Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa atingem si. acest sfant ideal, de unire a mintii cu inima, care este de fapt unirea noastra cu Dumnezeu. Atunci, lupta cu noi insine se usureaza, sfanta rugaiciune se rosteste neincetat in inima, ziua si noaptea, dupa cuvantul din Cantarea Cantarilor, care spune: "Eu dorm, dar inima mea vegheaza". Bucuriile duhovnicesti intrec orice bucurii pamantesti Dragostea de Dumnezeu, a sfintei Sale porunci, este cu adevarat mare, cu greu de talmacit in cuvinte omenesti! Pana atunci insa, sa rostim cu smerenie, cu staruint& si cu dragoste, cu timp si fara timp, cu incredere in Dumnezeu si cu dor, aceasta sfanté rugaciune: "Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!" Amin. Parintele SOFIAN BOGHIU f gy 5 9 = eo a a q z & > Le) JURNA DUHOVINICESC ".Acum stiu ca rugaciunea trebuie facuta lin si cu bucuria de a sti ca Tu, lisuse, ma vezi, ma auzi si astepti ruga- ciunea mea, ca sa ai prilej de a-mi intinde mana, ca sa mé ridici usor spre Tine..." a EDITURA BIZANTINA.Coperta de Mihai COMAN JURNAL DUHOVNICESC 2 Din insemnarile unui lucrator mirean al rugaciunii lui lisus . EDITURA BIZAN' TINA Copyright: EDITURA BIZANTINA Bucuresti, 1998 PYPSISBN 973-98521-3-0NOTA EDITORULUI LA VOLUMUL AL II-LEA Primul volum al Jurnalului. duhovnicesc, aparut in aprilie 1997, a fost mult indragit de cititori. Am primit ecouri nenumérate din partea acestora gi marturii emotionante despre folosul sufletesc pe care I-au avut citind aceasté carte, unicd in felul ei. De aceea am hotarat continuarea publicarii jurnalului. intregul Jurnal confine doudzeci si unu de caiete si acopera perioada anilor 1971-1989. Primul volum face o selectie din primele patru caiete. Volumul de fafa - al doilea - continua selectia pana la caietul al nouilea i se refera la perioada anilor 1975 - 1980. Au fost incluse aici gi o parte din sfaturile parintelui V., sub forma de note la subsol. Cu acordul autoarei, volumul al doilea a fost structurat pe capitole: fiecare zi reprezentind cate un capitol. Titlurile capitolelor ne apartin. Am folosit acelasi Cuvdnt catre cititor al parintelui arhimandrit Sofian Boghiu. S-a pastrat, de asemenea, convorbirea despre rugiciune realizat cu autoarea Jurnalului. N&dajduim ca lecturarea acestei ciirti, si aprinda gi s sporeasca ravna cititorilor spre a descoperi si simfi-c& viu este Dumnezeu inliuntrul inimilor noastre,NOTA EDITORULUI LA VOLUMULI Scrierea pe care v-0 prezentim este 0 selectic din insemnérile unei doamne - care doreste si ramana anonima - pe care le facea, aproape zilnic, intr-un jurnal despre Tucrarea sa duhovniceasci si mai,ales despre rugiciune. Ea scria acest jurnal ca. "ascultare" de poviituitorul sdu duhovnicese, parintele V. Importanta scrierii este determinatd de faptul ca autoarea acesteia - 0 ctedincioasa obignuita din zilele noastre - a dobandit darul rugdciunii inimii dup mai patin de opt luni de rostire a rugiciunii lui Tisus. Ba a implinit varsta de 81 de ani si locuieste impreund cu una din fiicele sale in Bucuresti. Nu are studii teologice, gi pana Ja momentul inceperii lucrarii rugiciunii lui Tisus, canostinjele sale teologice erau minime. “Inainte dea descoperi rugiciunea lui lisus - ne-a marturisit autoarea Jurnalului - relatia mea cu Dumnezeu era prin Bisericé, dar fard entuziasm. Aveam o credin{a slaba, fara o cunoastere adncd, adevarata, a darurilor lui Dumnezeu pentru oameni, fri a cunoaste ci Dumnezeu este viu Jucrator in noi. fl credeam departe, in cer..." one Darul rugiciunii inimii de care autoarea scrierii sa invrednicit intr-o perioadi scurti de timp, in conditiile unei vieti obignuite de familie in societatea contemporani, precum gi consemnarea unor inalte trairi 7 duhovnicesti, ne permit si afirmam ca publicarea acestui jural constituie un eveniment {ra precedent pentru spiritualitatea romaneascd, iar daci ne referim la intreaga lume ortodoxd, scrierea de fata poate fi pus’, fara rezerva, alituri de "Pelerinul rus", Va vom prezenta citeva date despre viata si nevointa duhovniceasci a autoarei, pentru a patrunde mai ugor fn atmosfera jurnalului. S-a nascut in iarna anului 1917. A ramas orfana inc din copilirie. Cand a venit vremea s-a cas&torit. Are doua fiice, iar soful sdu a trecut intre. timp la cele vesnice. A avut totdeauna trupul firav sia fost grav bolnava, in multe randuri. Accentuandu-se 0 boala de ficat, a inceput si meargi mai des prin biserici pentru a se ruga lui Dumnezeu si 0 intireasca. In anul 1968 I-a cunoscut pe parintele V., cel ce avea si-i devina, dupa doi ani, povafuitor in Iucrarea rugdciunii Ini Tisus. Parintele i-a descoperit aceasta lucrare gi, prin ea, a primit nu numai tamiduirea trupului, dar gi insanatosire sufleteasca. “ Parintele V. era diacon. Rostea rugiciunea lui lisus de la varsta de gaptesprezece ani si dobandise din tinerete darul rugiciunii neincetate a inimii. Avea cuvant puternic gi finea predici de o mare indltime duhovniceascd. fn acea perioadi conducea gi corul unei biserici din centrul Bucurestiului. Majoritatea femeilor din cor erau foarte evlavioase gi lucrau rugdciunea lui lisus sub indrumarea sa. Cu binecuvantarea parintelui, 0 colegd din cor a indemnat-o si pe ea s& rosteascd rugaciunea inimii si i-a imprumutat cartea. "Pelerinul rus", Citind aceasta carte autoarea ne-a marturisit: "S8 aprins in mine dorul de a face rugiciunea ca gi pelerinul, de a simti in inima mea dulceaja harului Sfantului Duh." Astfel, la 10 decembrie 1970, -incepe sa rosteascd rugaciunea "Doamne lisuse Hristoase Fiul lui Dumrrezeu, miluieste-ma pe mine p&cdtoasa", cu glas tare, cat mai des, si apoi, toata ziua. La sfarsitul anului 1971, pe 29 ianuarie, la cAteva zile dupa ce implinise 54 de ani, parintele V. i-a devenit povatuitor in lucrarea rugiciunii lui Tisus; a sfituit-o gi a indemnat-o si-si faci un jurnal duhovnicesc. Din acel moment, urcugul duhovnicese, prin lucrarea rugiciunii lui Tisus, este foarte rapid. Dupa cteva luni de rostire cu glas tare, rugdciunea a trecut in minte gi se, rostea cAteodata singura. De cele mai multe ori se trezea dimineata cu rugaciunea in minte. La indemnul parintelui V. a inceput si. priveasca spre locul inimii, atunci cand se ruga, si dupa mai putin de doud luni, mintea a coborat in.inima. Se ruga mult. Se strduia'sé numere ini fiecare zi trei mii de rugaciuni. Depagea ins numarul de zece mii, socotind si rugciunile pe care le facea in timpul altor indeletniciri. Punea ins totdeauna slujirea aproapelui inaintea rugaciunii, chiar cu pretul _neimplinirii numarului de rugiciuni propus. Asceza exterioari - postul, privegherea si celelalte - sunt putin amintite in jurnal, dovada ci le situa pe un plan secundar. Intr-o dimineat’, la trezire, a simtit inima rugindu-se in ritmul batailor ei silucrarea Dubului Sfant "ca 0 mangfiere catifelata, ca aripioarele unui fluturas 9 care batea" in inima ei, Era rugiciunea inimii, "migcata" de Duhul Sfant. Aceasti experientA duhovniceasc& deosebita se datoreaz in mare parte, indrumarii pe care parintele V. i-a acordat-o autoarei jurnalului. Era iscusit in lucrarea rugaciunii lui lisus sia povaifuit mii de ucenici. Se intlnea cu acestia la biseric& de patru-cinci “ori pe sptimn’, uneori chiar zilnic, pentru oficierea sfintelor slujbe. Indrumarea mai detaliat’ in Iucrarea Tugaciunii lui Iisus nu putea ins sa o facd in biserica, din cauza cenzurii regimului ateu de atunci, Din acest motiv, avea intAlniri aproape siptimanale cu ucenicii si, la cfte unul din acestia acasa. Cu aceste prilejuri, le vorbea cite trei-patru ore, apoi se ruga pe m&t&nii impreun’ cu ei, Toti acestia aveau jurnale duhovnicesti. Scriau pe caiete. Cand terminau cate un caiet, parintele il citea gi seria observatii si sfaturi. fn acea perioadi era mare lipsi de carte neingaduind publicarea unor astfel de cArti. Din aceste motive, ucenicii parintelui V., cu binecuvantarea acestuia, au inceput s& imprumute jurnalele’ lor rudelor sau prietenilor. Astfel a inceput sé fie citit si jurnalul de fata de un numar tot mai mare de credinciosi,” Aga am cunoscut gi ndi traéirea duhovniceasca deosebita a uneia dintre cele mai daruite ucenice ale parintelui V., c&reia fi multumim pentru faptul c& ne-a ingaduit si publicim o parte din insemnirile sale. duhovniceasci, cenzura_ comunis'10 CATRE CITITOR Avem in volumul din fata noastra un jurnal isihast.O buna crestina ortodoxa din Bucuresti, care din smerenie nu Vrea sa i se cunoasca numele, practica de mai multa yreme, sub indrumarile unui parinte duhovnicesc, "Rugaciunea lui lisus", numita si "Rugaciunea mintii" sau "Rugaciunea inimii": "Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa)". De-a lungul vremii, aceasta scurta si sfanta rugaciune a fost practicata, cu multa ravna si cu bogate roade duhovnicesti, in manastirile din Egipt, Sinai, Palestina, Grecia - Muntele Athos, Rusia, precum si in manastirile romanesti. Rostita zilnic, de multe ori, cu atentie, cu liniste launtrica si cu smerenie, rugatorul simte in inima sa - de pt, in centrul fiintei sale omenesti - 0 pace, o bucurie mai presus de orice bucurie pamanteasca; simte prezenta Mantuitorului nostru Iisus Hristos in inima sa. Simte aceasta prezenta printr-un tremur placut in tot trupul, dandu-i o stare de fericire in suflet si lactimi de bucurie. Nu poate fi bucurie mai mare in lumea aceasta decat astfel de intalniri ale omului cu Dumaezeu, in inima sa! ob "Cand ma concentrez cu mintea in inima, atunci se petrece ceva divin in inima mea si sunt fericita! . Doamne, Te simt viu pretutindeni si in sufletul meu!" Asemenea izbucniri de bucurie se intalnesc de multe ori, de-a lungul marturisirii sale. "Doamne, Ti-ai dat viata ca sd avem noi pacatosii viata! Cum sa-Ti multumim?" ‘Aceasti femeie ii iubeste pe toti oamenii, pe care ii numeste "copii lui Dumnezeu", Are o continua dorinta de a face bine altora. Si-a recapatat pacea launtrica, pe care n-o poate inlocui cu nici o bogatie de pe pamant. "Doamne, da-mi har ca sa-i iubesc pe oameni mai mult decat pe mine!" Dupa multi ani de viata obisauita, cu grijile si necazurile inerente vietii, fara a banui macar ca se poate trai si altfel in lumea aceasta, prin rugaciunea lui lists si-a schimbat cursul vietii. Rugaciunile pe care le facea inainte erau adesea formale, seci, fara constiinta ca se afla in fata Dumnezeului Celui viu. Acum, prin aceasta chemare a numelui Domnului in inima sa, intreaga viata i s-a schimbat in bine. In raporturile cu semenii sai se poarta cuviincios, sincer, cu multa dragoste, ca inainitea lui Dumnezeu, care pentru ea este-o autentica realitate si o prezen{a absoluta. Aceasta riigatoare cu rugaciunea lui lisus iubeste pe Maica Dommului, pe care 0 roaga s-o apere de dusmani si s-o povatuiasca in chemarea numelui Domnului. ii iubeste pe sfinti si citeste cu drag vietile lor. fi place natura cu frumusetile ei, pe care le atribuie lui Dumnezeu. lubeste Biserica si sfintele slujbe.12 Nu e scutita de boli si de necazuri, precum nici de dusmania oamenilor rai, dar pe toate le biruieste, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin aceasta rugaciune. De asemenea, cui acelasi ajutor, biruieste ispitele si luptele uneltite de cel viclean. Rugaciunea fi da o stare de odihna dulce si se roaga cu mai multa usurinfa, stiind ca Dumnezeu este viu si prezent in viata sa, Acest jurnal isihast este, de fapt, marturisirea sincera a unei persoane contemporane cu fiecare din noi, cei de zi. O persoana care a facut insi pe viu experienta intalnirii cu Dumnezeu Cel viu in inima sa. Pentru ca, Dumnezeu nu este undeva departe, dincolo de noi - desi este si acolo - ci Dumnezeu este pretutindeni, fiind prezent in viata intregului cosmos $i in acelasi timp El este prezent si in viata fiecaruia dintre noi, cu deosebirea ca adesea ochii inimii noastre sunt inchisi; ei se pot deschide cu ajutorul lui Dumnezeu, prin chemarea numelui Domnului nostru lisus Hristos. Consider ca 0 asemenea carte este binevenita pentru crestinii nostri de astazi, ca sa aflam, prin rugaciune si viata cinstita, ca Dumnezeu nu este departe de noi; El este chiar in noi insine! Sa ne straduim agadar sa-L putem: simti si vedea, implinind poruncile Lui. Arhimandrit Sofian BOGHIU, Egumenul Sfintei Manastirii Antim Jurnal duhovnicese "Bucurafi-va pururea. Rugafi-va neincetat. o Dati multumire pentru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu, intru lisus Hristos, pentru voi. Duhul sa‘nu-l stingeti." (Tes. 5, 16-19)15 29. 11.1976 Pe cei ce-mi fac rau, ii mangéi cu dragoste si cu mila pentru neinfelepciunea lor Astizi am fost la biserica Sfantul Silvestru, unde sufletul meu s-a bucurat gi s-a rugat intr-o linigte plina de dulceata sfanta, pelitru care fi multumesc Tatilui ceresc. Dupa savarsirea Sfintei Liturghii, am ascultat predica parintelui G. In pericopa de astazi Mantuitorul a zis: "Veniti binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voud de la intemeierea lumii. Caci-flamand am fost si Mi-ati dat s4 mandne, insetat am fost gi Mi-ati dat s& beau, gol gi M-ati imbricat, bolnav si M-ati cercetat, in’ temnita gi ati venit la Mine!" gi celelalte (Matei 25, 34-36). Aceasta va fi judecata. De cate ori auzim despre ea, ar trebui si ne’ trezim -constiinfa gi si ne inspdimAntim. Dumnezéu-Tatal a dat judecata Fiului, care a luat trup ca al nostru, cu toate slibiciunile omului. SA intelegem slava la care este chemat omul; o slavii dumnezeiascd, daci noi ne-am realiza dup modelul Domnului lisus Hristos. Eu cand fac ceva, fac in numele lui Dumnezeu-lisus Hristos. Vom rispunde pentru lucrul pe care Lam savarsit gi pe care nu lam savarsit si nu vom avea cuvant de apirare pentru c& mu L-am urmat pe Domnul Tisus si pentru ¢& nu L-am avut ca model.16 Vad barna din ochiul altora, iar pe a mea nu o vad. In momentul judceatii, oamenii vor trebui sa fi ajuns la varsta lui Tisus. Sa crestem ca sa fim ca El in bine sin adevar. Intrebarile la judecata sunt concrete, cici Dumnezeu-lisus Hristos a fost model omului, ca acesta Si lucreze spre binele fratilor lui. Pentru toate va Rispunde, si pentru darurile pe care omul le-a primit si Pentru ceea ce nu a realizat aici, pe pimént, pentru umanitate. Atunci nimi¢ nu ne va rimane nedescoperit. Vom raspunde de tot ce am facut: de cuvintele noastre, de faptele noastre. Vom rispunde de semenul nostru, daci el s-a prabusit, ca-urmare a faptelor noastre.! Sunt totusi dowd judecdti: una aici, pe pamant, gi una dupa adormire. Cel-ce s-a judecat aici dupa glasul constiingei in adancul siu, este cel ce umbla pe calea mantuirii, Doamne, glasul constiintei mele. ‘simi indrume pasii, cdci Tu esti glasul congtiintei mele 2 Te rog ajuti-mi si ma cunosc ca si mA judec acum gi aici, si, astfel, cu ajutorul Tau, si nu mai fiu chemata la judecata, ci sa pot trece de la moarte la viata. Si ma inviezi, si pe mine, in ziua cea de apoi, impreund cu toate miliardele de suflete, ale surorilor si fratilor mei de pe intreg pimantul, ca s& ne bucurim vegnic in imparatia Ta, in lumina Ta! Un gand bun indeparteazi 1 Mai bine nu meat fi nascut mama pe pamant, decdt s8 ajung sé Jucrez impotriva lui Dumnezeu, fiind prieten cu Satana 2 Asculti-L! Aga este bine! Nu este alt bine mai mare decat ascultarea de Dumnezeu. 7 un gand rau si ne descoperd adevarul despre cum trebuie sé fim ca s& ajungem dupa chipul si asem&narea lui Dumnezeu, Noi nu suntem aruncafi pe pimant asa, intémplator, ci fiecare suflet are un scop precis oe lui, iar Tatil, Creatorul, ne ajuti clipé de clip’ si- implinim. Adevaratul Sau scop este mantuirea Rossa, ca si putem ajunge si fim numiti fii luminii, fii ai Sai. Tatil ceresc are multi copii pe acest pamant, miliarde, si eu sunt fericiti ci am asa de mulfifragi! Unii mai blanzi si mai buni, alii mai violenti, de care cAteodatd ma feresc, fara sd-i urdsc. Tot frati ai mei sunt gi tot copii ai ‘Tatalui ceresc. Ei sunt ca gi mine, pentru c& ceea ce fac i ru, pot face gieu. . cibine ‘Eu stia ins ca tof au fost creati plini de harul lui Dumnezeu si sunt buni, frumosi, iubitori de bine, aga cum este Tatil care ne-a creat, si nu este o fericire mai mare pentru noi, decét si contemplim pe Tatal nostru fn toate. El este permanent in faja noastra si in, jurul nostru, nu se desparte de noi sieste chiar intru noi. E] este rabdator, ne creste de mici, chiar din pantecele mamei si ne hrineste, ne iubeste si ne mangaie ca un Tati jubitor. Cand fl vedem siL cunoastem bine, atunci abia traim viaga in adevar. El 5 Se descopera in fiecare ‘clipa; daci nu suntem, orbi vedem si-n micuja petala a florii si-n zefirul care ne mAngaie. 3 Nu numai El, ci toat’ impardgia lui Dumnezeu este in inima noastra.18 Credinja noastra este puterea de a vedea pe Latal cerese, in Treime. Cat voi trai in trup, credinta mea este ci Domnul lisus, blandul si dulcele Tisus, S-a rstignit si apoi a fnviat pentru ca sa invie intreaga omenire gi odat4 cu ea pe mine, ca si petrecem viata noastr& cea noua impreund cu El pentru vecii vecilor. Sfintii Apostoli au capatat- mare _putere duhovniceasca cand lisus a inviat, Abia atunci au inceput propovaduirea cu mare bucurie gi nadejde c& omenirea intreaga va urma invierii Domnului lisus Hristos. Sfantul Apostol Pavel ne spune, plin de Duhul Sfant: "$i dacd Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra." (I Cor. 15, 14-17). invierea lui lisus este adevarata lumina de viata vegnic aruncata in inimile noastre, in sufletele noastre. “Astept invierea mortilor", acesta este adevarul credintei noastre. Nu ne putem numi crestini, dacd nu traim cu nadejdea fnvierii. Aga cum a inviat lisus, Mantuitorul nostru, tot aga si noi vom invia, si aga cum S-a fnaltat El la ceruri, tot aga si sufletele noastre se vor iniilfa ca stelele spre ceruri luminate de credingi, de lumina Domnului lisus Hristos. ; Doamne Tisuse, sa nu lagi pe nimeni nechemat din intunericul negtiintei, ca si avem cu tofii parte de lumina Sfintei Treimi. Revarsa harul Tau peste intreaga omenire, ca si ne lumineze viata si adevarata carare a vieyii vegnice. Strabate toatd fiinta noastri si o lumineaza, ca si devenim gi noi ca nigte lumini, ca si avem parte cu Tine, "Lumina lumii", Desteapta constiinjele noastre cu adevarul Tau, cu iubirea Ta pentru noi. Cred cu toata puterea cd vei * Mantuitorul prin Sfantul Botez, 19 scoate din intuneric intreaga omenire rétacita, asa cum m-ai scos si pe mine, sine vei transforma si ne vei invia si apoi ne vei indlja spre Tine si ne vei uni cu Tine, Care esti viafa noastra, ca sé ne bucuram in fericirea nespusi aslavei Tale! Cand ai inviat, Doamne lisuse, au inviat si multi drepfi, care au iesit din morminte. Tot aga vom invia gi noi, in ziua judecatii cea de apoi. Atunci cand va suna trambita ngerului, cand morgii din morminte vor sari in vazduh cu arana pe ei, cum ne araté un sfant in vedenia lui, atunci tofi cei ce L-am iubit si am urmat calea cea adevaraté, aritati de El, ne vom putea apropia de izvorul iubirii vegnice si ne vom putea bucura de lumina dumnezeiascé, in fericire nespusd, in licasurile fagaduite de Domnul nostru Iisus Hristos celor ce ne vom sili si devenim fiii Tatalui ceresc. Clipa aceasta se apropie cu fiecare zi fara si ne dim seama. Cuget la puterea pe care ne-a dat-o si ne putem dezbraca de tot ce este rau in firea noastra. Cu cata dragoste gi rabdare ne ajuta sa putem deveni fii ai Lui! Tu, Doamne, cunosti inimile noastre si, fiind descoperiti in Fata Ta, acoperii-ne cu iubirea Ta, pentru doru} ce-I avem, ca si lucram totul numai in numele ‘Tau, 4 Fericiti, cu adevérat, si fii ai lui Dumnezeu-Tatil sunt nu cei ce gandese si invafa’ si scriu despre tainele lui Dumnezeu, ci aceia care fac voia Lui.20 Fericirea vegnicd nu va fi atunci, ci acum; nu acolo, ci aici. Hristos s-a rastignit gi a inviat pentru noi oamenii; dorinta Lui ca Tata este sa traim inci de acum side aici ca in rai, ca in paradis! Scrieti, vorbiti, cum este in imparatia Lui. Acest paradis exist real pentru cei ce cred cinstit. Sunt nerabdatoare sa-Ti aud mereu glasul, s4-Ti pot sluji cum se cuvine. Ag dori sa fiu nu numai un om, ci mai multi deodata, cu care si lucrez cat mai mult intre fratii si surorile mele de pe pamant, cici nu le pot dovedi pe toate. Numai acum gi aici, fiind fn trup, imi pot capita mAntuirea, ca si ma pot bucura cu Tine in veci! Nu Te pot cuprinde cu brafele mele! Esti atat de bun, de dulce cu mine, gi atat de mare, iar eu att de mica, ct firul de nisip, si stiu ci nu Te pot multumi in tot lucrul meu. Nu pot exprima in cuvinte ceea ce simt gi doresc. Tu ma cuprinzi in iubirea Ta si Te-ag cuprinde gi eu, dar... si iaragi zic: Fericiti cei ce au darul scrierii, al inspiratiei divine! Mie, fiind foarte sdraca gi lipsité de acest dar, nu-mi rmane decat si Te iubesc, si Te contemplu gi si lucrez cat pot, find permanent inconjurati de lumina Ta, in puterea Ta! : Tu patrunzi lisuse in gandul meu gi prin Tine vad pe Tata ceresc Cel necuprins, Cel atotbiruitor. Tar acum, eu doresc ceea ce ne sfituieste périntele nostru V.: "Tu taci gi asculté-L pe Dumnezeu, care atunci cAnd tu taci, El iti porunceste. Pace tie!" Aga e bine. Doamne, cat este de bine, cu Tine, atunci cand simt pacea Ta! Traiesc din ce in ce mai multe clipe de pace cu Tine Doamne, nu trece mult gi ele se prefac in 21 bucurie, o bucurie care ma face s& traiesc clipe fericite din imparatia iubirii vegnice a Tatilni ceresc. Nu-mi trebuie nimic, nu-mi lipseste nimic. Rugiiciune, Trezvie, Iubire! ; in rugdciunea lind inima salti de. emotia prezentei Duhului Sfant, Care vibreazi tainic in sufletul meu fericit si in trup. Te cunosc, Doamne, prin tainele Tale pe care le arati sufletului meu. Cat trebuie sma silesc pentru a putea recupera timpul pierdut! De aceea am starea nerabdarii, care nu ma iart&. Din 1971 ard de nerdibdare c& mu voi termina lucrul in numele lui Dumnezeu gi am impresia cA lucrez putin in comparatie cu anii traiti departe de viata cea adevaraté. Parintele si povaifuitorul nostra mereu ne zicea: "Incetigor, cu pace lucrati, linistii, pentru ci vegnicia-i mare!" fnsi eu tot ma grabesc, degi-mi dau seama c& nu fac lucrul perfect, cu pace, gi apoi sunt nemultumita. - Doamne lisuse, nddejdea mea este la bundtatea Ta, Tu lucrezi cu mine pentru mine si mangai pe toti cei osteniti, fratii si surorile mele, care au nevoie de ajutorul Tau. Au coborat linigtea si pacea in suflet, Iucrez. cu bucurie si cu mult spor. ; Din dorul de a fi permanent.cu Iisus, pentru iubirea ce-I port, in numele Sau, pot rabda orice : i ici fenitudine, 5 Acesta este paradisul. Prin starea de fericire, de pler , me comunice raiul, feicitea, Privegheaz’! Mirele vine sigur. Dacd ai gustat, stii cat de bun este Domnul.2 umilingi din partea celor ce ma urasc gi mi nedreptitesc. Cu dragoste si bucurie si rugiciune caut voia Sa, s-o inteleg gi s-o implinesc. fn fata celor ce ma Jignesc, stau linigtita, constiinta fiindu-mi curati, Pe cei ce-mi fac rau, fi mangai cu dragoste si mild pentru neinjelepciunea lor si-i sarut cu lacrimi de bucurie, Pentru ci-mi permit s& ma apropii de ei g-I mulumese Domnului c& mi-a dat ocazia si pot face bine celui ce mi-a facut numai rau. Stau in pacea Ta sfanta lisuse, in Tugiciune, si ma pocdiesc pentru gregala mea, iubindu-i pe toi, fiind atent ca si nu mai gregesc. Seara imi termin cele trei mii de rugiciuni si sunt linistit 22.1V.1976 Tu Ti-ai facut slag in inima mea, Astizi m-am impartasit cu Prea Curatele Taine ale Domnului nostru lisus Hristos. Cat de fericit m-am simtit, Doamne! Stiu c& in fiecare 2i m& impartagese cu hrand sfant, pe care ne-o pregitesti in chip minunat gi tainic. Ménearea cu care ne hrénim trupul ne di energii de viata din puterea Duhului Sfant. Dar astézi m-am invrednicit de a ma impartisicu insusi Trupul si insugi Sangele Domnului lisus Hristos, Care se jertfeste neincetat pe altarele bisericilor din intreaga lume. O! Doamne, ma cutremur de prezenta Ta gi ma bucur in acelasi timp c& ai binevoit s4 amesteci Trupul si scump Sangele Tau, cu trupul si sangele meu si Ti-ai facut slag 2B a si-mi dai ceea ce mintea nu poate pricepe. Sunt fericité si m& rog Tie sA ma tii in starea prezentei Tale vii ct mai mult, ca sa Te stiu si sa Te simt acolo, in’adancul inimii gi in trupul meu. Toatd ziua au incercat altii sd-mi strice cumva linistea, pacea si bucuria aceasta cereasc&, neaseminata. Nici n-am iegit bine din sfanta Ta bisericd, si la ug m-a intampinat C. cu acuzatii nedrepte. Pentru mine acestea nu mai au nici o valoare. Nici pe Tine nu Te-au suparat Doamne! Iarti-i Doamne gi iarta-ne gi pe noi de am gresit gi nu stim. Eu nu doresc nimanui raul, dorese s4-i ajuti sd fie buni, iar eu sa Te simt merev in suflet. Dacé iertim pe aproapele, implinim porunca iubirii, porunca Ta cea mai mare, iar dupa aceea dobandim sfainta Ta pace. Stiu cA gi pentru vrajmagul ‘meu Te-ai ristignit lisuse, ca si pentru mine. De aceea, asa cum eu ffi cer iertare si sunt incredinjata c& m-ai iertat fra condifii, tot aga trebuie sa iert si eu, si suit tot raul pe care mi |-a facut aproapele meu. Doamne, iartd-ne acum pe toti, si pe vrajmagii nostri nu-i pedepsi, ci intoarce-i la Tine, cd nu stiu ce fac! Mi-am terminat rugiciunea gi voi adormi rugandu-ma cu mataniile in mana. 22.VIL1976 Simtim ca esti in mijlocul nostru gi ne vorbesti Nu am mai scris in jumnal de trei luni’ Din data de 22 aprilie nu s-au potolit spiritele in biserica noastra, ci s-au extins, din ce fn ce mai mult, cu lucrarea lor, in24 intreaga parohie. Poate zice cineva, ce te intereseazi!? Ai pe lisus si rugiiciunea Lui; ins nu poti isa s& biruie nedreptatea cind esti cu Dumnezeu, El te poarti si stingi focul razbunarii celui rau, gi Dumnezeu-Tatal taie mAracinii ca s& nu mai intepe pe cel nevinovat impreund cu tine. Numai cel riu poate respinge bunavointa, blandefea, umilinta, iubirea, dreptatea, adevarul, cu sgeti de ura, de viclenie, gelozie, avaritie, prostie. Dar, Doamne, la Tine e nadejdea; stim cA trebuie sé avem inca multa rabdare, ca pana la urma s& opresti tot raul in chip minunat! . Acum, nu vreau s4-mi mai aduc aminte de tot ceea ce am suferit. S-au mai linistit putin, iar bucuria din sufletul meu, datorité rugdciunilor facute cu atentie cand mA aflu in fata Domnului, este incomparabil mai mare, fata de tot ce am suferit, Nimic nu-mi mai poate tulbura linigtea statornicita in suflet. Doamne, ma rog si ma fii totdeauna aga, fara de sfargit, pan& cand ma voi afla in fata Ta céa sfanta! Iubirea pentru Tine, lisuse, a incalzit inima mea gi a umplut tot golul din suflet, care era aruncat in negura nestiintei. Acum stiu gi eu s& iubesc, gi sufletul meu este impacat pentru c& jubesc cinstit si fara conditii pe aproapele meu. Focul jubirii, aprins in inima mea pentru Tine, Doamne lisuse, se aseamana cu focul iubirii ce ardea in inima ucenicilor Tai, in drumul spre Emaus. Sufletul meu este in mare bucurie cand aude cuvantul ‘Tau din gura apostolilor Tai, paringii nostri, Ne finconjoaripretutindeni_—_intunericul nestiingei, iar Tu ne luminezi prin ei, si aga traim in lumina si iubirea Ta cea sfint&! Simtim ca esti in 25 mijlocul nostru si ne vorbesti si ne faci fericiti, simtindu-Te in noi si cu noi. Cat de mult trebuie sé Te iubese, Tisuse! Simt ins& c& nu Te iubese edt ar trebui. M& rog Tie, lisuse, s& lucrezi Tu in cei care chinuiesc pe frati, sii preschimbi sufletul lor in foc de iubire pentru Tine si aproapele, s& nu ajunga la judecata cei ispititi si facd raul, ci si se bucure gi ei de descoperirea Luminii Tale dumnezeiesti! Numai Tu, Doamne, poti salva miliardele de suflete. Tainele Tale noi nu le putem sti. Stim ins& c& iubirea Ta de oameni este nemarginité. ‘Acum scriu in jurnal si apoi voi adormi cu rugiciunea in minte gin inima. 28.VIL1976 Scopul este de a ne indumnezei, de a simti si trai lucrarea Ta cea sfanta Dimineaja m-am trezit dintr-un vis frumos. Visam cA rosteam rugiciunea lui lisus, numarand pe degete, si fericiti imi frmantam méinile si ziceam, repetand, pand m-am, trezit: mainile ui Dumnezeu! mainile lui Dumnezeu! De cAteva zile, nu mai numaram pe mat&nii, ci pe degete, cele trei mii de rugiciuni. Parintele nostru he-a spus cd, aga cum matniile prin rugiciuni multe se sfintese, tot aga si mainile noastre. Am fost foarte fericita toat ziua, pe drum, in biserica, si atata timp cat aveam mAinile libere, numaram pe degete rugiiciunea, iar astizi26 dimineayai m-am trezit rugindu-ma gi zicdnd... "mainile lui Dumnezeu!... mainile lui Dumnezeul!..." Doamne, ajuti-ma si ma aseman Tie, si Te iubesc pe Tine si pe aproapele meu. Multumese gi ma rog totdeauna pentru cel ce mi Te-a descoperit $i m-a ajutat si Te vad gi si Te aud, ca se bucure sufletul meu de prezenta Ta vie. Am datoria acum de a Te pastra viu, prezent in toate si peste toate. Tu patrunzi sufletul si trupul meu, lucrez pentru scopul de a fi cu Tine, in linistea, pacea gi iubirea Ta cea méntuitoare. Ajutd-ma si implineste, Doamne, gi cu mine, scopul pentru care ne-ai creat. Scopul méantuirii noastre este de a ne indumnezei, de a simfi gi a trai lucrarea Ta cea sfanta gi vie in noi. Rostesc rugaciunea lui lisus cu mare bucurie. M-am rugat in sfanta biserici la Utrenie, Cantind cu mare bucurie in cor. Ce frumoase sunt cAntarile gi rugaciunile Utreniei! Apoi, in timpul Sfintei Liturghii, am simtit vibrand in mine o putere divina, din ce in ce mai mare, iar sufletul imi era cuprins de o bucurie nespusa, pe care nu 0 pot compara cu nici una din bucuriile pamantesti parc m-ag ridica in sus si zbor! Doresc si raman in aceasti stare de ugurare cit mai mult posibil, stare in care dispare tot raul, toata greutatea...Facénd cu bucurie rugiciunea lui lisus, simt o dulceata in inima gi in suflet, 27 6.VIN.1976 Lumina lina din lumina lina "Schimbarea la Fafa" - a de mare ind ch pentru crestinii ortodocgi, imal oye Sfanta “Liturghie Ja Manastirea Antim si am simfit c& sunt fnvaluita, nu omai ex, fe fi toti ceilalti din sfanta biserica, de tumina ‘Tabor Fee Lumina dumnezeiasca. Corul calugarilor Toa su i, le smereste gi le uneste atat de divin cu Tes rer incat auzi cum toata ae se roaga liudand p ei. Dumacae ste moments, am contemplat fect ele nevazute si am simgit ci m-am desprins de tot fee G este pamantesc. O pace, 0 bucurie sfanta au cl a sufletul meu. Cat este de bine aici, impreund cu toat sufletele care se roaga fericite Tatalui ceresc. Ate e fata Ta, Doamne, tofi suntem una, aga cum voiesti im i ssoulind predica, am, simtit 0 mare bucurie contemplindu-Te, in sp Fi vy ae ji “iu, parintele V. Astizi, irintele, - MioRaae a “sescoperit ucenicilor Sai aioe = care era acoperita de trup. De fapt Mantuitory nu a schimbat acum, cAnd S-a descoperit ca Dumnez® adevarat, ci S-a schimbat atunci cind Sa rupee acoperind dumnezeirea Sa cu trup asemenea noua, poati aduce mantuirea tuturor oamenilor.28 Astfel, Tatil cerese a descoperi it |, T perit pe Fiul Sau, Dumnezeu adevarat. lar Duhul Sfant-Dumnezeu a facut pe ucenici si vada cu ochii sufletului slava Sfintei Treimi, ca ei sa poaté marturisi omenirii intregi, pana in ziua de astazi, vederea dummezeirii care era in Hristos-Dumnezeu. Lumina ling, din Lumina lina! amid fin i! Cat de frumos Te cAnt& poetii nostri inspirati de Tine! Poetul Ioan Alexandru (4 es nk ae (despre sfainta Lumina Imn divin Lumina lind, lini lumini Rasar din codrii mari de crini Lumina lin, cuib de ceard Scorburi cu miere milenara De dincolo de lumi venind $i niciodata poposind Un risdrit fra sfargit Lumina lind din Lumina lin Doamne, indemnata si & de Tine cli . , Indemnata si ajutata de Tine clip’ de clipa, caut urma pagilor Tai, ca s4 implinesc "inte semenii mei iubirea, pe care ne-ai lasat-o mostenire. Te iubese si Iucrez cu bucurie in numele Tau, cu incredingarea ci Tu ma ajuti in tot ceea ce lucrez. Sunt linigtité, m& rog in pace adAncé, stiindu-ma ocrotita eer , st lu-ma ocrotita de Tei muttumese cd. m-ai f m-ai asteptat ca si mi Te descoperi, Indelung-ribdatorule. MA rog sd-mi dai si ee Ta, M-am rugat cu credint, cu jubire si cu ‘a mAntuirii, Mi-am implinit cele trei mii eer ip! ele trei mii de Tisus 29 8.VIIL1976 Daci nu altoim pe Iisus in inima noastra, n-am facut nimic Astizi la Méndstirea Antim am ascultat cu eviavie Sfinta Liturghie, rugandu-ma cu credingé, cu bucurie, $i m-am simfit fericitd pentru frumusetea slujbei sia cAntarilor. Ele mi-au indlfat sufletul citre cele nevazute ceresti, Parintele V. ne spunea: Tatal ceresc le-a facut pe toate bune Ja inceput, dar din cauza acceptin savarsirii p&catelor, suferim acum. Sfanta Treime a facut sfat, fiindu-i mild de noi, de suferintele la care suntem supusi si a trimis pe Fiul Sdu, ca Mantuitor al lumii. Cand S-a schimbat la Fat, ucenicii ar fi dorit s& ramana permanent in fericirea pe care 0 simeau. Pentru putin timp, Tatal ceresc si-a artat Lumina care acopera tot pimantul, tot universul, Ne spune parintele, c& aceasti transformare se petrece gi cu fiecare dintré noi. Omul are puterea aceasta, de a putea fi luminat, de lumina dumnezeiascd, de a deveni un sfant sau un pacdtos, prin acceptarea sau respingerea luminii, Patimile, ura sau dezniidejdea, pot schimba chipul omului, care nu 6 Inserviciul religios principalul nu este frumusetea slujbei gi a cfnviilor, ci prezenja Mantuitorului, a Maicii Domnului, a cetelor ingerilor si a tuturor sfingilor $1 adormigilor in credinta sincerd, parin{i i frati ai nostri.30 primeste s& fie dup asemSnarea tui Dumnezen. Parintele ne di un exemplu, cu un om care avea in gridina lui un pom paduret si dorea si-i dea roade dulci. Cineva i-a spus s&-1 sape la rédacina. L-a spat, dar dup un an tot mere acre a rodit. Altcineva i-a spus s’-i pund gunoi. I-a pus gunoi, dar a rodit tot fructe acre gi rele la gust. Un specialist ins i-a spus ci trebuie si-1 altoiasca. Altoit, pomul a dat, intr-adevar, roade bune. Aga ne silim si noi, sé dam roade bune gi folositoare pentru mintuire. Si facem ce putem, $i postul e bun, gi rugiciunea gi venirea la bisericd sunt bune. Dar dac& nu altoim pe lisus in inima noastra, n-am facut nimic. Aceasta inseamn’, ins, cruce. $i ne gandim: Doamne, acest om este credincios si bun, si tocmai lui i se intampla atatea nenorociri; ba fi moare cineva, ba fi arde casa, ba cade intr-un necaz din care nu poate iesi. Trebuie sa stim c& atunci Dumnezeu il altoieste. Cum fl altoieste? Iaté un exemplu. Un om avea o casa fri ferestre si, in nepriceperea lui, se chinuia si aducd lumin& in casi cu un hard&u. Cara de afara lumina gi tot intuneric era fn casa lui. Atunci Dumnezeu, vazandu-i osteneala, a trimis un inger al Sau gi a ficut o spartur’, in peretele casei, care nu avea ferestre, gi intr-o clip a patruns lumina. Asa face Dumnezeu, spartura si in inima noastri, vizdnd ci ne ostenim. Atunci se vad roadele. Vine altoiul Tisus, vin dragostea, bucuria, pacea, bunatatea, si de aici vine vindecarea. Cand a inmultit Dumnezeu painile gi a siturat cinci mii de barbati, a fcut-o din mila pentru poporul flimand. Doamne, au zis Apostolii: "nu avem decat cinci 31 paini si doi pesti. Dar, pe masura ce Apostolii imparteau, din cosuri izvora mereu hrani. Astazi se petrece acelasi lucru, ne spune périntele: "Ati venit insetafi de Cuvantul lui Dumnezeu gi noi, nevrednicii preoi, am sdvargit toatd taina la Sfantul altar, de la nasterea Mantuitorului si pan la moartea Sa." Tot aga ne zice si noua Hristos, acum, ca gi atunci: "Dati-le voi si manance." Dar noi zicem: "Doamne, nu avem decat cateva prescuti si putin vin." Acum, ca gi atunci, Dumnezeu a binecuvantat ce ati adus dumneavoastra Ja altar gi le-a prefacut in Trupul si Sngele Domnului si Mantuitorului nostru, Sunteti flamanzi si insetati! Apropiati-va ca si va schimbati tofi la fata! Apropiati-va toti cei cu inima curata. Daca la o farmacie dai farmacistului o sticluta curata, iti di doctoria in sticluga. Dac& nu este curata, nu-fi da. Sticluta este inima noastra. S4 spalém inima la spovedanie de orice patimi, de urd, de vrajb si de toate celelalte, ca si ne putem apropia cu inima curatd, si-L lasim pe Hristos si intre. Daci vrem s& gtim cd, intr-adevar, in noi este Hristos, trebuie si ne gandim la ceea ce spun ucenicii Luca si Cleopa, pe drumul spre Emaus: “Oare, nu ardea in noi inima cand ne deslusea_ scripturile?..." In momentul cAnd va ‘arde in inima noastra dragostea de Dumnezeu, de cuvantul Lui, atunci vom sti ca intr-adevar El este in noi viu, este prezent in inima noastra, Cea mai mare si cea mai frumoasa misiune de pe pamént o au preofii. fn orice domeniu ar lucra un om, nu existé o alti misiune mai frumoasi gi mai32 folositoare pentru umanitate decat cea de preot. Preotia este sfanta. Dumnezeu fnsugi lucreazé nevazut in preot prin preot. Dumnezeu Cel nevaizut vorbeste poporului care este flimind de viata in Hristos, de unirea cu El. Cine altul, in afara de preot, ne poate ajuta? El ca om face ce poate. Dumnezeu face restul prin preot, slujitorul Sau. In spatele preotului este Hristos. Paharul mAntuirii din mana preotului fl tine El, Hristos. Din mana preotului primim Sfinta Impirtasanie, care este viata cea adevirat, unirea cu Hristos. Te jertfesti permanent pe sfintele altare ale lumii si apoi ne intinzi ca hran& cereasci Trupul si Sangele Tau, ca nimeni altcineva s nu mai aiba putere asupra sufletului nostru. Tu ne dai si zici: m&nanca, bea, pentru cd te-am iubit, am plans, am suferit gi am fost batjocorit Eu in locul tu. Acum, vino la Mine ca tu M-ai parasit, dar Eu te-am asteptat ani de zile ca pe un copil ratacit. fyi dau fericit Trupul Meu gi Sangele Meu, fiindcd te-ai intors la Mine! Dar tu cum te simfi? O! Doamne lisuse, dulce gi bunule isuse, nu stiu cum s&Ti spun, cAté bucurie este in sufletul meu, ci Te-am gisit tot atat de bun, atat de blind, si duios m-ai primit ca gi cum eu n-as fi fost vinovat cu nimic. Mi-ai aratat nemésurata mili si unitate si nu pot compara cu nimic mangaierea pe care ‘co simte sufletul umilit de indelunga Ta rabdare. Patimile Tale, rinile Tale, ma dor si pe mine, pentru c& ai fost lovit fr mil pentru mine! Tarté-ma Tisuse, fnvata-ma cum sa Te slavesc, cum si Te primese in inima’mea, cum sa fac voia Tatalui ceresc gi ajuté-ma si Te iubesc atat de mult, incdt sufletul meu si se topeascai de iubire, in iubirea Ta cea fara de sfarsit! 33 Suntem la jumatatea postului Adormirii Maicii Domnului. M-am trezit fericit pentru c& am simtit in trupul meu 0 energie divin’ dulce, pornind din inima. Cat esti de viu, de bun si de prezent‘in toate gi in trupul gi sufletul nostru. Tu esti Viata noastr’, Te simt viu. Rugiciunea lui lisus imi d& emotia prezentei harului, pe care-] simt cum lucreaz4 vibrand tainic in trupul gi in sufletul meu. Ma opresc s-mi ascult inima, ca si simt, in tacere, prezenta divind in adancul sufletului fericit. Simt pace si bucurie, putere gi dragoste de Dumnezeu gi de oameni, Trec cu usurinté peste toate greutatile si pot ribda orice umilinte din partea celor ce ma urasc, gandind c& nu gtiu ce fac. Dorul meu este de a avea parte de dragostea Ta. Seara mi-am terminat céle trei mii de rug’ciuni si voi continua rugaciunea neincetat pana voi adormi. 16.VIIL.1976 Totul este pazit si condus cu mare atentie de Tine Traiesc cu Tine fiecare clip’, care poate fi cat 0 vegnicie, c&ci triirea cu Tine este fericire. Tu ne imbratigezi in lumina necreat care esti Tu, nevazut cu puterea, cu bundtatea gi cu blindetea Ta gi ne daruiesti iertare din dragostea Ta cea nemarginita. In viata de ‘toate zilele tréim lucruri neprevazute, dar asistate de Tine! De exemplu, sunt intalniri neagteptate, prin care ne dovedesti ci nimic nu este intdmplitor in viata noastra pamanteasca gi cA totul este pzit si condus cu34 mare atentie de Tine, Care ne iubesti si nici o clipa nu ne pardsesti. Doamne, Tu esti Sfant si cei ce se odihnesc in Tine sunt sfintiti de Tine! Cu ce framuseti ai impodobit toate din cer si de pe pimant! Cerul acopera pimantul cu mantia-i albastra! Toate le-ai facut bune gi frumoase pentru fiecare dintre noi. Sufletul meu se bucur nespus de frumusetea Ta! Lucram si noi si ne ostenim cu nidejdea c& la judecati ne vei ierta, din marea ta iubire, Lucrez in pace lina gi ma rog permanent in prezenta Ta! Maica Domnului a nascut pe Mantuitorul pentru méntuirea sufletului meu gi a intregii omeniri. El este biruinfa noastri asupra ingelatorului. Renunt cu bucurie la tot ceea ce este lumesc, ¢a si ma pot bucura de lumina intelegerii tainelor Tale sfinte! Voia Ta, Doamne, nu a mea! Doresc sfintenia, care este cuititie sfanta a sufletului, a gindului si a trupului! Desi eu sunt fntinata, imi place lumina Ta gi doresc s& traiesc permanent in ea, si chiar trdiese acum fn ea. Tu esti Lumina cu care ne-ai luminat, atat cat ai voit, pe fiecare din noi! Vreau s& vin la Tine! Ajuti-ma! Primeste-ma. Simt ci ma atragi permanent spre Tine, in lucrarea voii Tale, si nu pot face nimic fara si tiu cd este dupa voia Ta! Da-mi harul Tau ca si nu gregesc, sa alerg gi si obosese in zadar pentru ceea ce nu stiu. Vad cum ma conduci cu mila Ta cea mare pentru frajii si surorile mele in suferintd. Iarté-ne Doamne gi ajuté-ne si ne purtim suferingele cu demnitate, ca toate sufletele si se méntuiasca gi sA se bucure pururea cu Tine! Dorul este de la Tine gi cred c& vei face ca si lucrez alituri de Tine gi si Te sliveasci miliarde de suflete pentru bundtatea Ta cea mare! imi este dor si 35 lucrez mult in numele Tau, stiind ci Tu esti ajutorul gi sprijinitorul meu nevazut! M-am rugat cu dragoste si iubire, de Dumnezeu side oameni, toati ziua, cu rugiciunea lui lisus, iar seara voi adormi rugandu-mé neincetat pe mitinii. I71X.1976 Am invins fn inima si nu ma mai tulbur de nimic lubirea vrajmagului este implinirea voi Tale Doamne. Iarti-i, ci nu stiu ce fac! In biserica Ta sfanta se fac nedreptiji. Doamne, chiar in sfanta Ta biserica! Ne rugim cu lacrimi, cu inima plini de durere, si nu ingdui sa se fptuiasca nelegiuirea, pe care o pregatesc. Opreste, Doamne, mana ce vrea si loveascd pe cel nevinovat si scoate-I din biserica Ta pe cel rau. O, srman suflet czut in mainile duhurilor rele. Zile si nopti intregi esti chinuit de ganduri rele, cum si distrugi pe fratele tu, Nu vezi ci fratele tau are chipul lui Hristos, e bun, e cuminte, fara nici un gand rau, gi traieste linigtit in pacea si bucuria Lui, stiindu-se ocrotit, acoperit de Tatil ceresc, si nu vei reusi si-1 ranesti. Vai siamar ins de tine gi de sufletul tau, cd te-ai depiirtat de viata cea adevarat. Noi dorim si te ajutim, si vezi adevarul, dar, razvratit cum esti, nici nu vrei sa primesti ajutor gi te zbati, te ranesti, te chinuiesti, ricnind salbatec si pnd la urmé vei cddea jos, rostogolindu-te in prapastia rautitilor pe care le-ai sdvargit gi care te cuprind in intunericul cel fra de sfargit.36 Cat ar fi de fericite sufletele noastre s& te vada intors cu fata spre adevar gi spre lumina lui Hristos, Care s-a rastignit gi pentru tine frate! El, lisus-Dumnezeu, $i-a acoperit dumnezeirea Sa cu trup omenesc gi a venit pe pamént pentru mantuirea tuturor sufletelor. De ce nu vezi? De ce nu auzi glasul Sau dulce, bun gi bland, cum {i zicé: "Pentru tine am venit, M-am umilit, M-am lisat batjocorit si rdstignit! Pentru tine a curs singele Meu sitoaie pe drumul Golgotei si pe cruce!" Pentru fiecare din noi, in. parte, S-a rastignit. Cat este de mahnit El cind vede indiferenja noastra! Ce vei face frate cu sufletul t4u, cui vrei sa-1 incredingezi? S-a rastignit lisus pentru intreaga omenire, din care faci si tu parte, ca si ne transforme in oameni noi, curdtiti de patimi, ca si ne poat invia in ziua cea mare, cind va veni pe norii cerului, s& judece viii gi mortii, aga cum zice "Crezul": "Astept invierea mortilor siviata veacului ce va sa fie." Intoarce-te, cat mai este timp, cu fata spre lisus, rascumpiratorul. Te impartagesti la Sfanta Liturghie cu Trupul si Sangele Siu. Ai posibilitatea sa dobandesti intelepciunea. Acesta este cel mai mare dar, pe care ni la lasat tuturor ca mostenire pentru mantuirea sufletelor noastre. Cum ai curajul sa te impartagesti? Doamne, ai mili de noi! Ajuté, Doamne, tuturor fratilor gi surorilor de pe fntreg pimantul sé inteleaga dragostea gi binele cu care ne invalui gi si vada tofi lumina Ta necreati, si ingeleaga ce este implinirea poruncilor; ele, de fapt, nu sunt porunci, fiind nascute din iubire, se pot implini cu bucurie, in’liniste si pace, prin iubire. Cat de divin ne spune lisus, cum nimeni inaintea Lui nu a zis pe acest 37 pAmant: "Iubeste pe vrdjmasii tai.” lar noi, urmandu-i invafaturile sfinte, vom iubi gi pe vrajmagii nostri si ne vom ruga s4 nu fie pedepsiti aspru, in ziua judecatii, socotind cA au nevoie de mai multé infelegere, fiind neintelepti. Dumnezeu nu vrea moartea pacdtosilor, ci indreptarea lor. Ei sunt fratii nostri gi ai lui Tisus, Care S-a jertfit ca si-i poata aduce in imparatia Tatalui. Da-ne Doamne, tuturor, duhul infelepciunii Tale, al cunoasterii, al putérii, ca si cunoagtem gi sé prindem putere de a lucra cu bucurie impreund cu Tine, si traim pacea, acum gi aici, pe pamant, cu Tine gi sé ne jubim in numele Tau! Ajutd-ne si ne putem ierta, aga cum ne ierti Tu, fra condigii si fari de margini. Fa-ne capabili s& trim clipele cu Tine, si simtim cerul in inimile noastre, in rugaciune sfant, curaté, Ajuta Doamne neputintei mele! Ma plec cu umilinga gi fecunosc neputinta mea, stiind ci numai Tu ma sustii in lucrarea pentru mantuire. Tu pazesti inima mea slaba. Eu Te chem cu dor, cu dragoste si umilingé, iar Tu, pentru bunatatea Ta, vii gi Te faci simtit in inima mea, Atunci prind putere gi se aprinde in inima un mic foc de jubire, bucuria si pacea coboard in sufletul meu, gi cat este de bine atunci, Doamne! Sufletul invie si se bucura de prezenta Ta, si parca plutesc. Frica, tulburarea, amaraciunea, incercdirile trec, se prefac in bucurie, iar lipsa de echilibru din momentele in care am fost dezamagiti de oameni, dispare. Vad ci toate sunt ingaduite de Tine. Importanta este increderea in Tine! Trebuie A fiu atenta permanent la tot ceea ce fac, ce gandesc si iubesc. Am nadejde in ajutorul Tau nevazut. Tata ceresc, Care ma asisti, meditez.la vointa Ta in tot38 lucrul meu, si-I fac cu bucurie, cu atentie, linigtita c& ma vezi, ci mA ajuti, cma luminezi si ma rog si Te bucuri putin si de mine. fyi mulpumesc, Doamne, pentru tot ajutoral dat, prin povatuitorul nostru, care, avand experienta vietii duhovnicesti, ne este model dupa chipul Tau. Urmandu-i sfaturile si viaja de rugiciune neincetata, si exemplele de umiling, buniitate si rabdare in fafa celor ce ne umilesc in biserica noastra, am invins in inima mea gi nu ma mai tulbur de nimic. Rugiciunea lui lisus mi-a adus pacea cea dulce si linistea sufletului. Ma rog si voi adormi rugandu-ma neincetat! 7.X1.1976 Martirii au gasit intelepciunea vietii La biserica Amzei, dupi Sfinta Liturghie, parintele V.B. ne vorbeste att de duios si ne poarti sutletele insetate de cuvantul lui Dumnezeu, pe cararile luminoase pe care trebuie si umblim, ca, si putem stribate cu uguringi padurea cea intunecoasa spre impratia lui Dumnezeu-Tatdl si si ne bucurim de vestea venirii Mantuitorului Iisus pe pamant. Spunea parintele: "In tot p&mantul s-a vestit- intruparea Mantuitorului." $i demonii si ingerii stiau de venirea lui Dumnezeu, si acum gi noi stim. Cand a venit Mantuitorul pe pamént, starea oamenilor era deosebita: unii se inchinau, altii cideau in extaz, altii cideau jos. Minunile se petreceau la fiecare pas, si aga unii fl barjocoreau, ins demonii fl ascultau gi se temeau. A fost 39 pe pamant Dumnezeul harurilor si a trebuit si se facd minuni, ca si se trezeasc& oamenii. Astzi nu se mai fac minuni, Se fac altele. Noi stim c& lucrarea minunii 0 poate face numai Dumnezeu, si El face minunea numai cu scopul de a schimba firea oamenilor si a lucrurilor spre indumnezeire. Daca sufletul nu este potrivit firii lui, cu pace, cu bucurie, atunci lucreazi Dumnezeu s&-1 fact mai bun, mai bland, mai infelept, aga cum |-a creat la inceput. $i ne zice mai departe parintele: "SA nu va temeti cand unii oameni alunecd in pacate." Dimnezeu este Iubire. A inviat Dumnezeu pe fiica lui Jair, pentru tatl ei a crezut gi s-a pocait cu smerenie. El mergea mai mult in genunchi. Avea o singura fetita. Striga: "Ajuti-mi Doamne!" Pe acelasi drum o femeie cu scurgere de sAnge, de doisprezece ani, se pregatea sd moar, nu’ mai avea nadejde. Scurgerea de sAnge era socotita necuratie, si cu fric s-a atins, in ascuns, de haina Méntuitorului Hristos si s-a vindecat. Avea credinté vie. Sia zis Mantuitorul atunci: "Cineva s-a atins de Mine." Puterea din lumina lui Dumnezeu, puterea de cunoastere. S-a apropiat cu credin{%, cu. nadejde, cu smerenie gi cu frici de Mantuitorul. lisus-Dumnezeu fi zice bland: "Du-te, femeie, credinta ta te-a mantuit, te-ai vindecat! Eu sunt Dumnezeu, Eu sunt fratele tiu, Eu sunt totul." Apoi vine un slujitor gi-i spune lui Iair: "A murit fiica ta." lisus spune: "N-a murit, ci doarme.” Sa stie toti c& la Dumnezeu nu exist moarte, ci numai adormire! Credem, nu ne temem. Credinja ne inviaz din pacat. Tair a crezut si Dumnezeu i-a fnviat fiica. A apucat-o de mana si i-a zis: "Copili, scoali-te!" A trait40 un Lazar pe la anul 1030, intre fiare, in pdure. Se spune cd cei care se uitau la el cu credinta, toti se vindecau. El Tuga fiarele si plece, ca si poata primi pe fii lui Dumnezeu! “Parintele nostru ne spune (inspirat de Duhul Sfant): "Ati venit in biserica si va vindecati. Nu plecati nevindecati. Nu slabiti credinta, nadejdea. Dumnezeu e Tatd, e atotbun gi atotputernic. Sa aveti credinta cé Dumnezeu face minuni, S4 nu batjocorim credinta. Oftezi, vergi lacrimi gi nu te poti linisti gi ageza. Minunea cea mai mare este cea a invierii sufletelor noastre cu Dumnezeu. Sa credem ci Dumnezeu este duh. Toti sfingii sunt aici. In casa noastra, cand intram cu pace, nu ne este fricé de nimic; Dumnezeu ne va vindeca de orice rau gi ne va da pacea Sa acum, aici si in veci. Am ascultat cuvintele vietii vegnice, si-Ti mulfumim Doamne, c& ne-ai invrednicit de aceasta zi sfanta si ai revrsat, in sufletul nostru, apa vie prin gura apostolului Tau iubit. Credem, cu toati taria, gi asteptaim invierea mortilor gi viata cea vegnic&, fericit’. Credem in invierea sufletelor noastre si ne bucuraim de stralucirea slavei ceresti, Ne rugim, Doamne, s& ne dai daruri de rugéciune ca si ne dim sufletul in mainile Tale, avand sfantul Tau nume pe buczele si in inimile noastre. Scapi-ne, Doamne, de vrijmagii_ nostri, cé suntem tare prigonifi, si dispar ura, vrajba si invidia din biserica Ta, ca si ne rugdm eliberati de ganduri. Fé, Doamne lisuse, ca s se supuna poruncilor Tale toate sufletele preotilor pe care i-ai pus pastori, si le dai blandete pentru a pastori oile Tale, ca si poati cApata toti mAntuirea. Suntem loviti chiar in biserica Ta! Cata durere! De cAti ani asteptaim un pastor adevarat! Timpul 41 s-a scurtat, ins noi nddajduim in dreptatea Ta! Voia Ta este aceasta. Nimic nu se migc% in cer gi pe pimAnt, fra stirea Ta! Si de va fi s& suferim mai mult, Te rugdm, ajuta-ne s4 indurdm totul cu smerenie, pentru mai multi fntelegere a tainelor mantuirii noastre. Rugati-va toti sfintii mucenici pentru noi, pentru a putea suferi gi noi, cat de putin, pentru Mantuitorul lumii. Martirii au gasit injelepciunea vietii, au gisit punctul de sprijin in spatiul existentei noastre omenesti, au gasit rispuns la marea intrebare a fiinfei noastre. Oamenii trebuiau s& stie ce este viata gi ce este moartea. Astizi, in timp ce ma rugam cu rugiciunea lui lisus, cu atentie, am simtit lucrarea ei in inima, ca peo muzica vibrand in trup. M-a cuprins o mare bucurie. Am simtit-o dulce, inti in inima, apoi s-a rasfrdnt spre piept si spre gat. Un tremur ugor, plicut, din ce in ce mai mare din care apare, vibrand, o ugurare si o putere in trupul pe care-1 simt ugor ca in tinerete. Sfanta rugdciune, dulce rugaciune a lui isus! 13.X1.1976 Cea mai mare taind este iubirea La biserica Amzei, pirintele nostru ne vorbeste dupa Sfanta Liturghie despre Sfantul Ioan Gura de Aur si zice intre altele: "Voi tofi care nu umblati pe cararile Domnului, amarate sunt zilele voastre." Starea de prezenta a lui Dumnezeu este starea de trdire in cer! Noi vrem s& avem putere. Cei care cred stiu si se impiirtseasc de puterea lui Dumnezeu si vor42 avea putere. Cum vor lua anafura, aga vor avea putere. Anafura este vazulé, nevazut este harul Sau, puterca Sa cu care ne impartasim primind putere. Toti se plang gi zic: "Nu mai pot, dacd va mai dura asa mult, cad jos." Toti avem nevoie de putere. Dar este imposibil si ai putere, dac& nu crezi in Dumnezeu; dac& nu ai nadejde in Mantuitorul, nu vei avea putere. Mantuitorul isus a agezat peste veacuri, cu intelepciune, legea iubirii si a zis: "lubeste pe Dumnezeu si pe aproapele gi vei fi viu.” Cine este aproapele? Elinii, indienii, persii si toti ceilalti, de orice natie sau culoare ar fi ei. Dumnezeu da tuturor bucurie de viata. Omul, de la inceput a fost ‘cararea luminoasa a Ierusalimului ceresc. Talharii sunt: gandurile, apuciturile rele, mincinoase sau vrdjitoriile. Legile Vechiului Testament nu Lau mantuit pe cel cazut intre talhari. Samarineanul este Domnul nostru lisus Hristos. Dumnezeu a vorbit cu ‘Adam intr-un fel, cu Avraam si cu Melchisedec fn alt fel. Cu Sffintul Iie a vorbit prin foc sau prin adiere de vant. Pentru noi a venit El, Dumnezeu si Om, ca sa ne vorbeascé despre taina mantuirii. ‘A venit Dumnezeu gi ne-a vorbit, apoi au venit Apostolii gi ne-au vorbit si au inviat mortii gi ne aduc deruri in numele lui lisus Hristos Domnul, gi stau toti vii in putere. Credem, Doamne, ca s avem viata nu num: aici, ci in veci. Cea mai mare tain este iubirea. Doamne Dumnezeule, ajuti-ne pe toti pimantenii si ne iubim unul pe altul, aga cum ne iubesti Tu! Tubirea aduce fericirea gi aici, pe pamAnt, si in vecii vecilor. Simt pacea Ta. 4B Am plecat din bisericd cu iubirea de oameni in suflet si am simtit fericirea méntuirii, viata cea adevarata. Iisus ne-a cerut iubire de oameni, iar iubirea aduce pacea. Sa spalim picioarele tuturor, din iubire; atunci vom implini umilinfa cu care vom putea strabate cerurile. Tatal ceresc se manifest in noi, cei sirmani gi umili, Iubirea este puterea lui Dumnezeu, si constiinta ne spune ci Duhul Sfant lucreaz viu fn noi si ne araté puterea dragostei, unindu-ne pe tofi in vederea si trairea vietii ceresti. Doamne, stiintu-Te pe Tine prezent, nu mai zic niciodata "nu mai pot." Caci Tu ne dai fiecdruia dupa credinta gi dragostea noastra. De dimineati pana seara ne hranim din iubirea Ta, din care ne-ai daruit gi noua o particicd. 15.XIL.1976 Crede si vei avea putere La ora gase dimineata, la trezire, aud: "Doamne, aga merg eu." Cum merg eu oare? Cui a rispuns duhul meu? Tie Doamne! M-ai intrebat, dar poate n-am fost atent si eu Ti-am raspuns, gi acum seriu si-Ti raspund: fn fiecare zi merg rugindu-ma si gandind numai la Tine gi la lumina Ta. Te vad numai pe Tine luminand, Lucrez, gandind mereu cum trebuie facut orice lucru, ca si implinesc numai voia Ta! Zic apoi in mintea mea: "Oare Iti place Tie, Doamne, cum am lucrat? Tu sti, lisuse, c& nimie nu ma mai preocupa si dorinta mea este ca ‘ultimii ani pe care-i mai am de44 irdit in acest trup s8 Tid inchin Tie. Ajutd-mi s& pot Iucra pana la sfargit pentru numele Tau, cu pace gi cu bucurie. Nici o bucurie nu mi se pare mai mare decat aceea de a Te simti pe Tine".” ; Din dragostea ce-Ti port, lucrez acum ugor si zbor lucrand, facéind binele pe care-1 intuiesc c& vine de la Tine! ; Indemnul este al Tau, puterea este a Ta, voia este a Ta gi lucrezi Tu cu mine, nu eu; Tu Stapane, iar eu sunt sluga Ta! Prin Tine toate se implinese cu noi, Nu mai pot lucra si gandi ceea ce Te-ar supra pe Tine. Viata mea este in mainile Tale bune, si zilele mele sunt numérate de Tine cu ingaduint’, pentru slabele mele impliniri in numele Tau! 7 Parintele nostru povatuitor ne spune: “din ascultare, vine credinja." ; Credinta adevarata vindecd toate bolile trupesti si sufletesti, Ma impartagese cu duhul lui Dumnezeu gi capt putere. Puterea fizici e una, puterea duhovniceasca e alta. Noi, oamenii, vrem putere si fericire, vrem cunoastere si putere. Dumnezeu este gi in stele gi aici cu noi. Mancarea nu d& putere, nu di fericire. Poti manca cat sapte, fara si capeti putere. Nici imbracamintea nu da fericire, nici putere. O dezbrac gi riman ceea ce sant eu. Dac& suntem in bisericd, sau oriunde, Hristos este de fat’, acum, aici. Cei care au trait pe timpul Domnului Tisus, au fost fericiti prin vederea 7 Dumnezeu se cunoaste, se vede, se simte, se trdieste prin: credinta, nddejde si dragoste. 45 Lui. Generatia urmitoare a avut fericirea propovaduirii Apostolilor Sai, care au cApatat puterea de a fi lumind pentru ceilalfi. Noi, cei de-acum, nu suntem generatia lui lisus, dar El a spus: "Unde vor fi doi sau trei adunagi in numele Meu, acolo sunt gi Eu.” Generatia lui Iisus este permanenta. Hristos este viu, aici, este Duh. El este aici, ne da puteri nebanuite. E] lucreaz cu noi gi in noi. Crede gi vei avea putere. Cred, Doamie, ci Tu egti de fata pretutindeni gi Jucrezi nevazut in trupul gi in sufletul nostru méntuirea. Credinja ne d& putere de viatd, 0 energie simfiti fm mod divin in noi, din iubire de Dumnezeu gi de oameni. Cred, Doamne, cA Tu lucrezi gi acoperi cu dragostea Ta intreaga faptura. Riugiciunile le fac cu bucurie, cu pace, lucrand sau mergand. Seara adorm, rugandu-ma neincetat! 25.XIL1976 Pamantul intreg devine o bisericad Astizi este ziua Nasterii MAntuitorului lisus. Am ascultat Sfanta Liturghie, rugandu-ma neincetat in biserica Amzei, M-am bucurat pentru taina implinirii celor fagiduite de bunul Dumnezeu, c& ne va trimite un Mantuitor. Astizi S-a nascut Prune din Sfanta Fecioara, aga cum a fost proorocit. Parintele nostru povatuitor V. ne vorbeste atat de duios: "Prin nasterea lui lisus, lumea este schimbata la fat, transformata, cerul se coboara pe pamant. Un prune stralucitor care schimbi sufletele, Cuvantul lui Dumnezeu. Staulul vitelor devine raiul pe6 pamant. In aceastA zi, de nagtere a Domnului pe pAmant, omul trdieste fericirea. Nasterea lui lisus arata deschiderea cerului, care coboara pe pamént si intreg pamantul devine o biserici. Biserica ne aduce vestea mAntuirii, ne lumineaza sine trezeste la pocdint’.” Slava Tie Doamne! Slava Tie! Doamne, ne-ai adus bucurie, Ajuti-m& si cunose c& Tu lucrezi mereu cu mine si sd implinese mereu voia Ta. 111977 Se face mare bucurie in cer pentru un om care se roaga Anul Nou! M-am trezit rugandu-ma. M-am rugat cu mare bucurie, mai departe. Sensibilitatea sufletului sesizeazi si simte energii divine care lucreazi real, nevazut, duios, fin. Aceste energii hranesc sufletul cu hrand duhovniceasca, dulce ca o miere divind gi-1 inal in trairi de nespusi bucurie, aritfndu-i cate ceva din -cele fAgiduite nowd de Dumnezeu. Inc de mult timp, simt gi traiesc aceast& lucrare vie in inima mea gi ma rog, cu lacrimi de fericire, si descopere prezenta Sa vie in toate sufletele care iubese pe Dumnezeu-Tatal. Cand fac multe rugiiciuni, in linigte adancd gi cu iubire de Dumnezeu, cu atentie, de cdteva luni, simt intrand in trup, sub forma de vibratii fine, 0 putere dulce, binefcitoare, care vibreazi crescdnd in 47 intensitate, din ce in ce mai tare, pornind din inima, apoi risfrangandu-se usor in tot pieptul, ca niste raze de luming, iradiind si dandu-mi o cAldura placuta in inima. Stiu ci pot renunja la tot ce m-ar putea desparti de iubirea mea pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Ajuta-mi, Doamne, lisuse! Ne apropiem de anul 2000. Acesti ani au fost anii in care oamenii au putut afla adevarul vietii pe pamant si, cunoscndu-l, erau datori sA devind toti sfinti. Acestia sunt ani mAntuirii. Mantuitorul omenirii a venit sia spus: "Pocditi-va, ci s-a apropiat fmparatia Cerurilor." $i ne-a asteptat inc 2000 de ani, ca in acest timp sa ne sfintim sufletele! Cat de indelung-rabdator esti Doamne! Ne-ai aratat si mijloacele prin care ne putem sfinti sufletele si ai revarsat daruri si haruri nenumarate peste noi. Ajutii-ne sA le pastram! Primi crestini au fost cupringi de un entuziasm divin, de dragoste pentrurTatal ceresc si trdiau ca sfinfi, curati cu inima. {ns4, trecdnd timpul pe care Tatal |-a prelungit, ca s nu se piarda nici un suflet, ci sd-i indrepteze, ca toti si fie vii in veci, au inceput suite de Mantuitorul lisus, de jertfa Sa pe cruce gi s-au pierdut darurile. Virtutea dragostei si a cumpatirii au fost pierdute- si s-a rupt leg&tura cu Creatorul, cézdndu-se din nou sub puterea celui rau gi uitandu-se c& trupul putrezeste gi cA sufletul nu poate putrezi; cA el este duh suflat de Dumnezeu gi va réméne etern, dorind mereu iubirea si frumusetea Celui ce la creat. Constiinta noastr ne spune c& suntem vesnici. Doamne lisuse, ai venit la noi - acoperind dumnezeirea Ta in trup omenesc, ca sa ne faci cunoscut8 adevarul existenfei noastre pe pamant, si ne-ai zis Gesavargiti precum Tatal vostru desavargit este." Sfingii, oameni ca gi noi, au ajuns desavarsiti, dar au dus Iupta cea adevarati aratatd de Tine, lupta cu ei ingisi. Lupta cu duhurile rautatii din noi este cea mai importanta; lupta cu gandurile rele. Toti dorim si mergem pe calea binehui, a linistii, a pacii, calea fericirii adevarate, aga cum ne-ai ardtat-o, lisuse, ca si putem ajunge la desdvargire, devenind oameni noi. Acum stiu ci numai cu rugacjune multi, cu iubire de Dumnezeu, din credinta si dorinta:de a-L simfi pe El cum lucreazi viu, dulce gi divin, in sufletul gi in trupul nostru, se poate ajunge la 0 stare minunaté, inc de pe pamAnt, sufletul find in trup. Sfintii Simeon Noul Teolog, Serafim de Sarov, Paisie Velicikovski, precum gi toti sfintii mari de prin pustiuri, au cunoscut aceasta fericire de .a trai cu Dumnezeu si L-au simtit lucrtor viu, in sufletul gi in trupul lor. : Doamne, cat esti de bun cu noi! Eu sunt pe drum gi am intrezrit Lumina aratata de Tine si merg aga cum ma indemni prin constiinté, la fiecare pas intrebandu-Te: "E bine, Doamne, aga cum lucrez astazi?" Toti cei ce ne ostenim s& urcim pe calea luminata de Tine cu bucurie, stim ci Tu ne astepti cu bratele intinse, ca si ne primesti pentru totdeauna in frumusetea slavei Tale, unde ne vom bucura si Te vom luda gi Te vom slavi pentru vecii vecilor. R. este bolnava. Este un copil bun $i-Ti multumesc, Doamne, ci ai inzestrat-o cu daruri mari, cu care lucreaza intre oameni. {ti mulfumese ci dupa multe 49 incerc&ri a inteles scopul vietii adevarate. Acum, cred c& nu Te va mai pierde niciodata gi nu va mai cddea in dezndejde. Eu voi pleca linistita si ea va sti ci in curand ne vom reintdlni. Doamne, eu m-am ocupat de alti copii ai Tai, iar pentru ea m-am rugat Prea Sfintei Nascdtoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria s-o ia sub ocrotirea ei. Stiind-o sub Acoperamantul celei mai bune Mame, Mama noastra a tuturor, eu stau linigtit4, lucrand in ogorul Tau. O, Maicd Prea Curat si bund Stapana a noastra, sa-i fii ca un zid, cu puternic& aparare in toate zilele vietii ei si pentru totdeauna! Ca Tu esti binecuvantat de toate puterile ceresti si de toi sfingii. Maicuti Sfanta, si cunoasca si ea harul Tatdlui nostru ceresc gi si simt ocrotirea ta! Aprinde in sufletul ei focul credintei vii gi a dragostei pentru’ cele dumnezeiesti. Am fost prietene intotdeauna. Sufletele noastre se injeleg. Revarsi, Doamne, asupra ei harul Tau cel sfant, ca si primeascd cu bucurie si cu pace, cu dragoste si cu recunostinta, tot ceea ce Tu hotdrdsti pentru noi. Ajut-o, Doamne, sa poata primi umilinfele pricinuite de cei din jur, fara a suferi, stiind ci Tu, Dumnezeu Cel atotputernic, ai fost atét de umilit. Da-i, Doamne, si cunoasc cum trebuie si-Ti aduci Tie slav, pentru toate bunatitile si pentru toate incerciirile, si implineasca voia Ta in orice lucru si nu voia ei proprie. Ajut-o s&-si pastreze pana la sfarsit sufletul ca o fecioara curata gi s& te intampine cu candela sufletului ei aprins& de iubire. Lumineazé, Doamne, sufletul si mintea ei cu lumina intelegerii tainelor Tale. Da-i darul rugaciunii Tale sfinte, ca sd se bucure sufletul ei de prezenta Ta vie50 in inima ei! FA-o dornici de a face rugéciunea neincetat, din care sA cunoasca gi si simt revarsarea harurilor Tale sfinte. Da-i, Doamne, incredere deplina in Tine. S& cunoasc ce este mantuirea Domnului gi s-o doreasca. Ajuti-mi, Doamne, si mie, sa lucrez cu spor gi dragoste pentru Tine, ca sa-i las mostenire exemplu de jucrare in via Ta, pentru a-i fi de ajutor, cind eu voi fi plecaté cu trupul de pe pamant. In clipele grele ale despartirii, sd-i raspunzi Tu, Doamne lisuse, c& dorinta mea a fost ca in aceast& viata trecdtoare s fie cu Tine. Si-i fie ochii mintii indreptati numai spre Tine, si fericirea ei unirea cu Tine! Varsta ei poate fi incd o piedica, pentru a se dedica total Tie, Doamne. Tu poti realiza, in ea si cu ea, lucruri gi,taine minunate, ca s& nu-si piardi fericirea vegnicd. Maica Domnului si Stapana noastra de Dumnezeu Nascdtoare, fi-o sa inteleaga sensul cuvintelor Mntuitorului nostru Tisus Hristos: "..dacd nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sangele Lui, nu veti avea viata in voi." Fa-o s& infeleagd ci impartisirea, mai deasi, cu Trupul gi Sangele Domnului, are puterea de a curati trupul si sdngele nostru, intarind trupul si nervii slabiti, caci Trupul si Sangele Domnului se amestecd real cu trupul si séngele nostru, il curata de orice rau, il odihneste, da o pace nespusi inimii, iar sufletul este fericit simtind prezenta lui Dumnezeu jn el. Doamne, stim ci fara impartagirea cu Trupul si Sangele Tau, toate sunt osteneali zadarnica, gi sufletul nu va avea parte de Tisus-Dumnezeu. Noi primim aceast putere cereascd, primim lumina si ne simgim plini de ea, c&ci Dumnezeu este lumina, iar la judecata cea mare va fi de mare folos 31 sufletului, Tu, Doamne lisuse, Te salasluiegti viu in noi cei ce ne impartagim cu Tine. Invredniceste-o, Doamne, gi daruieste-fiicei mele ct mai des Sfintele Tale Taine, ca permanent si fie in unire cu Tine, sa simtd in inima ei imp&ratia Sfintei Treimi. ; ‘MA rog cu credinta ca Tu si ma vezi, s& ma auzi si s’-mi implinesti rugiiciunile, pe care nu stiu cum s& Ti le cer, dar Tu stii mai bine ce ne este de folos. Seara, ma og neincetat cu credinf, cu iubire gi nddejde in fericirea vesnica. Ajutd-mi, Doamne, ca anul acesta si pot lucra mult mai mult, mai bine si mai plcut pentru slava Ta! Doamne lisuse, Te jubese si-Ti mulumesc pentru toate! larti-ma! 3. ML 1977 Fara ascultare, nici unul dintre cei care se ostenese nu pot dobandi imparatia Cerurilor _____ Timp ca si scriu in jurnal nu prea am mai avut, ins viaja_o traiese cu grijé, Iucrind si rugdndu-mi neincetat Domnului. Scriu, citesc, ma rog si sunt tot mai insetat’ de cele duhovnicesti. Cugetul meu este permanent la Tine. Imi pazegti sufletul cu grija. Simt ocrotirea Ta in fiecare clipa. Incercarile nu ma ocolesc. - Privindu-le pe ale surorilor gi fragilor mei, ale mele imi par nimicuri gi le primesc cu naidejdea ci ma vei ajuta. Nimeni nu-mi mai poate fura pacea gi linigtea, si nimic nu ma mai preocupa in afard de aceasta: "Ce fac astizi si52 in fiecare clip& cu sufletul? Ce-i pregitesc pentru ziua cea mare, cand se va prezenta in fata judecdtii? Este eliberat, ca si poat urca pe scara lui lacov?" Stiu cA Mantuitorul asteapté cu bucurie sufletele celor care aici, pe pamént, I-au deschis usa inimii lor. Tisus zice stau la ugi si bat; de va auzi cineva glasul Meu, si: deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el gi el cu Mine." Noi, crestinii, intelegem umilinta lui Tisus si ne doare: cand zice ci E} nu intra nechemat in casa inimil noastre. El bate si asteapti afar ca un strain; ca un cergetor si indelung-ribditor sti angi usa_inim noastre, ani sivani de zile, ca sufletul ratacit sé-l deschida, s&-L lase s& intre gi si cineze impreun’ din bunatiile cele ceresti. El ne asteaptd, fiinded ne fubeste cu o iubire pe care firea noastra nu o pricepe. El ne cergeste nou’ pufina noastra iubire, nou’ pacdtosilor. Tubirea unui pacdtos are pret in ochii Lui. Picul de iubire “pe care il dim este trezirea la realitate gi, atunci, mare bucurie se face in ceruri si Dumnezeu ne cuprinde in bratele Sale si ne scalda in fericire nespusd.. ; ‘Asteapta réspunsul nostru, ins. fi deschidem? Daca nu-I deschidem, El asteapta la usa inimii noastre ribdator! O! Tisuse dulce si bunule, intré acum in casa inimii mele! Nu pot sa stiu si sf suport ca Tu sa fil cergetor la usa inimii mele! Eu trebuie si cergese iubirea Ta, ca si fiu vrednica sa Te iubesc din tot sufletul meu gi cu toaté puterea mea, si cu inima curata sa Te pot primi, si-Ti faci sdlas in inima mea. Intra, Tisuse, si aprinde focul jubirii Tale in inima mea rece. Da-mi darul de a 53 putea iubi, asa cum ne iubesti Tu! Libera noastra voinfa ne poate pierde méntuirea. Libera mea vointi Ti-o daruiesc Tie, Doamne! Nu mai vreau s& fac ceea ce voiesc eu, ci fi ceea ce voiesti Tu cu mine. fti mulpumese pentru toate. Ajuti-ma si Te iubesc, cum Te iubeau sfintii. Coboari Duhul Tau cel-Sfant in inima tuturor oamenilor de pe pamént si nu ne lisa in afara fmpardtiei Tale. Merg pe strada si-mi vine s& imbratigez pe toti oamenii, si-i cuprind in bratele mele care, deodata, par atat de largi, incat toti incap si sunt plind de nadejdea implinirii fericirii vegnice. In fiecare zi, in rugaciunile mele, implor mila Sfintei Treimi, a Maicii Domnului, a Puterilor ceresti si a tuturor Sfintilor, pentru tot neamul omenesc, pentru cei vii si pentru cei adormiti din veacuri, pentru cei credinciosi si pentru cei necredinciosi, pentru cei bolnavi, pentru cei din inchisori, din azile si spitale, pentru cei ce sunt in primejdii, in necazuri, in nevoi, pentru cei pringi in cursele vrajmasilor vazuti si nevazuti, prizonieri, luptatori pentru dreptate, pentru cei ce sufera si lupta pentru dreapta credint, pentru cei de prin pustiuri si c&zuti prin prapastii, pentru cei ce caldtorese prin aer sau pe ape. Bunul Dumnezeu si-i binecuvanteze pe toti, si-i mantuiasca, si ne dea tuturor iertarea pacatelor si dorul iubirii pentru Creatorul nostru gi Tatal ceresc, mai mult decat orice, si a iubirii de aproapele, in care Dumnezeu sti nevézut. Astfel, iubind pe aproapele nostru, iubim pe Dumnezeu care este in el si implinim porunca cea mare a iubirii, Iubirea de Dumnezeu gi de oameni este cea mai frumoasi virtute pe care ne-a54 sidit-o fn inimi. El este Iubire. Intreaga umanitate va fi atrasa in iubirea Sa cea mare, in mpérditia Cerurilor, unde nefncetat I se aduc laude si cAntari de ingeri i de sfinti. La invierea cea de obste, ca soarele vor straluci sufletele dreptilor. Atrage-ne pe tofi la Tine, Sfanta Treime, in veci nedespartit’ si uneste-ne si primeste-ne in Imparatia Ta cea vegnicd, ca una sa fim in Imparatia Tal Cand am descoperit viata duhovniceased, am incercat sA inalt minted deasupra obiectelor gi am ‘tneeput sé lucrez zilnic pentru a trai cu adevarat duhovniceste. Gandurile oscilau intre a mai lucra in fume sau a pleca in singuratate. Sufletul aprins de jubire side dorul unirii cu lisus Hristos, cu lumina, frumusefea, Gragostea, bundtatea, nu se mai putea acomoda cu cele din jur. Sufletul dorea singuratatea pentru trairea unirn cu lisus in rugiciune. Dorul de evadare din lume il avea sufletul meu dintr-un:entuziasm pripit, poate o ispit’ ascunsa pe care nu o cunosteam. Cate gregeli se pot comite, din lips de cunoastere. Mai tarziu am aflat ca alta era misiunea mea pe pmant, dar si acest Iucru in parte. Eram incepatoare in cdutarea adevarului si nu cunosteam cursele celui rau, care nu doarme. Nu vedeam raul care ma pandea din umbra! Descoperisem ins, cu ajutorul lui Dumnezeu, taina ascultdrii. Sfantul Joan Scdrarul spunea cA f4r4 ascultare, nici unul dintre cei care se ostenesc nu pot dobéndi intrarea in imparatia Cerurilor, nu pot ajunge la cunoasterea adevarului pentru care au fost chemati sa lucreze si si implineasca cu adevarat voia Tatalui. Inainte de a cidea in cursa abil a vrdjmagului, -am intrebat pe parintele 55 V. Am fost total dezamagit’ de hotdrarea mea, pe care © luasem fnainte de a-i cunoagte parerea. Nici nu-mi trecea prin minte ca nu se va bucura din toata inima, pentru hotdrarea mea de a ma departa de lume, detasdndu-mi de toate, si de a ma aduce ca jertfa vie, numai dragostei de Dumgezeu. Voiam si las familie, si las toate si si merg la manistire. Toti sfintii sfaituiesc si fugi din lume. Indepdrtarea de lume si renuntarea la tot le socoteam acum cele mai folositoare pentru indeletnicirea numai cu rugiciunea lui lisus, pe care 0 indragisem si de care nu m& mai puteam lipsi. Cu privirea mintii numai spre Sfanta Treime, as fi implinit virtutea renuntarii la tot ceea ce iubeam pe pamant. Am fost dezamagité cAnd povatuitorul meu, inspirat de Méntuitorul pe care-L invocam, zi si noapte, in Tugiciune nefncetat, mi-a spus adevarul. Locul meu era aici, in lume. Un suflet poate lucra la mantuirea lui si aici, intre oameni, in lume, nu numai in mandstire. Am fnteles ci este necesari.o renuntare interioara. Hotararea mea fusese luata fara a cere sfat mai intai, crezfnd c& fac voia Domnului. Curand insi, Dumnezeu mi-a raspuns fn vis si prin sfinfii Sai. Am inteles ispita. Calea pe care eu voiam s-o urmez era gregiti gi nu cunosteam atunci ci ficeam voia mea, cdlcdnd voia Domnului, Parintele si povatuitorul meu gtia ci locul meu este aici, intre cei de care eu voiam sa fug, din cauza rautatii lor. Tarziu am ingeles de ce nu m-a lasat bunul Dumnezeu sa plec din lume, m-am minunat si cu lacrimi I-am mulumit gi I-am cerut iertare. Am infeles de ce trebuie si fim recunoscatori celor ce ne chinuiesc gi ne umilesc, Pacea gi linistea au56 coborat in sufictul meu. Intalnirea cu Dumnezeu se jucreazA oriunde si in orice clipa. Dar trebuie s4 simt cand sunt condusé de El si si simt-ce am de facut, ca si pot zice la sfargit: "Doamne, Tu stiai dinainte. Ce fericita Sunt cand simt c& lucrezi Tu cu mine!” Preocupaté, intr‘o noapte, in vis, am intrebat pe povétuitorul ‘meu: "Ce trebuie si mai fac parinte?" Mi-a rspuns, ca o poruncd: "Misiunea ta este s& faci bine.” M-am trezit bucuroasa $1 astfel am pornit, cu tot sufletul, si, lucrez binele. Simjeam pe Dumnezeu lucrand cu mine. Trebuia sé impac rugiciunea nefncetaté cu lucrul intre semenii mei, intelegand cA viata dedicaté rugiciunii lui Tisus se poate lucra foarte bine faicdind orice in lume, ca sé fiu de folos altora.” $i in lume pot trai gi pot fi de folos multor guflete care iubesc pe Dumnezeu gi doresc si-L cunoascé. O! Doamne, cat de mult este de lucru in via Ta! $i cat am umblat cu ochii orbi! “fmparatia lui Dumnezeu este inlduntrul vostru", zice Domnul nostra Iisus Hristos, adic& in inima noastra, iar eu nu stiam s& contemplu adancul sufletului meu si nici pe al fratilor mei! Aceasta inseamné fidelitatea sufletelor, unul fay de altul, Am aflat iubirea cea mare, care ne face sd simtim imparatia lui Dumnezeu in inimile noastre. Cand 8 — Crestere spre bine, fiindcd binele este Dumnezeu, inseamnd nastere gi erestere spre indumnezeire, Fari Dumnezeu nu se poate face nimic care sf fie bine cu adevarat. 9. Rugiciunea este unirea cu Dumnezeu. Numai in unire cu Sianta Treime, prin Domaul nostru lisus Hristos, putem lucra pentru frati. Dar, doctore, vindecd-te mai inti pe tine insu! 57 simt iubirea lui Dumnezeu gi implinesc porunca de.a iubi pe aproapele, semenul meu, ca pe mine fnsmi, atunci simt od imparatia lui Dumnezeu este in inima mea! Ce fericire nespus& si ce bucurie simte, prin rugiciune, sufletul meu pentru c& a inviat, a trecut din intuneric la lumina! Lumina Dumnezeul nostru! Sfanté Treime, miluieste-mal __Tisuse, Te iubesc, miluieste-ma! $i "Astept invierea mortilor gi viata veacului ce va si fie. Amin." 23.V.1977 . Candela inimii noastre trebuie si ard de iubire _ Astizi pirintele V. ne-a vorbit despre parabola Samarinencei. Astizi, $i noi, ca si Samarineanca, am venit ca sé bem apa vie, Apa vie este Cuvantul lui Dumnezeu, gi ferice de cei ce se adund in numele lui Hristos-Duminezeu, Sunt de tot felul, dar niciodaté nu ne vom simfi bine acolo unde se fac petreceri pentru mancare gi bauturé, ca si dm hrand si bauturd trupulul iar sufletul s& rim&nd insetat. Mantuitorul zice: "De mu vom fi ca pruncii, nu vom intra in Imparatia Cerurilor.” Ca sa fim ca pruncii trebuie si credem ‘Adevarului Sufletul nostra este insetat dupa Adevair. SA privim cu sufletul fericit si increzitor ca gi al pruncilor. Sufletul este feciorelnic, este pur, este curat, nimic nul poate atinge sau murdiri. El este de la Dumnezeu, si pe Dumnezeu nimeni nu-L poate atinge seu pipali. El poate fi simrit, duhovniceste, de cei ce dorese gi se ostenesc si58 se uneascd cu El, Sfintii au simpit pe Dumnezeu in ei, Sfaintul Aposto! Pavel si atatia alfii, dar nimeni nu L-a putut atinge. Fecioarele intelepte sunt sufletele aprinse de dragostea de. Dumnezeu. Candela inimii noastre trebuie si arda de jubire pentru a putea fi in unire cu Tine. Toate sufletele sunt in unire cu lisus-Dumnezeu, pentru c& ele sunt create din iubire si Dumnezeu este Jubire. Toti oamenii au virtutile sddite in inimile lor gi le implinesc, fficdnd binele, participand la tot ce este frumos, lucrand unii pentru altii, din iubire. Dar, ne spune périntele, ca sé fie sufletul in unire cu Tisus-Dumnezeu, candela sufletului trebuie s4 aiba fitil de jubire care arde necontenit. Fara iubire, candela este fara fitil, nu arde gi nu are unire. Lucrarea fara iubire nu are valoare. Trebuie si ard necontenit sufletul nostru de iubire pentru unirea cu Hristos si atunci Hristos va veni s$i va face slag in inima aprinsé de iubire. Fara jubire Iisus, nu-Si va face tron in inima. Dumnezeu este peste tot: este dincolo de orice floare, dincolo de aerul pe care-I respirim, dincolo de piatra pe care o calcim, dincolo de zare, dincolo de stele si este gi cu noi, aici gi dincolo. El lucreaz pretutindeni, Patrunde in toate si prin El exist toate. Noi nu suntem ai nostri. Sufletele noastre sunt unite cu Dumnezeu. El ne jubegte cu iubire nespusi si ne imbrajigeazd pe tofi. Nimeni nu poate riméne in afara de El. Numai aga existiim. Cei vii si cei adormiti una suntem. Toti sfintii pe care-i invocim in ugticiuni, si ingerii si Maica Domnului, toti sunt cu noi si se bucur’ si traim pe pamént ca in cer! Cnd ne rugam: "Miluieste-mi, Doamne", pare ci ne rugim numai 59 pentru noi. fn realitate ne rugdm pentru toate sufletele, unite in Hristos, ca intr-o imparatie. ° In rugiciune, sufletul se aprinde de iubirea care se revarsi peste intreaga lume! Ne-am adunat, Doane astézi, ca si primim bran dumnezeiascd, din marea iubire ce ne-o porfi. Ne intirim fn lucrarea cea sfanti, duhovniceascd, cu ajutorul parintelui si povatuitorului nostru, druit noua de Dumnezeu. Acesta ne invafa cum s& scpaim de voia noastra proprie, momeala celui rau, care acoper adevarul. Din iubire gi din ascultare de El, Dumnezeu ne-a vindecat de raul din noi si ne-a deschis usile Imparatiei Cerurilor, tuturor celor care cu credingg vie ascultim cuvantul Sau si-L implinim. Cu mult& dragoste de Dumnezeu si cu smerenie pentru nimicnicia mea, ascult cu atentie si mulfumese Domnului pentru binefacerile pe care le revarsa asupra noastr prin cuvintele Sale, cunoscdnd c& prin ascultare ne facem un singur trup, madulare unul altuia, avand cap pe Domnul nostru lisus Hristos. Un singur jel avem: unirea cu El se face prin rugiciune curati, prin iubire si lucrand binele intre semeni, urcand pe scara sfanté a suferintei cu bucurie, legati unii de alfii, impreund Taudand pe Domnul. Parintele V. ne-a spus: "Asteptati ziua cea mare, cind toate sufletele pe care le-ati ajutat aici pe pimant, in numele Domnului lisus Hristos, le veti vedea fericite, unite si luminate de lumina cea stralucitoare a lui Hristos, cind va veti bucura de lucrarea voastra neobositi de aici, pe acest -pimént!" Va multumim pentru toate. Am scris ce am infeles, ca si nu se piarda darul lui Dumnezeu revairsat in clipe de inspiratie. Rog,60 fericité, pe Mantuitorul, si-mi ajute ca s& fiu de folos, unealta bund in mana Sa, tuturor celor ce-L cauté si-L. iubesc. Yn fiecare dimineat{, la trezire, primul gand se inalfé la Tatl-Creatorul, pe care-L invoc prin rugaciune. ‘Acolo unde este Tatil, acolo este gi Fiul si Sfantul Duh. Dupa multé rugaciune, ma simt mai luminat’, intr-o pace deplina, pe care incercdrile nu mai au puterea si 0 tulbure gi trdiesc cu nddejdea invierii. Simt cu bucurie cum imi bate inima in piept si simt mangdierea dulce a rugiciunii. 9.VL1977 Cum traiesc clipa de fata Astizi, sufletul meu s-a bucurat impreun’ cu surorile mele, in Sfanta Biseric’. M-am simtit fericita, vazand c& sufletele noastre sunt unite pentru totdeauna prin legdtura dragostei. Ne bucurdm si, in acelasi timp, ne cutremuram de simtirea prezentei Sfintei Treimi, a Maicii Domnului gi a tuturor Sfingilor Sai, care ne asista si se bucura pentru noi cei care ne-am adunat in numele Tatdlui. Ne desfaitam cu bucurie de toate bunatatile, cu care Dumnezeu ne hrdneste: aerul datator de viata, apa cea bund, mancarea. Pe acestea, acum, stim cum trebuie si le folosim. Ca de voi manca cu duhul intristarii, voi manca intristare, $i mancarea se preface in otravi. curaté. De voi manca cu bucurie, manane bucurie. Bucuria da viata gi pace, voi manca pace si voi simti pacea. Aga se simte sufletul meu fericit in bratele 61 Tatilui ceresc, care-l hrdneste pe copilul pe care-1 iubeste, iar copilul creste si mananca viata adevarata.'° Doamne, Tu esti aici de fata cu noi toti si-Ti mulfumim pentru aceste bucurii duhovnicesti, Te iubim neincetat si simtim prezenta Ta vie. Sfinfii au infeles sensul vietii si ne ajut& sa fntelegem gi noi, Nu trebuie si ne preocupe gandurile despre trecut, despre viitor. Domnul implineste voia Sa, Trebuie sA trim clipa de acum cu bucurie, in fata Sa. Astizi, acum, in clipa de fata, ce fac!? Cum o traiesc? In fata Tatalui ce voi spuhe? Ce-i voi raspunde? O traiesc cu El, sau oscilind ca Adam si Eva? Ca s& ajungem la sfinenie, trebuie si dobandim un trup duhovnicesc. Exist un-trup trupesc si un trup duhovnicesc. Un suflet indumnezeit indumnezeieste si trupul. Sufletul nostru este vegnic. Toti suntem inconjurati de Duh de bucurie, de Duh de pace. Duhul Sfant este peste tot. fti mulfumese, Doamne, c& mi ti linistita in pacea Ta, intre cei ce mA necajesc, si-mi arati cum sA lucrez voia Ta! 10 Sufletul, atunci cénd are pacea, si este cinstit in comoara aceasta vegnicd, este si trebuie si fie el pacea, Lucreaza pacea din sine si ind lucrator de pace din sine, prin Karl ptt este fiul tui Dumnezeu, dupa chipul si aseménarea lui Dumnezeu in Treime,62 J.VIL1977 Dac& am iubire, am pe Dumnezeu in mine O zi fericit in care ne-am bucurat impreund cu parintele V. Parintele ne cerceteaz pe fiecare in parte. Vorbim despre problemele pe care le avem. fl intristim cu preocupirile noastre mai mult pentru problemele trupesti, pamantesti. Cat despre suflet? Facem rugaciuni putine gi slabe, in timpul incercarilor, gi simtim c& ne obosim trupul. ‘Am spus adevarul, care doare. Mi-am dat seama, insi, cat de usor pot pierde fn fiecare clipa de rugiciune, lisdnd gAndurile ce nu suport nedreptatea, si-mi tulbure sufletul. Dar cu sufletul ce fac? Timpul s-a scurtat. De aceea m-am rugat cu ardoare gi cu fricd sé. nu pierd rugdciunea cea sfanti. Am inceput si fac din nou rugiciuni multe gi dese, numarand céte trei mii pe zi si, incet-incet, cu respiratii, de sapte ori pe zi, in liniste gi cu pace, mi-am revenit si m-am intarit. ‘M-am rugat pe matinii fn fiecare sear’, pani am adormit, iar dimineata m-am trezit odihnita, dupa foarte putine ore de somn, Doamne, in ceasuri grele mi-ai dat putere, mi-ai auzit rugciunile gi mi-ai redat energia de care aveam atita nevoie. Am, din nou, bucuria prezentei Tale in trupul si in sufletul meu Toata ziua am alergat neobosit’, cu nadejde gi incredere. Au fost cinci zile si cinci nopti deosebit de grele, in care, numai printr-o vointé izvorata din mila profunda pentru cel care era in mare suferinté (sotul 63 meu), am putut rezista in spital, pe un scaunel, imbricati si incalyatd. Cu credina vie ci Dumnezeu este cu noi, am rezistat, ca si-i pot alina durerile, setea, fierbingeala gi indeosebi frica. Ea a fost cea mai grea in acele clipe pentru sufletul inspaiméntat de necunoscut. Rugiciunile pentru ugurarea suferintelor muribunzilor cred c& reprezinta fapta cea mai bund din partea noastré. Am asistat, cu uimire, la tot ce se petrece cu trupul si cu sufletul inainte de plecare: Toate decurg intr-un chip bine randuit pentru suflet. $tiam, simgeam ca Sfanta Treime este in sfat si nimeni nu mai era lasat sa intervind, dintre cei pe care-i solicitam. Ba mai mult, interventia cuiva fi grabea plecarea. Toate s-au intamplat dupa voia Ta, Doamne, iar dac& am gregit cu ceva, iarti-ma, cAci n-am stiut. Sunt mulfumité ci a plecat impacat cu Dumnezeu. L-am vazut in vis, dupa-un timp, era viu, frumos gi fericit cum nu I-am vazut pe pamAnt niciodata. jmbracat in alb, ma imbrdtiga cu o privire fericitd gi-mi spunea ca nu vrea sé mai vind acasa, niciodata. Acesta este adevarul. Aceasta este taina. Sufletul eliberat de acest trup greoi nu mai vrea sa se intoarca in el. In mainile Tale, Doamne, incredintam sufletele noastre, noi, tofi copiii Tai, ca sa ne aduci in lumina Ta. M-am trezit fericita din somn, o fericire sfanta pe care 0 simgeam in inima mea. Rugéciunea lucra in inima gi o simfeam ca pe un mic foc, care alunga tristefea. Ma temeam c& oamenii cred ci ma bucur pentru ca el a plecat, dar eu simteam inima plina de dragoste pentru Tisus, care se faicea simtit acolo si ma fericea cu prezenta64 Sa. Slavi Domnului pentru toate! Sunt bucuroasa c& i-am vazut sufletul viu gi astept si eu tavierea mortilor gi viafa veacului ce va sé fie. Doamne, {ti mulyumesc e- A a “Parintele povatuitor ne spune: sufletul trebuie si ne fie preocuparea principal. "Ce va da pat 5 schimb pentru sufletul sau?" spune Hristos. Sul etul ‘jnostru este mai de pret decat tot ceea ce este in cer gi pe pamént. Cu nimic nu se poate compara sufletul fiecind om de pe pimént. Tot cea ce facem pentru a dobandi bunuri paméntesti sunt servicii mamonice. Nu putem sluji la doi stipani, Numai eae i pentru suflet, ai u Dumnezeu gi pentru noi. ‘exim "Teupulai nui trebuie prea mult. Cere mapeare, fi dim de mancare. fi este sete, fi dim de baut. li este somn, il lism si doarma. fi este frig, il imbracdim, dar im numai de el. - mune Pictrebuie si luerdim cu infelepciune, ca s&i putem asigura sufletului imparatia Cerurilor. fi ea trupului strictul necesar. ntelepciunea este darul Duhului Sfant in mintea noastri. Cand intelepciunea lucreazii, avem iubirea, si iubirea este Dumnezeu. El, Dumnezeu, este Iubire. Dacd am iubire, am pe Dumnezeu fn mine. Dac n-am iubire, n-am pe Dumnezeu. fl contemplim pe Dumnezeu in toate. Tatal, care este nevizut, dar real dincolo de orice lucru ori fling, viu, lucreaza in tot ce exist, in cate se vad gi in cate nu se vad. El este in orice floare, frunzi, pom. Le 11 Cteste strict necesar. 65 stribate pe toate gi Je lucreazi in taind pe toate, intretindndu-le. El este mercu de fat’, ne vede, ne aude, ne infelege, ne citeste in inimi. Sa injelegem a deosebi ce inseamnd a fi fecioara injeleapta si ce inseamna a fi fecioara nebuna. Sa fim ca fecioarele cele intelepte, cu candela aprins4, plind cu uleiul dragostei, al luminii, al pacii, al bucuriei, ca si nu ne gaseasca cu sufletul gol, cand va veni Mirele Hristos. Nu stim nici ziua gi nici ceasul cdnd va veni. Sa fim plini de Duh Sfant, de putere. Sa traim prezentul, gandind ce trebuie facut acum, fn clipa de fata, pentru Dumnezeu gi pentru suflet. Grija principald, de fiecare clipa, este: "Ce fac cu sufletul meu? Ce-i pregitesc? Vrea el si fie cliberat de socoteli telurice?" Trebuie s& lucrez cu mare atentie in fiecare clipa, ce este bine gi de folos sufletului. Cu creding& spun rugdciunea lui Iisus, care mi-a adus in suflet si in trup pacea, bucuria si puterea. O, Tata ceresc, Creatorul meu, cu lacrimi de iubire fi zic Tata! Eu imi cunosc neputinta. Stiu c& fara ajutorul Tau nu pot nimic, iar Tu, din mili pentru cei slabi ca mine, imi deschizi ochii sufletului sé pot vedea lumina si frumusefea Ta nespusi! F& si simt mereu prezenta Ta si cu darul Duhului Tau fnvati-ma si cunose voia Ta! Cer mijlocirile Prea Sfintei Nascdtoare de Dumnezeu gi pururea Fecioarei Maria, ale Sfintilor Ingeri si ale tuturor Sfintilor Tai. Fa-mi parte, Doamne, ca, fmpreun& cu tofi pémantenii, si ne bucurim in fericirea slavei Tale si si nu rimand nici un suflet in afara imparditiei Tale. Ai Tai suntem tofi! Prea Sfanté Treime miluieste-ma!J4.VI.1977 Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus Astizi, impreuna cu sora E., am plecat din Bucuresti pentru. a sirbitori"Adormirea Mail Domnului" la mandstirea Brancoveanu, de la SAml de Sus. Cand am intrat pe poarta manistirii, pe aleea largi imprejmuiti cu flori de o fromusete sar fe impresionanté “procesiune, format din sure 0 credinciosi venti din toata ara, se indrepta spre Avan) din pidure. Cele cinci clopote ale manistiri biteay puternic si duios, trezind in jnimile noastre o tnfiorare dulce la vederea corte in cinstea pri irii Maicii Domnului. : Adora venee un caluglr, bétind toaca, care se armoniza cu sunetul clopotelor. eae cI i de o parte gi de alta a alen, a Gad pragore: al Adormist Mais Domnut i Stantului Nicolae., Urmau doisprezece calugiri it vegminte preotesti In urma lor, corul de student e008! si poporul drept credincios cAntau fericiti " ; ey atagat lor si am participat la vecernie. a fost o noapte minunat’, Cerulallastru era plin ele sirilucitoare si acoperea ca mantie pémAntul Pédurea de plopi fremita necontent. Am revenit, spre mcr nopti, la Altarul din pdure, unde am cAntat "Prohodu! Maicii Domnului". Apoi am ocolit biserica oT mAnistiri. A fost minunat! Sute de credinciogi au revenit aduci Maicii Domnului rugiciunile cuvenite. CAntarile duhovnicesti erau acompaniate, in chip minunat, de fognetul plopilor, ca nigte instrumente muzicale. Astizi Maica Domnului si a noastra este inaltata Ja ceruri pentru desavarsita ei smerenie. Cand Arhanghelul Gavriil fi vesteste ci va naste Fiu dumnezeiesc, cu toate ca ei ii era de necrezut, find fecioara, stiind ci la Dumnezeu toate sunt cu putinti, smeritd se pleaca si raspunde: "lat roaba Domnului, Fie mie dupa cuvantul Tau." Smerenia este virtutea prin care Maica Domnului a capitat toate darurile dumnezeiesti, fapt pentru care este mai miriti decdt heruvimii si mai slivité fara de aseminare decét serafimii. Pe Maica Domnului o avem exemplu de smerenie total, de recunoastere a nimicniciei noastre in fata atotputernicului Dumnezeu.!” Sa spunem, faci-se voia Ta, Doamne, gi cu noi. Chipul Maicii Domnului este chipul ce striluceste de lumina lui Hristos gi fnteleg cA taina Maicii Domnului a fost smerenia. Cu smerenie si umilinti m-am rugat ei si mijloceascé pentru noi gi pentru toti oamenii si dobandim de la Tatal ceres¢ multé miki. Am adormit fericita, rugandu-ma nefncetat cu rugticiunea lui lisus. Seara am terminat cele trei mii de rugiciuni. 12 Deci nu uitim; cea mai mare si prima virtute este smerenia, a doua smerenia si a treia tot smerenia. Cine n-are smerenie tieste in trufie, méndrie, si in orgoliul satanei, care este doborat din cerul slavei lui Dumnezeu in iad.1S. VILI977 Maica Domnului este Maica Vietii, {mparateasa cerului si a pamantului M-am trezit dimineata fericita pentru tot ceea ce traiesc in zilele acestea de srbatoare crestineasc Impreuna cu multe surori din alte parti ale tari am pornit spre sfnta manistire, care era aproape. Am traversat micuta padure de plopi si fagi si am iesit chiar in fata mAndstirii. Am ascultat Sfanta Liturghie si m-am Tugat cAntand cu mare bucurie. Era frig si ploaie, ins nici unul dintre credinciogi nu s-a migcat din-loc. Era 0 atmosfera de liniste divind. Simteam prezenta Duhului Sfant, pe Maica Domnului, pe sfinti gi pe ingeri!® si eveam 0 bucurie de nedescris. Simjeam ¢& raiul a cobordt pe pimnt gi in inimile noastre'* si ma simteam fericit c& pot face si eu un mic sacrificiu in cinstea Maicii Domnului, pentru dragostea ce-i port. Parintele Serafim era ca un sfant! I se citea fericirea pe chipul luminat, - vizdnd _ sufletele credinciosilor cuprinse de iubirea pentru Dumnezeu si pentru Maica Domnului. Nimeni nua plecat. 14” Simfirea raiului pe pamént este adevaratul har al Domnului Hristos, care a venit pentru ca toti oamenii care cred cinstit si 15 Iardgi ai vizut prin credinté. Sa stii cA vei vedea multe din ‘9 Am. vazut in aceste suflete din Muntii Fagaras puterea credinjei vii. Poporul {ari nuastre va ramane vegnic neclintit in credinja cé Dumnezeu este viu, ne vede, ne aude, este vegnic in mijlocul nostru. Credinciosii fl pastreaz’ pe Hristos ‘ascuns in inimile lor. Popor roman, popor etern, viu este Dumnezeu gi vii sunt gi sufletele noastre impreuna cu El, iar Maica Domnului este Maica Vietii, imparateasa cerului si a pamantului, si prin ea ne-a venit mantuirea, Ea astizi se muti la Fiul ei si Dumnezeul nostru, la viata vegnica pe care gi noi o agteptim cu mare nadejde. O! Maicd Sfanté, astazi ai fost mutatd de pe pimant mai presus de cetele ingeresti si pentru aceasta noi toti te fericim gi te slavim! Ne-ai aratat taina smereniei, a detasirii de iubirea de noi ingine, pe care cei mandri nu o cunose gi, de aceea, nu pot asculta cu bucurie Cuvantul lui Dumnezeu. Noi, cu smerenie, suntem,cupringi de dorinta vederii frumusetii Tale. Ma rog, Maica Prea Sfanta, sd ma invrednicesti a urma smereniei Tale si s fii mijlocitoare pe nga Fiul tau, ca si ma bucur impreuna cu cei plicuti Lui, in camarile cele vegnice, in lumina Sa cea strilucitoare, cA ‘Tu esti singura nadejde si mijlocitoare a noastra pe lang EL. Iti mulpumese Maicujd Sfint& pentru aceasta zi, trait pe pamént ca in cer! Rugaciunile le-am facut cu tainele credintei. Pastreazi credinja cinstitd si va veni vremea Cénd vei vedea dincolo de viata aceasta paménteasca, viaya cereasc’, si vom lua toti parte la cina_fericirii vegnice, Impreund cu Domnul nostru lisus Hiristos. fl vom vedea, fata citre fat. Poporul nostru, care are credintd, fl va vedea pe Méntuitorul nostra.70 mult dragoste gi bucurie, pana am adormit. Seara am implinit cele trei mii de rugaciuni. 29.VINL.1977 La pestera pustnicului Yn ziua de 27.VIII. am plecat din nou din Bucuresti, Aveam o dorinti mare de a urca la pestera unde a pustnicit pirintele A. B., la o departare de sapte km, de manastirea Brancoveanu, in. muntii Fagaragului. De cand mi-a incolfit in. minte aceasti dorinta, fincercarile s-au tinut lanj. Am vazut bine cum mi s-au pus piedici la fiecare pas, insi am mers inainte cu credinta cé Dumnezeu imi va ajuta. intre toate incercarile am avut una foarte puternica. Era cat pe ce sd ne otravim cinci persoane. Dar bun gi milostiv esti cu noi Doamne! fn ultimul moment am descoperit c& in mancare este soda in loc de sare, si ne-ai salvat. Nu ai ingaduit. M-am speriat putin. A doua zi dimineata, trebuia’ si pornim spre pestera. Am -fortat putin lucrurile, find ultima zi de concediu a fiicei mele. Trebuia si ajungem in Bucuresti. Am pornit avand cAlauzd un copil orfan, M., de saptesprezece ani, care avea o dragoste fierbinte si curata pentru Dumnezeu gi un cult deosebit pentru pestera-parintelui A., acum parasit de mulfi ani, El cunostea cdrarea gi urcugul la pestera. Nu.a mai vrut si urce nimeni cu noi. Toti ne opreau si mergem, pentru cA se rupseser trei poduri din cauza inundatiilor. Dorinta noastra a fost prea mare 1 si nu stiam dacd vom mai veni vreodatd pe aceste locuri sfinte! Am. pornit si am mers tofi trei, fericiti c& ne putem implini visul, zburand din piatra-n piatrd, urcdnd pand-n varful muntelui, Deodat’, ca din senin, 0, ceati groasa sa lsat, din ce in ce mai jos, printre crestele muntelui gi a inceput o ploaie torenfiald, incat n-am avut timp s& ne adapostim. Eram aproape de cabana turistilor. Fiica mea s-a lovit la genunchi gi nu a mai putut merge. A avut meniscul gi tendoanele rupte. Dar scopul nostru era s& urcim sus la pester’, inc’ 0 jumitate de ord de urcus. Ploaia nu inceta. Am lisat-o pe R. jos si am urcat cu M. Cand am inceput s& urcim, ploaia a incetat. Mergeam, urcdnd in goand, pentru c& se lisa seara gi trebuia apoi si coborim. Era ora 18, Ne-am rugat si opreasca Dumnezeu ploaia gi s ne lumineze calea si am urcat gi am coborat, intr-adevar, pe lumina, in timp ce jos era intuneric. Ne tineam de iarba ca s4 putem urca pe poteca serpuitd, facut de oamenii care au urcat la pesteré. Urcam, rugandu-m& neincetat si strigam, plingand la Mantuitorul si nu ma opreasci. Pe la jumitate, drumul era acoperit de brazi mici si de flori. CAnd m-am uitat in jos, la un moment dat, mi-am dat seama cat era de dreapta acea stancd. Urcam mereu gi in grab. Am trecut gi ultimul obstacol, nigte pietre mari si inalte de aproape un metru, si nu aveam de ce si ma prind, ca s& urc. Cu rugiciune multi si cu ajutorul baiatului am urcat deasupra, pe stancé. Fericita, am alergat la izvorul din care a baut pustnicul. Apa se prelingea pe un jgheab facut din lemn de brad, pravalindu-se din varful stancii. Am baut cu. sete si2 ne-am spalat pe fata. Apoi am intrat fn pegtera sdpata in stinc, printr-o ug foarte ingusta, iar in faya ugii era pripastia. Am intrat cu multd sfiald gi evlavie pentru cel -a inchinat viata Domnului, departe de bunurile pimantesti, tind aici intre fiarele sdlbatice, in permanenta rugicciune. Pestera avea doi metri lungime, un metru latime si un metru inaltime. Pe peretele din fundul pesterii era 0 cruce de lemn inare si 0 iconifa a Sfintului Nicolae. Pe un alt perete, 0 iconiti cu Cina Cea de Taina gi pe altul o iconigs cu Maica Domnului gi © candela. Pe jos era acoperit cu crengi de brad. Am avut impresia c& cineva tocmai a iesit din pesterd, ci este prin preajma si cA nu suntem singuri. ‘Am ingenuncheat, am mulyumit Tatdlui ceresc cA ne-a invrednicit si ajungem pe acest loc si apoi am cerut ajutor gi eliberare pentru pystnicul indepartat de aici. Baiatul plangea de dorul lui, rugindu-se din tot sufletul sa vind inapoi. Apoi am coborat, muljumind — bunului Dumnezeu cA ne-a ajutat, Cand am ajuns jos, R. era palida gi inspdimAntatd, nu-i venea si creada ci suntem vii. Dorinja de a urca la pestera pustnicului a fost puternicd si arziitoare, asemanitoare cu aceea avuti cind am fnceput rostirea rugiciunii lui lisus, cand doream sd simt cat mai repede lucrarea ei‘in inima mea. Ma trezeam noaptea din ori in ori si continuam numarand pe métdnii rugiciunea, ca s& implinesc numérul fixat de trei mii, iar dimineata o continuam cu mare bucurie simtind lucrarea ei in inima mea slaba. ‘Timp de opt luni am avut acest dor nestins. Apoi m-am B simfit att de fericitd incdt nu, stiam dac& mai ating pamantul cand mergeam, si-mi venea s& imbratigoz omenirea intreaga cu o dragoste mare cAt cerul si paméntul. Acum iardsi ai facut minune cu noi, Doamne, si sufletul meu, fericit, rade si plange, in acelasi timp, de bucuria prezentei Tale. Am infeles ci celor ce fac un gest, cat de mic, de iubire pentru Dumnezeu, El le ofer mici daruri. {ti multumesc, Parinte, pentru aceasta zi. Am pornit fnapoi spre manistire. Cei sapte kilometri i-am parcurs mai ugor, mergand la vale in cobords. Luna de pe cer igi arunca lumina ei peste raul Sambetei, care se revairsa la vale in mici si dese cascade albe ca zApada, care ne-au luminat tot drumul. A fost o noapte de o frumusefe rara. Zgomotul puternic al apei repezi prin mijlocul padurii, ne fécea si ne oprim, din cAnd in cand, si admiram frumusetea naturii, in care se simtea prezenta vie a Facatorului ei, Padurea cu umbrele ei tainice, unde stiam ca se ascund fiare silbatice, raul SAmbetei cu valuri zgomotoase, coborand cu repeziciune din varful muntelui, si cerul de un albastru de noapte, ce se zrea printre ramurile brazilor falnici, erau fascinante! ‘Am mulfumit lui Dumnezeu si am adormit fericiti, iar noaptea, Doamne, pe unde m-ai purtat! Eram impreun& cu multime de credinciosi, cu care urcam la pestera de pe stancd, Eu ins, nu mai urcam cu picioarele, ci zburam peste stancile pline de verdeat gi ma uitam inapoi vazind cum multime de fragi si surori erau jos de tot, pe intindere mare gi se osteneau si urce pe stancii, finandu-se de iarba si ziceam: "Doamne, ce greu gi incet urcd ei, asa cum am urcat eu prima data!74 Dar acum, ce ugor ure in zbor, ma oprese gi iar zbor pana in fafa pesterii"! Cand am ajuns sus, in fata pesterii erau doi batrani. Unul era pustnicul nostru, iar celalalt batran, frumos, cu barba alb§, a zis pustnicului: "Ti-am dat voie si ai puterea si urci pe trepte, pe stinca cea dreapti!"” M-am trezit fericitd, zicdnd rugdciunea lui lisus, care este in minte continuu. Doamne, slava Tie pentru toate! 10IX.1977 Ne vom revedea dupa adormire Toata sfptimana, de cand m-am fntors de la ménistire, in fiecare noapte m-am visat zburand!® ta pestera si pe deasupra orasului, a pomilor, iar dimineata mi trezeam fericit’ spunand rugiciunea lui Iisus! Alerg fericité peste tot si nu simt oboseala, fn fiecare zi imi programez ca s& pot implini si ajuta pe tofi fratii - azilul giined doud-trei drumuri pe zi. Doamne, ajutii-mi si nu obosesc prea tare gi s nu gregesc. 16 Visele, nu stim cine le inspira. Omul, ceea ce iubeste aceea viseazd. Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte, nu dupa vise. Omul bun face fapte bune. A crede inseamna a te méntui, dar a te mantui inseamnd a te elibera de orice povard paménteascd, a fi ugoard, a zbura deasupra celor pémantesti, ‘ine-te tare! A crescut credinja, n-o pierde! 15 La ora 14 trebuia si plec la azil. Eram pregiitit cu toate, dar cram foarte obosita. Facusem alte doud drumuri si am zis: "Doamne, iarti-ma, Tu sti cA nu mai pot merge astiizi. Nu mai pot, trebuie sii ma odihnese, si m-am intins imbracata pe pat. Peste o jumatate de ord, la 14.30, ma trezeste o voce care-mi spune: "Fiecare, la timp, are lucrarea lui.” Ma trezesc bine gi ma uit la ceas. La ora 14 trebuia sf fiu la azil. N-am mai simit oboseala, am prins putere si am zburat spre azil. Nici nu stiu cum am ajuns acolo, si, Doamne, ce-am gisit! Trei bolnave erau fn coma, una nu se trezise de trei zile. Am mangaiat-o ugor, i-am turnat putin’ aghiazma mare printre buze gi a deschis ochii. A zAmbit. I-am spus ‘cd este apa sfintit si am vazut-o bucurandu-se. fn timpul noptii a adormit in Domnul. La celelalte dou, la fel, le-am dat sfinti aghiazm4 si intr-o siptimana au adormit in Domnul. CAnd m-am intors spre casa, plangeam pe drum si multumeam Maicutii Domnului, Ea m-a trimis, prin rugicitnile lor, la timp, pentru ugurarea sufletelor lor. Doamne lisuse, Dumnezeule, ne dai sa sorbim putere si Tu lucrezi cu fiecare din noi! Ne inviezi sufletele prin credin, pentru ca toti s cunoastem cA viu esti fn toate. Ne inviezi sufletele inc de acum, de aici, si va veni si invierea noastra de obste. Ne vei invia si ne vom fntalni toti cei care am vietuit pe acest pamant, incepand de la Adam. Ne vom revedea dupa adormire, cei care Te-am iubit si Te-am ciutat nefncetat pand ce Te-am gisit, Te-am simtit in inimile noastre.76 M-am rugat cu credinga si iubire. Seara scriu ceea ce am. trait astazi si fac rugdciunea lui Tisus cu bucurie, implinind numérul de trei mii. Am adormit rostind nefncetat rugdciunea Maine, Sfintilor Mina, Victor si Vichentie, rugati-va pentru mine! 15.IX.1977 Ni se cere si jertfim, si rastignim dorintele noastre pacatoase Astazi parintele ne-a vorbit, in predica sa, despre Sfanta Cruce. Bratul vertical al Sfintei Cruci reprezint’ unirea cerului cu. pamAntul, iar bratul orizontal simbolizeaz imbratigarea intregii omeniri, de citre Cel ce S-a jertfit pentru noi, Domnul nostru Iisus Hristos. Dac& darurile Duhului Sfant rodesc in noi, atunci inelegem jertfa Mantuitorului. fn fiecare din noi lucreazi Sfantul Duh. Mantuitorul se jertfeste ca noi s& avem viai, Ne hranim cu puterea Lui. Cand-ne impirtasim, vedem paine si vin, dar ne impartiigim cu insusi Trupul si Sangele Domnului nostru Tisus Hristos. in schimb, noi nu vrem sa jertfim nimic. Tatal nostru nu ne cere jertfe mari, ne cere doar sa jertfim, s& rastignim-dorinfele noastre pacatoase, idolii nogtri; dorinta de-a face cea ce ne place noua gi mu ceea ce fi place Lui, de a avea cat mai multe lucruri, haine, mobile, case, masini; de a jertfi apucdturile noastre rele, demonii ce lucreazi in fiecare din noi, duhurile rele: ura, cearta, mania gi toate celelalte. 7 Mintea-noastra lucreazi cu inima gi inima cu mintea. Tot ceea ce este in minte trece in inima., Daca mintea nu primegte duhurile rautatii si lucreazi Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii, al intelegerii, atunci vom face voia Tatilui, cunoscand scopul vietii pentru care am fost creati. fl vom iubi pe El mai mult decat orice, si vom avea parte de unirea cu El pentru totdeauna. Tu ai zis: "VA voi trimite pe Duhul Sfant, care va va spune voua toate." De aceea, ma hranese si eu cu bucuria si cu nédejdea implinirii voii Tale, daruindu-Ti toate gandurile si faptele mele, in nddejdea mantuiri M-am rugat nefncetat, fiind cuprinsé de multi putere gi bucurie toati ziua. In fiecare dimineajé ma trezesc cu mult dor de lucrare. Accept crucea, care este taina invierii si accept rastignirea voi mele, pentru jubirea de Dumnezeu side oameni. 181X.1977 Lepadarea de sine este lepadarea de egoismul din noi La biserica Sfantul Silvestru am ascultat Sfinta Liturghie, cu dragoste de Dumnezeu gi cu mare bucurie, rugandu-ma cu caldura. Doamne, din dragoste mare |-ai ficut pe om, dupa chipul Tau si i-ai dat libertatea de a putea ajunge la aseméinarea cu Tine. Ai luat chip omenesc, ca s&-1 mantuiesti si sil. ridici la fericirea cea adevarata.8 Trebuie sf fiu asemenea Lui: mai tare, mai bun’, mai dreapt, mai cu voint&, mai rabdatoare. S-a citit din Sfinta Evanghelie unde zice lisus: "Cine voieste si vin& dup’ Mine, s& se lepede de sine, si-si ia crucea gi s-Mi urmeze Mie." Lepadarea de sine este lepidarea de. egoismul din noi, de eul nostru personal, Dacd ma iubesc pe mine si nu iubesc la fel si pe ceilalfi oameni, atunci sufletul se separé de Dumnezeu gi ramane singur, gol de Dumnezeu. Cine iubeste pe oameni se umple de Dumnezeu, de Iubirea Lui. Iubirea universal este taina lui Dumnezeu gi prin iubire dispare egocentrismul. lisus zice: "la crucea si urmeazi-Mi." Omul insugi este 0 cruce. Omul poarta crucea, Nu este om fra cruce. E] implineste taina crucii. sus, pe muntele Taborului, vorbea cu sfintii prooroci, cu Moise gi cu Ilie despre patimile Sale care se apropiau. Iisus a acceptat crucea. Intdi este crucea si dup’ aceea vine fnvierea. fn clipa in care a acceptat, lisus a vazut i invierea Sa. Atunci S-a luminat la Fag, ca soarele, si a descoperit adevarul Invierii. Nimeni nu fniviazd far ca mai intAi s& poarte crucea. lisus vrea si credem fn iubirea Lui, Ne-a aratat El Insusi, cum s&-1 urmam. Doamne,.Tu esti Calea, Adevarul si Viata noastr gi ne-ai aratat calea care duce la Tine! Credinta si jubirea sunt tainele invierii noastre. Tu, Doamne, nu aveai nevoie si-Ti spuna Sfantul Petru ca Te iubeste. Tu, toate le stii dinainte. Dorinta mea este de a primi si eu darul credinfei si iubirii Sfantului Petru, si asemenea lui zie si eu: "Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeule, Tu toate le stii, Tu stii c Te iubesc!" 19 ‘Am facut rugaciuni in pace, cu iubire gi atentie; sfanta rugiciune a lui lisus, dulce, bund gi linigtitoare! In timp ce ma rog chemand numele Domnului nostru Tisus Hristos, simt ceva sublim in inim&. Parca se zbate gi se rasuceste, cAteva secunde, ceva, ca aripioarele catifelate ale unui fluturas, apoi revine din nou, cand ma rog cu atentie, in inima. 29.1X.1977 Cum privesc pe Dumnezeu prin cele cinci simturi Astazi, in bunatatea Ta cea mare, ne-ai hranit sufletele insetate dupa adevar. Daruiesti mii de daruri, bune gi folositoare sufletului insetat dup’ Tine gi ne faci sG traim clipe de fericire cereascd impreuna cu Tine. Fiecare cuvant al Tau ne descopera tot atatea adancuri divine. Cuvantul Tau este taina adanca, ce nu se deschide pentru noi, fapturile Tale, decAt atat cat este nevoie pentru mantuirea noastré, SA ne ajutim unii pe alti, si pe noi ingine, ca sa mu fim morti, ci s& fim fii ai lui Dumnezeu. Eu privesc in loc de materie pe Dumnezeu. Dau slava Lui, pe Maica Domnului o venerez, pe sfinti ii iubesc, la fel gi pe tofi fratii si surorile de pe pamant. Nu-mi este fricd de nimic. MA jertfesc pentru aproapele meu, fara team. Am fricd de Dumnezeu, dar este 0 fricd deosebita, ca a copilului mic, care priveste la tatal Iui cu uimire, cat este de mare, de putérnic gi de intelept. Copilului mic nu-i este fricd de tatdl lui, stie c&-1 iubeste si cd-1 apara. Copilul se aruncd80 in brajele Iui cu iubire, cu bucurie si cu respect, far tcama insa, fericit cai are un astfel de tata! Aceasta este. starea. Asa trebuie iubit Tatil nostru ceresc, cu iubire sincera, ca in extaz de fericire, pentru ca El este Creatorul cerului gi al pamantului, al tuturor celor vizute si nevazute, al atdtor frumuseti nebdnuite de noi, copiii Sai jubiti. Frica de Dumnezeu se araté atunci cAnd cdilcim voia Lui. Cazind in Pacat, traim, dar suntem morti sufleteste, departe de lumina. Datoria noastra este s-I implinim poruncile: porunca iubirii este implinirea legii Lui. Duhul luminii imi spune ci eu trebuie si iubesc pe Dumnezeu gi pe toti oamenii fara deosebire. Doamne, trimite asupra noastra darul Sfaintului Tau Duh, ca sé Te iubim cu adevarat, si stim cum si implinim bine porunca iubirii, ca sa fim fii Tubii i, fii Tai. Tu esti Iubire gi vei veni si-Ti faci locag in inimile Roastre cuprinse de jubirea Ta cea far de margini gi fra de sfargit! Da-ne, Doamne, lacrimile iubirii, s& cinstim crucea, ristignirea, invierea, gederea de-a dreapta Tatalui gi a doua venire a Ta, cu slava! Atunci, Doamne, si nu ne judeci dupa faptele noastre cele rele, ci, cu mila si bundtatea Ta, ne miluieste si ne mantuieste pe toi cei ce Te-am iubit si am piizit poruncile Tale. Adu-ila Tine, Doamne, si pe cei ce nu Te cunosc gi fa parte de imparatia Ta intregii omeniri, ca nici un suflet si nu rimana in afara impiratiei Tale, asa cum ai promis ucenicilor Tai inainte de despartire, cu mild gi dragoste, 81 Parintele ne-a dat aceasta tema: Cum iubesc? Cum privese pe Dumnezeu, pe toji oamenii, pe parinti, familia, animalele, lumea vegetal? Dacd nu esti mamonic, vei trai in lumea ta, data tie de Dumnezeu ca intr-un paradis. Tubesc pe Dumnezeu, Tatal, Creatorul tuturor celor vazute si nevazute, cu iubirea copilului care a fost Tticit si, ca gi fiul risipitor, a fost primit, Ia umplut de bucurie, pace i fericire cereascd, dindu-i sd guste din toate bundtatile, ceresti gi pamantesti. Il iubesc pe Tatal ceresc, care nevazut a lucrat si mi-a dat bucuria invierii sufletului meu. fi ivbesc pentru frumusejea cu care mi se descoperd in toate si pentru indelunga Sa rabdare pentru mine, pacdtoasa. Il iubesc pentru jertfa’Sa pe Cruce din iubirea de oameni, ca tofi. sé: avem posibilitatea de a ne mantui, suferind El in locul tuturor Pacdtosilor. fl iubesc pentru taina Sa cea adancd de a invia. toate sufletele, pentru dragostea Sa cea nemarginita, ca nici un suflet si nu raména neméntuit. {1 jubesc pentru ci ne-a descoperit nou’, celor ce cu dragoste L-am cdutat, adevarul vietii vegnice. fl rbesc pentru c& El este Iubire, si fara iubire sunt un om mort. 17 Pe Dumnezeu il ador, pe Maica Domnului o supravenerez, pe sfingi fi venerez, pe oameni fi iubesc, pe pArinii fi cinstesc cu iubire cinstitd, deosebita, toate céte le vad in jurul meu sunt existenje create, pe care pronia lui Dumnezeu le-a randuit ca un paradis, pentru ca, in toate, si vedem, si contemplim slava, Gragostea, pacea, puterea, omniprezenta Sfintei Treimi, Dumnezeul nostru. .82 tl iubese pentru ca El este intelepciunea gi face tot ceea ce stie cA e bine pentru mantuirea sufletului meu si a semenilor mei, pentru care eu ma rog neincetat. Te iubesc, Doamne Dumnezeule, lisuse dulce, pentru ci stiu c nimeni nu ma iubeste mai mult decat Tine! Te iubesc lisuse, Dumnezeule, pentru ci Tu, cu mare atentie si indelungi rabdare, pregatesti pentru fiecare din noi mijlocul de mAntuire, ca si-ne bucuram de nespusa dulceati a slavei Tale, in cémarile cele vegnice, impreuna cu sfintii care vid pururea fata Ta! Te iubesc, lisuse, pentru ci mi-ai daruit taina dragostei, cu care pot birui orice rau. Te iubesc Doamne lisuse, pentru c& m-ai iertat gi m-ai primit intre ucenicii Tai, si pe mine, in ceasul al unsprezecelea. fyi muljumesc si-Ti aduc slava! Ajut-m s& Te pot iubi si eu din toatd inima, cu toata puterea, cu tot cugetul gi cu tot sufletul meu gi di-mi mereu starea copilului curat, ce se arunca fara fricd in bratele tatdlui, Ajutd-ma sa fiu in vegnicd unire cu Tine. S& simt permanent c& Tu esti in mine si ew in mine cu Tine! Duhul Tau cel Sfant locuieste in noi. Privesc pe Dumnezeu, Sfanta Treime, in tot ceea ce vad cu ochii trupului gi ai sufletului, si-L vad luminos, strilucitor gi viu lucrator in tot universul. Lucreazi felurite si nenumirate taine, toate frumoase, bune gi folositoare, intr-o linigte mareata, cu 0 iubire duioasé de mami iubitoare, EI Insusi fiind iubire fara de margini! Admir cum lucreaza in toate creaturile! Slava Tie Dumnezeule! Slava Tie! Cum implinese dragostea cea adevarati a lui Dumnezeu intre oameni, cum fi iubesc pe oameni ? 83 Privesc cu mila si jubire la toat{ omenirea gi doresc unirea tuturor sufletelor prin gi in Dumnezeu, ii privesc cu drag pe toti oamenii, ca pe fratii si surorile mele. Pe fratii i pe surorile mele dupa trup sau dupa duh, este normal si-i iubesc gi sunt alituri de ei in necazurile lor, ti ajut cu iubire vazAnd pe lisus suferind in ei si sufar impreund cu ei. Spal si mangai picioarele Iui Tisus cu mult iubire si mila, Din iubirea ce-i port lui Dumnezeu-Tatal gi Fiului Sau iubit, lisus, arat intre frati’si surori iubirea mea nefaitarnica si inima se topeste de mili pentru cei in suferinte. Doresc sa aprind iubirea de Dumnezeu gi de oameni in sufletele fratilor gi surorilor pe care-i intalnesc, pentru c& si Dumnezeu ne iubeste pe toi. Méntuitorul S-a rastignit nu numai pentru unii dintre noi, ci pentru intreaga umanitate c&zuti in pacat, Atitudinea mea fati de toti fiii Lui, de pe intreg paméntul, este plind de atentie. Am sufletul plin de mila, de iubire si de compatimire. Acesta este izvorul iubirii lui Dumnezeu, care se rasfrange asupra noastra. Nimic nu fac eu, ci Dumnezeu-Tatil face voia Sa cu mine, voie pe care o intuiesc, ca s& se implineasca legea iubirii Lui, cea care aduce mantuirea tuturor. - Iubesc pe tofi oamenii, din toata inima mea, far deosebire de culoare sau neam, crestin sau pagan. Toti suntem creati de acelasi Tata ceresc, care ne iubeste gi ne va duce in Impardtia Lui, Eu iubesc chipul lui Dumnezeu in ei, Ma rog pentru indreptarea celui ce ma uriste, sé nu-sipiard’ sufletul din lipsi de intelepciune. Porunca iubirii de vrajmasi este cea mai mare: $i ei sunt frafii mei, sufletul lor este ca gi al meu gi84 nu pot s& le doresc raul. Ma rog Tatalui nostru, al tuturor, si le dea pacea si lumina infelegerii, sa le dea harul de a putea vedea gi ei dreptatea gi adevarul. Mi-e mili de ei; au atdta nevoie ca sufletele lor si fie fericite si mangaiate cu darurile Tale, pe care nu le pot primi inca. Cred, Doamne, c& Tu esti Iubire. : $i eu gresese, incd, si nuei judec. Mai de folos este, pentru pacea sufletului meu, si-mi vad greselile mele gi, ca 0 creaturd nevrednica a Ta, lucrez cu ajutorul ‘Tau. aducdnd méngiiere celor intristati gi m& tog ca harul Tau si se reverse, ca un izvor de viafi datator, peste intreaga suflare, imbratisandu-i pe tofi cu mild si cuiertare. , Yn conflictele cu cel ce nu accepta iubirea de Dumnezeu, trebuie s4 stiu, intai de toate, ce sunt eu, ne spune parintele povaquitor. Si nu judec eu. Nu sunt ew judecdtor. Privese pe cel cdzut in ispitele duhurilor ‘rAutitii si vid: pe Mntuitorul Lisus suferind in ei si inima mi se intristeaz4. S-a rastignit Mantuitorul pentru toti, din dragoste, dar noi nu-L iubim. Am experimentat, din dragoste pentru Tine, Doamne, darul tacerii si astazi mi-a fost de mare folos. Tu, Doamne, ai ales momentul. Te simt cum lucrezi. Far Tine nimic nu pot, nimic nu sunt, Cu rabdare si ticere am reusit. Cu Tine pot si fac totul bine gi frumos. Imi dai putere si dor de lucrare, pentru a Te putea marturisi neincetat si a spune toate cate ai facut cu mine, cu sufletul meu care a stat in §ntunericul nestiintei. M-ai primit-aga, slab cum sunt. MA stiai gi ma cercetai, dar eu nu vedeam lumina, adicd pe Tine Dumnezeule, care esti Lumina fart de sfarsit. Ma incredintez acum Tie, modeleazi firea mea, da-mi 85 darurile Tale cele dumnezeiesti, ca omul vechi din mine 84 dispara total gi si ma binecuvintezi cu dragostea ce 0 porti celor ce Te cauta. Infernul gandurilor a disparut din mintea mea, le-am biruit cu dragostea. Sufletul nu-mi este legat de nici un lang de ura, de viclenie. Eu iubesc. Iubesc pe copiii mei la fel ca pe toti copiii din lume. Imi sunt dragi si animalele gi pasdrile. Vad intelepciunea care le face si fie cuminti, ascultatoare, supuse omului care are putere asupra lor. Au intuitia instinctului de conservare, rabda totul in tacere, iubindu-gi stApanul oricdt ar fi de r&uSa mulfumim Domnului, c& nu -ne-a facut animale, fara libertatea de a face ce vor, de a lucra ce'vor, de a manca ce vor gi cand vor si cu care stipanul face ce doreste. Am © consideratie deosebita pentru cei ce au mila si ingrijesc animalele. Ele se jertfesc muncind pentru om, oferindu-se si ca hrand,’ca jertf de Ange. Dar noi, ce jertfim lui Dumnezeu? Nici patimile, nici placerile si nici gandurile nu suntem capabili si le jertfim! Doamne, obiceiurile gi prieteniile vechi au disparut din viata mea, acum am o noua viat si alte prietenii, in numele Tau cel Sfant, pentru care {ti aduc slava si multumire! Astizi mi-am rezervat timp pentru a mi relaxa, stnd pe pat in rugaciune' lind, pan& m-am simfit ca in bratele linigtii eterne. Cateva minute trite in pacea lui Tisus, care sunt cele mai sublime, ascultand tacerea divina! Dumnezeu, Creatorul, lucreazii in tot universul, {ntr-o linigte profunda, lucrare care nu se poate compara cu lucrul nostru, Nu se aude nimic fn univers si lucrarea _ este att de mireatd si de minunata! Mersul soarelui gi86 al junii, migcarea stelelor si a tuturor constelatiilor. Cel atotputernic le dirijeaz cu o precizie desivarsita, ca sa nu se atinga intre ele, Vanturile, ploile gi toate cate sunt, El le patrunde si le migc& intr-o linigte. minunata. Noi oamenii, fnsi, in lucrarea noastré pamanteasca, facem cu motoarele zgomot mare gi pregitim distrugerea omenirii. Un singur avion, in zborul lui, tulburd tot cerul si zguduie tot pamantul. lisus, Mantuitorul nostru, zice: "Pacea Mea o dau voua." fn aceasta pace a lui lisus, ma rog, intru gi trdiesc ct pot de mult, cu rugaciune lina‘in inima, cel putin de cAteva ori pe zi, i agtept si-L intdlnesc pe Cel pe care-L’iubesc. Astéizi am simtit in rugiciune pacea si bucuria invierii. Am primit-o cu smerepie, lésindu-ma coplesité de linigtea si pacea lui lisus. Cum privesc pe Dumnezeu prin cele dinci simguri? Vazul, mirosul, gustul, auzul, pipaitul. Vad pe Dumnezeu nemarginit, dincolo de toate cate se vad gi cdite nu se vad, pe care le-a zidit, in cer gi pe pamant si dincolo de ceruri, patrunzandu-le pe toate si intretindndu-le si prefaicAndu-le aga cum este voia Sa, dupa bundtatea si dragostea-l fara de margini. Ma bucur de tot cea ce vad cu ochii trupului gi de tot ce iubese cu ochii sufletului, din tainele Sale divine. 18 Pacea lui Hristos nu poate fi tulburati, nici chiar de miliardele de iaduri ce ar putea fi in jurul celui care lucreazi pacea. Ficitorii de pace sunt fiti tui Dumnezeu. Fili lui Dumnezeu nu pot fi tulburati nici de cate sunt sus in cer, nici jos pe pamént, in ape sau sub pimant. 87 Vad gi simt pe Dumnezeu. f miros in parfumul florilor, al fructelor, al plantelor, al aerului, al apei gi al cAldurii care ne intretine viata in trup, iar sufletul simte parfum, de bucurie, de .pace gi liniste sufleteasca. Parfumul nu se vede, dar se simte, este mireasma divina a Sfantului Duh! Gust pe Dumnezeu in apa, cind o beau cu bucurie. fl gust in mancarea ce-mi da putere din puterea Lui, care se afl in toate. Duhul Sau este prezent pretutindeni. Gust cu bucurie gi Cuvantul Sau dumnezeiesc, care-mi da aripi de viata si sufletul meu se simte cuprins de fericirea fagiduiti de El fiilor Sai. Toate cate a ficut Dumnezeu pentru noi sunt bune, gustoase gi frumoase la vedere pentru trup, iar pentru suflet sunt gustarea bundititii gi a dragostei. Aud pe Dumnezeu-Creatorul in adierea vaitului, aud linistea cerului. Tot universul este plin de tacerea divina, pe care o ascult oricdnd dorese, iar cu sufletul ascult in taini Heruvimii si Serafimii, Ingerii si pe Maicuta Domnului si miliardele de Sfinti care slavesc in imnuri negriite Sfanta Treime! Te pipai, Doamne, prin credinga si Te simt in inima mea, peste toate gi in toate, gi simt cd Tu, nevazut, esti ascuns gi lucrezi in fiecare celulé a trupului meu. Te pipai gi simt dragostea Ta, in frumusetea petalei florii, in catifelarea ei lucrata in taine negraite. Te simt, Doamne, din credinta mea, fn aer, in apa, in caldurd, in frig, in adierea vantului, Te pipai in toate gi se bucurd sufletul meu, de prezenta Ta vie, nevazuti.88 Te jubesc si Te slivesc Dumnezeule, si ador in rugaciunile mele pe Maica Domnului si-iubesc din toata inima pe toti Sfingii, care aici pe pimént, infeleptiti de Tine, au- priceput adevarul. vietii, au biruit tot raul, implinind poruncile Tale sfinte cre se cuprind in: credint, nddejde si iubire. Stiu ci Sfantul Duh lucreazd, in fiecare clipa, in toate cate existd, si unde este Sfantul Duh este si Tatil gi Fiul, intreaga Sffinté Treime, una nedespargité, lucrdtoare nevazutd. fyi mulfumim, Doamne, c& ne-ai dat minte sa ingelegem, ochi si vedem, nas s& mirosim, gust s4 gustim bunatatile Tale, urechi s& auzim cuvantul Tau. Ne-ai dat intelepciune s& infelegem toate cdte ai facut, sA le vedem gi cu ochii mintii si sd simtim mirosuri cu bune miresme din impardtia Ta, si-Ti gustim hrana cea duhovniceascd, ascultind cu urechile mingii, s4 ne impartasim toti de darurile Tale Sfinte si apoi si-ne hranim cu Scump Trupul si Sangele Tau. Doamne, Dumnezeul meu, cred ci Tu, pentru mila si dragostea Ta cea nemarginita, vei veni in ajutorul semenilor mei, insetati dupa unirea cu Tine, gi care se ostenesc, cu rugiiciune neincetaté, sa ajungi la implinirea visului lor, lucrand cu jubire, cu smerenie si in pacea Ta cea dulce! Yi multumesc lisuse, Dumnezeule, cd mi daruit pacea gi, astfel, sufletul meu se simte liber. Seara mi-am implinit cele trei mii de rug&ciuni siam adormit cu rugiciunea in inima mea. i 6X.1977 Am primit simAnta adevarului, nadejdea invierii Astizi ne-am bucurat cu adevérat, in numele lui Dumnezeu, incerednd si implinim cuvantul Domnului. "Cautafi si veti afla." Ce cutim? CuvAntul adevarului, Cuvantul Domnului este viata cea adevarati, si noi cautim viata, Ca s& avem viatA trebuie sine unim cu Viafa cea adevarata. P4rintele povatuitor V. ne sfatuieste: "Dac traim viata cu Hristos, si nu mai spunem mereu: of, nu mai pot!" Acesta este duhul neputinfei, al deznadejdii, al insuficientei. Dubul Sfant trebuie s& fie real in noi. Duhul Sfant 4 duhul ingelegerii; inteleg si pricep cea ce fac, cum sa fac. Bucuria lui Dumnezeu era injelepciunea, si toate prin infelepciune s-ad facut, ne spune bunul nostru povatuitor, citand pe Sfantul Prooroc David. Lumina nu este vorbi, este lumini de viaji. Cand a ‘lucrat infelepciunea, m-am luminat si de atunci ma cAkiuzesc dup’ lumina lui Hristos, pe care intunericul n-o poate cuprinde, Intelepciunea intrupatd este lisus Hristos, care a venit pe pamant si nu L-au primit. Oamenii, inainte de a se fntrupa lisus, aveau infelepciunea Evei. Legea Veche a fost data prin Moise, iar darul si adevarul s-au dat prin lisus Hristos. Pe crestin trebuie si-l_ conduc’ duhul injelepciunii prin credinga. S&-1 ascultim pe Sfantul. Apostol Pavel, care zice: "Nu titi ci sunteti templu al90 Duhului Sfant?" Raul nu exist, ci eu il creez prin abatere de la bine. Din clipa cénd acceptim duhul in{elepciunii, vine Adam cel Nou, Hristos-Dumnezeu. Trebuie si facem lucrator duhul intelepciunii, ne spune parintele povatuitor, care i-a trezit pe Apostoli in ziua Cincizecimii, cdnd S-a coborat Dubul Sfant. Astfel, ei lucrau cu putere. Am primit simAnta adevarului, nédejdea invierii, avem putere si zdrobim capul mortii, prin credin{a vie, care ne mantuieste gine elibereazi. Parintele ne spune s& ascultim de Duhul Sfant. Viata nu are prezent, trecut gi viitor. Viata este vegnica. Constiinga este si rimane vie prin credinga. {timuljumim, Doamne, Dumnezeul si Stapanul nostru, c& ne-ai invrednicit si putem lua parte, chiar si in mijlocul incercarilor, la masa bucuriei si a paci ascultim: Cuvantul Tau cel Sfant, ocrotiti fiind de Maica Preacurata si pururea Fecioara Maria, de Sfintii Ingeri gi de toti Sfintii. Am plecat de la biserica spre casa, fericita ci am injeles cum trebuie sé traiesc. Mi-am facut rugiciunile implinind numarul. Am adormit fericita! Dimineata, m-am trezit avand o stare de bucurie si am auzit acestea: "Nu este iubire fara veselie, fara bucurie." Doamne, permanent Tu ne sfiituiesti ca pe copii, atunci cand [fi.dim si noi un mic semn de iubire! Cat esti de bun, si viu luerator, si ardti dragostea ‘Ta celor ce Te cauta gi Te jubesc! Dac& am iubirea Ta gi nu sunt veseli, am infeles ci nu este iubire adevaratd. Scopul pentru care jubesc conteaza la Tine. $i daci eu iubesc in numele Tau, atunci Tu, care esti bucurie de o1 viati, imi dai veselia, pe care, din iubirea ce-Ti port, trebuic s-o transmit semenilor m Iubesc si sunt bucuroas ca in numele Tau faptuiesc ugor si plicut_orice. Daca sunt vesela, nasc paradisul in sufletul si inima aproapelui meu. Daca spun c4 il iubesc, dar apar in fata lui posomorAt’, ce-i transmit? fi transmit tristetea mea si, astfel, fara bucurie nu implinesc iubirea. Iubirea si bucuria.merg impreuni ca doud surori. Ajut-mi, Doamne,. si transmit iubirea mea tuturor semenilor mei, care au nevoie de ajutorul Tau. Fa ca gi Ja bine gi la rau s& pot raspandi fn jurul meu bucuria jubirii Tale! Fi izvor de bucurie pentru toti, si nimeni si nu mai fie ingrijorat si mahnit, avandu-Te pe Tine, Tata atotbiruitor. Datoria mea o implinesc zi de zi, iubind si slujind pe cei umiliti, loviti, intristati, bolnavi, mangaindu-i, apropiindu-ma de ei, iubindu-i cum fi iubea lisus si invéandu-i cum s& traiasci in stransa legatura cu El, in rugciune, far’ alte ganduri, fara nici o grija sau neliniste. Nimeni si nimic si nu le strice pacea lor, ldsndu-se in voia Sa cea sfanta! Dar nu eu, lisuse, fac acestea. Povatuitorul fostru ne spune: "S& nu va socotiti voi tat’, mam, ci si zicem: Prin Tine suntem, ce suntem, Doamne, fari,Tine nu suntem nimic." Copilul far mama nu este nimic: Mantuitorul Hristos a zis: "Para de Mine nu puteti face nimic." Nu putem face noi nimic, ci Hristos face ceea ce voieste cu noi, atunci cand voim si facem voia Lui. Aseara am adus de la biseric& icoana cu Chipul Mantuitorului de pe Naframa Sfintei Veronica, pe care