Sunteți pe pagina 1din 36

n descrierile lui Herodot, insula apare cu

numele Cyraunis. Cornelius Nepos o numea


Cerne. Pe timpul ct a fost sub dominaia
austro-ungar, insula s-a numit Carolina.
Prima atestare documentar este un raport al
Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430,
despre fortificaiile bnene, care vorbete
despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei
s-a schimbat de-a lungul timpului, ns de la
1430 devine cunoscut ca Ada Kaleh.
Dup primul razboi mondial, in urma unui
referendum, insula cu populaie
musulman a trecut la Romnia, conform
dorintei celor care o locuiau. Si a urmat
jumatate de secol de fericire pentru
locuitorii de pe insul. S-au bucurat de
protecia lui Carol I, care se spune ca
avea legturi strnse cu mai-marele
"mafioilor" de atunci de pe insul. Prin
bunvoina regelui, locuitorii de pe Ada-
Kaleh au fost scutii de taxe pentru
comerul pe care il fceau.
Esenele tari ale tutunului din igaretele facute
pe Ada-Kaleh au ajuns celebre. La fel i
locum-ul (rahat turcesc) care se fcea pe insul.
Toate lucurile pe care le fceau - locum,
dulceuri de smochine, bijuterii - erau minunate.
Turcii de pe insul erau migloi i intotdeauna
produceau in cantiti mici. Ca s fac un pic de
locum, invrteau dou ore, fr s se opreasc,
la cazanul in care puneau zahr i petale de
trandafiri. Acest paradis, cu smochini, turci cu
alvari i turcoaice cu ferigea, a inceput s se
clatine la inceputul anilor '60.
Ca s impiedice un mare scandal, autoritile
i-au momit pe cei 600 de locuitori ai insulei cu
paapoarte care le permiteau s plece in Turcia,
lucru nu tocmai de ici de colo in acea vreme.
Apoi le-au mai promis un nou paradis - un
proiect care prevedea ca Ada-Kaleh, de la cel
mai tnr copac pn la marea cetate, va fi
mutat pe Simian, o insul de lng
Drobeta Turnu-Severin. O parte din locuitorii de
pe Ada-Kaleh au luat drumul Turciei. Alii s-au
dus spre Dobrogea, pe unde ii aveau
neamurile. Nimeni nu s-a mutat pe Simian.
Promisiunile autoritilor fuseser vorbe in
vnt. Nu au mutat dect o parte din
cetatea de pe Ada-Kaleh i cteva
morminte musulmane. Totul aruncat la
intmplare. Printre cldirile care au fost
lsate pe Ada-Kaleh s-a numrat i
geamia, cunoscut pentru covorul ei rou
care pe atunci trecea drept cel mai mare
din Europa. Fusese primit cadou de la un
sultan. Covorul a luat drumul unei
moschei din Turcia, geamia de la Ada-
Kaleh a fost dinamitat.
Cnd au vzut, in 1971, cum insula pe
care au trit a disprut in Dunare, muli
btrni care locuiser pe Ada-Kaleh s-au
imbolnvit si au murit, fr s apuce s
mai profite de paapoartele oferite.
Simian, insula pe care ar trebui s
renasc Ada-Kaleh, e la o distant de 10
minute de mers cu alupa, din portul de la
Drobeta Turnu-Severin. Simian nu se
bucura nici de poziia privilegiat, de "mic
Gibraltar", pe care o avea "Insula cetate",
i nici de un climat mediteranean.
In anii '70, cnd au sacrificat Ada-Kaleh
pentru Porile de Fier, autoritile s-au
ludat ca vor reface pe Simian paradisul
oriental inghiit de apele lacului de
acumulare. Au adus buci din cetatea de
pe Ada-Kaleh i le-au lipit grosolan pe una
din marginile Insulei Simian. Au adus i
cazematele i o parte din cimitirul
musulman. Dar cnd au vzut ca locuitorii
de pe Ada-Kaleh nu au de gnd s se
mute pe Simian, au lsat insula in grija
grnicerilor.
Frumoasele cazemate au ajuns grajduri pentru
cai, inconjurate de grdinile de zarzavat pe care si
le-au incropit stenii dintr-un sat de pe malul
Dunrii. In acest moment, autoritile de la
Severin lucreaz impreun cu o firm din Turcia la
un proiect care s invie, pe Simian, Ada-Kaleh.
Proiectul are sprijinul Ambasadei Turciei in
Romnia. Vor fi ridicate replici fidele ale cldirilor
de pe Ada-Kaleh. In afar de acestea, pe Simian
ar mai urma s apar un minihotel, restaurante,
magazine. Cetatea ar urma s adposteasc si o
serie de galerii de art.
D.M.
Imagini: www.google.ro
muzica: Aramam (turceasca)