UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR

TEHNOLOGICE

Proiect
- Calitatea Prelucrarilor Mecanice -

Student: Ene Madalina Marina

Indrumator: Sl. Dr. Ing. Radu Constantin
Grupa: 641 CB

1
Dispozitiv de frezat

2
 Piesa

0,02 A
55H7
A
250,001
0,8

0,02 A

33

410,1
23
380,1 1,6
0,02 A

49

270,1

3
Conditii tehnice:
- duritatea piesei 60-65 HRC
 Piesa cu suprafete

S11 S12 S1
S2

S3

S10
S4 S5

S6

S8 S7
S9

4
Piesa fara cote

5
 Pentru executarea operatiei de frezare trebuie stabilita succesiunea logica de prelucrare prin
aschiere pana la operatia respectiva.
Piesa semifabricat intermediara se reprezinta in pozitia de prelucrare.
Toate suprafetele care nu au fost prelucrate pana la operatia pentru care s-a impus dispozitivul de
prelucrare nu au adaos de prelucrare pe ele.
Cele care nu au fost prelucrare se vor reprezenta cu adaos de prelucrare.
Piesa semifabricat se reprezenta cu linia intrerupta iar suprafata care se prelucreaza in operatia
pentru care s-a impus dispozitivul se ingroasa sau se face cu alta culoare.
La succesinea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte.
De asemenea se vor indica si suprafetele care au fost prelucrate.

Operaia nr.1:
1. strunjire de degroare frontala S 1 , S 3 ;
2. Tesire 3x455 S 2 .

Operaia nr.2:
1. strunjire frontala de degroare S 4 , S 5 , S 6 ;
2. strunjire de degroare cilindric interioar S 8 .

Operaia nr.3:
1. Frezare S 9 .

Operaia nr.4:
1. Gaurire S 11 , S 12 .

Operaia nr.5:
1. Rectificare S 1 , S 3 .

Operaia nr.6:
1. Alezare S 11 , S 12 .

Odata ce a fost stabilita succesiunea logica de prelucrare se vor stabili toate conditiile necesare
generarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a impus dispozitivul.
Se vor lua in considerare toate conditiile (cotele) care pleaca de la suprafata sau suprafetele de
generat si se vor centraliza intr-un tabel.

EVIDENIEREA CONDIIILOR
Evidenierea condiiilor

Nr.
crt Condiiile De unde rezult
.
0 1 2
1 Respectarea cotei a = 27 mm din desen
2 Respectarea cotei 1 = 900 din desen
6
 x
a=27

Dupa stabilirea tuturor conditiilor se va trece la analiza si selectarea acestoarea, deoarece unele
dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile, etc.

Selectarea condiiilor
CDi (1,2) CPR (1,2) CPRO (1,2) CD (1,2)
unde: CDi = conditii dimensionale;
CPR = conditii de pozitie relativa;
CPRO = conditii de pozitie relativa de orientare;
CD = conditii determinate.
Odata ce au fost stabilite conditiile determinante se trece la stabilirea planelor de referinta pentru
fiecare conditie determinanta (adica se stabileste planul care influenteaza fiecare conditie).

7
 Geometrizarea condiiilor

C1 a 27 C1 (YOZ )
SG1

C 2 90 0 C2 ( XOY )
SG1

Dupa ce au fost stabilite planele de referinta sa trece la selectarea tuturor planelor o singura data,
deorece unele dintre ele se pot repeta.

Selectarea extremelor
C1 (YOZ)
Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de
orientare.
De aceea se trece la transpunerea, gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in acel plan sau
intr-un plan paralel pentru a se putea atasa simboluri de orientare. Un plan poate sa apartina mai multor
suprafete reale.

8
 Explicitarea extremelor
C1 (YOZ) SC1 = S7
SC2 = S8
Dupa gasirea acelor suprafete reale se trece la ordonarea acestora dupa anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numarului de grade de libertate pe care poate sa-l preia acea
suprafata.
Suprafetele se ordoneaza in ordine descrescatoare a numarului de grade de libertate pe care il
preiau.

Ordonarea suprafeelor de cotare

Tabel. Ordonanarea suprafeelor de cotare
Suprafee de
Criterii de selectare (numr maxim de grade preluate) Ordinea
cotare SC
0 1 2
SC1 3 grade de libertate (suprafa plan) I
SC2 2 grade de libertate (suprafa cilindric) II

Odata ce a fost stabilita ordinea suprafetelor de cotare se trece la atasarea pe toate suprafetele
prelucrate pana in acel moment a elementelor de orientare specifice fiecarei suprafete. Pe unele suprafete
se pot atasa mai multe simboluri de orientare.

Pe fiecare suprafata se ataseaza doar simbolurile specifice supraftei respective (pentru suprafete
plane doar simboluri specifice suprafetelor plane, pentru suprafetele cilindrice doar simboluri specifice
suprafetelor cilindrice, etc.)

Pentru un extrem sau un plan de referinta (o suprafata de cotare) poate sa corespunda mai multe
suprafete de orientare.
Unei suprafete cilindrice poate sa i se ataseze simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de
libertate, unei suprafete plane poate sa i se ataseze simboluri care preiau 3 grade sau 1 grad de libertate.

SIMBOLIZAREA INFORMAIONAL A SUPRAFEELOR DE COTARE

Tabelul 5.14 Simbolizarea informaional

SC SO Simbolizarea informaional
0 1 2
SC1 SO1
(1)
SO2 3

(2)

9
 SC1 SO3

(3) (4) (5)

8
SO4

(6) (7) (8)

Dupa stabilirea elemntelor de orientare atasate fiecarei suprafte prelucrate anterior operatiei pentru
care se proiectaeaza dispozitivul se trece la combinarea elemntelor de orientare pentru stabilirea tuturor
posibilitatilor de orientare in vederea prelucrarii.

Trebuie tinut cont la combinarea elementelor de orientare ca aceste elemnetele sa nu preia acelesi
grade de libertate, sa nu apara supraorientarea sau suborientarea.

10
11
 COMBINAREA SIMBOLURILOR
Tabelul 1. Combinarea simbolurilor
Extremul I Extremul II Nr. SOTP

(5) (8)
Nr. (3) (4) (6) (7)
SOTP (1) (2)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 12
1 X X X 1+3=4
2 X X 1+4=5
3 X X 1+5=6
4 X X 1+6=7
5 X X 1+7=8
6 X X 1+8=9
7 X X 2+3=5
8 X X 2+4=6
9 X X 2+5=7
10 X X 2+6=8
11 X X 2+7=9
12 X X 2+8=10

Calculul erorilor admisibile se face pentru fiecare conditie (cota necesara obtinerii suprafetei sau
suprafetelor) determinanta.

De obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 din toleranta cotei respective.

Daca cota nu este tolerata pe desen se ia valoarea tolerantei din standardul de cote libere (adica
cotele netolerate pe desen nu pot avea ce toleranta dorim noi).

12
 Derminarea erorilor de orientare admisibile

C1 : a = 270,1mm
Oa (27) k Ta 0,3 0,2 0,06mm'

C2 : = 900
Oa (90 0 ) k T 0,3 60 ' 180

Erorile caracteristice pentru respectarea condiiei a=27mm (fig.1) se ia in considerare toleranta

cotelor pe care se aseaza piesa deoarece se presupune ca piesa se aseaza in cazul cel mai
defavorabil.

G
27

G=01=02
(1) (2) (3)
(4) (5) (6)

Fig.1
TL

13
 a

0,3T27=0,30,2=0,06mm;
0

( 1 )=0 mm;
0
(1)

(2)
( 2 )=0 mm ;
0

(3)
( 3 ) = jmax =2 IT 6+T p=2 0,016+ 0,2=0,232 mm ;
0

c
T 0,6
(4)
(4)= 2 sin45
59
=
2sin 45
=0,424 mm ;
0

( 5 ) = jmax =2 IT 6 +T p=2 0,0019+ 0,030=0,068 ;

0
(5)

( 6 )=0 mm .
0
(6)

Erorile caracteristice pentru respectarea condiiei = 900 pentru combinaia de simboluri prezentat
n fig.2.

14
 G C

59
(2)
(1)

Fig.2

jmax

j1max/2+j2max/2
jmax

L
jmax

0,3 T c=0,3 60=18'

0

(1)
c
T 40 +T 32 0,2+0,6
(90 )=arctg 59
=arctg
59
=0,77 mm=0 46' 36 ' ' ;
0(1)

(2)
c
T
(90 )=arctg 5541 =arctg 0,2
55
=0,20 mm=0 12' ;
0(2)

15
 Tabelul 2. Selectarea schemei optime

Nr. C1 C2 SOTA
SOTP a
0 0c
c
0
a
0 a
0 c
0
c
0
a
0

0 1 2 3 4 5 6 13
1 0,06 0,232 NU 18 046 NU NU
2 0,06 0 DA 18 046 NU NU
3 0,06 0 DA 18 046 NU NU
4 0,06 0,424 NU 18 046 NU NU
5 0,06 0,068 NU 18 046 NU NU
6 0,06 0 DA 18 046 NU NU
7 0,06 0,232 NU 18 012 DA NU
8 0,06 0 DA 18 012 DA DA
9 0,06 0 DA 18 012 DA DA
10 0,06 0,424 NU 18 012 DA NU
11 0,06 0,068 NU 18 012 DA NU
12 0,06 0 DA 18 012 DA DA

Din tabelul SOTA a rezultat ca schema optima asezarea piesei pe o prisma.

Determinarea forelor de strngere

Schia operaiei care se prelucreaz

27

Determinarea forelor de reglare

G m g 0,530kg 9,81m / s 2 5,19 N

G 5,19 N

F x 0 : R1 G 0 R1 G 0

16
 R 5,19 N

F x 0 : R1 G 0 R1 G 0

R 5,19

fora de reglare necesar

S R1 k G 0

unde: k = coeficient de siguran;
k = 22,5
adopt k = 2
S R1 2 G 2 5,19 10,38 N
S R1 10,38 N

Determinarea forelor n regim tranzitoriu

Nu este cazul deoarece acestea apar n momentul cnd piesa se mic.

Determinarea forelor n regim de prelucrare

Ipoteze de calcul:
Ipoteza 1: Piesa s nu se desprind de pe reazem;
Ipoteza 2: Piesa s nu alunece de pe reazem;
Ipoteza 3: Piesa s nu se rstoarne;

Ipoteza 1: Piesa s nu se desprind de pe reazem.

RS RS
S PV k P k P
R
RR RS R RR
RS ( R 1) 10
RS RS
, se adopt .
1 kP
S PVR k P
11 11
, se adopt k = 2.
S = 2 1120 =203,6 N
P
11VR

Scula aleasa: Freza 30X124, STAS 9212/3-84-P30.

Caracteristici principale: D=32; z=6; Kr=905.

Adancimea de aschiere: ap=2mm.

Alegerea avansului de aschiere fv se face cu relatia:

f=fdz[mm/rot], fd=0,15[mm]; z=nr. de dinti al frezei;
f=0,156=0,9[mm/rot];
In cazul de fata avansul calculate corespunde unui avans existent in cutia de avansuri a masinii de
frezat astfel incat: fv=0,9[mm/rot].

Calculul fortelor de aschiere se determina component tangentiala a fortei de aschiere Ft, cu relatia:
17
 x y u q
Ft=CF a p f d t l z D
F F F F
[daN] unde:

CF=94; x F =1,0; y F =0,74; u F=0,86 ; q F =0,83 ; t =latimea gulerului=8.

l
1,0 0,74 0,86 0,83
Ft=94 2 0,15 8 6 32
Ft=93,32[daN].

Verificarea avansului de aschiere in cazul frezarii frontale verificarea avansului se face cu relatia:
(0,60,8)Ft<Fma unde Fma reperzinta forta maxima admisibila pentru mecanismul de avans=1500[daN].
0,793,32=65,324<1500[daN].
Prin urmare, regimul de aschiere ales pana in aceasta etapa este bun.

Calculul vitezei economice de aschiere vec asc se face folosind relatia:

Cv Dq v

v ec asc = k v [m/min] unde:

T m a xp f dy t ul z p
v v v v v

Cv este un exponential de corectie ce tine seama de cuplul semifabricat scula=167;

mv ,q v , x v , y v ,u v , pv exponenti politropici ce tin cont de conditiile de aschiere.
mv =0,2 ; q v =0,2 ; x v =0,1 ; y v =0,4 ;u v =10,2 ; p v =0,1.

kv=kmvkcks unde:
kmv coeficient de corectie in functie de prelucrabilitatea materialului=1,3;
kc - coeficient de corectie in functie de calitatea carburii metalice=10,85;
ks - coeficient de corectie in functie de starea materialului de prelucrat=0,5.
167 320,2 m
vec asc= 300 0,2 20,1 0,150,4 810,2 6 0,1 1,30 10,85 0,5=64,81 min ; [ ]
Se calculeaza turatia economica de aschiere nec asc cu relatia:
1000 v ec asc 1000 64,81 rot
nec asc = = =644,67 [ ]
D 32 min ;

Stabilirea turatiei reale de aschiere si a vitezei reale de aschiere

Din diagram structural a masinii de alezat si frezat rezulta ca se poate alege o turatie reala n r asc
data de cutia de viteze a masinii: nr asc=645[rot/min].
Viteza reala de aschiere vr asc se calculeaza cu relatia:
D nr asc 32 645
vr asc= 1000
=
1000
=64,84
m
min
; [ ]
Se calculeaza apoi pierderea de viteza v ccu relatia:

18
 v r asc v |64,8464,81|
ec asc
100= 100=0,046
vr asc 64,84
v =

v < 5 regim de aschiere ales corect.

Verificarea puterii de aschiere

Puterea necesara frezarii Pasc se calculeaza cu relatia:
F t v r asc
Pasc= 6000 , unde =0,9

93,32 64,84
Pasc= =1,12<11=P ME [kN ] unde P reprezinta puterea motorului electric asincron
6000 0,9 ME

ce actioneaza lantul cinematic principal.

Pasc=1120[N].

RR RR 1 10
S PV k P k P k P 2 1120 2036,3N
S1
RR RS R 1 11
RR 1 S 1
RR 10

S PVS 1 2036,3N

Ipoteza 2: Piesa s nu alunece de pe reazem - nu este cazul.

Ipoteza 3: Piesa s nu se rstoarne - nu este cazul.

S R max( S P1 , S P2 , S P3 )
n concluzie fora de strngere va avea valoarea dat de expresia
S R 2036,3 N
.

Selectarea variantei optime

criterii de selecie

C1: costul de execuie: minim;

C2: costul de ntreinere: minim;
C3: costul de nlocuire: minim;
C4: rigiditatea reazemului: maxim;
C5: fiabilitatea n funcionare: maxim;
C6: mrimea forei de strngere: minim;
C7: stabilitatea piesei pe reazem: mare

19
 stabilim o scar normal de atribuite

Atribuite Valoare
foarte mare 9
mare 7
mediu 5
mic 3
foarte mic 1

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(5)

5 7 5 3 3 3 9

(6)
9 9 9 7 9 7 7

(8)

3 5 5 1 5 3 1

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(5)

0,44 0,22 0,44 0,42 0,33 0,57 0 2,42

(6)
0 0 0 1 1 1 0,77 3,77

(8)

0,66 0,44 0,44 0,14 0,55 0,57 0,11

2,91

Ponderi 0,15 0,15 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 1

20
 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(5)

0,06 0,03 0,04 0,08 0,06 0,05 0 0,32

(6)
0 0 0 0,2 0,2 0,1 0,07 0,57

(8)

0,09 0,06 0,04 0,02 0,02 0,05 0,01

0,29

Dintre simbolurile cu 2 grade de libertate a rezultat ca optim simbolul:

Calcule de rezisten

verificarea tijei motorului la solicitarea de traciune

F
t
A
F P A
P 4atm F 4 101325 A 10 6 N

A 38 2 4536,45mm 2

F 4 101325 A 10 6 4 101325 4536,45 10 6 1838,62 N

1838,62
t 4,83 N / mm 2
11 2

at 410 N / mm 2
(materialul tijei este 10MoCr50)

t at
cum tija motorului rezist la solicitarea de traciune.

21
 verificarea bolurilor

verificarea la solicitarea de strivire

F F 1838,62
s 1,14 N / mm 2
A 2 r (r G ) 2 8 (8 24)

as 0,3 C 0,3 290 87 N / mm 2

unde: F fora de achiere
C 29daN / mm 2 290daN / mm 2
(pentru OL 50)
s 1,14 N / mm 87 N / mm as
2 2

bolurile rezist la solicitarea de strivire.

verificarea la solicitarea de forfecare

F F 1838,62
f 18,28 N / mm 2
A 2 r 2
2 8 2

4 4
a f (0,5......0,6) C 0,5 290 145 N / mm 2

f 18,28 N / mm 2 145 N / mm 2 a f
bolurile rezist la solicitarea de forfecare.

verificarea bridelor la solicitarea de ncovoiere

Mi F b 1838,62 149,26
i 20,53 N / mm 2
Wz bh 2
149,26 23,18 2

6 6

ai 115 N / mm 2

i 20,53N / mm 2 115 N / mm 2 ai
bridele rezist la solicitarea de ncovoiere.

22