Tinere! 1 infelept sl prevazator: din anil tineretit tale si dobindest| deosebita luare aminte spre dobin- direa obicelurilor bune: facand astfel atunel cand vel Jn puterea varste, ca sila batranete. te vel bucura de bogatia dobandita fara osteneala in anil tineretl Educator si dascail InsuflaiUneretull obicelut bune: eri, ca de 0 mare nenorocire, de obicelurle rele. Obicelurle pacatoase sunt ca niste lanturl pe one It lipsesc de libertatea duhovniceasca, il tin cu silnicie in ‘mlagtina puturoasa a patimilor.. ‘Mimic nu clatina intreaga infelepclune atat de tare 2 obicelul purtatl indraznete, slobode, care leapada Jegile modestiet.. Cateodata ne leaga de picioare un obloe! cat se poate de marunt,{inandwne pe pamant in vreme ce ar trebui sa fim in cer. “Lupta cu silre de sine impotriva obiceluriior pic toase, Dumnezeu ko socoate omulul intru mucenicie, ‘9 cel ce dobandeste biruinta in aceasta luptat este Incununat cu cununa martursitorlor, ca unul ce $a nevoit pentru Legea lui Hristo. Milostivul $i Atotputernicul Domn primeste pe oricine se aprople dle Dansul, tinde dreapta Sa spre a ‘spijni neputinfa noastra. Drept aceea, chiar de al cu totul in obicelur! rele ca in niste lanturl qrele, nu te ‘deznadajdul de primirea slobozenlel. Purcede la riz- boll cel nevizut, luptate cu barbatie si fara incetare, rabditti nfringerile cu mérime de suflet. Citeodata, ‘Dumnezeu ne las st ne luptam doar cu puterile noas tre, ca sa cunoastem prin cercare cit de slabl suntem ‘singur, $1 ca urmare a acestel cerca! si ne tinem de ‘Dumnezeu fir a ne departa de Dansul, Singurul Care poate birui pacatul in cel ce vor cu adevarat sa vada Diruit pacatul in el insis. Amin. cnet ene ee leromonah Benedict Aghioritul Gandurile ‘i i infruntarea lor ee ‘Dupa cum este firesc ca stancile sa fle lovite de valurt, tot astfel $i omul negresit va ven! in atingere cu atacurile gandurilor ‘Sfantul Efrem Sirul ” ae‘Daca inraurirea vatamatoare a gandului devine mai intensa... s4 suportam pana atunci cand Domnul va cduta spre rabdarea noastra... ‘Sfantul Vasie cel Mare Printre problemele cu care se confrunta omul care se roaga este si problema gandurilor. articica de fata nu constitule un studiu ama- ‘huntit privitor la subiectul cel atat de Important al gandurilor, ci este 0 predica ce sa tinut cu catva timp mal Inainte. Aici ea este prezentata intro forma imbunatatita, fara insa sas plarda din forma el Incepatoare de omilie. $i deoarece sunt multi cei care se lupta cu gandurile necurate si mal multi aceia care nu arareori ‘se pierd” in valmasagul razboiului cu ele, sa facut o incercare prin care crestinul ce se nevoieste sa inteleaga ce sunt gan- utile, de unde provin ele, care sunt urmarile lor si ‘cum pot f ele infruntate. Daca din aceasta lucrare mica se va folosi cine- va, 5a se roage si pentru cel care sau ostenit intru alcatulrea si editarea ei. lerom. Benedict AghioritulPRBS RTE SRS Nevointa aspra Sa spus de multe ori ca pentru cel ce se roaga rugaciunea este o fapta dinamica, folositoare si placuta lui Dumnezeu. Acest fapt adevarat il Irta pe diavol si face sa lupte impotriva celui ce se roaga. De aceea cre- dinclosul care doreste unirea sa cu Dumnezeu, Intaineste piedici diavotesti organizate in sisteme capablle si de o ofensiva Infricosator de bine pro- gramata, in pricina acestel ofensive programate ruga- clunea devine uneor! o fapta cbositoare, care prt Cinuleste o osteneala mal mare decat oricare alta lucrare. De aceea, unul dintre parinti| pustiel sub- liniaza: “Nu exista osteneala mai mare decat a se ruga clneva lul Dumnezeu. A se ruga cineva pana la ultima sa suflare, cere nevointa. si nu numal rugaclunea este aceea care obo- seste, ci mai ales razboiul indéjit al dlavolllor este ceea ce face rugaciunea mal obositoare. Mania diavolilor impotriva ceior ce se roaga este vadita, Razbolul viclenilor diavoli impotriva celor ce se roaga este de doua feluri: la vedere si nevazut, pentru incepatori si pentru cel desavarsiti La incepatori foloseste de multe ori si razbotul vazut. Foloseste sunete, obiec:e, pricinuleste 2g0- ‘mote ca sii poata distrage de la rugaciune.Totusi si pe Incepatori si pe cel desavarsiti i Jupta mai ales prin gandurl Asadar, cel ce a inceput lupta impotriva gan- durilor, sia luat asupra sao nevointa aspré deo rece gandurlle constituie piedica cea mal mare pe care o Intampina omul in curdtirea si desavarsirea sa duhovniceasca. $i la aceasta desavarsire nu se ajunge altfel, decat numal prin chemarea neincetata a ‘numelui Domnulul nostru lisus Hristos. lar chemarea lrebufe sa fe atat de deasa, incat, asa cum subliniaza ‘Sfantul Grigorie Teologul ‘e mai de preferat sa pome- neasca cineva pe Dumnezeu, decat sa respire Dar mai exista si razbolul launtric. Nici un razbot hnu este atat de salbatec, precum acela al unul sand Viclean ce se culbareste in sufletul nostru sine raz. boieste de acolo, Toate cele ce provin dintauntrut hostru sunt mai grele decat cele ce ne ataca din afara. Carlul ce se naste in lemn, roade mai mult miezul temnului, Bollle ce se nase dinlauntrul nos- tru sunt viclene st pricinuiese o catastrofa mai mare ‘decat cea pricinulta de cauze exterloate. Statele de asement nu au fost distruse atat de ‘mult de dusmanit exteriori, precum au fost distruse de cet dintaunts, Asadar, sufletul nu poate fi distrus atata de ma- sinatiile ce vin din afara, precum de bolile ce se sadesc inlauntrul nostru, adica de gandurile necu rate si hulitoare, 2, Gandurlle st provenienta lor Ce sunt gandurile si de unde provin? Cand spunem gandurt, nu ingelegem prin aceasta in mod simplu cugetele, ci chipurile si reprezentarile sub care se Infatiseaza ele de fiecare data insotind cugetarile corespunzatoare, Deci chiputile impre- tuna cu cugetarile se numese gandutt. Frima si cele mai de temelie pricina a gandurilor in om este pacatul stramosesc. Pana atunci mintea multi era neimparita la alte Iucruri,fiind atintita numal la Dumnezeu, Insa din clipa savarsirit pacat- ului stramosese a inceput sa lucreze gandul taga uiril si in continuare toate celelalte ganduri ‘A doua cauza care pricinuleste gandurile in om sunt organele simfurilor, alunei cand acestea nu sunt conduse de mintea cea stapanitoare. Dar mal ales auzul si vederea. Astazi, Indeosebi, datorita tehnologiei simturile primesc mult mai multe iritati decat mal demult. De aceea si lupta cu gandurile este mai puternica. ‘Al trellea motiv sunt patimile care exista in om, e la acestea diavolii au pricina sa miste impotriva noastra gandurlle cele rele. Al patrulea motiy si cel mal insemnat sunt dia- voli, Sfantul Grigorfe Sinaitul subliniaza in mod ex- pllcit sl pregnant: ‘Gandurile sunt cuvintele dia- volilor si inainte mergatoarele patimilor Inca s1 Sfantul Isaac Sirul spune ca gandusile star- nese si volnfa naturala’ ce exista in nol insine, pre: cum si inclinatile ce le are sufletul nostr. In mod deosebit razboiul acesta este mai put temic la monahl, care de multe ori ajung la lupta corp la corp cu diavolul in timpul ataculul gan- durllor viclene. De aceea Sfantul Maxim Marturst 9tonul spune ca razbolul acesta este mult mal grew decat razbolul cel simtit. ‘Gandurile viclene pot aparea de asemenea si din temperamentul trupului, dar si din dieta ziinica, pre- cum si din miscarile trupulul insu, ‘Gandurite necurate provin cin motivele de mal sus. 5. Calatoria spre fara pacatului Pacatul se poate vedea Ia exterior ca un simplut fapt, ca un accident sau cao oarecare alta intam- plare. Dar pentru punerea in practica a acestui fapt ‘au premers actiuni repetate. Ca sa se savarseasca 0 uucidere, de pilda, in mintea omeneasca au premers mil de cugelari si planuri. Pana sa ajunga la savar- sirea uciderii mintea omeneasca a devenit un intreg cartier militar Asa se Intampla si cu savarsirea orfcarul alt pa- cat. In atelierul ce se numeste minte omeneasca, a premers un intreg studiu si nenumarate actiuni, desigur fara ca cineva sa priceapa ceva. ‘Sl inceputul a pornit de la un gand simplu. Dar sa mergem mai departe pe drumul catre tara pacatului dupa atacul acelui gand simplu. De faptul ca prin mintea noastra trece in mod simplu 0 cugetare simpla sau un chip nu suntem nol raspunzatori si nicl nu este greu sa le stam mpotriva. Dar din clipa in care vom deschide usa acestel cugetari si vom incepe sa discutam cu ea, ‘sa luam aminte la gandul acesta, atunci el se poate Inradacina tntru nol si atunci poate deven! un gand care Unde sa ne stanjeneasca, 10 Gandul care este lasat sa se dezvolte si sa se instapaneasca astfel devine calauza spre pacal. ‘Sa urmarim putin aceasta calatorie care pe plan spiritual este foarte asemanatoare cu cea ce este ‘mersul si evolutia bolll in trupul omenesc. $i pre: cum pentru a ajunge cineva la spital, dupa cum am. sspus mai sus, au premers diferite alte schimbari in organismul uman, asa si pentru a ajunge cineva la savarsirea pacatulul a premers un rizbol mare, 0 multime de schimbari in acest atelier, care este ‘mintea omeneasca. $i precum pentru nasterea unui copil a premers o Intreaga lucrare, de la zamislire pana la purtarea in pantece timp de noua luni, tot asa si pentru pacat premerge un mecanism compli cat: zamislirea gindurilor, purtarea in pantece a pacatulul si nasterea lui ‘Sfantul Picodim Aghioritul considera ca gandul ‘este inceputul, centrul, radacina din care rasare tul- pina, ramurile $1 intregul copac al pacatulut ‘Raul incepe de la primul and si se mareste con- tinuu, Atuncl cand cineva arunca o platra int-o fan tana, unduirea pricinuita de caderea et pricinuleste la inceput un cere mic, cercul cel mic in continuare pricinuieste altul mai mare, acesta, altul s! mal mare, pana cand valul ajunge la peretl. ‘Asa se Intampla si cu pacatul. Inainte de savat- sirea lui premerg mecanisme $i actiunt succesive. 4, Stadille (treptele) pacatului Astfel putem dlistinge tel stadil In cadrul cala- toriel spre tara pacatulu na) atacul, b) consimtirea si ¢) robla, Cum functioneaza acest mecanism? Functioneza astfel: Un oarecare gand viclean (al slavei desarte, al lubirii de argint, al clevetiril etc.) vine in mintea ‘mul. Diavolut lucreaza prin imaginatie si prezinta chestiunea cat se poate mai atractiva. In felul aces- te alacul devine mai atragator si mai puternic. Pana in acest punct omul nu este raspunzator. Asadar un atac, un asalt al vrajmasulut sau, mal simplu, 0 bataie in usa constitule primul stadia, ar area aceasta este normala. Caci este cu neputinta sa existe om care sa nu primeasca atacul. Sfantul Efrem Sirul spunea ca precum in gradina, in chip Tiresc, impreuna cu plantele bune rasar si buruie- nile, Sau precum insulele sunt lovite de jur imprejur dle valuri, asa 51 omul neaparat va venl in contact cu atacurlle ganduritor. Stadiul Iuptel cu pacatul incepe de aici incolo. Inceputul luptel este atacul. Daca omul jl indepar- teaza din mintea sa fara sa conlucreze deloc cu el, alunci se Izbaveste si scapa de urmatile nenorocite ce urmeaza, Dar daca primeste convorbirea cu gn- lui cel viclean care mal inainte in mod simplu -a batut in usa, pricinuieste prietenia si atuncl ajunge Ja consimtirea pacatulul, care este stadiul al doilea In savarsirea pacatulul De acum omull, avandu-se pe sine ca actor prin- cipal, savarseste pacatul in adancurile nepatrunse ale sufletuluf sau. Judeca, huleste, cesfraneaza, prea- desfraneaza, savarseste ucidere $I alte nenumarate fapte rele, si face tot ceea ce Is poate inchipui mintea omeneasca, 2 Dupa aceasta nu ramane nimic altceva fara numal stadiul al trellea al pacatulul, care este savarsirea activa a lul de catre om, a carul minte mal inainte a devenit roaba gandului, pe care iata de acum nut mai poate stapani, ci ea este stapanita de el Astfel gandul care a inceput cu o simpla batale in cul un atac, a inaintat, prin deschiderea us, ta consimtire si in cele din urma neputand fl birult, a sfargit prin savarsirea pacatulul Aceasta este calatorla spre pacat, care incepe printrun simplu gang. 5. Patimile — izvorul gandurilor viclene Pana la moarte, in tot acest timp in care sufletul se aflé in trup, nu este cu putinta ca omul sa nu aiba ganduri si razbol Pricina de baz a gandurllor este razbolul dia Volului, Cele mal multe dintre gandur! sunt diavo- lest, Scopul iavolulul este sa-1 arunce pe om in pacat, fle cu cugetarea, fie cu fapta. Sfantul Macarie Baipteanul numeste consimfirea cu gandurile vi. lene, preacurvie duhovniceasca. De aceea si spu: ne: "Pazestei sulletul tau curat, deoarece este mireasa uj Hristos’ De cele mai multe orl gandurile seamana cu un ‘eurent de apa' inaintea carula omul de multe ori intra in panica, De aceea diavolll mal intai ne lupta ‘cu gandutile s1 dupa aceea cu lucrurile. Daca ce- dam in ele atunc! incetineet ne inbrancesc In paca- tul cu fapta.Sfantul loan Damaschin ne spune ca gandurile principale ale rautatil sunt opt. Sa le enumeram: a) al lacomiei pantecelul, b) al desfranasil,c) al lubiril de argint, @) al maniei, e) al mahi, al plictiseli, 9) al slavei desarte si h) al mandriei. Altcineva ne va spune ca patima cea mai de ‘seama a omului din care provin toate celelalte pati- mi este jubirea de sine. lar lubirea de sine este dra- sgostea si grija nerationala fata de not insine. Aceasta este patima omului contemporan. Din iubirea de sine zvorasc trel gandurl principale: al laicomiei pantecelui, al slavei desarte gi al mandriei. Din aces- te trel ganduri provin toate celelalte. 6. Categorille de gandurt Cele citate mai sus se refera la gandurile viclene, insa, in afara de acestea exista si ganduri bune si desarte sau ganduri omenesti. Gandurile bune vin de la Dumnezeu. Dar cum le vom deosebi de gan- utile viciene? Un oarecare frate a intrebat pe Ava Varsanufle despre sublectul acesta si a primit raspunsul urmator: ‘Atunc! cand gindul te indeamna sa fact ceva dupa vola lul Dumnezeu si al bucurie in a face aceea si Intristare care I se impotriveste, afla cae de la Dumnezeu, lar gandurile de la diavoll sunt tul- urate si pline de intristare™. Decl gandurile ce vin de la Dumnezeu, pricinulesc in om 0 pace sl bucurle launtrica. Si dimpotriva, gandurile ce vin de Ja diavolul sunt pline de tulburare st mahnire. 4 7. Gandurile ~ inceputul razbotului In general, asa cum am spus si mal sus, gan- ‘utile sunt inceputul razbolulul diavolulul impotriva noastra. $1 razboiul incepe prin atacul gandulut, inainteaza la consimiire si sfargeste prin savarsirea pacatulul Aceasta este calatoria si evolutia gandurilor care vin mal ales de la diavol si de la om. 8. Viclenia diavoleasca Sa vedem agadar, cum este atacat omul de gan- duri, sau ce mod folosesc diavolll ca si ne altace prin ganduri Viclenia diavolilor care vor sa semene Induntrul nostru o mie si unul de ganduri necurate, este de nedescris. Diavolul exploateaza sl cel mai neinsem- nat fapt al vietil noastre, sau cazul cel mai nepro- babil, sau iscodeste modul cel mai cludat pentru ca sa ne intineze, Mai intai ce toate, inante de a ne arunca in pacat, ne aduc ganduri cd Dumnezeu este lubitor de oamenl. lar dupa pacat ne bombardeaza cu gandurile ca Dumnezeu este aspru si neindurator, ca sA ne arunce in deznadejde, 9. Gandurile de hula Dupa aceea dlavolll incearca sa ne intineze cl pele sfinte, precum sunt rugaclunea, Sfanta Euha- 15ristie, sau ne arunca ganduri de hula impotriva tui Dumnezeu. Decl acest preanecurat de multe orf ne arunca ‘ginduri hulitoare in vremea slujbelor sfinte st mal ales in aceea a Sfintel Liturghii, silindune sa hullm pe Domnul si cele sfinte. Adica satana vine in cea sul In care se savarseste taina Sfintet Liturghii si ne aga diferite ganduri de hula: cum ca cele sfintite nu sunt Trupul si Sangele lui fristos, ca cea ce primim nu este nlmic. Sau ne aduce gnduri si mat necuviincioase si necurate, pe care ne rusinam sa Je spunem. ‘Sfantul Joan Scararul ne spun ca un monah era luptat de aceste ganduri de 14 ant intregi, Nici un gand nu este atat de greu de spovedit ca gandurile hulei care il poate duce pe om si la deznadejde. Acest razbol fl avea si avva Pamvo si ‘rugand pe Dumnezeu pentru aceasta a aualt de sus 0 voce dumnezeiasca spunandu: “Pamvo, Pamvo, nu te mahni pentru pacate straine, cl ingrijestete de faptele tale Aceste gandurl de hula si necurate au luptat si pe alti barbati mari si drepti, precum pe Sfantul Meletie Marturisitorul. $i lucrul acesta il adeveresc Sfintl Petru al Alexandriei si Pafnutie Marturisitorul, Sfan- tul Petru al Alexandriel povesteste ca ‘in vreme ce rarturiseam credinfa in Helstos simi munceau trupul ‘cu diferite chipuri sH1 ardeau cu foc, diavolul din- launtrul meu il hulea pe Dumnezeu’ Sfntul Nicodim Aghloritul subliniaza ca gan- durile acestea provin mai ales din judecata aproa- pelui, din mandrie si din pizma diavolilor. De aceea 16 ‘arma cea mai buna impotriva lor este smerenia si prlhanirea de sine. 10. Siragul gandurilor In Scara Sfantulul loan Sinaitul se spune urma- toarele: ‘Sa bagam de seama si vom afla ca atuncl cand suna trambita duhovniceasca (clopotul de rugaciune) se aduna fratii in chip vazut si vrajmasit in chip nevazut. De aceea stand langa pat, unil din- tre acestia, dupa ce ne-am desteptat ne indeamna ‘sa ne intindlem larasi in pat zicand: ‘Mai stai pana ce Se vor Ispravi cantarlle incepatoare si vel merge la biserlca dupa aceea’. Unil apoi, stand nol la ruga: lune ne scufunda in somn; alfil ne Impung in sto- ‘mac mai mult ca de obicci, alli ne atrag mintea la ganduri urate; alt ne indeamna sa ne rezemam de perete, socotindune slabifi; ba uneor! fac sa vina peste nol multe cascaturi. Alli ne aduc aminte de conturl si contracte si de dobanzi bancare. $i astfel, in loc sa plecm de la biserica folosit! sufleteste, plecam pagubiti, fara sa fl auzit nic} macar lucrurile cele mai elementare. Si in timp ce de multe ori in vyremea rugaclunil mintea noastra este plina de gan- uri necuvlincioase, indata ce se termina rugaciu- nea, toate dispar. Stic diavolul folosul ce vine din rugaciune si de aceea incearca so murdareasca. ar daca vom birui pe diavol prin multe nevointe. aluncl ne aduce ganduri de mandrie schimband tac- tica si spunandu-ne ca, am sporit ~ chipurile ~In vir- 7tute, deoarece, de pilda, au disparut toate gandurile de desfranare. Gandul acesta, ca am biruit pe diavolul seamana cu un sarpe care este ascuns in murdaria mandrel. In adancul inimii noastre exista gand viclean, Exista diavoli care intineaza sufletul nostru ime: diat cum ne culcam. Exista si alti care ne intineaza prima noastra cugetare, adica atunci cand abia ne sculam din somn. Diavolul nu pierde niciodata ‘ocazla sa ne lupte. Uneori ne aduce gandurl impotriva parintelui nos- tru duhovnicesc, alteori ne spovedim, si, dupa spo- vedanie, ne intineaza cu amintirea pacatelor ce le-am spovedit ca sa ne duca la deznadejde. alteor iarasi nne arunca in pacat si dupa aceea ne aduce gandutri ‘sa invatam si pe alti a pacatul In inli generale, acestea sunt gandurile pe care le pricinuieste diavotul ‘Sa vedem acum gandurile pricinuite de omul insusi. Mintea omului este ca un caine care pururea da tarcoale macelariei. Caci precum cainele se duce la macelarie sa rapeasca vreo bucata de carne sau precum unui prieten al mancarurilor i place $a vor beasca mereui despre ele, asa este si mintea omu- lui. De multe ori se hraneste cu infelegeri necuviin- cioase si necurate, Un monah care nu are nimic si nict nu doreste nimic (si prin extensie un crestin), nu este deranjat in rugaclunea sa de cele ce le are, in vremea ruga- Clunii nui vin in mintea sa problemele legate de Iucrurile ce le are. in timp ce unul iubitor de ago- 18 niseala va avea inchipuiri si ganduri ale lucruriior materiale atunci cand se roaga. ‘Omul necumpatat, adica rob pantecelul are cuge- tari si ganduri pline de idolt necurati. Sfantul loan Scararul aduce si un exemplu. Asa cum mulfimea baleganulul da nastere la viermi, asa si multimea mancarurilor naste caderi, ganduri necurate si vise necurate. Lacomia pantecelul este pentru gandurile desfranarii ceea ce este untdelemnul pentru foc. De aceea Sfantul loan Sinaitul scriind Scara, dupa ccuvantul despre lacomia pantecelul in chip infelept a asezat cuvantul despre desfranare “deoarece ~ spune el ~ cred ¢a aceasta este maica aceleia’ Adica, de unde provin gandurile viciene? Daca un om traieéste bine, ate toate conforturile si mt se osteneste, nici mu se nevoleste deloc, atunci un om. ca acesta € foarte firesc sa alba ganduri de des- franare, care vor sfarsl in fapte. $I larasl, cand omul isi are Simturile nestapanite si vede oarecare per- soana, saul atinge cu mana pe cineva, sau aude ceva necuviincios, atunci este ca si cum ar deschi de el insusi usa gindurilor necurate. Desigur in canul acesta ajuta si firea omului care inclina spre aceste gandurl Inca sI neascultarea fata de fagaduintele date lui Dumnezeu naste ‘depozit de ganduri’, adica mintea ‘omulul devine depozitul gandutilor rele. Aceleast ‘ganduri le creeaza $1 neascultarea de parintele nos: ‘ru duhovnicesc. De multe ori curiozitatea omulul de a cerceta tainele lui Dumnezeu creeaza ganduri de hula, ba chiar si pe acela ca Dumnezeu este nedrept si partinitor. Caci unora le da vedenil si minuni, lar altora nu le-au dat nimic.11. Legatura gandurtior Exista insa s1 ginduti care provin si de la om si de la diavol. Acestea sunt ganduri unite (legate, combinate). ‘Am vazul ~ spune Sfantul loan al Scarii ~ pe unti mancand cu lacomile 1 neflind luptati Indata. Si pe alti intalnindw-se si avand legatuti cu femelle st in ‘vremea aceea Sa nu alba nicl un gand viclean. Dar in vremea in care se credeau in pace si siguranta in chilia lor au suferit vatamare neprevazuta. Firea a Imbrancit sa manance si sa bea cu indestulare si $3 priveasca cu patima. Satana a exploatat asta aruncat in pacat. {In lint generale acestea sunt gandurite ce vin de la om si de la diavol. In tot acest razbol exista o scara: atac, unire, con- cu un chip. Cand il primeste, atunel se face con- simtirea. Incepe Impreunavorbirea cu gandul. Din momentul acesta incepe responsabilitatea omului Dupa aceea omul consimte cu placere sa infaptu. lasca cea cei spune gandul si la sfarsit se robeste de patima, 12, Urmarite gandurilor Cand gandul petrece mai mult timp in nol, ne facem robi in straduinta noastra si toata stradania ni se indreapta spre alipirea de lucrurile zidite si spre dorinta de a le dobandi numai pe acestea. Asifel mintea omului se dezleaga de hrana cea vesnica. $i 20 cand mintea omulul se va departa cu desavarsire de Dumnezeu, atunct devine ‘sau fara, sau diavor, Iucra pe care il vedem pelrecanduse in societatea de astazi. Gandul omulul sa lipit numal de pamant si nu se gindeste deloc la cer, avand ca rezultat indo- ditocirea omulul si indumnezeirea tehnicii in orice forma ar i ea. Cand omul nu se lupta impotriva gan- dului sau, atuncl se face rob pacatulul Gandurile ne macina si ne zdrobesc creandune probleme si in relatile noastre personale. ‘Gandutite intra 51 ne intineaza sufletul, i Intoxica si otravesc. “Aceasta este lupta celul viclean. $i dupa aceste saget! otraveste tot sufletul’ ~ spune Isihie prezviterut Prin primirea’ gandurilor diavolul dobandeste stapanirea si il poate duce pe om chiar si la sinu- cldere, doarece omul nu mai poate rezista puterii diavolulul Gandul spurcat arunca la pamant sufletut ormulul Cel ce simte supararea continua a gandurilor si se arde de poftele carnii, dovedeste ca se afla de. arte de mireasma Duhulul ‘Se pierde indrazneala catre Dumnezeu. Cand min. tea intra in discutie cu gandurile necurate, atunci indrazneala catre Dumnezeu se pierde. Dumnezeu hu poate avea comuniunea cu omul a carui minte se intineazi mereu cu ganduri necurate si viclene, exact asa cum ticalos este acela care fiind inaintea lunuf stapanitor pamantesc Is! intoarce fata de la el sl vorbeste cu vrajmasil acelula, Gandurile necurate despart pe Dumnezeu de om. Dumnezeu nu isi descopera talnele Sale omului ce este stapanit de ganduri necurate. 21Flindca gandurile despart pe om de Dumnezeu, de aceea, ca urmare creeaza si alte felurite ano- ‘alii trupesti: nelinistea, nesiguranta, precum si alte boli trupesti isi au Cauza din gandurl. Lucrul acesta bau constientizat chiar sl medictl, fapt pen- tu care dau porunca sa nu ne gandim la diferite Jueruni si sa mur ne suparam. Un gand il poate Face pe om sa nu doarma toata noaptea, De aceea spunem ca gandurile il tulbura pe om si chiar ii distrug nervll. Avva Teodor spunea: ‘Vine gandul si ma tulbura’ Acestea, pe scurt, sunt consecintele gandurilor viclene. ‘Trebuie insa sa vedem s! modalitatile de infruntare_ ‘a acestor ganduri, care vin mal ales de la diavolul 15. Infruntarea gandurilor ‘Cum se poate elibera cineva de ganduri? ‘fing Paring al Bisericil noastre ne-au aratat diferite moduri de infruntare a gandurilor. ‘sfantul loan Gura de Aur ne sfaluieste sa nu le ‘exprimam, cl sa le innecam In tacere. Deoarece si flarele si taratoarele atuncl cand cad in vreo groapa, daca afla vreo lesite inspre sus, urca si, de obicei, devin mal salbatece. Dar daca raman mereu inchise Inlauntru, usor se pierd si dispar. La fel se intampla si cu gandurile spurcate. Daca afia vreo jesire cu ajutorul guril prin mijlocirea ‘cuvintelor, aprind flacira launtrica. lar daca sunt Inchise cu tacerea, slabesc, se topesc ca de foame si dispar repede. 2 a) Primul mod de infruntare este cugetarea: ‘Cum ‘84 fac acest mare rau sl sa pacatulesc inaintea lui Dumnezeu?" (Fac, 39, 9). Atuncl cand ne tulbura \vreun oarecare gand necuviincios, sa ne gandim ca nu se pot ascunde de Dumnezeu nici cugetele cele ‘mai mici si mai lipsite de Importanta. Cercetarea legit lui Dumnezeu $i cugetarea la cele pe care tena facut Dumnezeu pentru nol, pre- cum si la bunurile viitoare, micsoreaza gandurile viclene si le face sa nu affe loc inkauntrul nostru. ) Spovedirea lor. Precum sarpele, atunci cand iese din culcusul lui, alearga s4 se ascunda, asa si gandurile viclene, prin spovedanie, pleaca de la ‘om. Trebule sa stim ca nimic nu pricinuieste atata bucurie diavolilor, ca tainulrea gandurilor. ©) Smerirea sufletului si osteneala trupeasca in tot Umpul, locul si Iucrul, ajuta pe om ca sa nu alba sganduri necurate. ©) ‘ingrijestee sa te eliberez! de patimi st indata vei alunga gandurile de la mintea ta‘, subliniaza Sfantul Maxim Marturisitorul. Adica, pentru a se elibera cineva de desfranare, trebuie sa se oste- heasca trupeste si sa posteasca; ca sa elibereze de manie si mahnire, trebule sa dispretulasca slava si necinstea; ca sa se elibereze de tinerea de minte a rauluf, trebule sa se roage pentru cel ce La mabnlt, Nu putem Impiedica gandurile sa nu vina, insa putem sa nu le primim. Daca nu putem impiedica lorile sa zboare pe deasupra noastra, putem insa 4 le impledicam ca nusi faca culburl pe capetele noastre. 25Dar s@ ascultam putin pe Sfantul Vasile cel Mare ce spune referitor la razboiul acesta: Trebuie ca alacurlle acestea sa le infruntam cu grija si veahe sporita, precum face atletul care evita loviturle lup- \atorilor prin precautle atenta si incovolerea trupw lui sis Incredintam sfarsitul razbolulut si evitarea Jovituritor rugaciunii si ajutorulul de sus. ‘Sichiar daca vrasmasul cel viclean ne aduce ima. ‘ginatile lui cele viclene in timpul rugaclunii, sufle- ul nostru sa nu-si interupa rugaciunea sis nu creada ca este responabil de atacurile viene ale vrasmasului, precum si de imaginatile ciudatulul facator de minuni, Dimpotriva, sa se gandeasca la faptul ca gandurile acestea se datoreaza obrazniciet descoperitorulul rautatl, sa-si mareasca durata de Ingenunchier! si sd-L roage pe Dumnezeu sa distruga zidul_gindurilor necuviincioase, pentru ca astfel, fara de impiedicare sa se apropie de Dumnezeu. lar daca influenta vatamatoare a gandului devine ‘mal puternica din pricina obrazniciel vrajmasulul, nu trebule sa ne infticosam, nici sa ne lasam de nevointa la mijlocul ef, cl sa rabdam pana atunci ‘cand Dumnezeu, vazand insistenta noastra, ne va Jumina cu harul Sfantulul Duh care pe vrasmas il pune pe fuga iar mintea noastra o umple de lumina, asa incat gandul nostru sa slaveasea pe Dumnezeu ‘cu pace si bucurle netulburata {in general Sfintlt Parinti aw trel moduri de in- fruntare a gandurilor necurate: a) Rugaciunea, ») Impotrivirea st ©) Dispretuirea (defaimarea).. 24 a) Rugaiciunea. Este cu neputinta ca incepatorul sa alunge singur gandurile. Lucrut acesta este un semn al celor desavarsit. Rugaciunea mintii ‘Doamne lisuse Hristoase, Fiul |ui Dumnezeu, miluleste-ma pe mine, pacatosul’ este arma cea mal puternica, necesara celui ce vrea ‘sa birulasca gandurile. ‘Cu numele lui sus biciw- leste pe vrasmasi, caci nu este arma mai puternica in cer si pe pamant’ ~ ne spune Sfantul loan Scararul ‘Cugetarea in adancul inimil, continua si cu inte- legere, cu sete si cu credinta a numehti Cel prea- dulce al lui lisus adoarme toate gandurile cele rele si desteapta pe toate cele bune si duhovnicesti. $1 de acolo, din inima, de unde mal inainte ieseau ganduri viclene, uclderl, desfranari (Mt 15, 19), precum a spus Domnul, acum ies ganduri bune si cuvinte de intelepciune si de har b) Impotrivirea. Rugaciunea este pentru ince- patorl si neputinciosi. lar cei care se pot lupta sa foloseasca impolrivirea, care obisnuleste sa astupe ura diavolior. In felul acesta Domnul nostra a biruit cele trei mari razboale ce | le-a pus inainte Giayolul sus, pe munte. Senzualitatea prin ‘nu nue mal cu paine va tal omut’, slava desarta prin ‘sa mu Ispltest! pe Domnul Dumnezeul tau’, si lubirea de arginti prin “numat Domnulul Dumnezeulul tau sa te inching s{ numal Lu! Unula 521 slujest” (Mt. 4, 10). ‘Sfintitul mucenic Petru Damaschin ne spune re- feritor la acestea: ‘Cand diavolil iti aduc vreun gand de mandric, atunct sati aduci aminte de gandurile necuviin: ioase pe care ti le spuneau si smereste-te. lar cand 25Wi vor aduce ganduri necuviincioase sati aduci aminte de acele ginduri de mandrie 51 sa le birw lest! in felul acesta, incat nici sa nu deznadajdulestt din pricina gandurilor necuviincioase, nicl sa te mandresti din pricina celor bune'. Astfel cand un oarecare cuvios batran era luptat de ganduti de mandrie, isi spunea gandulut sau: “Batrane, vezi4i desfranarite tale’, si razbolul inceta. Exista cazuri cand cineva isi mobilizeaza toate puterile duhovnicesti, toate gandurile bune si totust nu poate alunga un ind rau. Care este pricina? "Deoarece mai intal am primit sa judecam pe aproa- pele’, Am jucecat pe fratele nostru si gandul nostru ‘a plerdut puterea ce-o avea mai inainte. ‘Uneori suntem fara minte, de aceea ne stapanesc gandurite Insa de cele mai multe ori nu avem puterea sa ne luptam impotriva gandurilor deoarece cedam atacuriior lor, primim astfel de rani duhovnicesti care nu se vindeca niet chiar cu trecerea unui mare Interval de timp. De aceea e mal bine sa scape cineva prin puterea rugacluntl s1a lacrimilor, deoarece a) sufletul nu are intotdeauna aceeas! putere, b) diavolul are expe- lena multor mii de ani, in timp ce a noastra este foarte limitata si, incercand sa ne impotrivim, vom fugi biruiti si ranit, cacl mintea noastra jarasi se intineaza cu imaginafia necuviincioasa, si c) alunga mandria si arata smerenie cel ce scapa la Dum nnezeu in ceasul razboiului gandurilor st se mart riseste pe sine nevrednic, smerit sl neputincios in a se lupta, $1 numal pe lists tristos tare si puternic 26 in razbol, deoarece El ne-a spus: ‘Indraznifi, Bu am biruit lumea’ (In, 16, 35), adica patimile, gandurile sl pe diavotul © Dispretuirea (defaimarea), Daca ne ocupm cu sandurile ce nf le aduce vrasmasul, niciodata nu vorn putea face vreun bine, cc va fl razboit de acela Dispretuirea, si faptul de a nu se acupa cineva cx ‘gandurile vrasmasulul este arma cea mai puternica si ea constituie lovitura cea mai tare data diavolulul ‘Trebuie sa consideram gandurile lui ca ganganiile, ca latraturile cafeitor, ca niste tantari lin cel mai rau az, ca vuletul avionulul, sau ca nimic, deoarece: a) Credem in puterea marelui nostra Conducator lisus Hristos si b) credem ca dupa Crucea si moar- tea Domnului nostru, diavolul nu mai are nici o pu- tere impotriva noastra, ci este slab si neputincios ‘dupa cele scrise: “Vrasmasulul Lau lpsit sabiile pana in sfarsit' (Ps. 9, 6). Mai mare biruin{a impotriva diavolilor si rusinare a Jor nu exista ca dispretuirea, deoarece cel ce a ajuns la punctul acesta este inarmat cu harul 1ul Dumnezeu si ramane neatins de ganduri si diavoli Acestea sunt cele trei moduri de infruntare a gan- urilor ce vin mai ales de la diavolul in completare am putea spune ca pomenirea mottit este un mijoc foarte puternic pentru birulrea gAndurilor. Ea ne pricinuleste dureri de inima pen- tru pacatele noastre si ne pazeste mintea de gan- uri. Cel ce socoteste zlua ce-o parcurge ca ultima 22i a viel sale, va limita intrun grad foarte mare Shndurle necuvincloase Stal la masa si mananci? Sa ai pomentrea mon, casa mute lspltease lacomia pantecel ot imine st zugavim in inte noastrS ma gnea mormintetor eas slergem de la nol nes trea ce ne stapaneste. Stavetu Sian, ulm stant ofa al Sant Munte, spunea Tine4immintea tn fad si nu dezna- ajc tn modu acesta nll un dnd nurse va inc bat iniuntra nos Ce mod trebuie si folosim not cas scapam “de mucenila cea inelungata st mul hinutoare’, asa Cum caraterizeara tant Teodor Sul pla nue? 3a urmam tactica Sfantulul loan Colov, care a incereat toate modatatile ‘Acest mare nevollor al duh ne. sftuleste urmatoarete “Asemenea sunt unui om care sade sub un copac mare sl vede mute Hare 9 tratoare venind spre Ginsu. $i cand mu va putea sa stea impotrva Tor tleargh sus in copac st seapa, Asa st eu stun chia trea S vad casjetee cele viclene venind impouva mea. Aue mi ure in copactl vith la Dumezeul meu, prin nace sa izbavese de vajmasul 28 Lucrari ale autorului 1. Din amvonul Sf. Joan Gura de Aur - A, “Credinta, nadejde si dragoste’, Ed. ‘Ortodoxos Kipselt’, Tesalonic, 1995, 440 p, 2. Din amvonul Sf. loan Gura de Aur - B, “Sme- renla, mandria, slava desarta, trufia, laudarosenia’, Ed, “Ortodoxos Kipsell’, Tesalonic, 1994, 290 p. 3. Din amvonul Sf. foan Gurt de Aur ~ C, ‘Casatoria, familia si problemele lor, Editia a 2-a, “Ortodoxos Kipsell’, Tesalonic, 1995, 400 p. 4. *Parinti, copilul si educatia iui? (Extras din tomul ©), editia a 7-a, Ed. ‘Obstea leromonahului Spiridon’, Nea Skit, Sf. Munte Athos, 1998, 112 p. 5. ‘Calauza in opera Sf. loan Gura de Aur’, sau ‘Indice ale temelor operei Sf. loan Gura de Aur’ avand ca baza Patrologia lui Migne si Parintit si Setitori Biseri Contine 559 sublecte in desavarsita ordine alfa- betica cu mal mult de 8.000 trimiteri, 816 p. Ed. D. Salonikidis, Armenopulos 25, Tesalonic, 1995, 6. ‘Diavolul si vrajitoria’, 162 p, editia a 7-a, Ed. “Obstea Ieromonahului Splridon’, Nea Skiti, Sf Munte Athos, 1999, 297. Din amvonul Sf, loan Gura de Aur ~ D. “Milostenia = Inima virtut, 270 p. Ed. Fratia “LIDIA, Tesalonic, 1996. 8. ‘CalauzA in opera Sf. Vasile cel Mare’ sau “Indice pe teme al operel Sf. Vasile cel Mare’ avand, ca baz Patrologia lul Migne si Parintil si Scritort Bisericii, G16 p, Ed. “Obstea leromonahului Spiridon’, Nea Skit, Sf. Munte Athos, 1999, ‘9. Patil sivindecarea lor’, 48 p, Ed. ‘Obstea lero- ‘monahului Spiridon’, Nea Skit, Sf. Munte Athos, 1998. 10, Din amvonul Sf. foan Gura de Aur ~ E, "Ruga lunea ~ nervilsufletului’, 320 p., Ed. ‘Obstea lero- ‘monahulul Spiidom, Nea Ski, Sf. Munte Athos, 1999. 30 In loc de postfata “Pazeste4} sufletul tau curat, deoarece ‘este mireasa lui Hristos (fantul Macarle cel Mare} ‘Din faptele lor ii veti cunoaste’ si “dln prisosul Inimll graieste gura' caci ‘omul cel bun scoate cele bune din vistieria cea bund a inimil sale, iar omul Cel rau scoate cele rele din vistierla sa cea rea’ nea. Invatat Mantuitorul nostru lisus Hristos oferinduine adevaratul criterlu in aprecierea faptelor si a vorbe- lor noastre si ale semenllor nostti, din care sa rezulte limpede masura in care ne-am insusit in mod real vrednicia numelui de crestin. lar dreptul ‘Simeon binecuvantand pe dumnezeiescul Prunc si Pe Maica Lul, a spus: “lala, Acesta este pus spre caderea si spre ridicarea multora din Israll $i ca un semn care va starni impottivir. $1 prin sufletul tau va trece sabie, ca sd se descopere gandurile din ‘multe inimt (Le. 2, 34-35). 31Intradevar “cuvantul iul Dumnezeu este viu st lucrator $1 mal ascutit decat orice sable ascutita de amandoua partile $i strabate pana la despartirea sufletului sia duhului si a madularelor $1 a maduvet si este judecator cugetelor si gindurilor iniml $i nu este nici o faptura ascunsa Inalntea Lul, cl toate ‘sunt goale $1 descoperite pentru ochii Cetui in fata Carula noi vom da socoteala” (Bvt. 4, 12-13). ‘Asadar, pe langa fapte si vorbe, vom fl intrebatl si cercetal! sl pentru ganduri in Ziua cea mare a Dreptei si Infricosatet Judecatt si fara o curatire cat mai deplina a inimilor noastre chiar si de cugetele desarte sau rele nu vom avea acces la implinirea ccelei mal mari dintre porunci ‘sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul ‘au si cu tot cugetul tau, si nici la cea de ‘a doua, asemienea acestela: sa jubesti pe aproapele tau ca Insut pe tine” (Mt. 22, 36-38) lata cauza pentru care cuvintele pe care ni te ‘adreseaza Parintele leromonah Benedict prin pre- zenta predica, ‘Gandurile 51 nfruntarea lor’ sunt de lun nepretult ajutor si folos pentru toti cei care vor 's4 puna inceputul cel bun si sa intre intro noua faza de lupta, mai avansata, pentru mantuirea $1 desa- varsirea lor sia celor pe care ii poarta in ininlle lor. Autorul scrieri de fata este licentiat in teologie si Vietuieste in ‘Gradina Maicii Domnului’ ~ Sfantul Munte Athos, intr-unul dintre cele mal frumoase si mal pustnicest! schituri asezate pe malul mari, la Nea Skiti. lubitorii de literatura ascetica roman! ish amintesc ca aici sa nevoit in ultimil ant al moult ‘ostenitoarel sale viet! Gheron Iosif Isihastul (| 1959), 32 marele $1 sfantul barbat cunoscut si indragit de noi din minunata lucrare ce Fa inchinat-o ucenicul sau, Parintele losif Vatopedineanul. Desigur, cu rugaclu nile lui Gheron losif si ale altor vestiti asceti athoniti care au vietuit la Nea Skit, si raspunznd chemaril Mantuitorulut tristos si Prea Curatei Sale Maicl prin ravna cea buna a inimii sale, Parintele Duhovnic Benedict, actualul egumen al Schituli, a lasat lumea si toate cele ale el sl - cu saptesprezece ani in urma a venlt sa loculasea in obstea Schitulul, sub ascul- tarea Parintelul leromonah Spiridon. In ‘academia duhovniceasca’ a aghioritilor Parintele Benedict sa iscusit in toata fapta cea buna, prin smerita po: ‘ainta si vitejeasca rabdare, si neultandune nicl pe not ~ fratil sal cel aflati in calatorie pe marea cea ‘mult involburata si tulburata a acestel viet! ~ nea daruit, ca pe niste adevarate barcl de salvare, cuvinte adanci, izvorate dintr-o experlenta si lucrare co- recta, puternice sa ne duca si pe not la mult doritul liman al mantuinil si fericiri celei vesnice. Dupa ce am citit cu mare atentie Cuvintele adu- nate pentru noi de Prea Cuviosia Sa de la cei mai de ‘seama Sfinti Parinti ai ortodoxlel din toate veacu: rite, ne putem da seama cu mult mai bine cat de actuale ni se Infatiseaza inaintea ochilor mintilor si inimilor noastre Cuvintele rostite acum mai bine de. 140 de ani de marele lerarh al pravoslaviei, Sfantul Ignatie Briancianinov (+ 1864); +Privegheat! si va rugati ca s@ nu intraf! in Ispita (Mt. XXV, 41), graleste Dommul catre ucenicil Sal 33Tuturor zic: Privegheat! (Mc. XM, 37), a vestit EL la toata crestinatatea ~ prin urmare si celei a vre- ‘murilor noastre. Cel ce duce viata imprastlata se impotriveste nemt- jlocit, prin viata sa, poruncit Domnulut Iisus Hristos. oti sfintii au fugit cu osardie de imprastiere. El se adunau in sine neincetat sau cel putin, cat de des puteau, Iuand aminte 1a miscatile inimil si mint si dandule indreptare potrivita cu poruncile Evanghelci.. Afland prin cercare folosul Iuarll_aminte si vatamarea adusa de imprastiere, oarecare dintre Parin{il cet marl a spus: ‘Fara sa priveghem cu deadinsul asupra noastra nu putem sport in nici 0 fapta buna’ (Awa Aghaton) Este un lucru lipsit de judecata sa ne petrecem scurta viata pamanteasca, data noua spre pre: atirea pentru vesnicie, doar in indeletniciri paman- {estl, In placerl de nimic, in nenumarate pofte si doringe neimplinite, alergand fara seriozitate de la 0 desfatare a simturilor la alta, ultand sau amintindune arareorl $1 superficial de vesnicia cea mareata si totodata infricosata, de care nu vom putea fui Poruncile Ij Hristos nu au fost date numal omu- lui dinafara, ci mal vartos celul launtric: ele cuprind toate gandurile si simtamintele omulut, pana si cele ‘mai subfisi miscari ale Tul. A pazi aceste porunci este cu neputinta fara priveghere statornica si adanca luare aminte. Privegherea si luarea aminte nu sunt cu putinta pentru cel ce duce viata Imprastiata, 3a Pacatul si cel ce foloseste pacatul, diavolul, se furigeaza pe nesimtite in minte si in'inima. Omul este dator sa stea necontenit de straja impotriva vrajmasllor sai nevazuti. Cum va sta Ia aceasta straja, daca este dedat imprastierii? ‘Omul imprastiat se aseamana unet case fara ust si fara zavoare: nici 0 comoara nu poate fi pazita Intro astfel de casa; ea ¢ deschisa pentru hot, tal- hari si desfranate, In indeletnicirle tale de serviciu, printre oameni, nu If Ingadul sa omorl vremea cu vorbire in desert si cu glume proaste; in indeletnicirile de birou, nu te lasa furat de inchipuire: astfel se va ascuti degraba Cconstiinta ta si va Incepe sa iti arate orice inelinare catre imprastlere ca pe o incalcare a Legii evanghe- lice, ca pe o Incalcare chiar a bunulul sim. Amin’. 13 pramsren Start eraeh Spon ‘nlepiscopul Mimitundet, EDITORI 35