ajunga sania la noi fara drum, cum pu- tea calul si treacd prin vagaunile pline cu zapa- da ce se topea ? De ce ajutorul a venit imediat ce am strigat Ja Nicolae Facdtorul de minuni? Ce fel de casa singuratica era in mijlocul campiilor pustii? Cum a cunoscut cirufasul de unde sun- tem si ne-a dus la tren chiar inainte ca acesta si porneasca ?... Cine era acel batran care stitea la oO IATA St IMUM, mas& sub-icoane si exista oare, intr-adevar, aceasta casa ? Dupa razboi, ca si majoritatea oamenilor din acele timpuri, eram foarte sAracd, nu aveam cu ce s& mi imbrac, paltonul era vechi, iar maica afirma: ,,Vei avea de toate” — si pe degefele imi numira paltoanele. intr-adevar, dupa lagar, nici- odata n-am dus lipsa de nimic. Deseori ti spu- neam: ,Maicut4, sunt rea, pacdtoasd, nu pot sa ma indrept singurd (eram nervoasa, mandr, in- crezuta), ce sa fac?” Iar maica mé linistea: , Nu-i nimic, vom smulge buruiana, iar apoi te vom hrdni cu lapte gi vei fi buna!” Maica putea si-i cearé Iui Dumnezeu si schimbe soarta omului. Cum am scris, cu ea venise 0 fetifa de 3 ani, Ninocika, un ingeras! Daca cineva ii aducea ceva dulce, ea nu manea, ci ascundea sub dulapior, iar cand veneau oa- meni necijiti, intreba: ,Ei au nepojei ?” Orfana imparfea acestor copii toate dulciurile stranse. Era o fetita deosebitd. ins’ cu o saptamand inainte de a implini 7 ani, s-a imbolnavit de dif- terie si in cAteva zile a murit. Noi tofi eram in- durerafi si o plangeam. ins& maica ne-a spus: Nu plangefi. Ea ar fi avut o viata foarte grea, ar fi fost o mare pacditoasa si si-ar fi pierdut sufle- tul. fmi era mili de Ninocika si L-am rugat pe 61SPANTA MATRONA DIN Moscova Dumnezeu si-i trimité moartea...” Odati maica ne-a spus: ,,Am vazut-o pe Ninocika. Ein rai, in frumusefe, si am vazut cum, fard fricd, s-a apropiat de Mantuitorul si cu indrizneali L-a intrebat: «Doamne, cand va veni aici mama mea ?» (Ea ma numea mama Zina, pe adevarata sa mamé n-o cunostea — aceasta era o femeie befiva, desfranata si o chinuia cumplit pe fetifi: © trimitea in ger in bucataria rece, nu-i didea méncare si, in consecinf, fusese lipsita de drep- turile parintesti.) Dumnezeu i-a rispuns: «Copilé, inci nu a venit timpul ca ea si vind.» in 1959, impreuni cu sotul, am venit la Mos- cova, din Magadan, unde ispisisem 0 pedeapsi. Vroiam si ne cunundm, ins& intotdeauna api- reau probleme de tot felul. Pierdusem orice spe- ranfd. Soful meu se intorsese bolnav din regiu- nile nordice. Venisem la bisericd pentru cununie, dar parintele Vasile Serebrenikov refuzi si ne cunune, sub pretextul cA vine postul, si ne in- deamni si revenim dupa post. Se duce si mama la el, ins’ fi spune gi ei acelagi lucru. Noaptea am un vis: Ninocika, imbricata intr-o rochie alba, lungs, si, foarte serioasi, imi spune: ,,Am venit s8-fi spun cd te voi ajuta si te cununi.” O privesc si m& gandesc: cum ne va ajuta daca a murit? lar ea rispunde gandurilor mele: ,Pentru aceasta am cerut voie de la Man- tuitorul...” Dimineafa, cum mi trezesc, vine in- 62 ViaTa StU tr-un suflet dupa slujba o cunostinfa si-mi spu- ne: ,,Parintele Vasile m-a Tugat sa va transmit ca astazi la 8:00 seara va va cununa,” Fericitul Mitrofan era omul lui Dumnezeu. Viaja lui a fost doar pribegie. Fiind copil de noua ani, au adus in timpul revolufiei din Sankt Petersburg la mandstirea de lang& Viazm, Ja egumena Sarra. Locuia la egumend, fiind sub ocrotirea ei gi ajuta surorilor sX vatuiasca' pla- pumile. Dar el n-a stat mult timp acolo. Maica Sarra i-a spus: ,,In curand manistirea se va pus- ti, fi vor alunga pe tofi, pe mine ma vor aresta, iar pe tine te binecuvantez sa fii pribeag.” Toata viaja a fost fari casa, fird rude, fara haine. Locuia pe la oameni. fn Viazm il cunosteau tofi. Se intampla sa vezi intr-un camp de secara un cap cu par lung, si ifi d&deai seama cA acela era Mitrofan al nostru, El si maica au supraviefuit razboiului. : {n 1948 fericitul Mitrofan a fost arestat in Vi- azm, condamnat la 25 de ani si trimis in Mor- dovia. A fost eliberat la mijlocul anilor ’50 si a murit in Juna august, in anul 1982. A fost inmor- méntat in Viazm. A fost un mare clarvazitor si rob al lui Dumnezeu. Maica il iubea foarte mult sine spunea: ,,Cand nu voi mai fi eu, vi va ri- mane el in ajutor.” 63'SPANTA MATRONA DIN MOSCOVA Despre fericitul Mitrofan se poate scrie multe lucruri minunate... Pe primul meu sof l-am pa- rasit eu, era ateu, mA c4satorisem cu el nu din dragoste, ci pentru cd imi salvase fratele. fi jura- sem c&-i voi fi sofie credincioasa. in acea pe- rioad’ maica se afla la Zagorsk si nu i-am cerut sfatul. Dupa ce a fost ranit, soful meu a fost tri- mis la Gorki, unde Jucra la statul-major. A in- ceput si bea, sa vind tarziu, iar mie imi spunea: serviciul, serviciul ! Vara am venit la Moscova si m-am dus direct la maica — locuia la Sokolniki. Intru si-i spun: ,Maicuf{, m-am miritat.” La cuvintele mele ea se intristeaz&: ,Cum de nu m-ai intrebat ?! Paré- seste-I!”; ,,Am jurat in faa lui Dumnezeu ca: voi fi o sofie credincioasa.” lar ea imi spune: /Pacatul acesta il iau asupra mea, iar tu du-te acum acasi, t4 soful tau este bolnav. Cum intri, fi ceri: «Borea, da-mi s& citesc scrisoarea de la Ta- nea !» Dupi ce vei citi, si-ti p&risesti soful ! Cat despre faptul ci i-a salvat fratele, asta ar fi f3- cut-o oricum !” Tot drumul cat am mers de la Sokolniki spre casi am plans: cum’si-mi distrug viata, o aveam in intrefinerea mea pe mama, batran4, iar institutul nu il terminasem ! Ajung ~ acasa $i, intr-adevar, soful meu era bolnay; intru siii spun: ,Borea, di-mi scrisoarea de la Tanea.” El scoate mecanic plicul din buzunar, dar imedi at, dandu-si seama, mi-I cere, speriat, inapoi: 64 ‘Vista s anus, Cum ai aflat ? Eu abia am primit-o.” Scrisoarea era de la chelnerita Tanea, cu care el isi petrecea timpul. Asa mi-am parasit eu soful. A trecut mult timp si, atunci cand a murit, eu nu m-am dus la inmorméntare. Ma cheama ins batranul Mitrofan si ma intreaba: ,,.De ce n-ai fost la inmorméntarea lui Boris ?” fi spun: ,Era necredincios.” Mai trec inca doi ani, batranul iardsi ma cheamA din nou si-mi spune: ,,De ce nu-l pomenesti 2” fi raspund la fel, dar, brusc, el mA intreaba: ,Stii tu oare cd el se afl in impari- sia cerurilor ?” Imi arat nedumerirea: ,Cum aga?! La bisericd nu mergea, nu se ir “Tarel imi rispunde: ,Toata viata a facut numai bine oamenilor, pe mul}i i-a salvat, i-a ajutat, era deo bunatate neobisnuita, darnic, didea totul aproa- pelui, isi risipea cu bucurie puterile.” in acea cli- pA parc mi s-au deschis ochii. Doar vizusem $i eu toate acestea, ins nu le dadusem nici o impor- tanfi. Tatal lui fusese preot, suferise din aceast cauzi, dar el fusese botezat si nu hulise pe Dum- nezeu niciodata. Nici un cuvant de-al maicii nu ramanea ne- luat in seama. Odatd, in 1943, maica mi-a spus: vin casi trebuie si ai o camera indreptati spre rsarit, iar in camerd, o masa — Pristolul Domnu- lui - pentru rugaciune, nu e voie s4 mananci si 88 bei pe ea.” Atunci n-am luat in seamé aceste cuvinte, mi-au trecut pe langa urechi, cdci noi nu 65[SANTA MATRONA DIV MOscovA aveam nici camera spre rasarit, nici cas& proprie. ‘Au trecut 46 de ani gi s-au adeverit cuvintele ei. jn 1988 ne-a ars casa. Impreund cu fratele, amandoi batrani la 70 ani, nu vroiam sd ne con- struim o alta casi, ins fratele l-a vazut in vis pe riposatul fericitul Mitrofan, imbracat intr-o haina alba, care a intrat in camera si i-a spus as- pru: ,,Trebuie si construifi, si construifi sis con- struifi!” Casa ne-a ridicat-o Insusi Dumnezeu, cSci atunci nu erau materiale de constructii, iar timpurile erau foarte grele. Construcfia mergea ca pe roate si casa din barne a fost indljata. Vara a murit o calugarifa de 93 de ani, iar noua ni s-a dat masa ei, pe care fratele meu a adus-o in casa noastra. Si ce credeti? in curand, cand am venit la Moscova, parintele Alexandru, la spovedanie, mi-a spus: ,,Pastrafi masa care a ajuns la voi dela maica Maria, e deosebit. Pe patul de moarte ea mea rugat s-o pastrez. AceastA mas e Pristolul Domnului, pe care in primii ani dupa revolutie se svarsea taina Euharistiei, slujeau episcopii si insusi Prea Fericitul Patriarh Tihon, oameni im- portanti ai bisericii noastre. Nu e voie nici s& befi, nici si mancafi la ea.” Jar in casa noastra o came- ra este indreptati spre risirit! Maica deseori era vizitatd de o oarecare femeie, ‘Anna Gheorghievna, fost’ mosier’. Aceasta mi-a relatat urmitoarele. fn ajunul razboiului, maica a 66, \Viara stony: binecuvantat-o pe ea si pe sora ei, Natalia, si mearg pe jos la Sarov si Diveevo, spunandu-le: Plecafi, plecati, parintele Serafim va asteapta !” Au mers mult pana acolo si iatd cd mai rim- sese pufin, ins amurgul le-a aflat intr-o padure deasi de pini. Vantul legaina pinii, se intuneca si cu greu vedeau drumul. Li se facuse fric’. Unde sd innopteze ? Pe drum le iesi in intémpinare un batran garbov, imbracat intr-o cmasa alba de in, sile spuse: ,Nu departe am 0 cdsuja, si mergem si vefi innopta acolo.” Au ajuns, au intrat, dar in casa se afla doar o banc lata din scanduri si ni- mic mai mult. S-au culcat si imediat au adormit. Dimineata s-au trezit — pasdrile cdntau, soarele incalzea, simfeau o bucurie in suflet, dar ele stau culcate Pe o movilifé, sub un pin mare, si nu era nici o cas& in jur. Atunci si-au adus aminte de cu- vintele maicii: ,,Parintele Serafim va asteapta.” Antonina Borisouna Malahova: Locuiam la Moscova de putin timp, se impli- nea un an de cand venisem de la fara si lucram Ja un serviciu foarte greu, la cazangeria Spitalu- lui ordsenesc nr. 1, distribuiam apa fierbinte la maternitate. in jurul meu era noroi sau praf. Imi era fric&. Ma inchideam acolo noaptea si mama ramanea cu mine, cdci eram tanard si se intim- pla sa-mi mai bata cineva pe la us. Noaptea, ne Tugam amandoua in cazangerie. Asa stiteau lu- 67‘SANTA MATRONA DIN MOscovA crurile pan s& ajung la Matrona. Cand am ajuns laea, m-a intrebat: ,, Unde lucrezi ? Ei! Te vor lua de acolo.” Eu nu cunosteam pe nimeni din ad- ministrafie si ma gandeam: ,,Cine ma va lua? Cine are nevoie de mine?“ Peste dou saptimani ma cheama ins medi- cul-sef si-mi spune: ,,Tu esti o fat desteapta, pri- ceputi, te vom promova pe postul de sefa de de- pozit.” fi spun: ,,.M& tem cd nu voi face fafa.” Nei face. Daca te va jigni cineva, s& vii la mine, te voi ajuta in orice situatie.” Astfel am inceput s& lucrez ca sefa de depozit, iar mai tarziu am trecut la casierie. Dupa un timp iar ma intreaba: ,Nu te-ai gan- dit sa invefi ? Pai trebuie s4 invefi. Acum au ve- nit timpurile cand trebuie sa invefi.” M-am gan- dit si ma pregatesc ca si ajung sora medicala. ins’, desi razboiul se terminase de curand, eu inc& rmasesem cu frica de a nu mA lua la raz~ boi. De aceea imi era teamé s& invat. ins, dupa ce maica m-a binecuvantat, am inceput s& invaf. Si mi-a mai prezis: ,,Soarta fi-e departe, acesti baieti care vin la tine nu sunt ai tdi ~ alunga-i, soarta ta e departe.” Atunci aveam 22 de ani si m-am cAsatorit la 29. Avusese deci dreptate. Mi-a mai spus: ,,Vei trai foarte bine, nu vei sti numarul banilor.” lata nici acum nu stiu cafi bani am. Alfii fi tot numa- 14, iar eu niciodat nu-i stiu. $4 zicem ca astizi 68 ‘Viaga stun se intémpli s& nu am bani, ins negresit maine ii voi avea, de undeva tot vor aparea. La trei kilometri de Sebino, pe un camp, se aflau vreo cinci case. Acolo locuiau doua surori, tanti Natasa si Sura. Mai primiserd o cersetoare, Paraskovia (tofi o numeau Panka) s& locuiasca impreund cu ele. Trdiau tustrele. Aveau un cal si o vaci, insa le-au ,,deschiaburit” curand, confis- candu-le calul si vaca. Atunci Sura a plecat la Moscova si reclame $i, totodata, sd treacd pe la Matrona. Soseste la rude si le cere adresa Matronei. Dar ei nu vor si i-o dea: ,,Tu esti frumoasa si tot fi-e teamd cd n-ai sd te marifi, n-ai ce face Ja Matrona.” Cand s-a cul- cat, a avut un vis: se apropie de ea Matrona, fi pune pe cap o cunund de aur si-i spune: ,Ei nu fi-au dat voie sa vii la mine, in schimb eu te im- podobese cu o cununa de aur.” Dimineaja se tre- zeste si le spune rudelor:.,,La Matrona nu m-afi lasat sA ma duc, dar mi-a aparut ea in vis.” Aplecat apoi de acasa, ca sa obtind audienja la Kalinin. S-a asezat la coada, insa randul ii venea abia peste o siptimana. Se cereau multe acte, iar oamenii, vazand cA e de la far, o intrebard dacd are pasaport, in speranja c4 o vor determina ast- fel si-si abandoneze randul. ,,Cum sa nu, le-a de- jucat ea planul, e aici la piept, cand ma vor chema, il voi arta.” (Se intelege ca ea nu avea pa- o'SFANTA MATRONA DIN MoscovA, saport, cici de unde putea sf aiba in acea vreme o jaranca pasaport ?) Pe neasteptate s-a apropiat de ea o femeie necunoscuta si i-a spus: ,Urmati-ma, va voi duce prin alt parte.” Au urcat astfel la eta- jul al saptelea si au intrat in biroul lui Kalinin. Elii spune: , Luati loc, ce s-a intamplat ?” , Ne-au fost luate calul, vaca si pamantul, raspunde Sura, ce s facem acum, sé murim de foame?” ,Nu, nu s-a procedat bine, vi se vor inapoia. Mergefi in pace sinu va facefi griji”, a asigurat-o Kalinin. A doua zi a plecat acasi. Tanti Natasa a in- tampinat-o bucuroasa: ,Surka, unde ai fost? Ne-au inapoiat totul..., si calul, si vaca.” Asa au trait ele singure, avand gospodarie individuals. Sura a murit de tanara, la 33 de ani. S-a intamplat ca Panka s-o viseze odat pe tanti Natasa, nu mult timp dupa ce aceasta a decedat. Panka 0 in- treba in vis: ,,Ei, cum o duce Sura acolo ?” ,Si eu © duc bine, fi rispunse tanti Natasa, dar Sura traieste cu mult mai sus decat mine, in gridina, e bine acolo.” Au venit odata la bunica doud femei, ca sa le ducé la Matrona, si le vindece. Una era cu cre- din, iar alta cu viclenie. Intrand la Matriusa, aceasta pe una a primit-o bine, i-a dat api, iar ce- leilalte nu i-a dat. Eu, fi spune, apa pentru dumneata nu am.” Se intorc ele de la Matriusa, iar bunica mea, cand aude cele intamplate, ii 10 ‘Viasa Sinan spune, ca si o consoleze: ,,Vai dragufi, iti dau eu. Ce, nu am eu apa 2” Dar, numai ce a turnat apa in sticluga si a pus-o pe masi, spunand: vlat-o, s-o iei”, cf sticla s-a spart in doua si apa s-a varsat. in acel moment bunica si-a dat seama: Nai, ce-am facut, de ce fi-am dat apa!” A aler- gat la Matriusa. Cum a intrat, Matriuga ii spune: »Pleacd, pleaca ! Las’ cA-fi ardt eu cum sé imparti apa mea. Ce, nu am eu apd? ! Ce buna te-ai facut ! Ei, cum i-ai dat?”; ,Nu, méicufa, nu i-am dat. Sticluja s-a spart...”; ,Stiu cd s-a spart! in mai- nile ei nu trebuie sa ajunga apa de-a mea.” A venit fratele meu de Ja Moscova s-o vada pe mama si apoi am plecat impreund la Moscova, ca s4 vindem vaca. Am mers vreo 30 km, cand, deodata, fratele descopera ca a pierdut toate actele: si ale lui, si ale mele, precum si cele pen- tru vacd — pierduse totul. El imi spune: , MA im- Pusc. Ce si fac acum ?” Jar eu, pe lang& toate astea, il mai fac si prost. ,Cum s4 mergem mai departe ?“; ,, Vom cere ajutor de la Matrona, am hotarat eu, va merge cu noi.” . Uite, asta-i Matriuga ! Ne ardta drumull gi casa unde s& innoptim. Pana la Mosééva am mers zece zile. Iat{ cum innoptam: Matrona.ne arta casa, noi bateam la usa si gazda ne primea: De- sigur, ne arata in génd. Eu il intrebam pe frate: Unde vom petrece noaptea ?” El imi rispun- n‘SFANTA MATRONA DIN Moscova, dea: ,,latA in casa aceea cu acoperisul albastru, care e dupa gradini.” Ne-am indreptat spre casi, am batut la usa, gazdele ne-au lasat sa intram. Jar cand veneau patrulele, ele raspundeau: ,Straini nu avem, numai un frate io sora.” lar noi acte nu aveam ! $i nimeni nu ne intreba, ne primeau ca pe niste rude. Asa s-a intamplat tot drumul. In zece zile am ajuns, aducand si vaca. Totul s-a terminat cu bine. Fratele se mira: dupa raz- boi erau patrule, care te opreau la fiecare pas, iar pe noi nu ne oprise nimeni. Eu fi spun fratelui: /Nezi ce minuni s-au petrecut !” El imi spune: Vad, Niura!“ Putin mai tarziu il intreb: ,Ne vom intoarce pe la orele 10 sau 11, vei merge la Matriusa ?” ,,Voi merge.” Am venit la Matrona. Nici nu s-a deschis usa, c4 fi gi auzim vocea. in- grijitoarea ne deschide, in sfarsit, iar Matrona rade: ,,Lasa-i s& intre, sunt de-ai nostri. Oarba cum sunt, dar tot drumul am dus vaca de coada. Du-le vaca, ba da-le casi, ba ad&post la oameni cumsecade ! Jatd, mi se adreseaz4, cand ai avut nevoie, n-ai incetat s& te gandesti la mine!” Tar fratelui fi spune: ,,Cum de s-a intamplat ca sora mai mica sa te faci prost ?“ Mai tarziu fratele mi-a spus: ,Mi s-a ridicat parul in cap cind am auzit-o. Ea n-a fost cu noi, dar stie tot !“ Fratele o intreabi pe Matrona: ,,Ce si fac - am pierdut toate actele.” ,Nu fi se va intampla nimic. Toate actele tale costa doar 10 ruble.” n ‘Vara sisaNUNIE Ma duceam adesea la Matrona. Odati m-am dus impreund cu o verigoara. Eu am vorbit cu Matriusa, ea mi-a citit rugaciuni, iar verigoara ticea, parcil i se lipise limba de cerul gurii. Ma- triuga o intreaba: ,,De ce taci? Acasa stii si te cerfi cu cuvinte urate, iar aici ai minfit!’ Veri- soara mai ticu un timp, dupa care ii rispunse: Parca mi-a inlemnit limba, nu mai pot vorbi.” A intrebat-o doar despre sof, insi Matrona i-a spus: ,,Gandeste-te si tu.” Verigoara s-a speriat si n-a mai intrebat nimic: nici despre sof, nici de- spre frate, care nu se intorsesera din razboi. Ma~ trona insi a linistit-o: ,Fratele thu e viu, iar pe sof il pomenesc tot timpul, e viu gi el.” Asa 6-a'si ‘intamplat. Dupa aceea, fratele ei vettea de multe ori sd ma viziteze. « bon O femeie din Sebino, Valentina, tucra Ja Mos- cova in calitate de secretara la un judecdtor. Acesta a sfatuit-o si se angajeze la un depozit, indemndnd-o si fure: ,,Poate, dac& vei avea ne- voie de ceva...” Ea a hotdrat si mearga la Ma- trona, s-o intrebe dacd sa-si schimbe serviciul sau nu, iar Matrona i-a spus: ,,Nu te licomi la bani, continua sa lucrezi ca pana acum si vei obfine un salariu bun.” Seful i-a propus altei se- cretare si mearga la depozit. Aceea s-a invoit, iar Valentina a trecut in locul ei, cu un salariu mai mare. Vine Valentina la Matrona gi-i spune: /Acum primesc mai mult.”; Ei vezi, serviciul B‘SPANTA MATRON DIN MOSCOVA, acela nu era pentru tine.” A doua fata a ramas la depozit doar trei luni. Odata a furat doud bor- cane. Pentru aceste borcane a fost condamnata la trei ani. Valentina i-a mulfumit Matronei: ,Buni- co, iti mulfumesc foarte mult, Fetei aceleia i-au dat trei ani!”; ,Stiam eu ca acela nu era locul tau, ci al ei.” Paraskovia Kuzminicina din Epifani: Anna Ivanovna Meneaeva, starosta bisericii din Epifani, povestea cA in 1951 s-a angajat con- tabil la Asociatia raionala de consum. Nu se sim- fea bine acolo si a hotarat si o consulte pe Ma- trona: ,, Matronuska, mi-am gasit un post la con- tabilitate.” Matrona a dat cu mana de trei ori prin fafa ochilor, in semn de respingere: ,lad- iad-iad !” Si asa a spus de noua ori. Anna Iva- novna a infeles c& acest serviciu e rau, cd nu era pentru un om credincios, gi a plecat. Acasi se gandea: ,Unde si ma angajez ?“ Probabil dato- rita rugaciunilor Matronei, a fost chematd sa lu- creze ca ajutor de starosta la biseric’, unde lu- creaza pana astizi, deja in calitate de starosta. Klavdia Pavlovna Goreacikina, a citrei ma- mé venea deseori la Matrona: Matriusa spunea despre biserica din Sebino: Na fi jefuitd biserica noastri, vor lua icoanele, vor curati toata Biserica Adormirii Maicufei 4 ‘Viara si sauna Domnului.“ $i in timpul razboiului s-a intémplat intocmai. Eu aveam un logodnic. Mama s-a dus Ja Matriusa, sa-i povesteasca ce fel de biieti vin Ja mine: ,,OF, ce-fi faci atdtea griji - vin baiesi. Tat, avefi pe unul, Goreacikin Dmitri Korneici, mai trdieste 2“; ,E necajit din cauza fiului, Ivan.”; Ei au si un fiu 2” — ,,N-au nici o stire despre el.”; Nu-i nimic, vor avea. Nu e baiat rau”, a spus Ma- triusa. Chiar cu el m-am cisatorit si am trait im- preuna 35 de ani, am crescut 5 copii. lar frafii tat- dui au murit tofi, unul dintre ei s-a spanzurat. Vasili Mihailovici Guskov, locuitorul safului Sebino: . Pe cand Matrona mai locuia eneau la ea oameni din Reazan, precum si din alte regiuni, venea lume mult&. N-am fost niciodati aici la éa, se duceau doar parinii cand trecéati pan mo- mente grele. Odatd ni s-au pierdut cai, i-atn cfutat trei zile fr nici un rezultat. fn satul Tatinki crau pasuni. Tata mi-a spus: ,,Du-te tu la Pisuni, poate fi gasesti acolo”, iar el s-a dus la Matriusa. Eu am luat-o pe langa padure, pe de-a dreptul prin cmp. Numai ce mi apropii de pi- dure, si aud cai necheznd. Ascult mai atent, iaragi necheaza. Intru in p&dure, iar acolo - 0 valcea, dupa valcea, un delugor, dupa delusor, 0 padurice de plopi -, acolo erau caii. Iam ménat spre casa. In curand s-a intors si tata de la Matri- 15'SFANTA MATRONA Dv MOsCOvA usa. El o intreba, iar ea fi spunea: ,Mergi, mergi acasa, s-au $i intors deja.” Sora mamei locuieste in Juriski. intr-o zi ea vine la noi si ne invit& la Juriski, Bunicul meu pescuieste intreg anul, asa cd peste aveam intot- deauna. Mama a impachetat pestele si am pornit ladrum. Drumui spre Juriski trece pe langa bise- ric’, pe lang’ casa Matronei. Sora mamei ointre- ba: ,Intram pe la Matriusa?” ,,Va trebui si-i dam peste, iar noud nu ne va mai ajunge”, ii rspunse mama. fn aceeasi clip Matrona fi ceru mamei sale: ,, Da-mi peste.”; ,Nu avem, Matriu- sa, de unde si lum 2”; ,,Avem peste”, 0 contra- zise Matriusa. In acel moment au intrat in casi mama cu sora ei. Matriusa a luat pufin peste si le-a spus: Pe acestia luafi-i, ducefi-i acolo unde va indreptafi, caci nu va vor ajunge.” La doua case de noi triia Semion Alexeevici, care avea un nepot gchiop. Ducdndu-ma odati lael, vid cd fi venise si nepotul si c& discutau de- spre Matriusa: ,,Tofi mergefi la ea, dar ce stie ea ?”, intrebi, orgolios, nepotul, care apoi se im- brac& (avea o tunicd militara) si inainte de a iesi pe us& spuse: ,,O voi pune la incercare, o mint c& vreau sd ma insor.” Se intoarse ins& repede si po- vesti cum Matriusa il intampinase: ,,Tu esti in- 6 ‘VATA SrMNUNIE vafat, iar eu sunt oarbi, la cine ai venit ? Pleaca, pleacd de aici.” Mai tarziu, pe cfind eu locuiam la Moscova, ma angajasem deja la uzind, aici, in Sebino, incepuse- 1 colectivizarea si ,deschiaburirea” gospodarilor. Tata a fugit la mine, iar pe mama au arestat-o, au inchis-o in inchisoarea din Venesk. Matrona se afla la inginerul Jdanov, care locuia pe intrarea Starokoniusenti. El era inginer pentru lucrari de ecluza. Matrona locuia singuré la Evdochia (numele de fat Peskova), intr-o camera de 40 m’, cu un iconostas, cu candele vechi, cu perdele grele la ferestre. Casa era fa- cuta din lemn, cu lei la-poartd. O parte.din ea fusese nafionalizata-si repartizatd altor oameni, care s-au si instalat. M-am dus la Matrona si i-am povestit ci mama era arestata. ,li vor da drumul, m-a asigurat Matrona. Ce vind are? Ea neare nici o vind, ii vor da drumul.” Am fost prin mai multe locuri, chiar si la Co- mitetul Executiv Central, care se afla pe strada Mohovaia. Intrarea era libera. Cu toate cd era pazitA de gardieni, nu era nimeni oprit s& intre. Nu incetam sa scriem memorii.adresate lui.Ka- linin, ins& erau foarte mulfi secretari si nu stiam cui sa le inmandm. O femeie s-a apropiat de noi si ne-a spus: ,Mergeti in biroul cutare, etajul 3 sau 4, insa urcati fara ascensor.” Am urcat, era 1'SFANTA MATRONA DIN MOSCOVA lume putind, toi imbrécafi in podiooka’ si inc&l- fati in opinci. Acestia erau ,chiaburii” ! In birou se depuneau cererile, iar secretarul chema dupa niste cartele. Acesta era secretarul care raspundea de gospodariile sdtesti. Eu i-am prezentat situafia, hartia semnata de vecini in care era menfionat tot ce aveam in gospodarie. El mi-a deschis dosarul, in care se menfiona c& aveam 40 de hectare de livada, un hambar si muncitori angajati. Mi-a completat un formular, ca sa-mi fie inapoiate toate. Chiar a gi injurat. Eu ii mai spun: ,,Pe mama au arestat-o.” El imi ras- punde: ,Eu insumi voi depune plangere.” M-am intors in Epifani, la procuror, care imi cere: /D&-mi formularul.” Eu nu i |-am dat, cdci secre- tarul imi spusese: ,,S4 nu-i dai procurorului for- mularul. SA completeze pe al su, iar daca refu- z&, voi discuta eu cu el.” Procurorul m-a repezit: Nu am timp” si a fugit. ins mai tarziu a venit si mi-a dat formularul, pe care scrisese: , Gospo- daria nu aparfine statului, toate si fie inapoia- te.” Iar dimineaja a venit si mama, singuré, 0 eli- beraserd noaptea... Alexandra Antonovna Guskova, sofia Ini Vasili Mihailovici: Prima dat am fost la Matrona la Moscova, cand locuia la familia Jdanov. Am fost i la Tari- * Haina barbateasca, plisaté in talie, purtata in Rusia (nota trad). RB Vuara seen fino. Soful meu cdzuse prizonier: venise o in- stiinjare despre el: ,Disparut”. Am venit la Ma- trona. Locuia intr-o cdsufa de lemn. Bat la usa. lese ingrijitoarea: ,,De cine aveti nevoie ?“; ,Am. venit la Matronuska”; ,Nu pot s& va las si in- trati, nu va cunosc.” Usa era deschisd, Ma- tronuska a auzit si i-a spus: ,,Las-o, las-o, de ce nu-i dai voie sa intre ?” Am intrat, am sarutat-o pe Matriusa si am intrebat-o despre soful meu. Ea m-a asigurat: ,Se va intoarce. Acum se afla la sefi severi.” Dupi aceea am intrebat-o despre so- ful surorii mele. Ea mi-a spus printre dinti: ,Se va intoarce.” Am infeles cd nu vroia s4 ne descu- rajeze. Si, intr-adevar, el n-a mai venit. Zinaida Alexandrovna Karpina, ndscutd in satul Sebino: Cum numai mama se ducea la Moscova la Matrona, din toate satele ti aducea scrisori si Ma- trona rspundea la ele. Pe atunci eram inc& mica; mama mea a rémas vaduva de tanard, cu cinci copii. Directorul uzinei de vin a inceput s-o pe- feascd, insa ea i-a spus: ,Peste o lund va dau ras- puns” si a plecat la Matrona, dupa sfat. Matrona i-a spus: ,,Dunea, s4 nu faci asta, urmeaza calea Domnului.” Mama a ascultat-o si l-a refuzat. Mama mai avea un frate la Moscova. Odata, cand venise la el, o intreba pe Matronuska: ,,S4 mai rémn o noapte, ce zici ?“, insi Matrona fi 9'SFANTA MATRONA DIV Moscova spuse: ,, Trebuie sa pleci, cdci te vor jefui.” Mama n-a ascultat, iar cand s-a intors acasa a aflat ca fuseseram jefuifi. La 16 ani am plecat la Moscova, locuiam la sora mea, care era mai mare decat mine cu 14 ani. Peste doi ani si jumatate au inceput s4 ma pefeascd dupa un barbat pe care nu il vazusem niciodata. Mama imi scria: ,,Fetifa mea, chiar daci il cunosti pe om doar de doua zile si Matronuska iji va da binecuvantarea, cAs&toreste-te. Moscova 0 padure deasd, nu e ca acasi, unde ii cunosti pe toti, chiar gi pe cei din satele invecinate.” Si asa am plecat la Shodnea. Am gisit cdsuta unde locuia Matrona. in timp ce calatoream, m4 gandeam (nu intamplator imi venea in minte): Ea nu infelege nimic.” La usa m-a intampinat — dupa aceea am aflat - 0 ingrijitoare. am spus cine sunt. Ea imi spuse ci Matrona astézi nu mai primeste. $i atunci m-am gandit: de aceea nu ma primeste, pentru ci am gandit urat despre ea. ‘Usa unei camere era inchisd, iar cealalta era intredeschisa de un deget. Numai ce ma intore s& plec ca ii aud vocea din camera: ,,Tatiana Petrovna, las-o sd intre, aceasta e fiica lui Dunia din Sebino“ si Tatiana Petrovna mi-a ingaduit s4 intru. Maica nici nu m-a lasat s deschid gura $i mi-a spus: ,Nu e mirele tau. El se ocupa cu lu- cruri dubioase; te vei marita repede, chiar inain- tea surorii tale.” Mi-a mai spus cd voi veni in cu- 80 Viata sunt rand din nou la ea; si, intr-adevar, peste doud luni am venit din nou la ea si mi-a spus: ,,Acesta e mirele tiu si vei trai bine, dar mai intai sd te cu- nuni. Pand la cununie sd nu-i permifi nimic.” Mia citit rugaciuni si de trei ori mi-a spus: ,S& fii o-crestina cinstita si vei trai bine.” Am facut cum mi-a spus. Ne-am cununat in biserica Bo- goiavlensk. Sora mea venea la mine in vizit8, iar peste putin timp s-a miritat si ea. Locuim in aceeasi casi, ea la parter, iar eu la etaj. Xenia Gavrilovna Potapova: fn 1927 am venit la Moscova de la fara. Aveam 19 ani. La 16 ani ma méritasem, insd peste un an imi murise soful. La inceput m-am angajat ca menajerd, dar mai tarziu mi-am gasit un serviciu si m-am méritat cu un vaduv cu doi copii. Pe Matrona am cunoscut-o in 1935. Aveam 27 de ani si ma imbolnavisem de tuberculoz’. Ma- trona m-a vindecat si cu pufin timp inainte de moarte mi-a spus: ,Jar de plimani nu vei mai suferi niciodata.” Matrona m-a ajutat toatd viafa. Pe atunci, in anul 1935, locuia pe intrarea Visneakovsk, nu departe de biserica Nikola, de pe strada Tatar- skaia, intr-o casa cu dous etaje, la subsol, la o ne- poata. La ea m-am dus fara cruce —imi era fricd 5-0 port. Ucenica ei m-a si intrebat: ,Cruce ai?” Matrona i-a rispuns: ,,Cine si-i fi dat? Tofi au 81‘SPANTA MATRONA DI Moscova aruncat crucile, dar cauta si le dea Dumnezeu s&natate.” Ucenica mi-a spus: Cand vei purta cruce, atunci sa vii. La cine crezi ca ai venit ?” O rog pe maica: ,, Matronuska, ajuté-ma!" lar ea imi raspunde: ,,Ce, Matronuska e Dumne- zeu? Numai Dumnezeu ajuta.” ,Uite si maica!“, gandesc in sinea mea. Matrona m4 primea intotdeauna bine. Daca nu vroia s& primeasca pe cineva, ii vorbea prin pilde, dar mie imi vorbea simplu, pe infeles. Pe atunci avea dowd ucenice: Tatiana si Dasa. Mai intai a fost Dasa. A maritat-o dupa un preot. Ei aveau doi copii: un baiiat si o fata. Mai era sio fetifa orfand, de vreo cinci anigori, care a murit. Medicii n-au observat la mine tuberculoza, gandeau ca sufar de inima. Mi-au prescris 20 de picdturi de valeriana. Jar cand s-au dumirit, era prea tarziu, in plamani se formase o cavern. Mi-au pus un aparat respirator, care imi ficea mai mult rau decat bine. Am incercat sé fac rost de foi pentru stafiune, insa aceste foi erau greu de obi- nut. Vin la maica si o intreb: ,,Ce s& fac ? Sa plec la fara sau sa astept foaia pentru stafiune ?”; ,,Vei obfine o foaie.” Si, intr-adevar, peste dou’ sip- timani mi-au dat o foaie de statiune in Crimeea, cu drum gratuit. Acolo am stat trei luni. in timpul razboiului n-am lucrat, cdci chiar inainte de razboi mi se nascuse un copil. Trdiam din vanzarea de genti si de saci in Plavsk, regiu- 82 VIATA St MONUNILE nea Tula. De obicei, cum treceam de Serpuhov, militia ii controla pe tofi. inainte de plecare eu intram pe la Matronuska: , MAicut’, binecuvi teaza !“; , Mergi, nimeni nu te va atinge.” $i mili- fia, neajungand pnd la mine, termina controlul si pleca. La fara, duceam saci de 50-60 kg: CAnd fiica mea a implinit 20 de ani s-a imbol- navit si ea de tuberculoza. Era internat in spi- talul din Sokolniki. in acea perioada si Matrona locuia in Sokolniki. intr-o zi, fiica mea s-a invoit din spital, ca s{ mearga cu mine la fericita Ma- trona. Am venit la ea: fata a ramas dupa us&, in timp ce eu am intrat sd vorbesc. Mai tarziu, prin- z4nd putin curaj, ti spun: ,,Fiica mea e cu mine.” Matrona a zambit: , Nu putefi si venifi pe rand, ci numaidecat cu gramada.” Dintr-o data insa spune: ,,.Da, da.” Am intrebat-o, cui s-a adresat, c&ci in camera, in afar de noi, nu era nimeni. /Nu trebuie s& stii tu asta”, mi-a raspuns. Cred c& vorbea cu ingerii. Dupé aceea fiica mea a fost internata in spita- lul din Zvenigorod: incepuse procesul de des- compunere a plamanilor. Doctorii i-au propus si se opereze. Am fost la ea in vizitd, iar ea plan- gea: ,Mi-e teamA cd voi muri.” M& duc la maica, ii povestesc ca fetei i s-a propus operatie. ,La ce 2”; ,La plaméni.” ,,Dar eu nu dau voie, a lovit ea cu pumnul de pumn. Daca 83SSFANTA MATRONA Dis Moscova se va pune problema de externare, si se externe- ze, dar operafia sd o refuze.” Curand starea sanatatii fiicei mele s-a imbu- natafit. S-a imbundtafit intr-atat, incat se preg’- tea si se céistitoreasca. S-a dus la Matrona: ,.Ma- tronuska, vreau si ma mérit.” ,,in timpul postu- lui? Mai asteapta, caci mai tarziu te vei marita cu unul bun.” Insd ea n-a ascultat, s-a maritat in timpul postului si a nascut o fetifa. Dupa aceea boala i-a revenit cu o forti mai mare, incét scui- pa sange si plim4nii se descompuneau. Aceasta s-a intamplat iarna. -au propus din nou opera- fie. ,,.Daca vei accepta, vei mai trai un an, iar daca refuzi, nu-i garantim nimic”, i-au spus medicii. $i au lasat-o sd ceard sfatul parinfilor. In ajunul postului vine ea acasd si plange: mor. fi spun: ,,Avem o persoand care ne va sfatui. Sa fie asa cum va spune ea.” ,Du-te la ea, m-a rugat fata, intreab-o.” Pe atunci Matrona locuia la Shodnea sau pe Arbat, nu-mi amintesc. Vin la ea dupa sfat. ,Ce s& facem ? Asa si asa - moare.” Ea iardsi a lovit pumnul in pumn: ,,Jar eu nu dau voie. Daca voi, parinfii, acceptati, va muri pe masa de operafie. Caci cat Dumnezeu i-a randuit — atat va trai.” Fi- ica a refuzat operatia si procesul din plamani a incetat, iar ea s-a vindecat. in prezent e sina- toasa, au scos-o chiar din evidens. 84 Visa stant Pe copii sofului din prima cs&torie, dowd fete, le-am crescut ca si cum ar fi ai fost propriii mei copii, imi faceam la fel griji pentru ele. inainte de razboi am nascut un baiat si 17 ani nu am lucrat nicdieri, Matronuska imi interzicea: Tu ai grijé de casi, fii gospodina.” lar cand fiul meu a terminat 10 clase, m-am angajat. insi inainte de aceasta am avut un vis. Se pirea cd merg si in fafa imi apare un garduf de fara. Pe el, © gaurd in forma de fereastra, parca stitea maica la fereastra si primea vizitatorii. Ma gandesc: Acum o intreb despre baiat.” Deodata imi vine in intémpinare ucenica ei, Tatiana. Xenia, te duci departe ?”; , Tatiana Petrovna, la maica. Ta vei veni ?”;,,Voi veni, ins mai tarziu.” Am uitat ceva, m-am intors din drum, am alergat inapoi, dar fereastra deja se inchisese. Eu o imploram pe ucenica decedata: ,,Spunefi-i cd a venit Xenia Gavrilovna, ea intotdeauna ma primea, ma va primi si acum, neaparat.” Dar ucenica scrie ceva cu o prescura pe hartie, pe care apare o inscrip- sie: S+V+++, Patru cruci mi-a ardtat gi s-a dus la Matrona s‘o intrebe. (Probabil viata de familie’ e © cruce, iar fiul, Vladimir, o cruce de trei ori mai mare.) Jar mai tarziu, intr-adevar, iese ucenica si-mi spune: ,Ji-a poruncit s4 te angajezi.” Eu m-am *S de la semtiia — familie, in limba rusa. 85'SFANTA MATRONA DIN MOsCOVA supérat (cci inainte imi interzicea acest lucru), c& se va supara soful din cauza banilor. Dar ce puteam si fac acum eu, care timp de 17 ani nu avusesem serviciu ? M-am dus la Matro- na la mormént, am ingenuncheat, si am rugat-o sd ma ajute sé-mi gasesc un serviciu. La pufin timp, ma intalnesc intamplator cu sefa atelierului instrumental din Krasnii proleta- rii, care m-a angajat la ea. N-am intalnit nici o piedica, desi aveam doar 4 clase, iar acolo erau angajati numai cei cu 10 clase. imi amintesc mereu cum inainte de moartea Matronei, in SaptimAna Mare, am verit la ea. Lumea astepta la terasi. Iese Dasa, ucenica, $i spune: ,, Matronuska se simte foarte riu.” Maica ii spusese Dasei: ,Spune tuturor s& plece, iar ei s& astepte.” Matronuska m-a lovit usurel pe cap: Sa m asculti, intotdeauna s4 ma asculfi !” Paraskovia Sergheevna Anosova: {in tinereje mi s-au facut farmece. Aveam crize ca de epilepsie, care mA chinuiau cumplit. Ma- trona mi-a dat apa si beau i mi-a spus: , Te vei vindeca.” Si la 16 ani m-a pus pe picioare. Una din fiicele mele, Natalia, avea hemie om- bilical’, de marimea unui pumn. Matrona, la fel, ica spus ca-i va trece. La dat api, i-a citit ruga- ciuni si, intr-adevir, s-a vindecat. 86 ‘Viaga sinus, Laea venea multa lume: care se afla in proces de divorf, care avea probleme in familie. Mie mia spus c4 voi avea mulfi copii si cd soful meu va muri, iar eu voi ramane singura cu copiii. in acea perioadi el era inc sindtos. Ni s-au nascut 6 copii. $i iat c& sofului i-au gasit cancer la stomac $i pe 28 martie 1961 el a decedat. Cand mi s-a nascut al 7-lea copil, un baiefel, Iurocika, Matrona mi-a spus: Nu va trai. Dumnezeu il va lua la EL.” Baiefelul era bine dezvoltat. A murit la un an gio lund. intr-o zi Matrona i-a spus fratelui Pasei (ucenica ei): ,Mergi s8-fi ceri iertare de la Niki- tuska, c& nu-l vei mai vedea.” El a ras: ,Cum vine asta, si nu-l mai vad ?” Iar a doua zi fratele a fost omorat la fara de catre niste réufacdtori gi aruncat intr-o fantana. in Tarifino era o biserick mica, dar frumoasa. Cand daramau biserica, au vrut si ia si clopotul. Matrona a spus: ,,Fi bine, sa incerce numai, ci tofi vor muri, iar in bisericé tot nu vor intra.” lata cau venit trei comsomoligti. Numai ce in- tr in biserica, si acolo vine dintr-o data un suvoi de apa si se ineac’. Nimeni nu injelege nimic. Au fost trimisi incd patru de la Comitetul execu- tiv raional. Acestia au luat o scara gi au urcat dupa clopot. intr-o clip, nu se stie de unde, se desprinde o lespede si-i omoara pe tofi. Biserica 87'SPANTA MATRONA DIN MOscovA a fost inchisa, dar peste un timp cei din Comite- tul executiv raional au vrut din nou s& vada ce fel de minuni se intémpla in bisericd. Au venit, dar cand sa intre in bisericd, era cat pe ce sd se inece. Dupa arestarea Zinaidei Jdanova si a Ecate- rinei Javoronkova, Matrona a inceput si fie per- secutata. Totusi la ea continua si vind mult& lume. Cine putea venea singur, iar cine nu putea era adus in cérutd. Odat& au venit la Matrona dowd femei din Biriulevo. Una din ele a inceput s-0 piste pe Matrona. Jar maica fi spune: ,,De ce ma pisti? Nu sunt a dumitale, ci a lui Dum- nezeu.” Apoi se intoarce c&tre noi si spune: Ei, de ce au venit? Una sufera de dureri la vezica urinara, dar de ce ? Ea vrea sa ia tatal dela patru copii, fi pomeneste la morfi.” O femeie venise de cateva ori la Matrona: do- rea foarte mult si mearga la o mandstire, dar nu avea bani de drum. Si iata c& vine ea din nou la Matrona, care, citindu-i gandurile, fi spune: ,,Ei, dupa cum vad, vrei sa pleci la o manastire? Bine, vei pleca gi vei avea si bani.” Peste cdteva zile o necunoscuta fi las Matronei o sutd de ru- ble. Maica ia banii si-i da femeii, spunandu-i: ,Vrei s mergi la manistire, uite, fine o suta de ruble.” Femeia a rimas mirat& si s-a bucurat ~~ 8 ViaTa stan mult: nici nu se gandise ca dorinfa ei se va impli- ni atat de repede. A vizitat ea mandstirea, iar la intoarcere cilatorea fara bilet. Nu avea multe lu- cruri i iat ci se apropiau controlorii. , Nu aveti bilete ? Coborafi din tren !”, 0 apucara ei de ma- neca. Alaturi de ea stdtea un militar. ,,Eu sunt ziarist, interveni acesta. Daca nu o lasati in pace imediat pe aceasta femeie, ajung pana la Mosco- va si depun plangere la instanjele superioare.” Astfel controlorii au renunjat. Femeia ajunse cu bine acas gi se gndi: ,,Tre- buie s& merg la Matrona si-i mulfumese.” Ludo plasa cu ceapa, cu castraveti si cu alte daruri si pleca. in acel moment la Matrona se gittea pran- zul si nu aveau ceapa. Matrona spuse: ,, Acusica, peste 20 de minute va voi aduce ceap.” Exact peste 20 de minute sosi acea femeie. Matrona, mulfumitd, spuse: ,,Ei ce v-am spus, v-am adus ceapa. Aji vazut ce repede !” Toata viaa am trait numai dupa sfatul ei. Se intampla sa vin la ea gi s-o intreb: ,, Vreau si plec in cutare loc, se poate? Nu mi se va intampla nimic?" Iar ea imi raspundea: ,,Pleaci, pleack ! Nu fi se intampla nimic.” Ea mi-a salvat mama. Cand tata a fost deportat la Kolima, mama s-a imbolnavit grav. Matronuska mi-a spus: , Nu va faceti griji, tata se va intoarce, vefi fi impreund. Jar mamei si-i dai si bea apa — $i mi-a dat apa — 89'SPANTA MATRONA DIN Moscova mama se va insdnatosi si va fi bine.” Mai tarziu, cuvintele ei s-au adeverit. Anna Fillipouna Vibornova: C4nd a murit Matrona, mama mea era inca in viafa. Cand a primit telegrama, din cauza unor treburi, nu s-a dus la inmorméntare. insi dupa aceea ii prea foarte rau: ,.Draga mea ! De ce nu m-am dus ? M-am lenevit!“ Nu dupa mult timp a avut un vis in care Matrona ii spune: ,De ce te-ai lenevit si nu ai venit ? Dar si mergem si s&-fi arat tot.” $i iata cd ea in vis fi ardta pentru ce se chinuie morfii. Celor ce vorbesc sau rad mult le vine cel mai greu — limba li se parjoleste pe © tigaie incins’. Mama i-a marturisit: ,Mi-e frici !”, dar ea a continuat mult timp s’-i arate diferite locuri. Mai fine minte c& era un gard, dup care oamenii ardeau intr-o mare de foc, doar capetele li se vedeau. Mama povestea: ,Eu atunci chiar am strigat si mi-am intors capul ca si cand nu vroiam s& mai privese.” lat ce fel de lucruri i-a araitat, Mult timp mama n-a putut s uite acest vis. Serafima Gavrilouna Ukrainfeva: Despre maica Matrona am aflat in 1944, pe cand invatam la scoala medie tehnici din Moscova. Am venit in vacanfa la rudele mele din gara Uzlovaia si prietena mamei mi-a dat 90 ‘ViATA 51 MINUNTLE adresa maicii, ca sa-i duc niste produse (pe atunci ea se afla in Jaritino, ins’ domiciliul stabil era pe intrarea Starokoniusenii). Cand am venit, gazda m-a lasat sa intru la maica. Am ingenuncheat in fafa ei. Ea s-a rugat pentru mine si m-a chemat dupa nume. Dupa aceasta viziti, deseori ve- neam Ja maica cu necazurile mele. in vremea aceea in Moscova bantuia foame- mi s-a inrdutatit din cauza alimentatiei proaste si am fost nevoita s4 plec la Uzlovaia, la rude. Tratamentul nu mi-a ajutat si peste doud luni mama impreuné cu sora m-au dus la maica. Ea, bland, pe tofi fi iubea. S-a rugat, mi-a dat apa si datorita rugaciunilor ei Dumnezeu mi-a redat sanatatea. In anii ‘70 mi s-a imbolnavit copilul. Veneam cu el la mormantul Matronuskai si, da- torita rugaciunilor ei si cu mila lui Dumnezeu, el s-a insanatosit. Maica si acum mA ajuta mult, iar carticica despre ea o port cu mine intotdeauna. Maria Afanasieuna Ignatieva: Conform relatirilor mamei mele, Lebediova Anna, ea locuia in satul Klekotki, raionul Epi- fani, gubernia Tula (in prezent raionul Gorlovsk, regiunea Reazan), nu departe, la vreo 5 km, de satul Sebino, de unde se trigea Matrona. Inca din tinerefe mama era foarte bolnava. Medicii o1‘SFANTA MATRONA DIN Moscova nu-i gaseau nimic si aga ea s-a chinuit timp de sapte ani, Tatal meu a ajuns chiar si la Moscova, unde un profesor i-a spus ci mama nu are nici o boala, ci trebuie doar s& se roage la Dumnezeu. in somn mama auzea 0 voce care-i spunea: ,,Te va vindeca numai Matrona din Sebino.” Atunci ea a inceput si se intereseze de ea si a aflat cA in Sebino traia o fat oarb’, vazatoare cu duhul. Tata nu a acceptat la inceput si o ducd pemama in Scbino. Visul mamei s-a repetat insd de trei ori, si atunci tata s-a hotarat sa plece. Cand au intrat in sat, nu stiau care e casa Matronei. Deo- data, pe prispa a iesit o femeie. N-a reusit el si deschida gura ca si o intrebe unde st Matrona, 4 femeia i-a luat-o inainte: ,Suntefi din Klekot- ki? Mergefi mai repede, va asteapti Matrona.” inaintea lor erau doud fete, care vorbeau intre ele: ,S4 mergem la oarba, si vedem ce ne va spune.” CAnd au intrat in casi, Matrona le-a luat la rost: ,Ce s8 vA spund o oarba ?”, si nu le-a pri- mit. Apoi a spus: ,,Imi trebuie femeia aceasta” ~ sia chemat-o pe mama. ,,Te voi vindeca, aasigu- rat-o. Ai-doua fete, s4 le aduci la mine.” insi mama s-a insainatosit gi de fete a uitat. In curand ele s-au imbolnavit de scarlatind. Una a murit, iar alta a rimas in viafd, ins’ dupa aceea toata viafa a fost bolnava de o boala stranie. Nu putea s& invete si nici sa lucreze. Mai tarziu mama si-a 92 Via st MINUNILE adus aminte de Matrona, ins i-au spus cd a fost dus la Kunfevo. Pand la moarte mama isi amintea de Matrona si povestea despre ea. Mama a murit in 1943. Nina Sergheeuna Cijik, inainte de casdtorie Viasova: M-am nascut la Moscova, in 1942. Cand am implinit 7 ani m-am imbolnavit de pneumonie. Boala mi-a dat complicafii mari: mi s-au luat mainile si picioarele, eram complet imobilizata: Parinfii ma transportau in brate dintr-un loc in altul, dar in fond stdteam culcata. La cAti medici nu m-au dus parinfii mei, insi medicina se do- vedea neputincioasi. Despre maica Matrona paringii au aflat de la o cunostinga de-a noastra, pe care o chema tanti Pasa, numele de familie nu mi-] mai amintesc. Ea le-a spus ci: la Zagorsk este o femeie care ii vindeca pe mulfi de felurite boli. Parintii au Juat 0 magina si m-au dus la Za- gorsk. Am ajuns la o bisericé (nu-mi mai amin- tesc cum se numea), i-au intrebat pe credinciosi cum sao gasim si ei ne-au explicat. Matrona locuia intr-un satuc apropiat. De la bisericd am mers aproximativ o jumitate de ord cu magina. Am ajuns dis-de-dimineafi. La casa ei se aduna- se deja lume multd, tofi asteptau in strada. PA- rinfii si-au luat si ei rand si asteptau. Cand s-a 93‘SFANTAMATHONA DIN Moscova deschis usa, a aparut o femeie care ingrijea de maic, a trecut prin tot randul, s-a apropiat de tata gi i-a spus: ,,Luafi fetita si urmati-mi.” Eu eram in magina. Tata m-a luat in brate si a intrat in casa. Maica i-a cerut si mé lase pentru trei zile. ,,Peste trei zile vei veni dupa ea gi ea va ajunge singura pana la masina”, a asigurat. Maica statea pe un pat de fier, inconjurata de perne. A spus si mA culce in patul ei, in asa fel incat si poata atinge mainile mele. Parc& si acum © vad: pe cap purta o batista cu buline albastre, era imbracata intr-o rochie de culoare albas- tru-inchis, tot cu buline marunte, cu nasturi la piept. Avea mainile mici, grasufe, mAnecile ro- chiei puse pe elastic, orbitele oculare goale. Ca- mera era toat4 numai cu icoane. Se parea ci lu- mina se risfrange de la icoane, iar de la maic& parc veneau lumina si cdldura. Toata camera era plina de aceasté lumina. Eu stiteam culcat& in pat, alituri de ea, iar maica primea oameni. Simjeam ca maica parca intrase in mine, mi se transmiteau caldura, credinfa si dragostea ei. in prima zi maica mA finu tot timpul ba de o mani, ba de alta, mangaindu-le, si simteam cum imi revenea cdldura in maini. A doua zi maica a chemat-o pe femeia care o ingrijea si i-a cerut: /Ridic-o in picioare, c4ci a stat prea mult timp culcata.” Jar mie mi-a spus cu blandefe: ,,Ai stat o4 Viaya si Manne prea mult timp culcata, prea mult timp.” Eu m-am speriat, cdci nu ma migcasem un an in- treg. Femeia m-a sprijinit, iar eu m-am ridicat pe Picioare si stéteam Langa patul pe care se afla maica. Dupa aceea a cerut s4 ma culce inapoi in pat, in asa fel, incat cu mainile si-mi poata atinge picioarele. Ziua primea vizitatori si-mi mangaia picioarele, iar noaptea ramaneam noi doua. Ea dormea putin, sprijinindu-se de perne, iar dupa aceea se ruga mult si nu inceta si-mi mangaie méinile si picioarele. A treia zi maica mi-a spus si ma plimb putin, a rugat-o pe fe- meie si ma ajute, ea ma ajuta si-mi misc pi- cioarele. imi era fried. Maica imi spunea: ,,Migci, misca picioarele, nu mai sunt fepene.” A patra zi a venit tata dup mine si pana la masina am ajuns singurd, pe propriile-mi picioa- te. Desigur, mergeam cu teami, de-abia miscand picioarele, care, dupa un an de imobilitate, ma ascultau cu greu. Aveam nevoie de timp ca si mi obisnuiesc cu gandul c& sunt complet sindtoasa. Maica citea gandurile oamenilor ca pe o carte deschisa. Cand stateam culcata in patul ei in pri- ma zi, m-am gandit c4 nu ma voi ridica gi nu voi merge niciodat’, dar ea mi-a spus: ,,Peste trei zile vei merge singurd, pe propriile picioare, iar pe cei care nu md cred fi trimit inapoi acasd.” Ador- meam cu greu, dar ea imi spunea: , Tu adormi cu 95‘SFANTA MATRONA DIN Moscova greu. ins& acum vei adormi repede, vei dormi si vei avea vise frumoase.” Maica citea gandurile de la dep&rtare. Chiar faja de mine a chemat-o pe femeia care 0 ingrijea si a inceput s4 numere pe degete — parca le vid gi acum, asa, micute, gra- sufe -, anumérat si ia spus: , Apropie-te de rand si numéra a treisprezecea persoana. Si meargi sa-si caute pe alta care s-o ajute.” Bani nu lua, ci doar produse, pe care le imparjea. Preamarirea fericitei Matrona Pe data de 2 mai 1999 a avut loc un eveniment asteptat de multi credinciosi ortodocsi: in randul sfintilor a fost trecuta fericita maicd Matrona a Moscovei — Matrona Dimitrievna Nikonova. Lu- crarea Comisiei Sinodale pentru canonizarea sfintilor, care, cu binecuvantarea Prea Fericitu- lui, a analizat problema slavirii cuvioasei Matro- na, a durat cAteva luni. Analizand viata asceticd a evlavioasei Matrona Dimitrievna Nikonova, cinstirea ei de c&tre popor gi minunile sale, comisia nu a gasit nici o piedic pentru trecerea ei in randul sfintilor locali. in aceasta dimineafa de mai, cdtre mandstirea Sviato-Pokrovsk se indreptau mii de oameni din Moscova, din localitafile din jurul. Moscovei, precum gi din alte orage si sate. Mulfi aduceau flori. Curtea manistirii s-a umplut de oameni, ins& nu a putut si-i incap pe tofi. La miezul noptii, in biserica de la etaj’ a catedralei Acope- rémAntul Maicii Domnului a fost savargiti Li- * In Rusia existé biserici cu mai multe nivele (de obi- cei dou — parter si etaj).'SFANTA MATRONA DIN MOscovA turghia timpurie, iar dup aceea ~ ultimul pa- rastas pentru Matronuska. Cea mai mare parte a credinciogilor au ramas in mandstire toati noap- tea, pentru a participa la sérbatoarea slavirii fericitei. Crestea numérul celor doritori s& se inchine cinstitelor ramasife pamantesti ale Matronuskai —numite din aceasta zi, sfinte moaste. Incepand de la mijlocul curfii mAnistirii, randul ocolea ju- miatate de catedrala si numai dupa aceea ajun- gea la usile bisericii. Celor ce veneau la Litur- ghia tarzie, zeci de oameni din rand le intindeau lumanari: ,, Aprindeti, vA rog, la moaste.” Slujba praznicala a fost sivarsits de catre Prea Fericitul Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii Alexie al H-lea, impreund cu soborul de arhierei si preoti in biserica principal a catedralei Aco- perdmantul Maicii Domnului. inainte de Litur- ghie racla cu cinstitele moaste ale fericitei maici, acoperité cu 0 invelitoare rosie de Pasti, a fost adusa de cler in bisericd si depusa in partea dreapté a soleii. Dupa serviciul divin au fost rostite pentru ul- tima data rugaciuni pentru odihna sufletului roabei Iui Dumnezeu Matrona si pentru ultima data s-a cAntat Vesnica pomenire. Dupa aceea, de pe amvon, Prea Fericirea Sa a dat citire Hotirarii despre canonizarea in randul sfinfilor cu cinstire local a cuvioasei Matrona a Moscovei. 98 Hotararea Patriarhului Moscovei sial intregii Rusii despre canonizarea in randul sfingilor locali a fericitei Matrona din Moscova (Nikonova Matrona Dimitrievna, 1881-1952) Mare este soborul placufilor lui Dumnezeu, al copiilor credinciosi ai Bisericii Ortodoxe Ruse a secolului al XX-lea, care prin viafa lor asceticd au proslavit pe Dumnezeu si continua in prezent si mijloceasca pentru noi cu rugaciuni in fata tro- nului Celui Prea fnait. in vremuri de prigoana, de nesocotire a celor sfinte si de destramare a principiilor duhovnicesti ale vie}ii omului rus, Dumnezeu, dupa mare mila Sa, [gi ridica alesii — martiri, marturisitori, ascefi, mireni evlaviogi -, care, intocmai unor lumini, ard de dragostea pentru Dumnezeu, pentru aproapele, martu- risind astfel Adevarul Dumnezeiesc. Matrona Dimitrievna Nikonova s-a nascut in gubernia Tula, intr-o familie credincioasa de {3- 99'SPANTA MATRONA DIN MOSCOVA rani. Fiind oarba din nastere, ea a primit din pruncie de la Dumnezeu darul inainte-vederii, patrunderii tainelor Proniei divine. Harul ce-1 avea se manifesta prin darul rugaciunii, al jude- c&rii si vederii duhovnicesti, al clarviziunii. De timpuriu veneau la ea, dupa sfat, la inceput lo- calnicii, iar'mai tarziu si oameni din alte regiuni. In 1925 Matrona pleacd la Moscova, care devine locul ei de activitate ascetic’, precum si al morfii sale. Persecutata de atei, Matrona era nevoitd sa-si schimbe permanent locuinja, gi- sind ad&post in casele credinciosilor. Un suvoi nesfargit de oameni venea la Matronuska, oa- meni care asteptau vindecare sufleteasc’, pove- fe, ajutor prin rugaciune. Prin rugaciunile ei se svarseau vindecari ale celor neputinciosi, slabi, suferinzi de pe urma bolilor sufletesti si trupesti. Prorocirile si prezicerile ei au ajutat multor oa- meni s& evite primejdii si moartea, si gaseasci adevarata cale in imprejurarile complicate ale viefii. Pana in zilele noastre s-au pastrat nu- meroase mérturii despre aceste minuni. Astfel hotaram: 1, Sa fie trecuta in randul sfintilor, spre vene- rare local bisericeasci in oragul Moscova si in eparhia Moscova, maica Matrona a Moscovei. 2. Cinstitele ramasife ale fericitei Matrona a Moscovei, care se odihnesc in m&ndstirea stavro- pighiala Sviato-Pokrovsk din orasul Moscova si 100 ‘ViaTa sian fie numite, incepnd de astazi, sfinte moaste si 8a li se dea cuvenita cinstire. 3. Pomenirea fericitei Matrona a Moscovei si se sdvarseasca in ziua adormirii ei - 19 aprilie/2 mai. 4. S4 se aledtuiascé o slujba special’ a nou-pro- slavitei fericitei Matrona a Moscovei, iar pana atunci si se sivarseascd slujba comund pentru cuviosi. 5. Sa se picteze icoana nou-proslavitei fericitei Matrona a Moscovei pentru inchinare conform hotararii Sinodului al VII-lea Ecumenic. 6. Sa se tipareasca viata fericitei Matrona a Moscovei pentru edificarea evlaviei fiilor bisericii. 7. Hotararea de faja s& fie adusi la cunostinta clericilor $i a credinciosilor Parohiilor ortodoxe si a mandstirilor ortodoxe ale orasului Moscova siale eparhiei Moscovei. Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii Alexie 2 mai 1999 Sub boltile bisericii au rsunat vocile tinere ale céntaretilor, care pentru prima data au inter- pretat troparul sfintei maici Matrona. impreund cu Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Ruse, tofi cei prezenti in biserica au céntat: , Marimu-te pe 101'SFANTA MATHONA DIN Moscova, tine, sfant cuvioasa fericit’ Matrona, si cinstim sfant& pomenirea ta...” Erau pufini cei care intrau in mica bisericd de la etaj a catedralei Acoperamantul Maicii Dom- nului in aceasta zi - cea mai mare parte a oame- nilor ramAnand afard, ca si asculte transmisi- unea directa a slujbei patriarhale. Cu toate c& ziua era posomorata si rece si de frei ori a inceput s& ploua cu grindina, dorinta oamenilor de a se inchina sfintei, de a deveni participanfi la marea sarbatoare religioasd era mai mare decat dorinfa de a se ascunde de ploaie. La amiaza, printre norii negri, a aparut pe neasteptate soarele. Razele lui au luminat mulfimea t&cut’, au colorat vesmintele rosii de s&rbatoare ale clericilor, care au iesit pe scArile catedralei Acoperimantul Maicii Domnului im- preuna cu arhiepiscopul de Istrinsk, Arsenie, ca s&-i impartaseasca cu Sfintele Taine ale lui Hris- tos pe cei ce se rugau afara. ‘Dupa Liturghie intaistatatorul, impreuna cu soborul de preofi, a coborat in biserica de la sub- sol a catedralei. Aici, la racla cu moastele fericitei maici, el a savarsit primul Te deum al nou-prosli- vitei sfinte. Dupa aceea, Prea Fericitul Patriarh a sfinjit temelia destinata reconstruirii clopotnitei ménistiresti, care a fost distrusa in anii ateismu- lui. fn curtea bisericii el s-a adresat credinciosilor, felicitandu-i cu ocazia proslavirii fericitei maici 102 ‘Via 51 INUNILE Matrona a Moscovei, ,,care, credem noi — a afir- mat —, a fost si va fi o rugatoare pentru poporul nostru martir, pentru Sfanta noastra Biseric’, pentru Patria noastri”. inca 0 stea a aparut pe cerul bisericesc, inci 0 placuté a lui Dumnezeu a fost addugata in ran- dul sfinsilor rugatori pentru capitala noastra Moscova, pentru intreg poporul ortodox. intr-un sir nesfargit vin credinciosii ortodocgi in mandsti- tea Sviato-Pokrovsk pentru a se inchina fericitei, crezand in puterea mijlocirii ei minunate. Ajuto- rul ei nu inceteaza, iar despre ea afld tot mai multi lume.Despre minunile de dupa moarte ale fericitei maici Matrona Despre mérturiile privitoare la minunile de dupa moarte ale fericitei Matrona, marturii venite pe adresa Comisiei pentru canonizare, am aflat din muulfimea de sorisori pe care, in cea mai mare parte, le vom reproduce in acest capitol. Suntem convingi cai, dupa canonizare, numarul acestor marturii se va mari si vom putea (dacét va fi voia lui Dumnezeu) sit le publicam in viitoarea editie imbundtafitd a acestei carti. Datorit& rugiciunilor fericitei maici Matrona, Dumnezeu La invrednicit pe fratele meu, narco- man, s& primeasca sfantul botez si si se im- partaseasca cu Sfintele Taine ale lui Hristos. in seara zile de 24 iunie 1994 eu am venit la mor- méantul maicii. Acolo parintele Igor savargea litia si eu am inceput sA ma rog la Matronuska pentru fratele meu, ca Dumnezeu si-l invredniceascé sk se boteze. Prin rugaciunile maicii, fratele a mers 10s‘SANTA MATRON Din MoscovA, singur la biserica si s-a botezat, desi inainte nici nu vroia sk auda despre asa ceva. Sora Maria miindstirea Belopesofk orasul Stupino, regiunea Moscova M&rturisesc despre minunea ce s-a petrecut cu roaba lui Dumnezeu Olga Garpenko. Suferea de 0 boal& grea — avea o tumoare maligna. Trebuia sa fie operata. fnainte de operatie a mers la mormant s& cear& ajutorul fericitei Matrona. Revenind in spital, tomografia de dinainte de operafie a aratat c& tumoarea disparuse complet. A fost externatd din spital fra operatie. Pr. Serghii Sokolov, Moscova wee Soful meu avea patima betiei. Dupa ce am citit cartea despre maica Matrona, am inceput s4 vin la ea, la mormént, si si-i cer ajutorul. Era 0 pe- rioada in care soful incepuse sa se fina iarisi de befii. La serviciu nu era, acasd nu se intorsese, ni- meni nu putea si-mi spund unde sé-l caut. Din- tr-o data am simfit c& i s-a intamplat ceva grav. ‘M-am dus la maica Matrona, la mormént, si am inceput sii ma rog: ,,Maica, ajutd-ma si-l gasesc !“ 106 ViATa sranuns, De acolo am plecat mai linistitd. L-am gasit pe soful meu acasa, Fusese pradat si batut, ins ga- sise puterea s ajunga acas&. Dupa aceasta intam- plare, el s-a lasat de bauturd, a inceput si frecven- teze biserica si si se roage. Salnikova L., Moscova a Cand am fost la mormént, la maica Matrona, a venit si o femeie, cu o fetif’, Xenia. Se aflau intr-o situatie foarte grea, erau venite din Belorusia. Fetija trebuia operat urgent, ins& nu le ajungeau pentru operafie cele 90.000 de ruble (90 de mili- oane de lei romanesti - nota trad.), iar chirurgul refuzase s& opereze. Un al doilea copil se afla in spital, iar ele rimasesera in gar’, cici nu aveau unde s& innopteze. Femeia plangea amamnic si fiecare dintre noi, cei prezenfi la mormént, incer- cam s& o linistim cum puteam. Deodata vine la mormant parintele, care a inceput s-o intrebe ce s-a intamplat. a dat apoi un numér de telefon, unde sa sune ca sd innopteze si i-a promis cA va vorbi el insusi cu medicul. Totodati Pparintele i-a oferit femeii 200.000 de ruble. Femeia s-a pierdut, ii spunea intruna cd nu-i va putea inapoia banii, insa parintele o indemna: ,,Primifi-i intru slava Domnului !” Acest eveniment s-a intamplat pe 26 iulie 1994, la ora 17:35. Noi, tofi cei de fafa, am 107‘SPANTA MATRONA DIN Moscova ingenuncheat si am mulfumit fericitei Matrona pentru binefacere. Aodiseva S., Moscova Am trecut pe la morméntul fericitei Matrona si am pomit apoi spre gradinija, dupa copil. in clipa cand traversam strada, m-a lovit o masind. De la lovitura m-am rdsturnat de trei ori in aer. Am. reusit doar in gand sa-mi amintesc de fericita Ma- trona, dar aveam senzatia cd cineva ma finea in braje. M-am ridicat, scpand doar cu spaima si cu cateva vanatai - m-a salvat fericita Matrona. Teterkina E., Moscova Pe 16 septembrie 1996 m-am impartisit in méanistirea Sviato-Danilov. Dupa slujba am in- trat in librarie si am vazut cdrticica despre Ma- trona. Tot atunci am hotarat c& trebuie si ajung, neaparat la morméntul ei. Aveam multe neca- zuri: imi abandonasem serviciul si nu stiam cum voi trai in continuare, mai ales ci trebuia s4-mi ajut si rudele. ins& cea mai mare nenorocire con- st in faptul ca de cateva luni luptam cu o slabi: ciune generala: aveam adesea o stare depresiva si stteam zile intregi in pat. injelegeam cu min- tea c& trebuia si-mi impun si ma scol, ins nu 108 Vista sinun, aveam puterea necesara ca s& o gi fac. fn aceste zile nu mA puteam duce la serviciu si imi lisam casa in pardsire: podelele rimaneau nespalate, se adunau multe rufe pentru spalat, iar eu nu fi- ceam nimic altceva dect si dorm si si manénc. Cand am ajuns la cimitir, am ingenuncheat lang& mormént si i-am cerut Matronei ajutorul. Am cerut multe, ins& ea m-a ajutat in primul rand cu ceea ce aveam mai multA nevoie - m-a vindecat de slabiciune. intorcandu-ma de la cimitir, pe drum, deja ma simfeam bine, eram vesel, sufle- tul mi se bucura si imi ficeam planuri: ,Cum ajung acasi, spl mai intai podeaua la bucAtarie, c&ci e foarte murdara, si apoi mananc.” Dar cand am ajuns acas& si am intrat in bucatarie, nu m-am putut abjine si am inceput si mandnc, fard s&-mi pese de mizeria din jur. Numai ce duc ins& lingura la gura si simt c& cineva se incrunta, nemulfumit de neascultarea mea. $i brusc mi-a trecut toat& bucuria. De scarba, m-am culcat gi am dormit neintoars4, vreo patru ore. in timpul somnului simfeam cd cineva se afl langd mine gi numai la gandul acesta mi-era bine. M-am trezit s&nitoasa, plind de viata. Am iesit in strada, s& mA plimb. Apoi m-am intors si am dereticat in bucitarie si in celelalte camere, aproape toati casa intr-o sear, si am si splat. Ma gandeam ca trebuie si ma indrept, si-mi termin treaba sia doua zi si merg la Matronuska, si-i cer iertare 109'SFANTA MATRONA Dev Moscova, pentru neascultarea mea gi si-i mulfumesc. Ce am cerut atunci mi s-a indeplinit. lar acum, cu ajutorul Matronei, cu mila lui Dumnezeu, ma simt bine, mi s-au intors puterile. Kudienkova M., Moscova “ Lucrez in milifia judiciar’. M-am botezat tar- ziu, la 31 de ani, la insistenfa sofiei. Ea mi-a po- vestit c& in cimitirul Danilovsk este inmorman- tat& fericita maicd Matrona, care, atat in timpul viefii, ct si dupa moarte, vindeca oameni, tru- peste si sufleteste. Veneam adesea la Matrona, impreund cu sofia si copilul, si ne rugam pentru fericirea familiei noastre. Pe data de 6 noiembrie 1995 am fost refinut la serviciu, fiind suspectat in savarsirea unei crime in cadrul serviciului, insi nu mult dupa aceea am fost eliberat. in seara zilei de 7 noiembrie am plecat cu sofia la morm4ntul Matronei, insa nu ni s-a dat voie si intram, deoarece era tarziu, in jur de ora 7. impreuna cu sofia am ingenuncheat afara, in dreptul morméntului, si am cerut ajutor. Dupa aceasta, ca prin minune, nu m-au mai chemat la audieri timp de doua luni. M-am spovedit si m-am impartasit cu Sfintele Taine ale lui Hris- tos, iar in buzunar purtam permanent nisip de pe morméntul Matronei. in ianuarie 1996 am 110 ‘Vina sunt, fost chemat la procuraturd, iar de acolo am fost trimis direct la inchisoare, unde am stat cinci zile. M-am adresat avocatului, ca si fiu eliberat conditionat pana la proces, cu angajamentul scris de a nu parasi localitatea. Cu toate acestea, in celula in care ma aflam, nici un om nu credea 4 voi fi eliberat, deoarece invinuirea era grava. in februarie 1996, la proces, s-a examinat proble- ma inlocuirii arest&rii prin angajamentul de a nu parasi localitatea. fn timpul procesului purtam la mine nisip de la mormantul Matronei, iar sofia a reusit s4-mi presard pe cap nisip in clipa c4nd eram dus in convoi. in consecinfai, judeca- torul, printr-o minune, m-a eliberat chiar in sala de judecat. Dupa aceea noi ne-am dus iarsi la Matrona, si din 1996 veneam in mod regulat, fi mulfumeam pentru ajutor si o rugam pentru mila lui Dumnezeu. in dosarul meu, procurorii se schimbau mereu. Unul din ei, cu care mA cunos- team inca dinainte, mi-a promis c& va duce cazul pana la capat. impreuna cu sofia am hotarat si chiar am reugit si presdirim pufin nisip de la Ma- trona si pe dosar, tocmai cnd era pe punctul dea fi trimis spre judecata. Putin mai tarziu, procuro- rula plecat in concediu, iar peste o lund dosarul a fost inchis, negdsindu-se dovezi pentru invinui- rea mea. Astfel, in chip minunat, mi-a ajutat mie si familiei mele fericita maic Matrona. Igor, Moscova mt'SPANTA MATRONA DIN MOSCOVA a Multmilostivul Dumnezeu m-a ajutat prin placuta Sa, fericita maicuté Matrona, care mi: indrumat familia pe calea curaiei si a mantuirii. in urmé cu cafiva ani, am absolvit cursuri de medicind populara, indemnat de o dorin}a nobi- Ii - aceea de a-i vindeca pe oameni de boli. Pe atunci mergeam doar din cand in cfnd la biseri- cd sinu stiam decat cdteva rugaciuni. Pentru tra- tament nu ceream un anumit pref, ci primeam atat cat imi dideau oamenii. Castigam pusin, ne ajungea doar pentru hrand, mie si fiicei mele. timpul sedinjelor, aprindeam o lumanare de la biseric&, citeam rugéciuni, apelam la bioenergie si psihoterapie. Aproape tofi pacienfii mei se vindecau sau simjeau, cel putin, o imbunatatire astarii lor. Mie ins nu-mi mergea deloc bine. in plus, o boald mai veche a fiicei mele s-a reacti- vat. Nici eu, nici colegii mei de breasla tamadui- tori nu o puteam ajuta. Cu fiecare an fetifei fi era tot mai ru. Nu-mi dideam seama ca devenisem total dependenta de puterile réului si cd ele ma duceau la pieire. Daci nu reuseam ceva in viati, gandeam: inseamna cA aga a vrut Dumnezeu. Deoarece frecventam cursurile medicinei tradi- fionale si citeam literatura ocult’, nu infelegeam c& adevaratul dar al vindecarilor il di Dumne- zeu doar alegilor Sai, sfinilor ascefi care igi duc viafa in post si rugdciune. Dumnezeu nua incer- cat si-] impiedice pe diavol s& pund stapanire pe 42 ViaTA si anu mine. ingerul c&zut este mult mai destept decat omul si cunoaste punctele slabe ale acestuia. Punctul meu slab era fiica mea, care avea nevoie de ajutor. lar eu, in loc sé ma adresez lui Dumne- zeu, $i Maicii Domnului, si sfintilor, m-am aba- tut de la calea cea adevarata. ins prin aceasta ispita, Dumnezeu mi-a dat o lectie. De la oameni credinciosi am aflat despre mai- ca Matrona. Cand m-am dus pentru prima oara la mormant, stand la rand, am inceput s& 0 rog pe maica sd se roage ea lui Dumnezeu pentru mine, ca si ma ierte si si mA ajute s4 infeleg de a cui putere se folosesc tim&duitorii si daca tre- buie si ma curdfesc; mA rugam s& nu mi lase, sX mA ajute. La cimitir, am cumparat cdrticica de- spre fericita Matrona, am luat de la mormant lumanari, apa sfinfita si ulei. Acasa am citit viaja neprefuitei noastre ajutdtoare, am baut din apa sfinfitX, am aprins lumanarea, am pus in fata mea icoana si portretul Matronei si am inceput 8-0 rog cu lacrimi s-mi dea s& infeleg cine ma ajuta si vindec oamenii. Dintr-o dati degetele mi s-au rasucit si impotriva voinfei mele au incercat s4 rup& lumAnarea si s& sting flacdra, insé de lumanarea Matronuskai nici nu s-au apropiat. Acesta era réspunsul, si el nu lasa nici o indoiala. Din acel moment am inceput si citesc in fie- care zi din Biblie (din Vechiul Testament am 13'SFANTA MATRONA DIN Moscova aflat cA si diavolul poate sa facd minuni), si mA rog dimineafa, la pranz si seara, si chiar si ma trezesc noaptea, ca sd citesc canoanele de poca- inf c&tre Domnul nostru lisus Hristos, c&tre Maica Domnului si ingerul pAzitor. Mi s-au ala- turat fica si mama. In plus, de cAteva ori pe zi beam ap sfinfitd si ne ungeam cu ulei de la mormant. in drumurile mele ulterioare luam si nisip de la mormant. Cand pentru prima data mi-am presarat nisip pe cap, in fafa unei luma- nari aprinse, rugindu-i pe Domnul nostru lisus Hristos si pe Matronuska si ma ierte si sma curefe, am cazut, am inceput si ma zvarcolesc, iar din piept mi-a iegit un strig&t. Asta mis-a in- tamplat de trei ori. Am inceput si mergem la bisericd din ce ince mai des, si ne spovedim si s4 née impartasim. fn prezent, sanatatea fiicei mele s-a ameliorat consi- derabil, iar mamei, care a suportat multe opera- fii, i-au incetat durerile. in Biserica invierii Dom- nului din Sokolniki protoiereul Valentin, care - ne-a ajutat si ne cdim de toate picatele, aavut 0 atitudine plina de bunatate si infelegere fafi de mine si de fiica mea. intotdeauna, cand ma aflu in bisericd, pun o Jumanare pentru odihna sufle- tului maicii Matronuska si-i mulfumesc lui Dumnezeu pentru faptul cd ea a existat si existd. Valentina, Moscova 14 ‘VIATA St MINUNIE ae in ianuarie 1995, impreuna cu prietena mea si cu fiul ei in varsta de cinci ani, am venit la cimi- tirul Danilovsk, la Matrona, si ne rugim. Era aproape ora patru dup’-amiaza si ne pregiteam s& plecdm, cand au sosit calugarii de la lavra Sf. Treime-Sf. Serghie, s& slujeascd un parastas. Am ramas sa ascultim, iar cand s-au impristiat toti, am plecat si noi. Au trecut o zi, doud, trei. Si nu puteam infelege ce se intampla cu mine: nu ma mai certam, limba parc& mi se inclesta. Si brusc m-am Iuminat: Matronuska ma vindeca- se! $i, iat, este al treilea an de cand nu mA mai cert, Sunt fericitd c& am sc&pat de acest pAcat, ci mA certam mai riu ca un cizmar. Acum totul s-a schimbat, Am inceput s& merg cu toatd familia la bisericd si tuturor le povestesc despre fericita Matrona, iar drept exemplu aduc cazul meu. in urma cu doi ani |-am cunoscut, in biserica Sfan- tului Duh din cimitirul Danilovsk, pe barbatul cu care aveam si ma cdsdtoresc. Nikitina L., Moscova Pnd la varsta de 30 de ani eram atee, traiam fri Dumnezeu, pana cand s-a abatut o nenoro- cire peste familia mea. in urma unei calomnii so- ful meu a fost arestat. Eu lucrez de mulfi ani in us‘SANTA MATRONA Dt Moscova, milifie si nimeni din familia noastrd nu a incdl- cat vreo lege. Arestarea sofului a fost pentru mine o loviturd grea. Am inceput imediat si ma lupt pentru el, increzandu-ma in propriile mele puteri si sperand, de asemenea, in ajutorul pri- etenilor. Ins nenorocirile veneau unele dupa al- tele. Prietenii m-au pardsit, iar, dupa gase luni de detenfie, dosarul sofului meu nimereste in miinile unui judecator necinstit, care mi-a cerut © sum de bani atat de mare, incat n-o puteam strange nici in zece ani de munci. Disperatd, mam adresat unei cunostinfe, o fata credincioa- sa, care m-a sfatuit si merg la cimitirul Dani- lovsk, la mormantul fericitei Matrona, si sd-i cer ajutorul. » Pe data de 31 decembrie 1996 am ajuns la ci- mitirul Danilovsk, la moastele Matronuskai, si am rugat-o sd faci o minune. fn acea zi era pufi- na fume, iar maicufa care era de rand mi-a dat lumanri, nisip de pe mormant si o foaie cu ru- gaciunea catre fericita Matronuska. Toti s-au purtat cu mine cu infelegere si bunavointa si eram foarte miscat’, deoarece rimésesem aproa- pe fara prieteni. In fiecare seara, inainte de a ma culca citeam rugaciunea citre Matronuska. $i iat c& s-a intamplat o minune. Dosarul sofului meu a fost retras de la judecatorul-spertar de cAtre instanfele superioare, iar peste doud luni a 116 ‘Viara sr anne nimerit in mainile unui judecator cinstit si prin- cipial. Pe 4 aprilie 1997 soful meu a fost eliberat si in curand s-a botezat. Elena, Moscova coo Prima data am fost la morméntul maicii Ma- trona in toamna anului 1995. Atunci m-am rugat, am luat nisip si am plecat acasi, in Nijnevar- tovsk. La noi in bisericd maicuja este iubita de toaté lumea si mulfi, in timpul concediului, se duc la Moscova, pentru a ajunge la mormantul ei. Tineam nisipul de un an gi jumatate, cand sora mea Maria mi-a povestit despre boala se depistase o tumoare maligna la glanda tiroi- da. Terapia trebuia si urmeze cateva etape: ope- rafia, tratamentul cu raze, cu preparate hormo- nale. Maria citea cartea despre viata maicutei, iar cand a aflat c4 am nisip de la morméntul ei, mi-a cerut s-i dau. $i, iat’, cum i-am dat nisi- pul, ii vine in vis maicufa. O mangaie cu mana pe gat si-i spune: iti cunosc boala, nu-ti face griji, te vei vindeca si va fi bine.” Acum Maria nu mai are nevoie de operatie. Tat& cum ne ajutd maicufa. Chiar fiind la mare depirtare, ne ajuti pe tofi neputinciosii. Oenoriasd a Bisericii Nasterii Domnului orasul Nijnevartovsk, regiunea Tiumeni u7SSFANTA MATRONA Dis MoscovA fn 1994, la o examinare medicala prin metoda diagnosticarii computerizate, mi s-a depistat o boala grav. Mi-era fricd de sentinta medi vreo patru luni n-am mai fost la polic mi-a trimis din Murmansk 0 cirticicd despre Ma- tronuska. Am citit-o dintr-o rasuflare, cu lactimi in ochi. inainte de a ma culca i-am cerut ajutorul maicii. Adorm si in vis ce vad ? Bu stau culcati pe masa de operafie. Alituri de mine, o femeie in varst4, grasufd, imbricata intr-un halat alb, fine in mini niste instrumente. Langa ea - 0 masufa cuo mulfime de instrumente, pe care le tot schimba dintr-o mand in alta. Femeia imi mangaie cu blan- dete piciorul, mana, de-abia atingandu-le, si-mi spune incet, cu o voce linistita si calda: ,Mai rabda pufin, drigu{d, mai rabda pufin! Imediat iti va trece si te vei face bine.” Langa ea ma simt linis- titd, iar ea continua sa schimbe instrumentele din- tro mana fn alta. A doua zi m-am la medic, care n-a descoperit nici un semn de boala. fnainte de a pleca la Moscova, am mai fost o data la medic. Mi-a confirmat cA sunt sindtoasd. Stiu sigur c& m-a vindecat Matronuska. Iarocikina L., Ekaterinburg Multi ani am trait singurd, f&r& sof, doar cu copilul. imi venea foarte greu gi il rugam pe 118 Viara st anne Dumnezeu sé-mi trimita un sof bun, nu bogat, ci credincios si iubitor. ins nu intalneam un astfel de om. $i iaté, cand pierdusem orice nadejde, la noi, la serviciu, s-a angajat o femeie care mi-a povestit despre fericita Matrona. Am inceput si merg la ea la mormant. in ziua de 9 noiembrie 1995 m-am dus din nou. Deznadajduita, am pus capul pe mormént si din tot sufletul meu a iesit un strigat: ,Oare voi avea vreodata un sof?!” Deodata am auzit o voce clara de femeie, pe care n-o voi uita niciodata: ,,Vei avea, vei avea !“ To- tul era atat de neasteptat pentru mine, incdt am s&rit ca ars de pe mormént. in cap mi-a fulgerat © intrebare: Cand ? Aceeasi voce clara mi-a ris- puns: Nu vor trece nici doud luni, pand cand se va implini.” M-am indepartat de mormant, ne- venindu-mi sa cred. Asteptam si nu asteptam. Nu indrazneam sa cred ci Dumnezeu e atat de bun cu mine, insa, pe de alta parte, imi amin- team de vocea minunata si poruncitoare. Pe 19 decembrie m-am gandit: ,,A trecut mai mult de o luna si jumatate, iar eu nu am intalnit pe ni- meni.” Ini ajunul sarbatorii icoanei Maicii Dom- nului Bucuria nesperatd, |-am intalnit pe actualul meu sof. La trei zile dupa ce ne-am cunoscut, el m-a cerut in cAsdtorie. Ne-am indragostit unul de altul chiar de la prima vedere. Pe 10 februarie ne-am cununat in biserica din cartierul Hanul 9‘SFANTA MATRONA DIN Moscova Bulgar. Au trecut aproape trei ani de cand ne-am cunoscut. fi mulfumese lui Dumnezeu pentru sof, fi mulfumesc Matronuskai, pentru rugaciu- nile ei. Matronuska m-a facut fericita. De cate ori am nevoie vin la mormantul mai- cufei pentru un sfat sau o rugdminte si a5 vrea si aud din nou acea voce bland, ins nu, nu o mai aud. Totusi, minuni s-au mai intamplat. La servi- ciu, soful meu avea la dispozitie doud masini: una ~— ,Jiguli”, VAZ-2105, iar a doua - UAZ sani- tar, fosté ambulanja. intr-o zi a trimis un om in deplasare, la Voronej, si s-a intors acasa. A doua zia constatat ci nu-i daduse actele necesare. Pas- trase actele pentru UAZ-ul sanitar, iar omul ple- case cu actele pentru VAZ-2105. Cei care au cala- torit vreodat& prin Rusia pe distanfe mari cunosc cat de migalos verific& militia rutier’ maginile, actele. Cand am aflat, i-am spus sofului: ,Acum unica speranfi este Matronuska. Numai ea ne poate ajuta.” Soful a citit cartea despre Matrona, cunoscAnd ajutorul ei la casatoria noastr’. Totusi era imposibil s& crezi c4 totul se va termina cu bine. ins& s-a terminat! Soferul s-a intors, ne- stiind cd nu avea actele necesare, nici nu se uitase pe ele. Soful la intrebat: ,,Nu te-a oprit GAT ?” M-au oprit de vreo cinci ori, ba mi-au dat $i amend! Controlau masina! M4 amendau pen- tru cd lipsea ceva din trusa medicala.” ins’ faptul * Milifia rutier& (nota trad.). 120 ‘VTA 51 soNUN cel mai uimitor era c4 unul dintre milifieni privi- se mult timp ba in acte, ba la masind gi-I intreba- se: ,De ce e zugravita crucea pe masind ?” (Ma- sina fusese o ambulanfa.) Soferul fi rispunsese: Nu vedeti cd a fost o ambulanja ? in acte doar e scris clar: UAZ sanitar.” Inspectorul privise mai atent in acte si i le inapoiase soferului. lar acesta isi continuase c&latoria. De multe ori ma intre- bam: ce vazuse inspectorul GAI? fn acte figura VAZ-2105 ! Matrona ne-a ajutat. Altfel soful ar fi putut s& aib’ o multime de nepliceri. El ii expli- case soferului: ,,Infelege ci Dumnezeu ne-a aju- tat, si fie, si mie. Masina putea fi arestatd, tu — refinut, eu ar fi trebuit sd vin sa te scot din arest, dar cum...? Doar nu aveam acte pentru masina mea ! Deci cum as fi ajuns la tine ? $i de la efi ag fi primit o sipuneala sau chiar m-ar fi putut da afara din serviciu.” Iar goferul il asigura: ,Pur i simplu, le dideam actele cu o figura increzi- toare, plind de siguranja !” insa soful meu pleca de multe ori singur in astfel de deplasari si stia cat de chifibusari erau angajafii milifiei rutiere pe trasee: fiecare cifri de Ja numérul masinii si al motorului era confrunta- t8 cu figa tehnicd de parcurs. Soful mi-a spus: Pana s&-1 vid venind pe sofer, nu credeam ci aga ceva este posibil, desi stiam ci Matronuska le-a ajutat multora in situasii si mai dificile.” Olga L-va, Moscova 121'SPANTA MATRONA DIN MOscovA, Masura vinei mele, eu, pacdtoasa, nu 0 cu- nosc. La serviciu urma sa srbatorim avansarea unuia din colaboratori. Seara, inainte de culcare, m-am plans maicii Matrona: ,,Maicufa, nu-mi face nici o plicere si merg. Iarasi ma voi amefi de la vin.” Dimineafa, cand ma trezesc, imi amintesc c& maica mi-a spus in somn: ,Mergi. Doar doua paharele s& bei, mai mult nu tre- buie!” Aga am gi facut. Cat de neplacut era s&-mi privesc colegii ametifi. $i de cate ori nu se intamplase si fiu gi eu in acea stare ! ‘Tatiana G., Moscova ae in ziua de duminica 25 decembrie 1995, dupa slujba de dimineaji, m-am intors acas pe la orele 11. Sofia mi-a spus si merg si cumpar var- 24 si s-o toc. La magazin am intalnit un cunos- cut, care mi-a propus si bem. Am cumpérat votca si am coborat la mine in pivnita pentru morcov. Beam, mancnd frunze de varzd. Brusc mi s-a facut rau. Dupa aceea m-am intors in casa si am tocat varza. La orele 23 m-am culcat. Nu stiu cat timp a trecut, ins am inceput si vomit sange! Sofia a chemat ambulanfa. Mi-am pier- dut cunostinja. Cand a sosit ambulanja, mi-au facut 0 injecfie. Tensiunea era 60/20. Am fost transportat la spital. Am stat acolo patru zile si patru nopfi. Cand m-am simfit mai bine, am bi- 122 ‘ViaTa sian gat mana in buzunarul de la cmasi si am gisit doua saculefe. Mi-am amintit c& sunt de la mor- mAntul fericitei Matrona: un sdculef era din anul trecut, iar celalalt - din anul in curs. Din clipa aceea am vazut totul cu alfi ochi. Cand a venit sofia sd ma viziteze, s-a interesat la biroul de in- formafii despre starea sdnatafii mele. Au intre- bat-o pe cine anume are in vedere, cdci in acel timp mai fusese internat cineva cu acelasi diag- nostic. Sofia mi-a spus numele. ,,Jata, a raspuns sora de garda, pe al tiu Lam putut salva, iar pe celdlalt nu.” Mult s-a rugat Matronuska pentru mine, pacatosul. Varului meu i s-a imbolnavit tatal. Nu Lau putut vindeca in spitalul din orasul raional si Lau adus la Moscova. Medici spuneau c& nu 0 va duce mai mult de un an. Atunci m-am dus cu varul meu la morméntul Matronei. Primul s-a apropiat el. Priveam la el si m& minunam cat de mare credinfa avea in Matronuska cA fi va'salva tatal, c&ci avea lacrimi in ochi. in acelasi timp ma gandeam: ,,lata, eu merg la bisericd, insd nu cred c& voi putea dobandi astfel de sentimente.” M-am apropiat apoi si eu. M-am rugat, i-am cerut si Matronugkai s& se roage pentru mine, p&c&tosul, care nu eram bun de nimic, am luat crengufa ce mi s-a intins si am plecat. Mi-am luat apoi ramas bun de la varul meu si am pornit spre casi. Asteptind mult autobuzul, am hoté- rat s& iau altul, cu toate c& de la statia acestuia 123‘SPANTA MATRONA DIN MoscovA trebuia si merg pe jos aproape un kilometru. ‘Am coborit la statie si am luat-o pe camp. Era ger. Merg ce merg, si simt c& ma cuprinde som- nul si ci inghet, desi eram imbracat gros. Deo- data vad in fata mea o casuta, iar la geam, lu- mina. MA apropii, bat la us, ins nu-mi deschi- de nimeni. Ma asez, in dorinfa de a adormi cat mai repede. imi scot cizmele, le pun alaturi de mine si adorm. Cat timp a trecut, nu stiu, ins deodati ma inghionteste cineva. Ma trezesc si nu infeleg unde mé aflu. Casufa disparuse, iar eu, asezat pe o movilifa, nu-mi simfeam télpile. O voce launtrica imi spune: ,,Ridicd-te si mergi.” Cu greutate am incdljat cizmele, de pared nici neas fi avut talpi, si am pornit la drum... Acasi am inceput si ma gandesc la ceea ce mi sa in- tamplat. Am infeles c& vrajmasul m-a z&pacit, cA el mi-a scos in cale casuta, care nici nu exista in realitate, si mi-a pregatit mormAntul dinainte. insa m-a salvat Matronuska ~ in buzunar aveam crenguja de pe mormantul ei... Iar tatil varului meu tréieste pan in ziua de azi, isi conduce in continuare gospodaria de la fara. Kolein V., Moscova fn toamna anului trecut, fara si prind de veste, m-am imbolnavit. Din cauza durerilor in- suportabile de mijloc, nu puteam nici s4 merg, nici si ma asez. Mi s-a pus diagnosticul — hernie 124 ‘VIApA si NUN de disc. Medici erau uimifi, afirmand cd un ast- fel de stadiu al bolii apare sau in urma unui acci- dent sau in cazul in care o greutate deo tond s-ar fi prabugit peste mine. Tofi intr-un glas imi spu- neau cd este nevoie urgent de intervenfie chirur- gical’. Mama mea, care auzise despre fericita Matrona, la mandstirea Danilovsk, s-a dus la ea, la cimitirul Danilovsk, la parastas. Parintele Da- niil de la manastirea Danilovsk a recunoscut-o pe mama si a intrebat-o de mine. Dupa ce’a as- cultat-o, chibzuind putin, a sfatuit-o sa renunf la operafie, si mA rog fericitei Matrona si i-a dat pentru mine un mat, flori, putin pamant si o lu- manare de la mormant. Am primit aceste daruri cu mare recunostinf4. Din flori am facut ceai, paméntul |-am cusut intr-o batista si-l aplicam pe locul bolnay, iar cu lumanare aprinsa soful meu imi facea semnul crucii pe gale. Mama mi-a adus 0 carticic’ despre Matrona si eu m& rugam cu osardie pentru vindecare, Asa au trecut cate- va luni, am inceput s4 ma ridic din pat, iar o data chiar am ajuns singura la cimitirul Dani- lovsk, s4 ma arat Matronei. Au trecut inci doud luni si, intr-o dimineafé, in vis, a intrat in camera mea, repede, o femeie mica de statura, cu fafa rotunda si simpli, imbracati modest, purtand pe cap un batic. Asezandu-se pe pat, si-a pus mana pe mijlocul meu bolnav — eu stiteam cul- cat pe o parte, cu fafa la perete — si mi-a spus: /Sérmana, ce au facut ei cu tine.” Eu m-am in- tors spre ea si constientizand clar ci dorm gi c& 125‘SANTA MATRONA DIN Moscova, nu trebuie si permit in vis diferitelor fiinfe s& se atinga de mijlocul meu bolnav, am facut semnul crucii asupra femeii. Ea m-a privit si cu severi- tate mi-a spus: ,,Decat sa faci cruce peste mine, mai bine fi-ai face tu mai des cruce.” Cu aceste cuvinte, lipindu-si strans degetele de trupul meu, ea a trecut cu mana pe la sale, de-a lungul piciorului, pand la calcai. Sub degetele ei sim- feam o durere acuta. M-a insfacat de talpa, in mand i-a aparut un cufitas tocit pentru desert, a agatat ceva si brusc a scos din talpa un cutitas ascufit, care semana cu o dalta de tamplar sau cu o surubelnita cu varful rupt. ,,Acesta fi-l las ca amintire“, mi-a spus, |-a pus pe mAsuta de langa pat si a iesit. Eu am petrecut-o cu privirea, m-am intors, iar cufitasul s-a topit sub ochii mei. in aceeasi clipa am constientizat ci nu mai dorm. N-am povestit nimdnui, in afara rudelor, acest vis, pentru cA este greu de crezut cd insdsi Ma- trona m-a vizitat, iar in toate cdrfile duhovni- cesti e scris c& nu trebuie s& ai incredere in vise. Ins4 din acel moment situatia mea a inceput si se amelioreze considerabil. Iar peste 2-3 luni deja ma simjeam bine. Am repetat rezonanja nuclear-magnetica (cel mai recent sistem de di- agnosticare asistata de calculator) si ea mi-a ara- tat cd hernia mea disparuse fara urme. Medici nu-si credeau ochilor gi m-au trimis la un alt aparat, care a ar&tat ins acelasi lucru. Seveakova L., Moscova ‘Viara sian ae Intr-o seard de aprilie a anului 1995, am plecat in alt oras, unde era internatd mama. Calatoria a fost grea, in jur de trei ore, dupa care a trebuit si astept aproape o ori autobuzul regional. Cand, in sfargit, am ajuns la poarta spitalului, intarzia- sem cu un sfert de ord peste programul de vizita- te a bolnavilor si vizitatorii nu mai erau primifi. Atunci m-am indreptat spre camera de garda. Deja se innoptase. Ma gandeam: ,Nu, nimeni nu mA va lasa sa intru.” Nu cunosteam nici o intrare de serviciu in mulfimea camerelor de la parterul spitalului. $i totusi trebuia neaparat si-i dau mamei niste alimente, medicamente si un cantar. Situatia era disperaté. M-am rugat atunci, in gand, din tot sufletul: ,,Matronugka, ajuti-ma !” Aproape imediat, din niste tufiguri a résdrit un om imbracat intr-o geaci de piele si cu pasi repezi s-a indreptat spre camera de gard’. Eu Lam urmat. Barbatul, fara si priveascd in jur, a trecut foarte repede prin labirintul camerelor de Ja parterul spitalului, neintrand in vorba cu ni- meni $i neintorcand capul. in calea noastra intal- neam mulfi medici, ins parca nici nu ne obser- vau, nici nu se witau la noi. Asa am ajuns pnd la scara care ducea la etaje. Necunoscutul a dis- parut intr-un hol, iar eu am urcat mai departe, in camera unde i-am dat mamei tot ce avea nevoie. (fara semnaturd)'SPANTA MATRONA DIN MoscovA oe in februarie 1996 mi-a disparut fiul. Avea 24 de ani. Era un baiat cuminte si sociabil, un fiu iu- bitor. Timp de 72 de zile, pe ger cumplit sau pe viscol, pe ploaie sau pe noroi, a fost cdutat de miliie, de pompieri, de tovardisii de regiment din ‘Tadjikistan, de prietenii lui, de prietenii prie- tenilor mei si de cunoscufi. Au scotocit toate cAmpiile, pidurile, satele, rapele, insa fri rezul- tat. Ma rugam in bisericd si acasd, ziua si noap- tea, pe camp si in p&dure. La cine nu m-am adre- sat dupa ajutor, pana c4nd niste oameni cum- secade m-au sfaituit si merg la biserica construits in cinstea icoanei Maicii Domnului din Kazan, din satul Koliupanovo, raionul Alexinsk, la mai- ca Eufrosinia. Am discutat mult cu ea gi m-a sfi- tuit 88 plec la Moscova, la cimitirul Danilovsk, la morméntul fericitei Matrona, si si-i povestesc necazul meu. Aceasta se intampla de Bunavesti- re. in Joia Patimilor m-am trezit dis-de-diminea- {4, m-am spilat, m-am stropit cu apa de la izvo- rul fericitei Eufrosinia si cu primul autobuz am plecat la Moscova. Am gasit mormantul maicii Matrona imediat. M-am rugat gi am cerut si-mi gasesc fiul cAt mai repede. Am ajuns acasi, iar spre dimineafa visez ck ma duc la Dumnezeu si-i spun ci primesc de la El orice incercare care imi este pregatita. Dumnezeu mi-a dat doua plici - doua zile: vineri si sambati. Duminicé, pe 14 128 Wiara grannies, aprilie, de Pasti, la orele 14 a fost gasit trupul fiu- lui meu. Pentru orice mam e 0 mare nenorocire si-si inmormanteze copilul, ins eu ii sunt re- cunoscatoare lui Dumnezeu si fericitei Matrona pentru faptul cd trupul fiului meu nu a fost man- cat de pasari si de animale, ci lam inmorméntat crestineste, cA pot veni si pling la mormantul lui, si nu sa-I bocesc in camp, in paduri sau in rape. fi mai sunt recunoscdtoare lui Dumnezeu si tuturor sfinfilor pentru faptul cd alaturi de mine au fost atatia oameni buni si sensi care au im- parfit impreund cu mine nenorocirea mea. . Zaiteva S., orasul Alexin, regiunea Tula road Fusesem numit director Ja gimnaziul orto- dox. Autoritafile locale refuzau s& ne acorde un sediu. Ne-am adresat Dumei din Moscova si Dumei de Stat — dar nu ne-a fost de nici un folos. Atunci ne-am adunat impreund cu copiii care se inscriseser& la gimnaziu gi cu parinfii lor la cimi- tirul Danilovsk si am slujit un parastas la mor- méntul fericitei Matrona. Peste doua saptamani am primit repartitia, cu semnatura prefectului, in care se menfiona cA se pun la dispozifia gim- naziului trei apartament. Pe repartifie se men- fiona data ludrii acestei hot&rari - era chiar ziua 129‘SPANTA MATRONA DIN MOscovA in care slujisem parastasul la morm4ntul ferici- tei Matrona. : Diacon Valeri Vahteroo cod Cand am primit prima data cartea despre feri- cita Matrona, si aceasta s-a intamplat in februarie 1995, simfeam o mare dorinji s& vizitez mor- méntul si s&-I sdrut. Treceam printr-o perioad’ grea, deoarece trebuise si redeschidem mand- stirea, cum se zice, pornind de la zero, incepand chiar cu. intocmirea actelor. Forma initialé a statutului manastirii ne-a fost inapoiata pentru a fi prelucrata, afirmandu-se ci este invechita. Cand am ajuns la morméntul fericitei maici, am stat, iarna, in ger, trei ore. Ma rugasem pentru rabdare gi ajutor, ca s4 intocmim cat mai repede actele, si nici nu observasem cum trecuse timpul. ‘Am atins de mormant varianta prelucrat’ a statutului. Jar cdnd, peste o siptimand, mi-a fost inapoiat statutul mandstirii, aprobat, cu viz’ ju- ridici, am infeles c& imi ajutase maica Matrona. Dupé aceea a trebuit sd merg pe la numeroase alte foruri pentru intocmirea deciziei de deschi- dere a manéstirii. imi venea foarte greu, deoarece nu aveam nici un ajutor. MA trimiteau ba incolo, ba incoace, dupa diferite semnaturi, iar decizia tot nu se semna. $i atunci mi-am amintit de aju- torul fericitei Matrona. Imediat am plecat la ea, la 130 \VUaTa si NUN mormént, si ma rog. Nu stiu cat am stat si am plans acolo, dar la un moment dat m-au anunfat c& cimitirul se inchide si ca e timpul sa plec. Rugaciunile mele au fost insa auzite si s-a in- tamplat o minune: far decizie gi fara alte acte, pe data de 1 octombrie 1995 am primit cheile de lao parte din demisolul bisericii Pokrovsk. Era ‘intr-o stare dezastruoasa: rece, umed, plinad de gunoi, cu ferestrele astupate cu placaj. Imediat am inceput si ne pregatim pentru iarna. Am scos gunoiul si am pus geamuri la ferestre. Un timp am dormit pe podea, iar mancarea ni se aducea pentru o zi intreagd — nu existau practic condifii de trai. Doream insd foarte mult si inceapa slujbele. $i, iat, cu ajutorul Domnului, am reparat cat de cat una din incaperi gi pe 14 octombrie 1995 am sfinfit-o. Aga au inceput primele slujbe in Biseri- ca Acoperaméntul Maicii Domnului (Pokrovsk), iar Dumnezeu era cu noi si ne ajuta. Bucuria era atat de mare, incat mi-e cu neputinja s-o descriu. in viata mandstirii s-au intamplat multe mi- nuni, datorita ajutorului fericitei maici. Am pre- sdrat pe terenul m&ndstirii nisip de la-morman- tul maicii, in scopul de a rezolva problema chi- riagilor si de a i se inapoia mandstirii cladirile si terenurile ce-i aparfinusera altdata. Veneam impreund cu maicile deseori la morméntul feri- citei Matrona gi slujeam parastas pentru odihna 131'SFANTA MATRONA DIN MOoscovA sufletului ei. intotdeauna primeam mangiiere si simyeam o bucurie nemarginita. in acest fel, am reusit si intocmim actele pentru pamantul ma- nastirii. lata cum s-a intamplat: ‘Am avut un litigiu indelungat cu parcul Ta- gansk, care se invecina cu teritoriul mandstirii, insa care, in fond, ocupa terenul ce aparfinuse mai inainte mandstirii si pe care se instalasera in- tre timp constructii sportive sau pentru distracfii. Am avut multe conflicte, mai ales in legXturd cu ringul de dans, amplasat pe locul vechiului cimi- tir al m&ndstirii, Pentru delimitarea mandstirii de parc era nevoie de o mulfime de acte. insd ni- meni nu vroia si semneze. intélneam o impotri- vire atat de mare, incat aproape dezarmasem. Dar intr-o sear m-am dus din nou la mormantul fericitei Matrona. M-am rugat acolo cu lacrimi timp de doua ore. Si doar ce ma intore la manas- tire, c& telefonul sund imediat si sunt anunfata c& actul pentru teren fusese semnat si c& il puteam ridica. Cum s& nu merg atunci la maicuta Ma- trona? ! Se intampla sa nu pot trai fard ea nici o zi si vorbeam cu dansa ca si cum ar fi fost vie. intot- deauna plecam de la ea usurata. indepartarea chiriasilor, desi a fost grea, s-a f&- cut totusi destul de repede, dar tot cu ajutorul fericitei Matrona. Maicile ii citeau mereu acatistul si presérau paméntul cu nisip de la mormantul ei, pentru a-i scoate pe chiriagi din cladirile mana- 132 Viera si mune stiresti. A fost nevoie de trei luni pentru ca o mulfime de institusii si organizafii si plece. Mai rimaseseri doar cAteva. $i iata c4 numai ce m-am gandit c& ar mai trebui s4 presirim pufin nisip, si unul dintre chiriasi, de care doream demult si scipim, a si plecat, desi pana la expirarea con- tractului de inchiriere mai erau cAteva luni. Tata ce putere mare are fericita maicd Matrona! Noi ii multumim lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru ajutorul acordat in toate lu- crarile si greutatile noastre. Ce mai sfinfi ne trimite Dumnezeu pentru intarirea noastrd duhovniceasca ! Egumena F., Moscova ae Din mila lui Dumnezeu, ne-am mutat dintr-o garsonierd intr-un apartament cu dowd camere, care ins se afla intr-o casi foarte veche. Trebuia si facem permanent reparafii — totul era vechi, darpanat. in cele patru colfuri ale apartamen- tului am pus patru mucuri de lumanare de la morméntul Matronuskai, neindoindu-ma de ocrotirea ‘ei. in iunie 1997 era foarte cald si se- cet, in jur se vestejise totul, cdci nu plouase de mult timp. Casa noastrd era in reparatie genera- 1k si se incepuse cu inlocuirea acoperisului. in acea zi fusesem la Moscova si ma intor- ceam cu trenul. Prin dreptul cartierului Sofrino a 133