Sunteți pe pagina 1din 49
VIATA NOASTRA DUPA MOARTE Fericita este calea pe care mergl astazi, suflete! Editura - AGA?IS - 2000 LS.B.N. - 973 - 9434 - 02-9 mt ed Editura AGAPIS. Ser. Mengiunii nr. 7 Cod. postal 72457 Sector 2 - Bucuresti Tel. 01/2410673 Tipogratia Concordia S.R.L. Sos. Pantelimon nr. 226 Sector 2 - Bucuresti CE ESTE MOARTEA? Moartea este consecinfa pacatului, pedeapsa lui Dumnezeu impotriva neascultarii primilor oameni. “Ori in ce zi veti manca din el, cu moarte vefi mur (Fac. 2, 17). Primul om creat de Dumnezeu dupa Chipul si Asemanarea Lui era perfect si nemuritor gi ca dovadi a perfectiuniui, este, cd Dumnezeu nui-a dat nici o lege de urmat, asa cum avem noi azi, ci doar 0 singura porunca. Primul om constituie un tot perfect armonios, oimbinare desavarsitaintre trup si suflet, ambele nemuritoare, nu exista nici o con- tradictie intre ele. Prin neascultarea inc a unicel porunci dumnezeiesti, desi fusese avizat inainte de ceea ce va urma acestel neascultar, el adecazut din Nemurirea trupului lui, instrumentul prin care a pacatuit fiind pedepsit cu moartea. Sufletul insa i-a ramas nemuritor ca gi mai inainte. Noi nu putem pricepe cu mintea noastra redusé, cum se realizeaza aceasta unire a sufletului cu cor- pul in sanul mamei si nici separarea sufletului de ‘corp in clipa morti. Moartea este un fenomen inevi- 4 ___Parintele MITROFAN tabil gicel mai sigur ce se petrece in viafa omului, Ni- meni nu scapai de ea, ea este mostenirea noastra, consecinta primului pacat sévarsit de om, de primul om, transmis din generatie in generatie, este pedeapsa lui Dumnezeu impotriva neascultari celui dintai om gi a tuturor descendentilor sai. Si totusi, acest blestem dumnezeiesc al morfii a fost redus la jumatate prin venirea Rascumparato- rului, Ela venit pe lume ca s4 mantuiasca sutletul omului de vegnica moarte, s2-! intoarca la Creatorul lui printr-o reascultare a poruncilor Sale. Cel ce au cdleat porunca lui Dumnezeu prin stramogii lui si sunt deci apasafi de blestemul an- cestral, pot totugi sa scape de el, daca vor asculta la randul for de poruncile lui Dumnezeu transmise pe pamént prin proorocilegi vec si prin Domnul nos- tru lisus Hristos, prin poruncile Evangheliei Lui. Tru- pulinsa, pamant find, se va intoarce in pim&nt, dar sufletul, find suflarea lui Dumnezeu se vaintoarce la Creatorul ‘sau, ca $A dea socoteala de ceea ce a facut in impul vie pe pimént cu templultrupului ce i s-a dat spre slujirea lui Dumnezeu. Fiecare om igi are un destin, un termen de executare a ceea ceis-a dat spre realizare, iar pierderea timpulul pentru plicerla umes gi nerealizarea deci in termen a coea ce fi era destinat va atrage bineinjeles si pe dept pedeapea morta eS HP VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _5. ‘Moartea este Inspaimantatoare pentru cei ce nu se ostenesc sa cunoasca pe Dumnezeu gi poruncile Lui, dar pentru cei ce-L cunosc gi-L iubesc, ea este © binefacere, este capatul durerilor gi suferinfelor trupului, a muncilor istovitoare, a neinjelegerilor cu cei necredinciosi, a neputinjelor noastre de a ne desavargi, este mantuirea sufletului nostru din in- chisoarea trupului corupt si neascultator, este intre- vederea cu Dumnezeu, pacea si odihna vesnica. Ce frumoasa este deci moartea gi binecuvantata ! Ispita demonului cel ce gelozeste puterea Crea- torului gi care vrand sa se faca asemenea Lui a fost izgonit din ceruri, a corupt pe primul om si de atunci si pana azi continua ispitirea oamenilor. Elvreasa-L concureze pe Dumnezeu. ‘Omul din ziua de azi, cu inima lui corupta, este tentats& intrebe de ce Dumnezeu dacda creatpeom nemuritor, destinat fericiri eterne, i-a pus totusi in fata pomul cunostinfei binelui gi al raului din care i-a interzis sd mandnce? |-a pus, deci, ispita in fafa, El Atotputernicul cunoscand bine c& omul va cadea ispititde cel rau? Acest pom alispiteii-afostpus omu- lui in cale, tocmai ca el s’-si dea permanent seama ca este o fiinta creat, supusa Autorului sau, si nu egal cu El, Caruia fi datoreaza fericirea nemuriri, dar 9i ascultarea gi supunerea. Dumnezeu a preva- ut desigur isptirea lui gia vrut ca aceasta fericire gt o Périntele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _7 nemurire sa fie meritata de catre om, nu-i gratuita, atétpentru el cat si pentru descendentillui. De aceea prin poporul ales, poporul lu rail, El a transmis lui Moise legile Sale, pentru recdstigarea nemurii. Prin trimiterea Domnului nostru lisus Hristos - Insusi Cu- vvantul li intrupat - El explicd omenirirostul sisensul Viet pamantesti gi anume recdstigarea fercii pier- dute. Domnul nostru lisus Hristos este iniruparea le- gi Divine. Moartea n-a fost destinata omulu, ea este contrara naturi lui, ea n-a survenit decat cao pe- deapsa a pacatului, in clipa cdnd inima gi dragostea lui s-a indepartat de Dumnezeu. Reintoarcerea inimii omului la Creatorul Sau, dragostea gi ascultarea fata de El, readuce omului nemurirea. Sufletul omului si-a tradat natura lui initiala, raul a pus stipanire pe el si moartea vine sa curme acest rau. Deci ea este necesara, venind cao binefacere pentru om, facdnd deci sa Inceteze raul. Daca omul corupt de ispittor, init de cel viclean, ar firamas totusi nemuritor, aga cum |-a creat Oumne- Zeu, ar fi fost o calamitate vegnica. Ela trimis moartea ca pe 0 pedeapsa dar si ca pe o salvare din ghearele satanel, Moartea este un milloc de impiedicare a propagaiii raului pe pamant, Dumnezeu deci a im- Piedicat uneltirile diavolului, a impiedicat ca raul sé ramana nemuritor, aga cum era natura omului. Deci spre binele acestuia Ela trimis moartea intrupul care a pacatutt, pastréndu-i totusi nemurirea sufletulu. Prindil pacatulisegaseste chiar in zimisirea omului, in unirea corpului cu sufletulin sanul mamei. Prin procreare omul mosteneste pacatul si numal prin desparjrea de trup a sufletulul, acest principiual pacatului poate fi distrus, deci numai prin moarte se ‘curma mostenirea pacatului. oe Sf. Pavel spune: "Ticdlos om sunt eu! Cine ma va izbavi de trupul morti acesteia?” (Rom. 7,24). Nic! un ‘om nu scapa de ispita, de boala, de foame, de muned, de sufering’, de durere. Viala instisi de care ne cramponam intr-atata este oispité continua. Cine ne scapa de toate decat moartea? $i totusi numal prin aceste ispite ne putem mantui, putem recucert emurirea. Prin increderea, recunoasterea si ascul- tarea faja de Domnul nostru isus Hristos castigam vesnicia: "Eu sunt viata, invierea gi calea’. Ascul- tarea, umilinfa,faptele bune, rabdarea, servesc de spriin sbfletului in clipa parasiri oorpului sau. Moartea dreptului nu seamand deloc cu cea a unul pacdtos, dimpotriva... Cei drepii, simt 0 mare bu- cutie, de a fi chemafi la odihna de veci, in timp ce moartea pacatosului este cumplita, Cel ce a calcat legea se ingrozeste de pedeapsa, remuscarile fi chinuiese constiinja, iar céinta este prea tarzie. Ss Shase-— CE SE INTAMPLA CU SUFLETUL iN CLIPA MORTHI? "Adevar zio fie 8 asidzl vei fi cu Min in Ra spune Domnul nostrulisus Hrstos télharuli dope Cruce, care in utima clipa a vie lui a recunoscut totugi purtarea lui fafa de Dumnezeu si ctinfa sa a fost sincera. Deci niciodata nu este prea tarziu cét timp mai este omulin viafa s se pocaiascacu credin- ja. Amanarea inseamnd ins moartea, cScicipa in care ea ne surprinde nu poate fiprevazuti de nimeni. Cuvantul ‘astaz’, inseamna vegricia dincolo de mormant, acolo unde nu exist timp impart pe zile. Acolo, nu exista diviziunea timpului si misterul a ceea ce se petrece cu Sufletul omului dupa moarte a fost descris de Stinji Parinj, mari asceti, apostol gi ucenici care au avut viziuni si cérora datorité purtai lor sufletestle-a fost permis 6 infeleaga gi chiar sa vada ceea ce noi muito de rénd, nu injelegem caci suntem prea corupti gi prin aceasta lips de infelegere ne pecetiuim necredinta noasta. ‘Asfel ne spun Sfingi, cin cipa mori Sufletul ce ___VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _9. iese din corpeste imediatincercuit de ingeri buni sau spirite rele, aga cum a fost viaja acelui care moare. Sufletul pacatos este ingrozit de ceea ce vede, de- ful muribunzilor cine nu l-a auzit? Si cine a stut s&- explice pe cale gtinffica? ‘Ar fi trebuit ca odata cu distrugerea corpului, a material insai, omul s& moara ince, inst, pe nesim- {ite prin descresterea puterilor, a rezistentel fizice prin incetarea funcfunilor corpului Dar ce se intém- pla de cele mai multe ori? Stari de coma prelungité File in gir de deliuri ingrozitoare, cogmaruri si rac- rete din trupuri ce abia mai palptd, vizluni sinistre, sau din contra o stare de muitumire, de beatitudine, cde pace gilinigte se zugraveste pe fefele celor ce mor chiar de aceiasi boala fizicd. ‘Cum se explicd toate acestea decat prin iferenta Sufletului fiecdruia? Sf. Teodor Studitul, Sf. Macarie ‘Alexandrinul, Sf. Kiril al Alexandriei, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Miron Sirul, gi mulfi alti ne descriu petre- cerea Sufletului dupa moarte. Discufja violenta ce se poartd intre ingeri si spiritele rele pentru cucerirea Sufletului ce tremura ingrozitor, cantarirea faptelor lui bune in com- pensatie cucele rele, partea in care atama cumpana balanfei, hotaraste moartea Sufletulu Deci noi sin- qurine pregatim moartea, de noi depinde ca ea safie mai ugoara sau chinuitoare. Noi suntem stpanl pe viata si pe faptele noastre, aver nosis lus Hristo ca mods! des sists oe scuza de faptele rele ale viel noastre. Dec! print-o cainfa continua gi o credinta vie si activa in Domnul nostrulisus Hristos, ne vom prilejui o moarte dulce gi pagnica, Agadar, moartea nu este un stargitvegnical existenfei noastre, Sufletul continua a viefu inr-o lume noua si revederea cu cei adormij, dar nu ‘mort cum ‘spune Domnul nostru lisus Hristos, va fi Sigur. "El nu ste mort, ci doarme’, spune Dorn _ Rostulisus Histos despre ful vaduel dn Nan sau ‘Sfantul Macarie Alexandrinul ne pred ura descoperitlor ce le-a avut, of Sutetl inet dupa moarte, ramane inca doua zile pe pamant, pe locurile unde a trait in corp, iar a treia zi, aga dupa cum Domnut nostrulisus Hristos a invat, Sufletul se urea la cer. De aceea se inmormanteaza omul dupa trei zile, atunci cand Sufletul nu mai este pe langa corp. in spatiul care desparte paméntul de cer, acest spafiu este plin de duhuri, de ingeri c&zut, deveniti demoni, care se straduiesc sa ispiteasca pe om, sal oprsact dease man, s&-l fac un instument al autafi lor. "Ca un leu récnind umbla, cZuta She aghi (1 Petru. 5, 8). ae ema Ingerii izgoniti de Dumnezeu pentru ingai lorg-augéstretugilinacest spat, Inte gamantr VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __11 cer. Pavel spune despre el: "Duhurile rautafi raspndite in aer" gi despre Satan: “domnul puterit vazduhului. Dela céderea primului om nici un Sufiet ‘nua mai putut intra in Rai din pricina acestor duhuri necurale care opreau orice trecere. Toti drepti Vechiului Testament au coborat in iad pana la ve- nirea Domnului nostru lisus Hristos, afara de llie $i de Enoh care au fost ridicafi de Dumnezeu la cer cu corpurile lor péimantesti chiar. Domnul nostru lisus Hristos prin Inviereaa Sa, a distrus aceasta putere a duhurilor rele: El a coborat iniad sia datdrumul spre cer celor drepfi. Domnul nostru lisus Hristos a fost primul care a strabatut acest spatiu de nor cu dunt dupa moartea corpului. El a distrus astfel puter blestemul mor. Dupa Domnul, talharul cel pocait a fost primul care a urmat calea vazduhului spre cer, it preuna cu tofidrepiitinchisi in ad. Sfinfiifacaceasta cale cu usurinfa gi chiar daca duhurile rele se silesc sa-i opreasca, virtutile lor acoperd pacatele lor. De aceea in acest spaliu de der se duce o lupta teribila {ntre pacatele i virufile omului atunci cand el moa- re. Ingerii se lupta cu demonii pentru Sufletul omului ce tremura de groaza asteptandu- gi verdictul. Dupii venirea Mantuitorului, dupa exemplul Lui de comportare in viata gi dupa calvarul pe care Ell-a indurat pentru noi in acest drum prin spajiu al Su- fietelor, spiritele réului vor avea gio mai mare putere 12 Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _13. supra celor ce au dispretuit si au fost i q Venirea gi sacrificul lui isus ihistos panacea Prin libertatea pe care au avut-o, oamenii de dupa Mantuitorul Hristos au ales totusi inspirajle gi in- demnurile celui rau, deci acesta, are tot dteptul sa-si cearasupus asco Lu yfletulnsusi se judecd singur, igirec is novaljavizénd ogc dupa moaroa corpus su ‘nu s-a sfargit totul, asa cum credea el, ingiduindu- toate poftele trupului. Acum cand Sufletul s-a despartit de corp gi el traiegte inca, isi di seama de toaté responsabilitatea pe care a avut-o gicedurere gi remugcare teribila urmeaza. Astfel judecata lui Dumnezeu nu este decdt 0 confirmare a ceea ce insugi Sufletul a judecat singur asupra faptelor sale. De aceea spune Domnul nostru lisus Hristos ca cine inca din timpul viefi pmantesti se judec’ pe sine, cela nu va mai fiJudecat dupa moarte, Omul prin cainja face ca puterea pdcatului sa dispara dupa moarte, s4 nu-i mai fie socotite. De aceea Taina Spovedaniei si Impartasaniei este atat de prefioasa iar "leul turbat" se lupta din rasputer sd impiedice in- deplinireaa lor de catre om. Tot acest spatiu intre pamant gi cer este imparjt in doudzeci s patru de tribunale, sau vami, dupa credinta poporulu,silafie- care Sufletul are de dat socoteal’ pentru taptele sale, lar vamegii sau duhurile rele cu mare greutate jasa sa treaca mai departe Sufletu Sufletele nu numai de pacatele savargite, dar si de Cole gandite numai. Sfinti Parinfine spun ca flecare tribunal corespunde unui anumit grup de pacate, Incepand cu: vorbe degarte, convorbiri zadarnice, vorbe obscene, iron, uarea in fsa lucrurilorsfinte, c€ntecele pasionale, rasul obscen, etc. Vin apoi vamile minciuni, cilearea juramantului sia fagaduiolilor facute lui Dumnezeu in degert, as cunderea pacatelor la spovedanie, apo! vama calomniei, a vorbiri de rau, a barfelilor, a uri al- tula, a injurilor gi judecarea altora, lacomia, beta, mancarea in ascuns, utarea rugaciunil, nepaza pos- tui, desfatarile si imbuibarile,placerile nesai lenea sub toate formele ei, furtul, avaritia, camataria, Ingelatoria, gelozia, mandria, ambit, lipsa de re- spect fata de paint, de preofi, de superiori,neascul- tarea, mania, enervarea, furia, razbunarea, ura si ‘omorul, magia, vrjile, spiritismul sau invocarea spititelor, necuratia in fapte si ganduri, imoralitatea, irairea necununatilor de Biserica, visuri obscene, voluptatea, priviri necurate, adulterul, incestul, s0- domia, homosexualismul, erezia, hulirea credinfel in Dumnezeu, blestemul, cruzimea, lipsa de mila, etc. Toate aceste vimi si trecerea Sufletulul prin fata lor, au loca treia zi dupa moarte, de aceea se face o lujba specialé, de catre Bisericd, pentruaugura Su- i Parintele MITROFAN_ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _15 a si invierea, ca gi Mantuitorul Hristos, pentru o viata vegnica. Sufletul este puriat dupa aceea de Ingeri ca s& viziteze Raiul si locagurile Sfingior timp de gase zile, in care Sufletul admira gi slaveste pe Dumnezeu, Creatorul. A nouazi se urca dinnou g!se inchind lui Dumnezeu, de aceea Biserica face din nou parastas special pentru iertarea pi- Catelor celui plecat. Dupa aceasta a doua inchinare, Sutletul este dus sa viziteze iadul, gi imp de 30 de zile el vede toate treptele infernului gi tremura de {ricd s& nu fie gi el aruncat acolo definitiv. A 40-a zi Sufletul urca iarasi, pentru treia oara, sa se inchine Dommului. Atunci abia Judecatorul Divin hotaraigte dupa faptele Sufletului locuinta ce i se cuvine, Dom- ‘nul nostru lisus Hristos ne spune: "in casa Tatalui Meu sunt multe locasuri”, agadar a 40-a zi are loc judecata particulara si atunci Biserica face un paras- tas special. Aceasta zi este decisiva peniru.soarta Sufletului, pana la ultima judecata a lui Dumnezeu supra intregii omeniri, Aceasta stare a Sufletului nu ramédne deci defini- tiva, inbine, sau in rdu, dupa rugaciunile celor ce au ramas pe pamént si care aduc multd binefacere celot Ce s-aul dus. Fericit este acel suflet pent care a ramas cineva sa se roage neincetat si care fi usureaza astfel viata de dincolo de mormant. Inzilele de aniversare a morfi, a sarbatoriri Sfinfilot patroni ‘ai numelui gi in zilele de nastere a celor ce s- au dus, se fac de dsomenea slujbe si rugéciuni pentru Su- fletele plecate. Sa ne rugdm deci cu tarie gi cu con- vingere pentru cel dragi care s-au dus in lumea de dincolo, caci Domnul nostru lisus Hristos ne-a spus: *Cereti si vi se va da", El deci nu poate s& ne refuze cererea noastra de iertarea pacatelor celor pe care -am iubit, cZci El Incugi ne cere mila si dragostea pentry aproapele. CINE SUNT MEMBRII IMPARATIEI? ingeri sisufletele celor drepti suntlocuitorii Raiu- lui. Omul este destinat sa fie un inger pamantesc gi un om ceresc. Cei vi ca si cai morfi, cei luptatori ca gicei invingatori sunt membrii Imparatiei si legatura dintre ei este permanent, dragostea gi credinga lor comuna in Dumnezeu, fi uneste laolalta: “Dum- nezeul lui Avraam, lui Isaac lui lacov". Acesta este Dumnezeul color drept, al celor ce urcit in El si care formeaz un singur corp moral, chiar despartii find de El printr-un spatiu infin. Chiar cei nedesavarsiti pot totusi avansa spre perfectionare neincetat si pot fi membri ai Bisericii Domnului lisus Hristos. Schim- barea bucurilor n-are nici oinfluenfé asupra raportu- lui membrilor intre ei: Toti au drept scop atingerea perfectiunii morale gfericirea vegnica in Dumnezeu. 16. Parintele MITROFAN Aceasta este legatura gi unirea precisa inire cei vi i cei mor{i, acelasi ideal spiritual. Domnul nostru lisus Hristos este baza principala a tuturor membrilor imparatiei. El este Oumnezeul comun tuturor, iubi- rea pentru El uneste pe ceice-liubesc si marturisirea comuna a Cuvantului Sfintei Scripturi. Omenirea in toate timpurile a avut instinctiv credinta nemuriri sufletului side la cei mai s8lbatici sipana la aparitia crestinismului, toate popoarele din toate timpurile isireprezentau aceasta ctedinfa sub diferite forme si ritualuri. Singur crestinismul a expli- cat omenirii adevarata stare a sufletelor de dincolo de mormant, caci Duhul Sfant a luminat mintea creg- tinilor adevarati asupra adevarului: Domnul lisus Hristos a descoperit lumii “Calea, Adevarul si Viafa’, "Cel ce crede in Mine va avea viata vesnica’. Credinja este un ochi ce vede peste limitele lumii vazute. Credinta da infelepciune si intelegere celor de neinfeles pentru cei necredinciosi. Credinta uneste prezentul cu viitorul, vazutul cu nevazutul.-Ca sé Cstigdim mantuirea noastra trebuie s ne ocupam si de aceia ce s-au dus, iubiti de Domnul, Mantuitorul nositu lisus Hristos ne-a spus: “lubiti- va uni pe alti, precum si Eu v-am iubit pe voi $i cautati Imparafia lui Dumnezeu pentru voi sipentru tofi oameni'". Suntem datori a lua asupra noastra paicatele aproepelui nos- tru dupa cuvintele: “Purtaf-va sarcina unul altuia’, VIATA NO. UPA oare ce sarcina este mai grea gl apasa sufletul omul decat pacatele sale? Moise si Pavel audorita fstersi din randul alesilor lui Dumnezeu, pentru a asigura mantuirea fratlor lor, iar Mantuitorul Insusi Si-a dat viata pentru iertarea pacatului stramosesc ce apasa ‘omenirea. Deci suntem datori a ne ruga, a ne sacri- fica pentru mantuirea altora gi mai ales a celorplecafi dinire noi care nu mai pot face nimic ei insisi pentru mantuirea lor. Pentru cei vii care gregesc i sunt inca orbi spiritualiceste suntem datori a ne ruga pentru iertarea lor, “céci nu stiv ce fac". Deci pentru vi $i pentru morfi sa nerugam mereu cu credint, ci nu- mai aga ne vom madntui si pe noi gle vom ajuta nes- pus de mult si lor. Viafa sa ne-o dam pentru aproapele nostru, aceasta este legea adusa in lume de Domnul nostru lisus Hristos, dar sa nu iubim nu- mai cu vorba, ci cu fapta, cu insasi viata noastra. Rugaciunile pentru vii i pentru mort sunt zadarnice daca nu sunt insofite de exemple de comportare in Viaja de toate zilele, ~ Unirea dintre membrilImparafie trebuie si fie de- pind, armonioasa, altfel la cea mai mica abatere a Uunuia tot corpul sufera aga dupa cum suferinfalocala a trupului omenesc afecteaza intreaga dispozitie a omului. Viafa inseamna dezvoltare, activitate. Dect in viafa de dupa mormant exista o actvitate gio dez~ voltare spiritual continua, legata strans de activi- 18_Parintele MITROFAN_ tatea spirituala a celor ramagi pe pamant. Operele nemuritoare ale umanitaji, ce sunt altceva decat 0 Continua viefuire spiriuala a celor ce le-au savarsit. Cei de astazi preiau gi dezvolta ideile gi gandirea celor ce au plecat, deci viata spirituala este nemuri- toare gi toata evolujia omeniti este o consecinta a nemuriri sufletului omenesc. Trecutul si vitorul omenirii sunt unite prin gandirea creatoare a spi lui. Binefacétori ai omenirii sunt cei ce au lansat idei generoase, pline de dragoste pentru oameri, in- spirafi de ‘Duhul tui Dumnezeu, iar dugmani ai omenirl sunt cei ce g/-au folosit iteligerta in’ura gi dispret pentru semenii lor gi au fost inspirati de spiitele rele pentru distrugerea omeniri Paméntul a fost, este gi va fi un permanent teatru de lupta intre puterea binelui gi raului, iar partizanii acestor forte contribule la fericirea sau nefericirea omenirii, Ja mogtenirea dezastruoasa sau bine- facatoare pe care, o transmit descendenglor lor. Nu- mai [a sfarsitul Universului, binele gi raul se vor despa defiitv, se vor limita la Rai silaiad, iar in- fluenta unuia asupra altuia va fi defini exclus Aceasta este legea dezvoltari, a progresului departarea raului in favoarea binelui, iar daca acest fenomen nuse int&mpla, inseamna ca omenirea este 1m regres, pierde ceea ce a cdstigat gi riscd sa se prabugeasca, Cel ce au impragtiat binele pe pamant VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _19 fiind inca in viata, se bucura dincolo vaz4nd progre- sul si efectul bun al acjunilor gi ideilor lor, iar cei ce au imprastiat raul, suferd si se chinuiesc din pricina dezastrelor ce au produs omeniri Prin viata noastra moral noi putem procura bucurie sau suferinta celor ce s-au dus de langai noi. Spiritul parinfilor lucreaza in faptele copillor lor. Viafa vitoare este continuarea vietii paméntesti si dezvoltarea facultajilor sufletului ‘oduce continuu. Credinja produce unirea intre intre mori, ea este dragostea si nadejdea in Dumnezeu; Domnui nostru lisus Hristos a lsat moste- nire aceasta unire prin iubirea intre oamenii morti sau vii: “Tubif-vd unipe alfi, precum va iubesc Eu’, "Cel ce iubeste pe aproapele sau, pe Mine Ma iubeste!" Moartea nu poate rupe aceasta legatura de iubire, cdci ea este o legaturd a lui Dumnezeu Insusi. Unii citre atiiaver datoriide indeplint: cei vii pentru cei morti, iar cei mort pentru cei vil. Prin rugacluni in- tre unii cu alfi in comunicare, puterea credinjei de- termina gradul de comunicare cu morfi. Oameniine- unifi prin iubire, nu suntunifinicicuDumnezeu. "Cine rnu-l iubeste pe aproapele care-1 vede, cum Il va iubi pe Dumnezeu pe care nu-L vede?"- spune Domnul. lar la judecata “tot ce afi facut pentru aproapele, pen- tru Mine afi facut” va raspunde Judecatorul. Daca nu iubim mortii nostri, daca nu cautam sa le usuram sifuafia, nu ne ostenim sa-i ajutém, nu-L 20______Parintele MITROFAN. VIATA NOASTRA DUPA MOARTE__21 -ajutam pe Domnul. Slabirea credinjei raceste iubirea, iar raceala aduce cu sine uitarea datorilor catre cei mort Rugaciunca facuta cu credinfa ne apropie de cel ple cat gli produce mult binefacere si multumire. Omul ta moarte intra deja in eternitate. El este inocent la prima lui aparite, iar botezul crestin in numele Dom- nuului nostru lisus Hristos ii aduce iertarea pacatului ree ae _ lisus Hristos omul a primit vesnica, dar el trebuie s-o pastreze, sa depérteze dee de Dumnezeu. Corpul este viu cand este locuit de suflet, iar su- fletul este viu, atunci cand este locuit de Dumnezeu. Moartea corpului este desparfirea sa de suflet, iar moartea sufletului este despérjirea sa de Dum- nezeu. Astfel un corp poate fi locuit de un suflet viu, sau mort, iar starea sufletului de dincolo de mormant este continuarea starii sale dinainte de despé-tirea de trup, de moarte sau de viata, dupa cum a crezut sia iubit pe Dumnezeu sau nu. Viafa pe pamért in oredinta lui Dumnezeu este deci inceputul Raiulu, a fericiri eterne, iar viata pe pamant fara de Dumnezeu, este inceputul iadului, sau a pedepsei eterne, De noi singuri depinde aceasti alegere, noi hotdram singuri viala sau moartea. Viltorul depinde de prezent: "Imparafia lui Dumnezeu este inlduntrul vostru" ne spune Domnul nostru lisus Hristos, deci cei ce nu o au, poarta in ei iadul. Dupa Sfantul Ambrozie de Milan sunt sapte sfari ale Raiului si gapte stari ale iadului dupa numarul pacatelor (invidia, mndria, neinfranarea, avaritfa, ura, lenevia, lcomia). ‘Suffetele dincolo de morinant se dezvolta in con- tinuare, dupa starea in care au fost in viata si se pregatesc ase! pentru judecata cea mare. Ele pro- (greseaz’ fie in bine, fie in rau, ‘fle tie dupa credinja ia", Repauzatii care au ajuns a perfectiune mijlocesc pentru cel vil In timp ce vii adreseazé rugiciuni lui Dumnezeu pentru ugurarea celor din iad. Legatura dintre suflet gl trup se manifesta dupa spusele Ecle- siastului: "Fafa veseld este semn ca inima intru cele ‘une petrece*iar mania se Zugravaste pe fafa si se exprima in tot corpul, daca spiritl este linitit, gi cor- pul este in repaus. Pavel Invafé ca in pamant insusi ‘corpul continua sa vieluiasca ca o samanta care pu- trezeste gi incolfeste. Tot as:fel, corpul se spirituall- zeaza, se transforma. Descompunerea lui in ele- mentele chimice din care este format, este o migcare, un fel de vietuire, o pregatire pentru spritu- alitatea sa viltoare, pentru a doua unire cu sufletul su, Aceasta putrezire este de fapt o coacere spiritu- ala si tot procesul de descompunere nu este de fapt decat o dezvoltare a unei noi vieli, o metamorfoza a materiel in spirit. Corpul se curafé in pamant, igi 22. Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _23 cura tot ceea ce constitue stricdciunea lu, preg. tndu-se 88 prmeasea din nou un suletnemertos Pretutindeni este viafa in dezvoltare, nu exista stagnarea materiel in natura, nuexistainerje. Peste tot, in pam&nt, in aer, ae loc luorarea transformari pentru viata vitoare, Sufletele Sfinjlor su urcat la Rai, sufletele imperfecte igi ispagesc pacatele in iad, si prin rugaciunile celor vil ei pot scapa de acolo, in timp’ ce sufletele celor rai g1 necredinciogi pentru care nimeni nu se roaga, zac defini in gheena, wince eo in existena spirislor rau, zines ei nu pot crede nic in existenfa ingerilor buni, Cel ce nu crede in-Sfanta Script, se in- doieste chiar gi de existenfa lui Dumnezeu gi nici de soarta sufletulu ui dupa moarie nu-i pasa. Tofi cel Ge red ins i supunrajunea or creda, i sunt astfel conving! c& numai ceea ce percep simurile noastre existd in realitate, oi Inca o intreaga lume nevazuta, relevatd prin credinfa, o lume spiritual unde locul ingerlor este bine determinat. Ei au fost primele creafiuni ale lui Dumnezeu, in numa foarte mare, destinafi pentru contempla, alauda gia exe cuta poruncile lui Dumnezeu. Fiecare inger are o Personalitate aparte. Lumea ingerilor est i jersonalita . @ inaccesi- bil simfusilor omulu. Comunicarea aceasta a fost rupta prin cdderea lui Adam, Numal oameni ajungila Perfecfiune pot vedea uneor ingerii gi pot comunica cu ei. Ei duc cu spiritele raului lupta pentru adevar, nevazut, prin ganduri, uneori chiar gi prin simfuri. Dupa Sfantul Pavel ingeriilocuiesc in al trellea cer. ingeri gisufletul avand aceeagi natura (rafiune gi voinfa) formeaza impreund o singura imparajie spir- tual moral, Biserica triumfatoare. lar pacatosil sine- credinciosii sunt in unire cu spirtele raului prin cuge- are si simturi. Ingerii c&zuti sau actualele spirite rele sunt cei ce n-au volt $a se supuie poruncilor Crea- torului lor, plini de gelozie de putera lui nemarginita au dorit sa fie asemenea Lui. $i cautd neincetat sa facd pe oaméni s& participe la soarta lor, sa devina uucenicii lor gi permanent insufla porniri 1 ganduri rele sufletului omenesc. _- Numai rezistenfa la aceste ispitiri dau sufletulut imparatia Cerurilor, care se céstigd deci prin upta gi prin mari sacrificil. Numarul ingerilor czuti este mult mai mic decdt al ingerilor buni. El constituie a treia parte din toate spiitele, Puterea lor ar fi distrus totul dacé Dumnezeu n-ar limita-o, iar fara permisiunea Lui, ei nu pot face rau nici macar dobitoacelor. ‘Cand Domnul nostru lisus Hristos a scos demonii din nebunul Ingrozitor, acostia au cerut permisiunea de a intra in turma de porci, iar nu in gheena: Jocul destinat lor pentru vecie. Spiritele raului intind per- manent curse omului gi Dumnezeu permite aceasta ca cei alegi s poata fi trai din randul maselor prin 24 Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __25 rezistenfa lor la isptirle diavolului. Ca printr-o sita este ceruté intreaga omenire. Diavolii se pre schimba in ingeri de lumind pentru a deruta pe om, ‘-au putere nemarginita asupra sim;urilor omenesti. Numai sufletele drept-credinciosilor nu le pot amagi. Diavoliinu cunose vitorul, se ingeala pe ei insisi sipe oamenii‘neexperimentaf, fara credinta. Viafa crestinului este o lupta perpetua, cu caderi si sculari necontenite, o lupta cu gandurle si dori {ele insuflate de spiritele rele, Legatura si comuni- care nu poate exista cu cei ce nu sunt crestini adevarafl Nici un sol de moarte, atara de sinucidere nu rupe legatura cu cei vital Domnului lisus Hristos, cu Biserica Lui. Un crestin adevarat nu trebuie sa se teama de o mcarte silnica, el stie ca Sfintii gi vili se roaga pentru el, ca pentru un membru vival unui corp viu. Aparitia ingerilor buni ca gia spiritelar rele este posibila, : Din moment ce invierea din mori este posibila gi adevarata si in timpul Domnului nostru lisus Hristos au Inviat multi mori, de ce oare ar fi imposibila aparitia materializata a spiritelor? Toatt istoria Nou- lui si Vechiului Testament pomeneste de ingeri lui Dumnezeu care s- au aratat oameniior pentru indru- marea si invajarea lor ca si pentru a le transmite Poruncile lui Oumnezeu. Domnullisus Hristos insusi S-a ardtat ucenicilor Lui spre a-i convinge de jerea Sa; cel gapte tineri din Efes reaparui an dupa 976 de ai, Moise gi lie pe Muntele iui, etc. _ Tasele ‘gi pomenile facute in timpul celor 40 de zilela moartea cua, servesc nespus la ameliorarea mortii aceluia, dacd nu ajunsese la desavarsire. Dac totus! ajunsese,atunci acestebinefacer sen tore asupra celor ce le indeplinesc. Zeci gi sute exemple confirma acest fept in Vifle Stinplor. Vata s actvitatea sunt una, dct faptele celor ce vieluiesc pe pimant exprima legatura lor cu cei ple- cati. Miloacele de a conserva acaste legaturi sunt: 1. Insagl vidta celor ramagi pe pamant. = 2, Raportul lor catre Dumnezeu $i intre cei re- auzalj. , nS Aupicunea pentru acestia. 4. Milosteia, tanta Liturghie. | fuses este baza rugécuniiarmantuirea omului este in funcfie de iubirea pentru semenii lui. Aver. porunca iubiri eterne, nemuritoare. Domnul nosiru lisus Hristos ne porunceste si iubim chiar pe dugmanii nostri sé ne rugam pentru el, "Uni pe aif i toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa 0 dam", Numai lumina crestinismului a risipitignoranta g] obiceiuile gregite ale omenii, Domnul nostty lisus Hristos a relevat omenirii Adevarul. "Eu sun 26. Périntele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPAMOARTE __27 Calea, Adevarul si Viafa’ Despre inutiitatea Vechilor ceremonii funerare, cand se ingropau alaturi de cel plecat fel de fel de bunatati care sa-i asigure dincolo o bunastare, cand la vechile popoare salbatice se omorau sojile odata Cu sofii morfi ca gi soiavi lor, Domnul nostru lisus Hristos ne invafa: "VA rataciti nestiind Scripturile nici puterea lui Dumnezeu, ca la Inviere nici se insoard, nici se matita, ci ca ingerii lui Dumnezeu in ceruri sunt’, Domnul adauga: ca El este Invierea si Viata, deci numai prin El, printr-o viata crestin’, curata, cei vil pot veni in ajutorul repauzatilor. “Eu sunt invierea si Viafa, cel ce crede in Mine, de va muri, viu va fi". lubirea a fost legea data de Dumnezeu oame- nilor, prin Moise, poporului ales, si confrmata prin Domnul nostru lisus Hristos pentru omenirea intrea- 4g si pentru vegnicie. El nu cere o iubire pamanteas- ca, materiala, o complezenta ipocritaintre oameri, 0 satisfacere a poftelor in mod reciproc, cio ajutorare, © mil pentru cei suferinzi, sincera, nu o indiferentél ‘mascatd, aga cum o practicd intreaga lume, o rugaciu- ‘ne permanent a unora pentru alfi, o iubire sufle- teased, iar nu corporala, o participare curata la toate bucurille gi durerile aproapelui, o intistare fara dugmanie pentru pacatele lor, pastrarea icerii sia iscrefiei asupra relelor apucatur ale fratelui nostru, uo difuzare publicd, veninoasa gi pind de aroganta i mandrie a ruginil sa slabiciunii aproapelui nostru. Aiaeste dagostea pe cae care Dumnezeu, ‘Dumnezeu spune prin Domnul nostru lisus Hris- tos: "Eu nu voiesc moartea pacdtosului ci s4 se in- toarcd si sa fie viu’. De ce dar noi, dorim moartea aproapelui nostru prin neglijenta si indiferenta ae cafe i-o aratam, prin lipsa de rugaciune pentru el? Dumnezeu nu dariestedecdt elu ce-L roa. ‘Toti pot fi mAntuifiprin rugaciuni i tapte bune, dar cei care hulesc impotriva Duhulul Sfant nu au nicio- dad ierfare, aga ne spune Domnul lisus Hristos. Cei ce au respine pe Hristos si Haru Sau pan a utina clip’ a viefi lor, cel impletrij cu inima, cel nepocait, cai lipsti de orice remugcare, cei care nu vor sa re- ‘cunoasca Biserica lui Hristos gi nu vor s& alba nici o legatura cu ea, salvarea acesiora este imposibila si rugiiciunea facutd pentru ei este zadarnica. Soarta lor este hotarata de Domnul nostru lisus Hristos: ‘Nt lise va ierta nici in veacul acesta nici In cel vitor” ‘Singi Apostoli gi Parint ne-auia pertucte ne rugam si pentru cine nu. J mutt posaindu'se sunt iertati de pacatul mortal, cai care ins& persist in nelegiuire gi ataca cu mandrie credinja pe Dunnezeu ,acegta sunt fia diavolu lui gidacd nu se pocaiesc inainte de moarte, si pier Ln focul gheenei. oe Sopeee thane pentru cel mor le sunt foarte de 28. Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _29 folos, bine-nfeles daca ele sunt oferite celor sa mani cate se vor ruga pent sufel morta Aceasta este pomana adevarata, iar nu chefurile care se fac de multe ori intr rudele gi prietenil celui disparut, oamenicu stare, degenerand deseorntr-o adevarala dstece s pereere. Val de suet 0 astfel de situafis ee situate gi ou astfel de 'afa virtuoasa a celor vil contibuie la ma repauzajor. Mor nu mal pa ace nimi pert ot insigi, ci dup moarte nu mai este pocdinta. Omul ‘2 avut fot timpul gi toate mijloacele in timpul viet s8 se mantuiasea. Ce-a facut cu viafa lui? Cei ce s-au pocait in viata in mod incomplet gi care aveau totusi 0 team gi un respect fafa de Dumnezeu, ei nu mor sufleteste, mai au prilejul s3-gi definitiveze pocdinfa prin rugaciunile pe care le fac cei vl pentru el. Cel tinsa care nu au voit sa cunoasca pe Dumnezeu in timpul vie’ si n-au facut voia Sa in nimio, acestia sunt mort definitiv. Cainfa nu este deci posibilé ddecat in epoca cénd corpul este unit cu sufletul sau in viaja pamanteasca. Dincolo sufletul nu mai are nici mijloacele, nici fora pentru pocainfa sa persona- 12, acolo el nu mai depinde decat de cel pe care i-a lsat pe pamant, care de vor f inspiral sé se roage pentru el, vaio mare bucurie gi mila a ui Dumnezeu Pentru el. Pacatul mérturiit este lertat gi Domnul nostru lisus Hristos a lasat aceasta putere Apos- tollor Sai gi Preoflor mostenitori "Luati Duh Stant, cérora veflierta pacatele, se vorierta lor si cérora le vefitine, finute vor fit. Deci cat de Bun a fost Domnul cndne-a lasat acest pile de curaiire pe pamant, de prezentare in clipa mori cu sufletulcurat, spalat de orice impuritate, gata de a1 privi pe Dumnezeu! Si noi ce fazem? Nici nu ne sinchisim, trec anii peste noi, suntem surzi la clopotele Bisericilor care ne cheama la pocdinfa gidoat cdnd vine moartea, dure- rea si boala, atunci ingroziti, vazdnd c& toata stinta medicala nu poate face nimic corpulul nostru ruinat, atunci alergam la rugaciunile preofior. cam tarziu totugi... daca aceasta ultima nadejde este sincera, din inima, ca a talharului de pe cruce, atunci mila lu Dumnezeu vine chiar in ceasul acela sa aline dure- rea celui ce-L striga cu disperare. - De ce oare insa sa agteptim o astfel de ocazie? De ce numai din friva gi din lagitate sa recurgem a Dumnezeu? Vai de cet ce nu simt in sufletul lor nici © remugcare a constiinet lor gi mor Tmpietit in ingémfarea lor. Orice rugaciune pentru ei este inu- tila. Totugi acestea sunt cazuri rare si rugdciunile Bisericiifacute pentru cei pacatosi,dar care totusi n-au dispre{uit gi hulit mpotriva Duhului Sfant, aduc mare ajutor, alinare, icrtare de pacate, gi chiar iegirea lor din iad, Obizeiul de a se face rugaciuni 30. Parintele MITROFAN _VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __31 pentru cei morfi este o porunca a Bisericilistituita Stintle | mor} este o poruned a Bisericliettuit de lansul pentru pierderea celui plecat este inuti darplansulpentry pacatele lor este folositor."Aceste /acrimi raspandité pentru pacatele celor repauzati de catre cei vil, sunt o virtute, un act de inalta caritate cresting’, spune Sfantul loan Hrisostom. Sfantul loan Evanghelistul face o dinstinotie inte diferitele tipuri de pacatosi pentru care trebuie sa ne rugam: pa- ‘catosii pocaitiin momentul suprem gi cei ce nu s-au pocait- Elordona Tugaciunea pentru prime categorie sio interzice pentru cel din a doua categorie. __ Mulfialti Sfintisustin cu tarie eficacitatea rugaciu- nil pentru mori, ca de exemplu: Sf. Dianisie Are- opagitul, Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Grigorie de Nissa, St, Vasile cel Mare, Sf. Grigore Teologul, St. loan Hrisostom, care zice ca pentru cel drept s nu plangem la moartea lui, ci sa ne bucuram, céci el se odihneste acum sia rabdat povara vieti lui cu nddej- dea invierii pe care 0 capaté acum in Domnul.- lar daca cel mort este un pacatos, din nou nu trebuie plangem, ci s4 ne busuram ca a scdpat de raul care ilispitea mereu, trebuie s’ plangem nu moartea, ci pacateie sale gi pentru gtergerea lor sa facem jertfe, milostenii, rugaciuni i mai ales Sfanta Liturghie pen- tru sufletul ful. Domnul nostru lisus Hristos da unora dupa rugaciunile celorlalfl. O mana spalé pe alta, un membru al Biserici curata pe altul si Insusi Domnul nostru lisus Hristos a spalat picioarele ucenicilor Lui, toomai pentru a ne demonstra ajutorul gi serviciul pe care trebuie sé-l aduca uniialtora. Astiel rugaciunile pentru mor{i mantuiesc gi pe unii $i pe alfi, De ce dar s4 pkingem si sa ne tan- guim? Rugaciunea este mijlocul lasat de Dumnezeu Bentru mantuirea noastra sia aproapelui riunde s-ar afla el. De noi cei vii depinde deci soarta aproapelul disparut si insusi soarta noastra. “Toate cate cerefi rugandu-va s4 credefi ca veti Iva $i va fi voua", ne spune Domnul nostru isus Hristos. Sa nu ne indoim de mila Lui pentru repauzatii nostri. Sfantul loan Damaschin ne spune ca viata villor placuta lui Dumnezeu, procura mantuirea repau- zaljlor nepocdit, iar binefacerile facute pentru ei mantuiesc gi pe unii si pe alti. ‘Sfantul Ciprian ameninfa pe cei ce corup pe Preofi prin mosteniri gi administrati de averi sii departea- 2Adeci de misiunealor dea slujinumailui Dumnezeu. St. Chiril preamareste Sfanta Liturghie facuta pentru cei mort Sf. Ambrozie de Milan gi Fericitul ‘Augustin spuneau: “Voiesti ca Dumnezeu sa fie in- durator de tine, fiindurator tu insuti catre aproapele tu, rugaf-va deci pentru cei morfi, pentru ca si ei dnd vor ajunge la fericire se vor ruga pentru voi". ‘Sfantul Efrem Sirul murind, roaga pe ucenicil sal 2 Parintele MITROFAN_ facd pentru el Liturghie timp de 40 de zile. El ter- mina spunand: “rugaciunile celor drepji sunt o mare binefacere pentru repauzaj". Cel plecat nu are nevoie de suspinuri,lacrimi si bocete nestarsite, el are nevoie de rugaciuni si milostenii. St. Epifanie, Sf. Dimitrie al Rostovului, preama- resc Jertfa cea fara de sdnge prin care sunt spalate pacatele celor vii, ca sia celor mor iar Domnul nos tru lisus Hristos ne spune: “Orice binefacere pe care afi facut-o unuia dintre acesti mai mici frat ai mei, Mie Mi-afi facut-o”. Deci tot ceea ce facem pentru ‘mort, rugailunl,milosteni,JertfaSfinteiLiturghi, pen- tru Domnulle facem. De aceea fericiti sunt mori care au lasato frumoasa amintire si pentru care ii seroa- 94 si fac fapte bune in numele lor. Si vai de cei uitati, a caror memorie s-a stins, osdnda lor este meritata. Dogma rugaciunii pentru morfi exisia deja in Vechiul Testament. Apostolii au introdus-o in Biserica crestina. Marii dascali ecumenici au instituit rugaciuni speciale pentru morfi si Liturghile com- use de ei. Ele sunt o parte esenjald a Sintei Litur- ghil si St. Sinoade au ratficat aceste rugéciuni pen- tru cei sinucigi care din lagitate au prelerat sa-si curme singuri viata tn loc sa se pocdiasca. Mutte si minunate exemple ne demonstreaza, Vietile Sfintlor gi vedenille pe care le-au avut, ier- tarea pacatelor celor mort prin rugaiiunile celor vii . VIATA NOASTRA DUPAMOARTE __ 33 Rugaclunile facute pentru cel mort timpul cand la ‘Sfanta Liturghie se canta "Pe Tine Te laudam"- mo- ment culminant al Sfintei Jertfe - au mare trecere inaintea lui Durmnezeu. El se bucuré mai mult cand noi ne rugdim pentru afi decat cand ne rugam pentru noi ingine. Fericit acela care duce o viaté aspra pentru man- tuirea altora. Marii ascefi si schivnici nu pentru ei si chinuiau trupul, ci pentru ali si Dumnezeu primeste ‘intotdeauna jerfta facuta pentru mantuirea altora. CE ESTE VEACUL DE ACUM $I CEL VITOR? Veacul de acum este tot spatiul de timp intre nasterea Domnuluinostru lisus Hristos giyenirea Lui glorioasa la Judecata finala a omeniri, Pentru fie- ‘are om veacul de acum este durata propriel sale Viefi pe paimant. Veacul ce va sa fie este spatiul infi- nit, eternitatea ce va urma judecaifinale, cand se va decide soarta fiecdruia pentru vesnicie. Omul in prima perioada a veacului de acum se prepara pen- tru cea de-a dova perioada a vietii sale, pentru veacul ce va si vie, pentru eternitate. Sidatoria omu- lui este s caute Impiiratia lui Dumnezeu, nu numai pentru sine, ci pentru toli oamenii vii sau mort. Aceasta este iubirea, scopul gf rostul omului pe 4 Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __35 pamént. “Iubiti-va unii pe alti si fii desavargif, pre- cum Tatal vostru este’ iar "Nu tofi cei ce-Mi zic Doamne, Doamne, vor intra intru Imparatia lui Dum- nezeu, ci cei ce fac voia Lu’. lata Adevatul, Calea si Viata omului, Viata fiecarui om este un dar ce is-a incredinjat, un talant ce trebuie sa fie exploatat pentru folosul omeniti, cai viata pentru aceasta ne-a fost data. In veacul de acum ni s-a dat aceasia posibiltate, iar in Veacul ce va sa vie, Vom lua rasplata felalui in care am stiut sa indeplinim misiunea. Toli mori fie drepii sau pacaitogi se gasese intr-o stare de provizorat, in © fericire incompletd sau un inceput de suferinta, abia dupa Judecata suprema situatile se vor defini- tiva, Pana atunci comunicareaa cu viii mai este posi- bila gi influenta unora asupra altora de asemenea. Veacul de acum este timpul cand Domnul nostru lisus Hristos a venit s& mantuiasca lumea. Pana atunci El se jertfeste zilnic pe Altarul tuturor Biseri- lor pentru pacatele noastre, ale vilor si ale morflor. El continua sa fie inca o victima injunghiaté pe Cruce Pentru intreg Universul. Acest spatiu de timp al Veacului de acum este salvator pentru noi si trebule sa profitam de el pana mai avem libertate. Acest spafiu constituie mila lui Dumnezeu pentru noi! Ziua Judecatii nu este amanata decat pentru rugaciunile celor alegi! Domnul nostru lisus Hristos ne spune: "Aceasta este ziva cdnd trebuie sa lucram cai va ve~ ni noaptea gi nimeninu va mai putea face fapte bune". Nu toficei ce se roag’ sunt ascuttaf. Faptele lor dovedesedaca rugaclunea lor merita sa fie mplinit. Numai cei ce-L iubesc pe Dumnezeu cu sinceritate primesc mila Lui pentru rugaciunile pe care le fac. Nimicnu exista in lume far o cauza! Totul are ora tiune de a fi. Omul de a creatia sa, s-a adresat si s-a rugat Creatorulul. Crestini fs bazeaza rugaciunea pe mijlocirea Domnului lisus Hristos. Rugaciunea este o lucrare a Sfantului Duh ce locuieste in om. Deci a ne ruga lui Dumnezeu este insagi vointa Lui, iar Dumnezeu inspirdnd pe cei viica 88 se roage pen- tru cei mor, aceasta inseamna insagi milostivirea Lui pentru cei repauzatj. Lipsa acestei inspira este pedeapsa lui Dumnezeu fata de cei ce n-au vrut sé-| caute. Rugiciunea adresata in lacrimi gi cainta are fect, insofita fiind de post gi de milostenie. La ne- voie se recunosc adevarafi prietenil i care nevoie este mai mare decdt dorinta celor repauzati de a fi uguraii de pacat? Acum sa le aratim dragostea noastra, iar nu indiferenta si uitarea, aga cum se in- tAmpla 'mai intotdeauna, dupa zicala: “morfi-cu morti $i vii cu vii"! Ce mare nedreptate! Biserica urmareste toata viala omului, de la nagtere gi pana la moarte. Actele cele mal impor- tante ale viet sale sunt sfinjte de Biserica gi nici 36. Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPAMOARTE__37 dupa moarte Biserica nul parasegte pe om. Si nu exist decdt un singur mijloc pentru mantuirea celor viica gia celor mort: Domnui nostru lisus Hristos gi Jertfa Lui adusa pe Altarul Bisericii! In afara de Dom- ‘ul nostrulisus Hristos, nu exista méntuire. Sangele ‘Sau striga neincetat iertare catre Dumnezeu pentru pacatele oamenilor gi nicio slujba nu este mai de pre} pentru repauzafi decat Taina Sfintal Liturghii. Vil g Mor{ii ce se pomenese in momentul turnarii par- ticelelor prescuril in Sangele sacramental al Dominu- lui nostru lisus Hristos, se curati de pacatele lor in acest Snge. In acest moment, Domnul nostrulisus Hristos este victima gi sacrificator in acelasi timp. Pe cei ce -am iubitin viata gi mal ubim inca, 88 le aducem aceasta Jertfé suprema pentu sufletele lor. Ea este mijlocul cel mai puternic de a le ugura dincolo suferinfele. Sambetele sunt consacrate memoriei tuturor Sfingilor gi repauzatilor. SAmbata-sabat cuvant iu- daic care Inseamna odihnd, repaos. De aceea ea a fost destinatd ca zi de odihna a sufletelor. Mai sunt in cursul anului alte zile consacrate mortilor: 1. Sambata ecumenica inaintea Sexagesimei pentru memoria parinior, tabilitéinaintea zlei con- sacrate Judecatii de apoi, ca o demonstratie c’ inaintea Judeceii tot suntem unfiprin iubire, vill cu cei repauzali, mortii nestiusi de nimeri, cll fara iubire nu este mantuire pentru nimeni. 2, SAmbata ecumenica a Sfintei Treimi (sau a Penticostei) in ajunul primei zile a Imparatiei lui Hris- tos, Biserica se roaga pentru sufletele celor re- pauzati, Apostolii au primit Duhul Sfant in ziua Rusalilor si au predicat pe Domnul nostru lisus Hris- tos ca judecitor al vilot gi al morflor. ; 3. Sémbiita ecumenicd a 2-a, a 3-a si a 4-a din Postul Mare, Postul nu are nici o valoare pentru cel care ilfin daca nu-i adauga iubirea adevarata pentru viisi pentru mort. In afard de aceasta, in Postul Mare nu se fin liturghii decat sAmbetele gi Duminicile. 4, Ziua Parinjlor, Moartea Sf. Toma (a doua sap- tamana dupa Pasti). “Astazi Domnul nostru lisus Hristos S-a pogorat in iad, la cei mort, pentru a le vesti biruinfa Sa asupra morfi, ne spune Sf. loan Hrisostom, deci motivul pentru care a fost aleasa aceasté zi pentru slujbe speciale, acesta este. Este © sarbatoare comuna a bucuriei Invierii Domnului nostru lisus Hristos. oe 5. ln ziua de 29 august este amintirea Taieri Capului Sfantului loan Botezatorul, Martor al Ade- varului, iar Biserica a instituit aceasta zi pentru ostagii nostri. Dupa Invierea Sa, Domnul a scos din iad sufletele ce erau vrednice de acest har. De ce n-at face-o El si acum pentru pacatogii care merité si ei datorita 38. Parintele MITROFAN rugéciunilor si milostenillor celor vi pentru ef? Totul este posibil celuice crede: “Tot ce veficere Tataluiin Numele Meu, vi se va da!” Domnul nostru lisus Hristos care a primit milos- teria facuta celot mai mic fra ai Lui, nuva ramane dator catre acei de la care a primit mila! Un pahar cu apa giva firecompensat! Tot ce facem pentru al bine, fie rau, pentru Domnul isus Hristos o facem! El voieste ca Inte oameni sé domneascd pacea, iubirea si armonia, Ceea ce facem pentru repauzat, obliga pe Dumnezeu fafa de acesta. leremia proorocul spune: "Blestemati si izgonifi sunt de la fafa lui Dumnezeu acei repauzafi pentru médntuirea cérora nu se imparte milosteniil” Milos- tenia @ trecut de la Vechiul Testament in lumea crestiné, conform indemnurilor lui Hristos de a ne da chiar viata pentru prietenii nostri - ‘Fericiti cei milostivi c& aceia se vor mill" *Ffi milostvi precum Tatal vostru este milostiv’. Facefi-va prieteni din bogatile nedreptatil” tatd atdtea sfaturi pentru noi lisate de Domnul nostrulisus Hristos! Chiar din bogafile acumulate in ‘mod necinstit, se poate cdstiga iertarea pacatelor daca ele servesc la alinarea sufletelor atora. Mila este fructuliubiriicrestine, ea trebuie sa se manifeste in apte, sauin vorbe. Cand cinava moare, trebuie sa-| sarim in ajutor nu prin bocste, ol prin VIATA NOASTRA DUPA MOARTE__39 milostenil sirugaciuni, Nu inmormantarile fastuoase si scumpe trebuie si ne preocupe, in sensul “morfilor care- si ingroap mori’, snu fac aceasta decatpen- tru ochi lumi. Dimpotriva, prin multe milostenil s& determinam pe vaduva, pe orfani, pe suferinzi si lipsit, s& se roage pentru sufletul celui mort - Acesta e adevaratul omagiu pe care il aducem dispérutului Nici o milostenie nu e facuta in zadar. Postul sicasti- tatea nu aduc bine decat celui ce le practica, ele sunt binefaceri pentru mantuirea personala, in timp ce binefacerea si pomenile acute pentrualtiise revarsé asupra tuturor. ‘Mild voiesc, iar nu ertfal"Ingroparile » bogate dovedesc nu iubirea pentru cel mort, ci vani- tatea! Prin milostenie il imbracam pe cel mort intr-o hind de lumina pentru ziua judecafji, pentru care ne va fi nespus de indatorat. Omul trebuie sa traiascd pentru Dumnezeu si pentru aproapele lui. Credinta tunuia poate uneori $4 médntuiasea pe altul. Calitatea i caldura rugaciunii valoreaza, iar nu cantitatea si monotonia ei. “Fara de Mine nu puteti face nimic’, ne spune Domnul nostru lisus Hristos, prin Duhul Sfant, la rugdciunile noastre insistente ne trimite putere, do- rin{i bune, pe care tot El le implineste, dupa Injelep- ciunea Lui cea neinfeleasa de noi. La rugdciunile celui umilt, nu exista refuz din partea lui Dumnezeu. “Inima infranta gi smerita Dumnezeu nu o va urgisi". Din contra, rugaciunile celor mandri ce nusse tem 40 Parintele MITROFAN de El, Dumnezeu nu le tmplineste. Cel ce se tem de Oumnezeu, vieluiesc dup legile Domnului lisus Hristos gi fac voia Lui n timp ce, cel ce nu se tem de Eli fac vointa lor personala givin apoi g pretind ca Oumnezeu si le implineasca rugaciunile. Numai cei ce traiesc in cumpaitare, in castitate, in dreptate si blndefe, in milostenie si rabéare, numai acestia capata rispuns la rugiciunile lor, ici de as- cultare ele sunt demne, sunt facute in Numele Dom- nului nostru lisus Hristos gi dupa exempiul Lui. Cum ar putea Dumnezeu cel drept sé acorde re- paos gi lertare repauzatilor pacdtosi, pentru care se Toaga tot niste pacatosi, doar aga din traditie, de ‘chiilumii, fara nici o convingere gi credinga vie a ne- muriti sufletului? "Acestia MA cinstesc cu buzele doar, cic inima lor este departe de Mine!" Viata lor displace lui Dumnezeu. Pacatul face ca rugaciunea sdnuaiba nicio valoare, Cei mai raipacatosi sunt cel impietrij, cei indiferenf, cei cérora nu le pasa de Dumnezeu si de Judecata Lui. Apoi vin cei ce sunt dominafide slabiciunea trupeasc’, dar care totusi nu renega gi nu dispretuiesc pe Dumnezeu. Spre a ne putea ruga pentru alti, trebuie inainte de orice sa fim curalj, fara pacat, fara vii si pasiuni si atunci "tot" ce vom cere, conform cu vointa lui Dumnezeu, cu ajutorul rugaclunii care deschide vistieria cerului, vom obfine. VIATA NOASTRA DUPA MOARTE__41 Sufletul loouind In corp este obligat a cugeta la viata vitoare. Rugticiunile celor vi nu sunt de folos decat pentru cei ce au adormit in credinfa si in pocainfa, care au luptat cu pasiunile lor si care ‘inainte de moarte nu au avut timpul sa faca act de pocdintd. Numai cei ce evitau faptele raului gi nu ‘cadeauin le, decat din slabiciune, din utare sau din ignoranta, numai acestora rugaciunile villor le pot fi de folos, iar nu acelora ce fac raul din rautate, din ambitie, din mandrie gi din Impietrirea inimii, Pentru acestia din urma, orice rugaclune este zadarnica! ‘Acela care in fond avea oinima buna, dar din lene sidin nebagare de: ‘seam s-a lasat surprins de moar- te nepregatit, acesta are ganse de mantuire si Dum- nezeu inspira pe rudele lui in a-gi indrepta gandurile sirugaciunile lor spre el. Dumnezeuin bundtatea Lui nemarginita, mai acorda inc’ o funie de scépare celor ce nu L-au iubit, dar totusi nu L-au disprefuit! ‘Apostazia este insa fara iertare, Biserica refuza rugaciunile pentru ei, pentru acesti oameni fara congliinta, care s-au afundat cu nepasare in satis- facerea placerilor lor trupast, inditerenti la soarta sufletului lor, ba neg&ndu-i chiar existenta. Sfantul Vasile cel Mare zice: "Nu exist Mila pentru lacomi, pentru impietnt, pentru talhari, pentru cei cruzi ‘cestia sunt osandif de dreptatea lui Dumnezeu’. “Totug s& nu ne indoim a ne ruga pentru cel mort, 42______Parintele MITROFAN_ nestiind daca Dumnezeu ar asculta rugaciunea noastra. Aceasta ‘Indoiala este o ispita gio Viclenle a diavolulu. ‘Nu te teme, créde numai site vei mantui, tu gi casa ta’, spune Dornnul nostru iisus Hristos. _Dumnezeu nune-ar fiinspirat sa nerugam pentru cei ce nu merté sinu sunt demni de mantuire. Eln-ar fi desteptat dorinja de rugdiciune nici in fra, nici in copii, nici in sotii celui nedemn de iertarea Lui. Cei blestematipentrucare nimeni nu se roaga, nimenipe pamant - pentru c4 Dumnezeu nu inspira pe nimeni la aceasta - sunt hulitorii Duhului Sfént. Pentru ca repausatul s& primeasca ajutor din partea celor viitrebuie cael insugi sf avut oarecare merit. Nimeni sa nu se lase pe gria sirugaciunile al- tora dupa moartea sa, acelea de care el niciodaté nu s-a ingrjit In viata. Acolo nu are nimic de asteptat, Ccaci nu va primi nimic. Adevarata rugaciune ne este inspiraté de Dumnezeu, aceia care sunt alegi de Oumnezeu, sunt aceia ce intind o mana de ajutor ccelor plecati, cici viata lor este virtuoasa. __Nimeni nu stie cdnd si cum ii va veni ceasul mori si am constatat de atatea ori cain timpul boli corpu- lui, sufletul suferind gi el isi uita de datotile sale gi este complet neputincios, De aceea toate virufjile ce ne pot asigura Imparaja lui Dumnezeu nu pot fi exer citate decat ‘in stare de sanatate gi de luciditate a cor- Pului gia sufletulu, iar pocdinfa pe patul morfi este __VIATA NOASTRA DUPA MOARTE ___43 de cele mai multe ori zadamica gi prea tarzle. De ageea testamentul cu ultimele dorinte - si mai ales aceea ca cei ramasi s4 suplineasca defectele si neputinfele noastre prin mijiocirea rugaciunilor lor ‘dupa moartea noastra gia faptelor de milostenie (pe care de fapt maibine le-am fi facut singuri c€nd eram in viata) este att de necesar. Ceea ce nu ne-a fost iertat pe pAmant, ne poate fiiertat dincolo, daca cineva se roaga sincer gi cu credinja la aceasta, Cel ce crede, obtine iertarea pacatelor pe pamént si dincolo’ prin mijlocirea Bisericii, in timp ce celui ce nu crede nui se vaierta nici in lumea aceasta s{ nic! dincolo. Despre semni- ficafia zilelor a 3-a, a 9-a gi a 40-a dupa moarte, se dau multe explicafi de cdtre Sfinji Paring. ‘A30azi Pentru cd a treia ia inviat Domnul nos- tru lisus Hristos, pentru cd a treia zi, corpul gi schimba aspectul, pentru ca cel mort fiind botezat crestin crede in Stanta Treime si rudele lui garan- teazd pentru el cd ar fi pastrat pana la ultima clipa cole trei virtuti principale: credinta, nddejdea, si dra- gostea, de care atdma mantuirea omului. In aceste ttel zile se mai vede gi simbolul celortrei elemente din care este alcatuit omul: corpul, sufletul si spirtul care impreuna au pacatult si pentru ca sa fie curatite trebuie s& treaca in lumea de dincolo de mormant. ‘AS-azi, Pentru cd atuncl incepe putrefactia gi nu- 44 Périntele MITROFAN mal inima singura rémane intacta. Sau dupa spusele lui Neofit din Rusia, Biserica cere lui Dumnezeu sa ageze sufletul celui mort in randul celor 9 cete Ingeresti. ‘A 40-a zi. Dupa spusele unora, pentru ca abia atunci se descompune inima definiv. La nagtere fenomenul este contrar:inima se formeazi a treia zi, a noua zi restul corpului, iar a patruzecea zi apare forma completa a omulul. Tot Neofit, gaseste ratiunea acestor rugaciuni dupa cele 40 de zile pe care evreiile-au plans dupa moartea lui Moise. Tot evreil s-au hrénit cu mana timp de 40 de zile, Moise a postit 40 de zie nainte de primirea tablelor legit Sf. llie merge 40 de.zile spre muntele Carmel, Domnul lisus Hristos Insusi petrece 40 de zile in pustiu, unde a fost ispitit de ciavol.. iar dupa Inviere ramase 40 de zile inca pe pamént, invafandu-i pe ucenici. inaltarea Domnului are loc a 40-a zi, de aceea Biserica se roaga ca sulletul mor- tulul sa se inalfe spre cer. Apoi in ziva mori, in fie- care an se fac parastase pentru a dovedi celui plecat c& nu au uitat, Coliva facuta din seminfe de grau simbolizeaza germenul viefi care, ingropat in pamént, renagte la Viafa sub forma unei plante noi. Aga va fi sicu corpul mortulul care prin putrezire va da nastere unei noi fine spiritualizate. Corpul deci se pune inpamant la, VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _45 pastrare? Zaharul sau mierea din coliva inchipuie credinja celor vii, c& sufletul celui plecat petrece in multumire gi odihna. Coliva deci, este 0 expresie vizibild a credintei celor vii in nemurirea si invierea sufletelor. Ca gi germenulviefi din semintele puse in pamant, care la o data precisa, migcate de o forma nevaizuta, igi incepe procesul noii apariji, tot astfe! corpul omului se pregateste pentru clipa invieri, cand se va prezenta Judecatorulul sub 0: forma noua pentru o viata noua. Domnul nosiru lisus Hristos ne precizeaza cf "Va veni ceasul cénd tof cei din morminte vor auzi glasul lui Dumnezeu $i cei ce-I vor asculta vor Invia’, iar cine asoulta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis, are viatd vesnicd si nu vine la Judecata, ci a trecut din moarte la viata". Agadar, Domnul nu va judeca decat pe cei ce n-au crezut in El sin-au inde- plinit cuvintele Lui. Cel ce se judeca singur in timpul Vieti lui pamAntesti scapa de judecata vitoare. ‘Domnul nostru lisus Hristos nu acorda mantuire decit celor ce o caut’, nu numai pentru ei ci sipentru cella. Rugdciunile pentru mor, procura mantuirea villor, le aduce aminte de moarte gi ii impiedica sa faca tau. Rugaciunile pentru mort, impiedica pe cel viide a face pacate de moarte voluntare, fi umple de poodinfa si de cura, pentru a suporta suferinfele acestei lumi fi umple de néidejde gi de sperante din 46. Parintele MITROFAN_ ____VIATA NOASTRA DUPA MOARTE-_47 mila gi dreptatea lui Dumnezeu, Rugaciunile pentru ‘mori pregateste pe cel viu pentru moarte, iar aceasta nu mai este pentru el nici o grozaivenie, cii se pre- Zinta cao trecere la repaus, la lipsa de dureri gi in- tristar, la reintainirea cu cei dragi. rice spirit care nu crede ca Domnullisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, c& a venit in trup nascut din Sfanta Fecioara Maria pentru médntuirea lumii, un asttel de spirit este al diavolulu. Suntidei ce aparyin omenirilintregi, de exemplu: aspiratia fiecarui om, din orice epoca, cétre o flntd suprema, ideea de nemurire a suiletului, idea de aplanare a méniei lui Dumnezeu, starnité de rau- tatea oamenilor. Dorinta de a adresa rugaciuni lui Dumnezeu este un sentiment inerent naturii moral- spirituale @ omului Mila este inndiscuta in el. Spiritul ‘omeneso ins neputand sa rezolve orgoligasele sale nedumeririgifugind de relatile divine, ca nefiind ad- mise de stinta si experimentate de ea, se refugiazé in negafiune si necredin{a, considerand ca inexis- tenta viata de dincolo de mormant. Omul vrea s&-si explice prin inteligenta spirtului sau totul, si aceasta ambitie si mandrie tl orbeste. Numai smarenia lu- mineaza mintea omului, Gradul pocaini fiecdruia, care este un dar de la Dumnezeu, nu poate fi cunos- cut de nimeni altul, decdt de Dumnezeu singur, care citeste in inimile oamenilor. Numai Harul suplineste ceea ce lipseste celor ce se pocaiesc in proportie cu dorinja lor. Din toate actiunile sufletului, cea mai puternioa este rugiiciunea care-I face pe om sa indeplineasca lucruri supranaturale. Acest adevar nu va fi inteles de cei ce nu se roaga niciodata. Rugaciunea este 0 lucrare nevazuta, spirtuala. Influenta si felul in care lucreaza rugaciunea este mai presus de intelegerea noastra. *Cerefi si vise va da’. Cand gi cum, numai Dumnezeu singur hotaraste, dar daca cererea noas- {ra este dupa voinfa Lui, se va implini cu siguranta. Indoiala este moartea rugaciunii, este timp pierdut zadamnic, este urma diavolului. A nu ne ruga in- seamna a nu iubi. Viata sufletului incepe abia dupa moarte, cand este eliberat de lanturile necesitajilor corpului, de instinctele lui animalice. N-a fost, nu este sinu va iniciodata nimic mai adevarat decat cu- vantul lui Dumnezeu exprimat in Sfintele Soriptur. Ele sunt singurele izvoare sigure gi omul este dator sa le cerceteze. "imparatia lui Dumnezeu este in- lduntrul vostru’. Aceste dou izvoare: Scriptura si ongtiinta omului il conduc pe calea Adevarului in Viafa vittoare a sufletului omenesc. Daca cei drepti si credinciosi au pacea si paradisul in inima lor, din contra, cel rau are iadul si vegnica nemultumire. "Fifi blanzi si smerii cu inima i vefi affa odihna sufletelor voastre’. Acesta este 18 Parintele MITROFAN inceputul inca de pe pamant a vieti fericite a sufletu- lui. Cel ce in viata pamanteasca este vesnic Inrait si nemulfumit, chinuit de pasiuni nesatisfacatoare, are ‘in el inceputul iadului. ‘Oamenii inca de pe pamédnt sunt morfi sau vii su- fleteste. Deci ce este moartea ca fenomen? Doar 0 parte a fiinfei omului care-nu mai activeaz®, este pusa la pastrare ca un tezaur ce se ingroapa, ca un graunte ce se seamana In pamAnt pana li soseste ceasul de germinare. Sufletul este ins4 viu, caci Dumnezeu “nu este un Dumnezeu al morfilor cial vi- ilor’, ne spune Domnul nostru lisus Hristes. Deci tot sunt vii inaintea Domnulul. Daca n-ar fl viata dincolo de morméant, la ce ar servi virtutile? Care este scopul vie(ii pe aceasta lume? Aga zisa civilizajie moderna nu vrea s& mai creada in viala vitoare gi in ne- murirea sufletului. Ea a adus omului oinlesnire a tra- iului de toate zilele, dar i-a rapit credinfa sufletului si nevinovaitia. Dumnezeu nu a creat pe om numai ca sé apara in lume, ca s&-si satisfaca pottele gi apoi sa piaré. Un asemenea Creator Care a dat totugi fiecaruia om creat de El, un rost, un sens, o lege, un echilibru, nu putea sa-| creeze pe om la voia intam- plarii numai doar pentru satisfacerea instinctelor lui. Dumnezeui-a dat gandirea, aceasta forfiasemenea Lui insugi, ca s-o foloseasca numaipentrucorpul su pieritor? Ar fi cumplit sa credem aceasta, doar numal VIATA NOASTRA DUPAMOARTE _49 tun om complet supus vicilor poate admite aceasta, Omul a fost creat pentru nemurire, pentru vegnicie, iar viata pamanteascd nu este decat o pregatire ane- muri, Viafa viltoare este de fapt continuarea celei de pe paméint, intt-o forma gio lume nous, in condifji diferite. Viata vittoare este continuarea dez- orale a omului in vegnicie, Prin substanfa sa, sufletul este o fint& individu- alé, gi nemuritoare, ca gi Creatorul stu Care este vesnic, Ideea de viafa viltoare este intim legata de ideea vegnicie gia nemuriri sufletului. Cel ce crede, incepe viata sa vegnic& pe pamant gi va tril vegnic, jar cel ce nu crede este condamnat deja de pe pamant gi este mort pentru viata vegnica. Aceste idei de nemurire a sufletului side viaja de dincolo de mormant, sunt idel inerente spiritulul ‘omenesc, idei ce aparjin omenirintregi si sunt intim legate cu religia tuturor timpurilor i a tuturor grade- lor de civiizatie, Toate religile pagane recunosc lo- curi de recompens si de pedeapsa dupa moarte. Omenirea Vechilui Testament si-a intemeiat con- vingerile pe revelatia divina continuta in Sf. Tra Totul se transmitea verbal si adevarurile religi- ase trecdnd din generatie in generafie, au ajuns pana la Noe, iar urmasiilui Noe le-au pastrat tot ver- bal pana la Moise, care primul a scris despre ele, fi ind ingpirat de Dumnezeu in Pentateuhul sau. 50 ___Parintele MITROFAN_ “Sf. loan Hrisostom spune ca ideea de viafa vil- toare, a fost comuna omeniriintotdeauna: "Credinta in remunerarea fiecaruia dupd faptele sale, in viafa vittoare, este impartagita de elini, de barbari, de poet! $i de filozofi sin general de tot neamul omenesc”. Socrate, filozoful pagan, spunea: "Sunt convins cd ot ‘omul are soarta sa ce-i este destinata dupa moarte si i ea va fi mai bund pentru cei buni, decat pentru cei rai". Cuvantul lui Dumnezeu este adevarul sizvorul tuturor cunostintelor. Domnul nostru lisus Hristos spune; "Eu sunt Lumina lumii, cel ce-Mi urmeaza nu va merge in intuneric, civa avea lumina viefi, adic& va fi luminat spiritualiceste. Toate gtintele lumi- neazA partea morala a omului, sufletu, iar nu corpul. ‘Moise, initdiul scriitor despre revelatiunea divina, serie: “Dumnezeu zice lui Avraam: Voi merge la paring t2i, adica sufletul se va uni cu sufietele strmogilr ti care ‘sunt in Seo! (iac)". $i aga scrie Moise gi despre Isaac. 7 David ice: "gimai inainte de a seintoarce jarana in pamant, precum a fost si duhul s2 va intoarce la Dumnezeu, la cel ce I-a dat pe el’. lov scrie dease- menea despre nemurire in Vechiul Testament. Dom- nul nostru lisus Hristos ne vorbeste despre viafa vi- itoare in parabolele ‘Sale, aceea cu pranzul im- paratului care a izgonit pe cel ce nu avea haina de hunt, apol in cea cu cele zece fecioare, cu bogatul VIATA NOASTRA DUPA M¢ 51 si Lazar. Dar toata invafatura Sa se refera numal la nemurirea sufletului, minunile gi invierile pe care le-a infaptuit, culmindnd cu Invierea Sa proprie, demon- streaza convingator, viata spiritualé a omului, viafa ui de dincolo de mormant gi soarta care-| asteapta. Dovada incontestabilé gi definitiva a nemuririi su- fletului este Domnul lisus Hristos Insusi si Invierea Sa, baza crestinismului. El este Noul Adam, inte- ‘meietorul uneinioi generatiide oameni, Elainviat din ‘mort sia dat prin aceasta Universului intreg, proba, vizibila, de necontestat, a existenfei unei viefi vesnice dinoolo de mormént. Moartea nu exist in cei ce cred in lisus Hristos. Gloria veche a morfi este distrusa si viafa vitoare gaseste expresia sa vizibild e mormantul fiecdrui crestin din simbolul pe care crucea de la cipatai o intruchipeazd. Crucea este arma care a distrus moartea, Crucea ne-a adus Invierea si viala vegnica. Crucea Domnului lisus Hristos este mdntuirea noastra gi tofi cei ce o vene- reaza gi se aseaza sub scutul ei, sunt salvati de dis- “trugerea vesnicd. "Nu va temefde ceice ucid tupul, iar sufletul nul pot ucide’, ne spune Domnul lisus Hristos, Cu alte uvinte, sufletul este nemuritor, ci ‘temef-va de cel ce ucide si trupul si suffetu’, adic& de diavol care ispiteste necontenit pe om la pacat. Cel ce nu crede in Dumnezeu, nu crede nici in viafavitoare gi nial in 52. Parintele MITROFAN_ _ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _53 rasplata lui Dumnezeu. Platon gi Socrate simfeau in congtiinta lor c& sufletul este nemuritor, insd nu puteau, cu toata inteligenta lor, sd-si explice in mod exact ce se petrece dincolo de moarle. ‘Inclipa mortii sufletul rece, precum si talharul de pe cruce sau Lazar séracul, la bucuria imediata sau fa suferingd, ins@ nici una nici alta din aceste stari nu este completa si definitiva, aceasta nu se va intam- pla dectt la udecata cea mai mare alui Dumnezeu. inaceasté ulima perioada a sufletelor, tofi vor avea aceeasi varsta, vor fi constienti si activi (asemeni ingerilor), nu cum spuneau anumit| eretic! din Evul Medlu, ca anabaptigti gi Luther chiar, care sustineau ca sufletul dormita intr-o stare de inactivitate dupa moarte. Din moment ce sufletele vieluiesc, aga cum ne spune Domnul lisus Hristos, ele activeaza, se transforma, evolueaza, caci nu existi viafa trupeas- ca sau sufleteasca acolo unde nu este migoare si evolutie. Acolo este moarte. Daca omul, prin funcfile sale organice pare afi un produs al materiel, cum se explicd insé toat& activitatea lui spirituala si in primul rand gandirea? Trupurile oamenilor sunt toate la fel alcatuite, au aceleagi organe si aceleagi funcfi si medicina moderna se bazeaza pe acest adevar pen- ‘rua trata si a lecui suferinfele trupului omenese, si totugi... aceste trupuri produc fiecare alte idei, alte sentimente, alte aspirafii, De unde deci aceasta di- ferentiere in trupuri create identic? Exista totugi o lume spirituala nevazuta gi fiecare trup are in ef un duh aparte individual, uni, care conduce acest trup, Ti comanda toata actvitatea. Oricdt ar incerca materialist sa nege acest fapt, nu vor putea dovedi niciodaté sub ce impuls necu- noscut functioneaza la fiecare om, intregul sau sistem de gandire. Omul fiind opera lui Dumnezeu a fost creat nemuritor. Eln-a creat nimic pentru fidis- trus in mod zadarnic, Tot ceea ce exista in Univers a fost facut pentru folosul omului, iar el a fost creat Pentru vegnicle. "Duhul este sArguitor, dar trupul neputincios’, aga ne spune St, Pavel despre trupul si duhul nostru, despre lupta continua si contradictia Permanenté dintre cele doua elemente ale finfei umane, de unde va decurge viafavitoare. De va in- vinge sufletul, eternitatea lui este. asigurata, iar de va Tnvinge trupul cu instinctele lui, moartea sufletului este de plans. Trupul este o permanenta piedica in activitatea sufletului, o inchisoare a duhului, lanfuri grele ce surghiunesc elanurile duhulu. In clipa mori ‘ins, aceste elanuri nobile vor filibere, neingradite si tot ceea ce sufletul a iubit gia dort va obfine, va fi scpat de balastul trupului sau de pamant si viata su- fletulul imeciat dupa moarte va fio stramutare de- plina, faré opreligi, spre perfectiune, pentru cei ce au iubit Adevarul spiritual gi au crezut in Domnul nostru 54 intele MITROFAN_ = fi a cared igus Hristos. Ceilalfi vor suferi gi insasi remugcarea atte greapovara Ina dova peta, upd cata inal, acest suet ste! prego eoluse f uni din nou cu trupurile lor inviate si spi tualzate i alunc flecare va lua ceea ce | se cuvine pore etl parasind pamantul cu ‘nelinale gale. | jurile si pasiunile sale, ou tot caracterul I caudal ne ea au, ae cum i al incet . surprins moartea, De pe pamant incepe wesrice, Boar ne spune Damn sus Hrstos c& imei, este in suet nos, In toate Incinafile gat tile noastre. Sa nu asteptam deci i moat pe fe oe ‘mparatia lui Dumnezeu. Ceea ce iubim ‘eredem, aceea vom vedea. . , ete da viata trupului, iar dupa moarte el it mmaiavand acest instrument, de exprimare, nu i Seamna cd el numa ext. Acolo, af ume in vizibil,nematetial, deci corpu nc n-arfinecesa: Activitatea sufletului dincolo vafi mut mai ugoara si mapa in evo cn ruvama ica gi ret ul ul. $itoat teasu- pled $e na Bol, edule sainsste i aici pe pamant, ca gidincolo, trebuie sa rere r Dummezey, in biea Luli infant - face iubit gi altora. . de a face Tagan flozot, {gi dadea seama ce “scopul viet trebuie s& fie cdutarea Adevarulu’ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _55 Dincolo, sufletele identice vor fi impreund. Ce fericie deci, ca nu numai piedica trupului indaratic si dispara, dar si contradicfile gi piedicile dinpartea altora. Acolo este imensa familie a Parintelui Ceresc care petrece cu fii Sai ascultatori gi iubifi Sufletul gi dincolo ca gi pe pamant duce o dubla actvitatate pentru sine gi pentru alfi,interioard gi ex- terioara. Suflatul ajunge la feriire aici gi dincolo, prin indeplinirea legii morale, cautarea Binelui, a Frumo- sului, a Adevarului. Simturile omului nu trebuie s& -vaditin toatd creatiunea dec&t opera islava lui Dum- nnezeu, aceasta este natura lor, iar tot ce le determina 8a incline spre pacat, este contrar destinatiei lor. Sufletul gaseste placere in tot ce a creat Dum- nnezeu, iar daca gandul li se abate de la scopul pentru care Dumnezeu a creat tot ce a creat, sufletul se coru- Pe, placerea dispare si intervine pasiunea urmatai de amaraciune si dezgust. Cine se pastreaza in legea lui Dumnezeu este feriit si nu gusta deznadejdea, Si. Pavel ne spune ca dincolo simjurile omului vor intalni: "Cea ce ochiul n-a vazut gia inima omului nu s-a suit’. Ce lucruri de tain ne sunt pregatite! Vederea este primul sim} al omului care-! bucura, dar il poate duce gia pacat. Daca omul a pot cea ce a vazut si nu i se civenea, pacatul este comis, Domnul nostru lisus Hristos ne spune: “Cine a pottit la femela atuia, a sipacatuit in inima sa’. Cine aspird 56. Parintele MITROFAN_ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE__57 insa spre Lumina si Adevar ‘gi feregte privirea de necurajenie. Cel ce pe pamant se bucura de vederea Chipului Domnului nostru lisus Hristos si fuge de privelistea lucrurilor contrare destinajet ll, acela va contempla pe Dumnezeu dincolo de morméant. Tubirea lui de frumos va atinge perfecunea dincolo, Cei ce se bucur’ privind raul si ceea ce este imoral pe pamant, dincolo va vedea numai raul gi negura iadului, caci focul din iad este arzator dar ‘intunecat si ceipacatosinu vor avea nici satistacfia sa se vada intre ei, aga ne invata Biserica. Pentru fericirea dreptilor vederza este indis- pensabila. Deci deducerea c& pentru rasplatirea vesnica, ca sipentru pedeapsa vesnica simfurie omu- |ui sunt necesare, de unde este necesar i un trup cu toate celelalte simturi. Cu trupul am pacatuit sauam rabdat suferintele si prigoniri, cu trupul trebuie sa primim gi rasplata sau pedeapsa. Deceinvierlor tru- putilor in marea infelepciune gi prevederea lui Dumnnezeu este atat de necesaré? ‘Auzul de asemenea ne poate conduce la man- tuire sau la pierzanie. Daca Eva n-ar fi plecat ure- chea la goaptele ispititorului, moartea n-ar fivenit pe lume, Tot astfel gi noi cei ce ne lasdm ispitti de cu- i cantece, discursuri, conversafil, contrare ‘oinjei si leat ui Dumnezeu, suntem condusiastfel spre moartea sufletului. Cunostinja spiritulul pe aman, abineli cat gia raului, va fi totdeauna li tata"in parte’, de abia dincolo el va bunoaste nod complet. Constinfa omulul pe pamant este intune- cata de pasiuni, deprinderi rele, inclinafi, nu este naturala, ci ca 0 boald incurabila, o otravire lent ‘opreste o viziune clara a Adevarului. Abia dupa moarte vom cunoaste in mod detaliat gi surprinzator toatd actiunea spirituald ce am avut pe pamant sine vorn judeca ‘singuri cu amairaciune. Numai cel ce vephose ol aprne asp tro frist convingerea profunda a propriei slabicluni gl nulitai for, mural acagta ss cnc pe el ingigi cu adevarat, ar dupa moarte nu va mai aparea nimic nou pentru ei, din fostaloractvitate su- fleteasca pe pimant. "Privegheafi iva rugaf, clci nu stifi ora Sau ceasul, cand vise va cere sufletul vos- tru de fa voi" ne spune Domnul nostru lisus Hristo, darrolttendndmmerouacestpraces cant in orice momenta trebui s&- pecare fn am ‘trebui s&-l facem in toate Ceea ce constituie viata sufletului aici pe pama cat gi dincoo, esto aceasta cunostings de the, aceasta individualitate ce-iaparfine celui ce se veri- fica mereu gl felul lui de gandire pe pamant, demon- stteazi destinul lui vitor, societatea careia fi aparfine dincolo de moarte, cAci el nu-gi va parasi pareile i aspiratile sale gl se va asocia celor ce au 58 Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _59 it a fel. a one perioada de dincolo, sufletele raman in unir,inrespect ou cel vide pepamant. Cel ce-auiu bit iubese inca pe cel rimasi, iar cel ca-au urét, urisc incd pe cellasall. Totceea ce este natural omu- Iu, nu pote fio povara, legea lui Dumnezeu nu este deci grea de purtat gi este 0 binefacere gio placere: "Luapi Jugul Meu cdci el este blénd si usor’, zice Domnul lisus Hristos. lubirea, legea lui Dumnezeu rnu-iaduce omulul decat fericire si muljumire, ea este. vocsa contin uF blz ‘smenfi cu inima $1 i odihna sufletelor voastre”. vet ec orace si sunt mandri calcd aceasta lego a lui Durinezeu naturala gi sutar gi se chinuiesc sin- uri "Valas pacea Mea nu aga cum o deu oamenil s4 nuvise tulbure nie!"Dince provinetulburarea in mii? Din amorul propriujignt, din mandiia lezata, din caloarea legi lui Dumnezeu. Simplitatea gi curatenia inimii aduc pacea gi Inceputul vesnidel. Cine n-a simft efectul constinjei? Cine n-a simft o bucurie dupa ce a facut 0 binefacere? $i cine n-a simi remugcare dupa ce a savargit o nedreptate? até legea lui Oumnezeu Inscrisa in inimi, $8 as cuitam de ea, s8 n-0 calcam si vom avea nemurirea $i feticrea pe pamént! Constinta este vooea lui Humnezeu in om. Ea este o facultate a sufletulul omenesc si nu-l va parasi niciodata. Cel ce nu as- culté ins& aceasta voce interioara, ajung la im- pietrire gi raul este facut cu usuringa, fara nici 0 opreliste. Vai celor ce nu mai au constiina! Cei ur- marti de vocea constiintei, care nu stiu sa recurga la Pocainfa, ajung la sinucidere, crezand ca vor scapa de aceasta voce prin moarte. Cat se ingeala sar- manii! Sufletul lor nemuritor va fi chinuit dincolo la nesfarsit de acel repros al constiintei de care n-a vrut 's€ asculte. Reprogul nu este destinat acelor suflete ce n-au s4-si reprogeze constiinfei lor pe care au ascultat-o in timpul viesi. In activitatea exterioard sau in raport cualfi, sufletele dupa moarte, ca gi pe pamant, sunt sociabile. Alesii se vor bucura de prezenta lor comuna si de disparitia din mijlocul lor a pacatosilor, iar acestia vor plange impreund. Sufletele drepfilor se roaga pentru cai vi, in timp ce sufletele railor nu doresc decat pierzania villor, din urd gi din gelozie, Cei imperfect! spera la ajutorul viilor gi la intermediul lor pentru el, Viata virtuoasé a villor este “o mare bu- ccurie in cer" gio alinare a imperfectilor. Viata oricarui suflet nu i-a fost data numai pentru el, cii-a fost data pentru Creatorul sau si pentru aproapele sau. Eva a fost creata pentru Adam. Fiecare suflet depinde de colele care este logat: "O inimé trimite o veste J Caderea unuia atrage gi caderea altora. Repauzatul este un calator ce ne pardseste doar 60. Parintele MITROFAN_ VIATA NOASTRA DUPAMOARTE __61 pentru o perioada de timp, In care timp, noi trebule $3: seriem, s&ine gdndim la el, si-idorim, drum bun gi revedere placuta. Plangerile excesive ‘sunt ‘aunatoare si pentru uni sipentrualfi. Cei ce au ple- cat sunt lips astfel de ajutorul pe care Far fi avut prin rugaciuni, nu prin bocete, iar cel ramasi igi ‘pleaca timpul gi minfle zadarnic sinumai sunt capa- bili de ajutorul efectiv, necesar celui plecat. Sa plangem deci pacatele iui iar nu desparirea. ei plecat psi astel de mila [ul Dumnezeu, se intristeaza si de plangerle nemoderate pentru el, a celor ramagi. Soarta celor ce mor este soarta noas- {fa vitoare, Trebuie deci s& avem gr sa indulcim moartea lot, pregatind-o astfel pe a noast Repauzatii sper s& objina de la noi ajutor si dorese prin aceasta méntuirea noasv. Indeplinirea ‘unui testament crestin procura mantuirea celuice -a facut, lar cel ce nu-si indeplineste testamentul, este ‘un criminal gi un hot care furd prilejl de mantuire a unui suflet, fi fur viala _vegnica, neindeplinind dorinfele celui plecat gi va fl judecat ca atare. Toate faptele rele fata de repauzal! nu rman fara urmar. Daca ei sunt lipsifi de ajutor ca urmare a neglijentei noastre, sau dacd noi ascundem averile sinu inde~ plinim ulimit for drinte ei pot ruga pe Dumnezeu fa. razbune, Multe suferinje a celor vil se datoresc acestor negijente fata de cel morfi. Nevinovati prunci morfi au soarta ugoard, ef nu au a = pacatuiasca. Sufletele Tiperteets oo i spagece in iad pacatele in'prima perioada de dincolo, prin ugaciunile Bisericii, ele pot scapa de acolo, iar nu prin rabdarea lot de a sufer. Vai de cel pentru care hu se roaga nimenil Aceia nu mai scapai de acolo. Asa, Raul si iadul prezintd diferte grade sau 'acaguri" ca niste condamnali pe diferite termene. CLORMAOES RAIUL. Este deja pe pamént, in inima omului, libertatea dea alege binele sau "aul arevoinjadea-si schimba caracterul aici pe pamant, ii este liber du arbitru gi supundndu-sitrupul conduceri spi pine nae Raiului inainte de moarte. Drep| liesc in trup, pentru cer, si i eat ee cabeae Sn Pewee ala si comunicarea cu Dumnezeu pe pama este ineputl Rall. Ge ce bese pe Burmezeu se mulfumesc cu putin pe pimant si nu-siirosesc timpul in cAutarea bunurlor treodtoare,idealul vie lor este nemurirea, iar locul ce Dumnezeu le-a pregatit acestor alesi este de nedescris, dupa spusele Sf. Pavel, care a avut viziunea Raiului. 62. Parintele MITROFAN fe este Raiul, ca loc in spafiu? sunt multe afr Dupa Moise, gradina Edenului ¢ spre Rasa, ar Sf. loan Hrisostom ne spune ca: “Este aide folos sinecesar omuluide a gt cd Raul exit in adevair, decdt de a cunoaste locul unde se afid el”. $a cautém nu locul, ci mijloacele de a-l dobandi. Domnul nostru lisus Hristos ne-a spus: ‘Cine sunt ei 9 vor locui in Rai, acei fericiti de El, cei blanzi, cei milostivi, cei saraci cu duhul, cei flamanzi si insetat! de dreptate, facatorii de, pach, cei curafi cu inima, cei cutafi pentru dreptate". _ personel se vor pastra dincolo, cai fiecare va da socoteal de indeplinirea indatorinlor conjugale sau de calcarea lor. La inviere trupul cu sexul lui respec- five va uni cu sufletul si va fijudecat pentru starea in care a trait pe pamant. Fericitul Augustin spune: "Prin moarte, numai ce este neperteci va fi scos din ‘rup, ins natura va ramane aceiasi", Nu sexul este un defect, oi pacatul infaptuit. In Rai fericirea consta ina-| vedea pe Dumnezeu sia vielui cu Sfinfiiimpre- una. "Dar in casa tatalui meu sunt multe locaguri. Fericirea drepilor in Rai este ca sé vada feicrea celor pe care -au iubit pe pamant, copii si parinfilor. Unii pentru aifi se vor bucura, ne spune Sf. Dimitrie de Rostov. Daca dreptii si pacatosiiar fi obinut ime- lat dup’ moarfe si dupa judecata lor particulara ceea ce ar fi meritat, ce rost ar fi mai avut judecata VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _63 cea mare gi definitiva? Dar Domnul nostru lisus Hris- tos ne spune ca va fio zia gloriei Sale, cand vor fi judecati mort (deci cei nedetinitvat) si vil O,jude- cata publica! Vom raspunde nu numai de propria noastra viata i faptele, ci gi de viata si faptele celor ce-au luat, mai precis preluat idelle noastre si ne-au imitat. Domnullisus Hristos este scopul viefi sufletu- lui: in El, pentru El sicu El, Aceasta este fericireal A iubi, a cunoaste sia svi pe Dumnezeu!lubirea omu- lui pentru Dumnezeu gi a lui Dumnezeu pentru om, ‘aceasta este principiul fericirii. Aceasta este scopul crearii omulul. Odihna de dincolo de mormant nu in- semneaza lipsa de activitate, cilipsa tulburatilor gia pasiunilor. Fericirea exteriora a sufletului drept con- sta in societatea ingerilor gia tofi Sfintlor din Rai. Omul a fost de la inceput destiat sa tréiasca in s0- cietatea semenilor sai: ‘Nu este bine sd fie omulsin- ur’ - a zis Dumnezeu gia facut pe Eva pentru in- tovaragirea lui Adam. Dumnezeu nua lasatlegatura iubirii dintre oameni ca s& se distruga odata cu moartea trupurilor, ci sa rmana permanent si din- colo. Ea este de natura spiritual’, deci ea nu piere niciodata. Repauzafii nostri vad gi aud tot ce gandim sice facem noi pe pamant. La invierea cea mare vom vedea nu numai pe cei ce i-am cunoscut, ci si pe cei ce nu i-am vazut niciodata, De la caderea lui Adam, 64 comunicarea directa sinevazute, SP ‘ratau trupurile primilor oamert, a fost rupta gi pen truca sufletele ga se Injeleaga au trebuit s4 recurga tu cas nevazute. Trupul materalzat eo, Fjedica pentrusuflet dea comunica rece) alte su- plod mipat de rp, sufietl is capate in noe Fe eagunea caltilor sale siiciopledica ne mai exis- thin calea lui de a vedea, de aauzi, dea simi, totce fe petrece in sufletele calor ce SUNT Co ‘el impreuna gichiaracelor vamase inca intrupuri pe pamant. Ast: ematele orlunde arf dup moar, prima pe- tel sue posiitatea dea comunicaltre ge Viata ade omul pe pamant, se manifest? viala epi amife ma it, apatn ala socal Cununia este 0 legatura spirituala, nemuritoare i fisus Hristos Insugi spune c@ cel wetpot gi nu trebuie sa fie despa aman unifi dineolo de mormant. sof ingerasi. Pentru credinga un Fezeu mantuieste intreaga familie: nee caselacestel,spune Donn NOS! lisus rae ul Zaneu, Soi nu formeazé decdt singura Tegatura spintuald gi sof credncis sfinfeste pe cel reaeredincios, ne invata St. Pavel. EELS? IADUL Incalcarea leg Incdlcarea legilor morale c sor nol dde mormant 0 viet ne fa Ainge sido ulin Ce ipsa Adan corodnd ea tate indpemanenininitate Dun: vate i gous Creatorul i-a facut o tovar sa de bas Qe creerii ei chiar din coasta ia Ad . peace intmitatea gi unitea ce va exista Inte el Inv cnet de moran rat meni cat ina reutatul aos ui upog ee al, ret ci dupd mara rou i lea diesels apis. Naa idontaten segs dered face nen solr ned ie genie OFam ie unita prin unirea creghna, nusedes. pare cds Unde nent nd bie cresting, sev a lo apare disor i despartea Exem: pl neil ria coupe nina cop fi din Gola de momént. Prin necednciog i at Heol copier. eine fectnie g blesomele prima ce ge vefee neingrit spune St. loan Damaschin esponsabiatea 66 ___Parintele MITROFAN __— ce apasa pe parinf, dar mal ales pe Pastoti Biserici, sete teri in prima parte, in prima pericada, loc tori Raiulul vid pe cel din iad i invers. Celimperfect igi petrece timpul de pocainga in iad, coi pe pamant fivs-a ingtift de aceasta. El regreta amar c& @ maniat pe Dumnezeu pentru El rugaciunilecelor vil T pot aduce usurarea suferinjelor. Pentru cei ‘sand definitv, care nu au nic un regret g-au petrecut viata in pacate, pentru acestia orice ruga- ciune este inutila. Sufletul continua sé se dezvolte dincalo in sensul inceput pe pamant, ‘Legandu-ipicioaree i main iuafel $1 aruncaf| in tntunericul cel mai dinafara™ spune Domnul nostru lisus Hristos, ceea ce seamna ca dincolo sufletul nu mai are nici o posibill fate de schimbare (legat find) a gandurlor sale, [acolo este secerigul a ceea ce S-a semanat ac: cel Conu rede, este deja condamnat lint direct Insk- tuatia de dincolo, pe care a meritat-o, de moarte vegricd in gheent. Raul se va dezvola din ce in ce ‘mai mult in vegnicie, munca neincetata, viermele tare nu moare si focul care nu se stige niciodata, Sufetul care pe pamént cauta satistacere pasiunilor sale, nu gasegte dincolo ceea ce facea, fericirea pe pamant. Cel ce traiegte fra ajutorul ui Durmnezey ve pamant,dincolovaf perdu. Dec, de pe pamart ela noi facem inceputul Raiului, saul gheenel In VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __67 sufletul nostru. Moartea ni il l. wu este de pug iit lanunimites al oxen 9 rmane nemuritor, cu toata p Scopulpedepse ese dea repara paeeiee ey la de pune un een devo uu, Pebeapsa re peniru céledtori legi sn cies? Moartea? Pent suet eat Tndep bm ood! de. podomeaa ve este desparies do ule. | e pedeapsd pentru tru pact este ances pant. Sing Vechin {ul ¢ Nou Testament adeveescc und piman. aa ee if Dom host sus Hristos hraugl a pus despr sta tel ile gtr nop i Baar cnd a itt ia, doa see este troller. St. oan Hrsosom ne inact nece- : rst iadul gis ne fer t 54 lim cu preci acl urdo se aaa sag ln gr 3t05e 0 ice hades” in evreie: ‘sche nseamnd un foo protund inecss sediulsueteor ce nu vid pe Dummezeu, Tipit ds Lunas ici, un sediu provizoriu nu oa cel vegni al ghee laduliaadoua verre a Dorn natu su Hits gla udecata general vat desinat fecare vain n sara de ete a cori saa gheene- Dorn most sus Hristo prin Fails Me is iadul, “cu m arte ccd scelor dn mormints(dincoloaesy 68 parintele MITROFAN. _ viata daruirdu-le™ — ; va ina iniad in a 40-22 dup moar a judecata particular, iar in gheena intra cnet Seat dupa moarte cel ‘osanditi_ vegni a oe orarnic ar mai ispagi Pear SO finclosii, hulitorl, deznadjduii jecameri iy cau $l Tt de ace consti). su: inate a fi manta intro 2, se due fle desi paraladata cuenta sunt lina gaciunile celor vil. ae rug Su sus Histos nu S-2 pograt it eri ch numai in iad dupa cum nici pe pamart® grespropovadut acelora la care nu inronsred re oe At halt ‘este pur spirituala, de tr ap esceasta munca este nut de spears ents acest sulle din iad ay posiitates + fle ajutate de rugaciuile cao wn gheeni, Oe ‘ice scépare este nula, acolo st tec of ela pega penta ser UT Silecele vegnice. Acolo supliciul este n i nic. ce met ell wupul au vt parte egal 2 faptle rele savargie pe pamdnt opt ests 3 nul si coldlalt s& primeasca podeapsa impreuns ‘complet iar nu numai spirituald, aga oun eet sufletele din iad. Vai de cei pentru ca _—_VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _69 nimeni ct vreme suntin iad, caci de acolo vor trece in gheena, neiert&ndu-i-se nici un pacat, la rugéiciu- ‘nea nimanui. Dumnezeu singur este Duh gi toata creafiunea Lui este materie, lar sufletul omului gi al ingerilor este o materie eterata. Asa e gi focul vegnic, eterat. Cei osdndifi la gheend in activitatea lor, vor f vesnic plini de ura si hula contra lui Dumnezeu gi dorinta lor va fi vesnic contrard vointeilui Dumnezeu. Eivorfivegnic sfagiati de nesatisfactia pasiunilor lor, aspirafile catre ceea ce este ceresc flind necunos- Cute, deznadejdea gi dorinta de a-sinimici fina fi va oade necontenit. Pasiunile sunt rani care daca nu s-au_vindecat pe pamant, dincolo pricinuiesc scragnirea dinflor gi vor lua proportii imense, vor duce la disperarea nesatisfactiei gi la exasperarea eputinjei de potolirea lor, de unde si ura gi hula im- otriva lui Dumnezeu. Obisnuinfa pacatului po pamént, iata gheena vegnica! Sfantul Grigore de Nissis ne spune: ‘Omul ce s-a cufundat cu sufletul sau in cele trupesti, chiar cénd nu va mai fi trup, nu va fi scépat niciodati de dorinfele $i ispitele trupului”. Este ca un miros grou care infecteaza si nu piere niclodata. Aga vor purta cudansii urdoarea pacatului sufletelor vicioase. "Cel ce va semana in trupul sau, din trup va secera stricdoiune, iar cel ce seamand in duh, din duh va se- Cera viafa vegnica", aga spune Sf. Pavel, Dumnezeu ‘dat omului congtinfa, ca indrumator in viafé, olege interioard scrisa in inima fiecdrui om. Gel ce traiesc pentru spirit asculta de glasul congtinfel, In timp ce, cel ce trleso pentruttup, nu” sopeda nici o inewmnatate. Ascultind de lege ongti fe, omul gt indeplneste dest nia st scoPuy poniru care a fost eat. Cel ce nuascult interioara, lucreaza contrar ‘destinati Pri oameriiposedau vocea constingl, desi nu s-2r fitomut girusinat de Durnnezeu dupa pacatuirea lr, Stes ne din indernnul reprogurilor constinel lor. Conglinja este deci o prprietate Inerontt ecaru safle}, ente obligatorie flecdruia,c nevole ascuns®, Jege morala ce se releva rafiunll spre ai da 84 ingelezga tostulexistenfel sale. Ea este cba care tie juce si determina toate acfunite viel om. ‘Ce pave sufleteasca are acela care nue stapanit eremugoarde conglinta? Dacd chiar pepamantin mijlocul tuturor contradicfilor, vocea constiinfei gee totus pacea, gi multumirea celor ce o Indepl aeee cal bucurie g fercie trebuie s& fe dincol! Visi drepflor dircolo nu va mal inte rico ost tate Adevarul, pacea, bucuria laa Ralu! lar daca ict pe pamant, daca orice fapta tea _aduce Simugcare gi tistefe, ce va fi oare dincolo, in ah ‘Sra, ende numa raul singur se dezvoté? Omulréu devine egal cu spiritele demonilor. = as Noastad DUPA MOARTE 71 Cea ce se mai poate schimba rin pecan, dncoo este exclu. Conguni este aces ote gi pedepseste. Acesta ete Inceputl vei vitae, Pasiuni trebue ext rela prin prepare cil rice amnae, Ie 08 posi ‘epuini sale de ale supine, pa Sfantul Atanasie cel Mare, osandifi in gheend n- au nici macar sat n nacar satisfactia de. ii Be ali side ster mpreuna, er conv doa re le rele gi so vor identifica cuele, “AO Ozer SFARSITUL LUMII "Nu sti ziua nici ceasul i "N asul intr care Fit ‘e re Fi Sree nululisus Hristos! lar de ceasu acela nimeni nu ste, al ard fd muna aa Meu sng: Boal nos tes a ; iat : nop ria mia nop ba Bou stipe Sea Miele vine" Dupa avea noape fataa va veri de ale eri say utr vegic on veni ceasul cand cei din morm j alasul lui Dumnezeu sicineasculd cuvintee Mele ziva gi din cer, 72. Parintele MITROFAN_ _ ‘rec i jafa vegnicaginu vn in Celce Mea timis are viafd vesnicasin nent cai a trecut din moarte la viata”. _ °Gol ce vor auziglasul Fuki lu Durmezeu oi cult, vor Invi, Ce ce au facut binele vor Fea penta vai a o\ au aout ul, vorivia pen fudecals”. I “tree rio excl card gi preci. Ce ne mal ve buie altceva? De aceea Domnul nostru nae Deca ne porunceste sm gata In orc ore Acosta ort * ata sgt inceputl uel un ebue 8 fe rezenta in inima noastr. rug mg cea care Barna ven” Orie amanare, orice Indoilaenteiscants Pen tua igeta vcd, soimpune ovata permanent i 2 celui ce este crestin . Sam vor preceda, dupa Invtatura Domnulu, aunt: {-PredicareaEvanghelie in ot Univers. 2. Nicgorarea cceina st mie ine oameri 3. Sporitea nedreptatilor si a nefericrilor e iin Dumnezeu. met ar @ asbcie mar calamia) grave, foarte, uma gilte nenorci necunosout: "Vai atunci un necaz aga de mare, care n-a mai fost !umii gi nici nu va mai fi. ; (ne Porte Anil. "Adovarac vou cave a tra pe piatrd care s amata’. Fader dupe 36 do ayn andl 70 dupa Domnol VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _73 lisus Hristos, lerusalimul fu distrus de romani com. plet. Templul fu jefuit gi ars de pagani. La intrebarile insistente ale ucenicilor, Domnullisus Hristos le ris Pundea: "Nu este al vasiru a sti anil sau vremurile pe Care Tatal le-a pus intu a Sa stéipénire’. Sitotusl le spune ca dupa ce se va propovédui Evanghelia in toata lumea, atunci va veni starsitul, Nu va ramane hici un popor caro 68 nu fall gis& auf fost invajat de venire lui Mesia pe pamant. "Si atunci va veni sfarsitull” Sfantul Pavel spune ca: “In zilele cele de po! vor veni vremi cumplte, vor fi cameniiubitoride Sine, meet ruta, hulitor de paring, neascultator, nemulfumitori, necurafi,clevetiton,iubitor de bine, vanzatori, obraznici, ingémtaf,iubitori de destat ‘mai mult deeat iubitor de Dumnezeu, avand chipul crestinatafi, dar puterea ei tigaduind” Decaderea morala duce la necredinfé ia lipsa de caritateintre oameni, “insd cdnd va veni Fiul Om. Uli, oare va mai ala credinfa pe pamént? i pentru ‘inmultrea téradelegii se va réci dragostea multora" Atunci se va arata Antihrist, dar Domnul nu va zabovi si nu va lésa raul sa Imparateascd, ci “va veni zlua Domnului ca un fur noaptea’. Antinristu, adversar al Domnuluilisus Hristos, va incerca sa réstoarne crestinismul. De fapt iecare om Ce duce o viala imorala ginu ascuitd,ciia in deradere ‘egile Domnuluinostrulisus Hristos acela este un an. rcs Parintele MITROFAN_ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _75 i i i antinrigh. C2nd in ua de astazi sunt multi antihri d Un age vor camealiza,cBnemalaseepls at sfargitl? : der eva flozofle, dupa St. Vasile § St Ao Pave ete prebiama ine orion daa ere i Hristos gi judecata cea de apol. ieiprevertde nutes dversopopowe dec, ‘onari, mai mult sau mai putin ins i : ate ne lémurese inst de ce Inca nusayingintrves tile: "Gdei Dumnezeu indelung rabda pentru nol, ‘ie ndeacinevaspiar, ct} savinlepocins mai tzu va ven ora fatal otra Curae eral gi pamantul vor trece, ea Hale nu vor trace. Nu ne utem Indl deck de fargitul prezis de Insusi Domnul nostru Ii se fos, cB El este Adevarul! Inger, dup. In ee Domnulul sus Histos, se aratau uoerillr sp nine: Acest sus Care s-amutat dea voila cer, a va veni precum L-afi vazut pe Emerg eo 789,64 precum iese fulgerul dela Rassart la fous, ava fi veniea "Ful Omutu ne seune Isust Domnu. Ze nefrit alu Anis, se vor scurta entry cei alesi. Atunci va veri 0 rasta aleglor Patur, o noua orn aUniversui Sorte sevain- naca gi nu va mai da lumina sa, ‘ dincaeputri con sevorcitina Aur geva arita, Semnul Fiului Omului pe cer ial plénge toate popoarele paméntului i vor vedea pe Fiul Omului venind pe noriiceruluicu putere gimarire multa” Sf. Peiru spune ca va fi pmant nou si cer nou: "Cerurile cu sunet vor trece, stile erzénd se vor strica, pamantul si cele de pe dansul vor arde si totul se va topi*. Semnul Crucii va eclipsa lumina Soarelui, Crucea va rusina pe evrei, trupurile merflor Vor iesi din morminte, din locurile undo au fest puso la pastrare pentru ziua aceasta fatala. Sufletul Dom. nului nu putea ramane vesnic neintrupat, Natura Creafiei Sale era sd fie in perfecta unire cu-corpul. Unirea stricdndu-se prin pacat a survenit pedeansa ori. Acum ins la judecata cea mare, fiecare corp isi rela sufletul din nou si aga precum tmpre‘na au Vieluit siau pacaituit, aga vor trebui s& se prezinte im- Preund in fafa Judecatorului care te va cere so- Cotealai ce au facut in viafa lor si cum au ascultat de Giasul constintei lor, care era insusi Dumnezeu. Baza Invieni oamenilor este Invierea Doninului nostru lisus Hristos, "Cel dintéi nascut din mort Acest eveniment prodfocit cu secole in urma de Proorocil Vechiului Testament, s-a adeverit In Invierea Domnului nostru lisus Hristes si se va ade- veri in invierea tuturor oamenilc?, Daniil proorocul compara moartéa trupulul cu Somnul, ca gi lisus Hristos. In ambele cazuri trupul Pastreaza varsta sa fizicd: In somn trupul isi re- 76. Périntele MITROFAN_ - 76_Parintele MIRO —$—— a forfale vegetatiel ta forfele, in moarte trupul este supus ve sium a somn trupul are forte noi, Gung moarte {rupul capata o consistenjé noua, sprituala $i ticdcioasa. nesfverea lui Lazar este un exemplu concrete »osibilitatea invierii tuturor oamenilor la glasul Fiul i fidumnezeu. Tembia i Dumnezouint unsingur gias va résuna vointa lui Dumnezeu! Haoaaa hotrat afiune, ceasul n ree ca olor ‘invia, indiferentde ad tof vor avea aceeas vars, acceas tae, dar fap- tele veilorpamantegt vor fi deoseite. Ace care in ceasul acela vor fiinca vii pe pamadnt: se vor sct ; al Dupa suse. Pavel elvormurlivoriviaindat {in trupuri spirituale, asemenl cela /: oe a i it trupul, elementele nui sunt i pula Burezeu poate cost azote ir vent nnte intr-un corp nou. Aceste elem« dlasul Creator lr, sever ina pena en situidin noutrupulomul. Aga precimvlurle mari -au potolt i pestiis-au adunat in plase! faglesul Domnull ajasevoraduna elomentle cor pomenest , ee Pape cdescompuse, schimbate in atomi in bil, din aceeal vince crea pe prim am, se vor compune din nou, se vor reconstitui la glasul ian : [uilor. Totivom avea trupuri noi dar de diferite cata. ———VIATANOASTRA DUPA MOARTE _77 Invieri s-au petrecut deja in Vechiul Testament. Sf. llie a inviat, pe fiul vaduvei din Sarepta, Elisei a in- Viat si el pe fu! unei femei, Domnul nostru lisus Hrs. tos a facut multe invier: pe Lazar, pe ful vaduvei din Nain, pe fica Wu lair, iar drepfi au inviat in ceasul rastignii si mori Domnului lisus Hristos, Cei sapte tiner din Efes multe alte invieri cute prinugaciu- nile Sfinflor demonstreaza clar cd noi toti vom invia pentru o viata noua, Invierea trupurilor este indispensabila pentru ca omul sd poata exista vesnic si sa devin nemuritor, inambele sale elemente, trup gi suflet. Ideea de ne. mutite g de inviere a morlor era comund latoata ome. nirea $1 ea s-a realizat asupra Persoanei Domnulu nostru isu Hristos, ce ram&ne drept exemplu in ome- nire de cum va fi invierea noastra in trup si suflet unit cu el, Trupul nau va fi tot din came si oase aga pre- Cum a fost al Domnului, cu semneleranilor pe el gi care a mancat in faa ucenicilr, Era ins un trup oe- rese, glorifcat, care putea si se inaltela cer, pe care legile naturi nu-1 mai apasau, putea deveni nevizut. Astfel se vor deosebi ‘trupurile dreptilor, de cele ale pacatosilor. Felul ‘seminei este unic -omul- ins so- lurile graului sunt deosebite, ca drepti si pacatogii Dupa destinatia vitoare trupurile vor f de diferite so. iurigicalitat."Fiecdrela din seminfe Dumnezeu fi da ‘rupul ei”. Diterenfa faptelor produce, diferenta tru- 8 Parintele MITROFAN. VIATA NOASTRA DUPA MOARTE 79 purilor. Trupurile ce au sluit pe Dumnezeu vor fi lu- -minoase, prin faptele lor cele bune vor straluci ca luna gi stelele dupa gradul de sfinfenie al fiecaruia. Stea de stea se deosebeste. Aga si invierea morfilor. Pe trupul omului Se va rasfrange ca int-0 oglinda toata viaja sa pamanteasca fara a-gi ascunde cea mai mic& cugetare rea. Trupurile drepflor nu vor mai sim influientele ex- terioare vatamatoare, vor filuminoase ca soarele, se vor deplasa cu ovitez de necontenit gi acest trup va fi'cu totul supus sufletului. Va fi o armorie perfect intre suflet gi trup, jar nu o contradicile permanent ca in viata pamanteasca. Obiceiul stravechi de a Ingropa trupurie morfior, ‘exprima in mod instinctiv cd acest ‘trup putrezit in pamant se va bucura totusi ‘intr-o zi de o alta exis- tent. Dorinul nostrulisus Hristos a explicat sia de- monstrat in mod defiitv s irevocabil aceasta idee. invierea gi cresterea trupului uman sunt feno- mene neintelese de ratiunea orgolicasd. Eroarea poate denatura Adevarul, dar nu-| poate nimici. ‘Adevarul existé gi se va arata lumii cu toaté eroarea. invierea este un adevar fundat pe: credinfa in Crea- torul vieti noastre, pe invierea Trupului Sau ome~ nese, nascut si ingropat pe pamantul nostru, pe de- dducfia bunului sim care ne spune ca destinul omulul nu este limitat la pamant, pentru poftele gi ne- cesitafile doar ale trupului. Nevoile gandirii noastre ‘superioare ‘animalelor, puterea: reatal nonstesnt tuale, nepieritoare, ne duc la concluzia ca destinul omului este nemurirea, vegnicia, reinvierea. Ze seal 2a Ful Omi va Domi, 7 va ven tata ‘omenirea impreund, eee Spent “Tata nu judeca pe nimeni, ci toata jud dat-oF ul Dei oelce ver sredetnDomnuinos tru lisus Hristos, aceta vor fi judecafi, Domnullsus Hristos ne anunf ne precizeaza foarte clar ce se va petrece in momentul supremel judecat gi nimeni nu va putea indrazni s& spuna c& n-a gtiut, ca n-a auzit gi vinovat va fi pentru indiferenta, indolenta, nepasare faté de cele anunjate de Domnul. "El va trimite Ingen Sai cu glas mare de trambita si vor aduna pe cei aleg ai Lui gin cele patru vanturi, de fa ‘marginilecerurilor,iarpe ceice fac faradelegea fi vor departa din mijloculcelor drepf $i atunci va rasplati fecaruia cpa faptele sale". postolii Dornnuluilisus Hristos va sta pe cel scaune de judecata ca sa judece pe cele 2 scrim ale ui Israi, cu alte cuvinteintreaga omenire, NU nu- ral oament evo rezeta jue demon {i in tanturi in ir ic dupa spusele Apostolic intunericul tartarului Toata activitatea omului 80 Parintele MITROFAN gandita gi pusa in acfiune, va fi judecaté. Recom- pensa gi osdnda vor fi deci de doua feluri: morale (in- feiioare) si fizice (simturi corporale) de unde con- cluzia necesitafii absolute a reintrupari spiritelor pentru a-si primi in trupurile in care au viefuit pedeapsa sau recompensa meritata. Totoes-a sters in timpul-viefi printr-o cainja sincera in feta Preotu- lui, celui ce Domnul i-a lasat dreptul si puterea s& ierte pacatele, nu va mai fi judecat. "Deci graiesc oud, ca pentru tot cuvéntul desert care vor grai oamenii, vor sa dea seamé de dnsul in fafa judecafii”. Cuvintele deci sunt expresia cugetari gia sentimentelor omului, a intregii sale stari inte Tioare. Din cuvinte se cunoaste inima omului.. Cuvintele degarte sunt cele care confn critica si bérfeald asupra altuia, celor care provoacd résul necuviincios, cuvintele rusinoase, zadamice, nea- vvand nici un raport cu lucrurile serioase. "Nu udecafi ca sd nu fifi judecafi". lat& comportarea pe care tre- buie sé 0 aiba orice om fafa de aproapelelui, caci ni- meni nu stie ce este in inima celuilalt. Numai Dum- nezeu cunoaste singur adevarul, a Luieste judecata. Eleste cel care arata la lumina cele ascunse, nici un suspin ascuns $i nici un gand secret nu va ramane necunoscut in ziua judecati. Totul va fi dezvaluit in fafa omenitii, a ingerlor gi a Sfinilor. Intarzierea mari judecati este din mila lui Dum- =__VIATANOASTRA DUPAMOARTE _ 81 nezeu, care mai acorda inca timp pentri ii SA miloceascd pent afi car cnd va vel cease. finitiv, orice ajutor reciproc intre oameni, fie moral, fig exterior, va fi tarziu gi zadamic. Cei ce iubese adevarul gi pe Dumnezeu, nu pot, nu vor putea mij- ‘ocifainfinit pentru ceice -aurenegat sin-au vrut sé cunoasca pe Dumnezeu. Nu este firesc a core Impirafia Cerurilor pentru cel care n-a vrut-o, orl- care ar fi legatura de rudenie si de prietenie intre ‘ameni, Necredinja atunci, va despartipe parinte de fiu, pe mama de fica si soft inire ei, Numai ceicel-au {ubit pe Dumnezeu vor fi alaturi. Toate raporturile in- tre oameni nu trebuie sa fie intemeiate decat pe iubirea lui Dumnezeu, ar nu pe legatura de rudente De aceea spune Domnul nostru lisus Hristos: “Cin ‘ubeste mai mult pe tata, pe mama, pe sof sau pe copil mai mult decat pe Dumnezeu, acela nu este demn de El’. Domnul isus Hristos nu face dezbinare intre oameni prin aceste cuvinte, tocmai El care pre- dica iubirea intre ei. El vrea sa ne spuna c&-iubirea aceasta intre oameni nu trebuie sa fie pasionata egoist’, patimasa, dominata de spiritul de posesiune 5! proprietatea personala, ci ea trebule sa fie larga, ampla, egala fafa de toti oamenii, a frat intre ei i Copii ai aceluiagi Tata Ceresc. O mare familie a c&rei membri s se ajute inte el, nu sa se coalizeze pe mmici grupe egoiste, pe lupte de individ personale. 82. ‘Parintele MITROFAN ‘cei ce-gitubesc odraslele, soi siparini glen: deplinesc toate poftele, chiar cand acest reneaga pe Dumnezeu, disprefuiesc Credinfa si Adevaru peta nu sunt vrednici de Domnul cdcl prima porunca a legil este 88 iubesti mai inti pe Domnul Dum ezaul tau gipe aproapele ca pe tine insuj.Cine ma poate indrazni s& spund ca iubeste gi crede in Dum revel cand trece cu vederea sitolereaza toate pasi- tile ¢ veil ibiflor lor membri de familie? Pim aceasta ei dau dovada clara de preferinta lor fafa de necredinfa gi indiferenfa lor in rapot cu cel iubly, decdt fafa de dragostea gl ascultarea lor fal de Dumnezeupe care se lauda gi preting cé-tiubesc. “Oricine va face vola Tatalui Meu colui din cerur, ovla fate al meu gi sora gi mama Imi este", spune Bomnul. Preferam deci sé avem de frate pe Domnul, aU pe cal ce este legat de noi pin sénge material supus putteziti gi care nu crede gi nu lubegte pe Damnul? Dar tot ce facem aproapelui, tot binele pe care llfacem, in numele Domnului si-facem, iat nu fa numele legaturi familiale ce ne leaga aparent in chi lumii, Toata dragostea ce-o oferim oamenilor, fnrnumele Domnului nostu lisus Hristes s-0 oferim, gandindu-ne nua interesele noastre, la placerea pe grreo simfim, ci la ideea c& orice om este fiu al lui Dumnezeu, dect fratele nostru, cd Dumnezeu il iubegte la fel cag pe nal i doregte mantuirea ll. ar 5 VIATA NOASTRA DUPA MOARTE 83 Gand Sinn anipat sep en cea, ot aga rebut ogni gf atunc oie aversiune va pace forfata, din interese politic, fi 9 ,filozofi i- lp. din devia spt de umantatism univer. h ¢ il jureri ia, dit ti coal i infratiri’ in fafa iui ame oe fi 3 a are urea Slorept sa fac udecta intreoameni. tunciv “Cine va impi jin Hing sda aco wins Wea? aceean ei ce au crezut gi au facut voi k é ui Di | fanmarca ve pen celce nau crezutElvorf ata gi condamnarea lor: "Ei vor fj i Yost Aces mat vor dove ‘omen dau fet Ibe lag gnen nua ipa a oread si98stfeacl pe Dunne, ‘Ayn gi of Sing $4 jug 2" spune St. yi deals judecd intre voi mea?" eee Dupai suprema judecata va avea i i, fru domme Har, va ince Soma Glarioasd avi preterit & crepe s 2 veh sacra sm ist vf Ine: "Secer it veacull at Seoerator ‘sunt aril caer ul vafischimbat in acelagi chip ca “vaficernou ipamantnou-Altlog gionovsordng e Parintele MITROFAN VIATA NOASTRA DUPA MOARTE 85 va domni in Univers. Aceasta transformare va fi oferta prin foc. Ca urmare a cfderii omului, toate creaturile au fost supuse stricaciunii ele suspina gt sufera cu noi, ceea ce nu exista inaintea pacatulul. Totul era in armonie pana in momentul caderil, cand echilibrul a fost rupt intre om gi natura; a suferit dugmanie, rebeliunea, revolta animalelor si stihiilor ‘impotriva celui ce a caleat porunca lui Dumnezeu. Reinvierea lumii prin foc se va face. "Cerul si paméntul vor trece’, deci nu e vorba de o pieire de- finitiva, cio transformare, o schimbare, cic tot ce a creat Dumnezeu cu noi, nu poate pier niciodata. Esenta gi substanfa creatlunii nu va trece, ci nu- mai forma lumii acesteia, cea nesupusa voinget lui Dumnezeu, ceea ce va fi corupfie, aceea va pier. Dumnezeu va mistui cerul nu pentru a-| distruge, ci pentru a-|ameliora, céci tot ce a creat Dumnezeu de la inceput a fost bun, dar omul a pangafit Creaja ui Dumnezeu. $i dupa ce omul va fijudecat, Dumnezeu vareda creatiei Sale purtatea de la inceput. Chiarin lumea corupta si in dezechilibrul sthilor in care traim inca, ne minuneaza insagi atata armonie; sens gifinalitate in toate fiinfele gi plantele create de Dum- hezeu, Tot co existd pe pant are ca scop s4 serveasca unele altora. Fintele anorganice, servesc color organice, iar acestea celor inzestrate cu simfuri gi care la randul lor celor inzestrate cu ratiune, Finfele rationale i e i a s i alga destinate a-Icunoaste féntul Duh este viata Universului, fara h i, fa ae La inceput, cerul cu fenomenele ed pani ou roe plane sale, eran report ine cu omul. Atdta vreme cat omul a fost asculta Voinfeilui Dumnezeu, el su sinmie nel ei l, ipunea natura. lie nu-| ara El nu cunostea decat binele nu ghee Rea ¢andalavall areupt ‘84-1 ispiteasca, in- I-| iscultare, i pi ra intregii nati ta eanaene a levolta a intrat in Univers, raul i i- evolia , ul sl ura gi pari lineage natura 2 devent oss cluleo caleatlegea Ceatruu Coiceauiubt siavascutal pe Durmnezeu, Si, au putts dominefenome- nee natu sila glasul i dorna or, rauls-aopri De exemplu, Sinica: Pantelimon, Banal, gia, Gare flarele slbatice nu au sfégiat i e-au ins e Cloatele foc plumbultopitnutau ars gimarea nu {au Tnecat. De aceea cand spune Dormul nes sus Hristos ci de vom avea credinfa - deci su unerag ragost care Dumnezeu! - si muntiiti vom loc. Cu alte cuvinte, natura, ¢: Curent este revoltataimpotiva omull, se suynee calor ce fac vola Bomnu, = MUU 8 supune in prima perioada a creatiunei, unul slu} - a t |, unulslujea atu siunul depindea de cella. In acest rapertac so 86. Parintele MITROFAN _ nie consta toata fericirea intregului Univers si a fiecdrei fapturi n parte. Nu existé decatiubire si as- cultare. Fiecare creatura gi finfé nu aspira decat la indeplinirea destinului su, aceasta este viata si fericrea. “Totul era foarte bun" iesit din mana Wut Dumnezeu. Unitatea gandirii unea pe ingeri si pe primi oameni, iar suffetul si corpul omulul erau in perfecta armonie unul cu altul. Chiar astazi putem fbserva ce influienfa placuta are un timp frumos, cu soare, asupra dispozifiel omului sio stare de bucurie Sufleteascd asupra corpului omului. si invers, 0 yreme rea sau o nefericire morald, precum $i oboseala sau 0 durere fizica. Prima stare de inocenta gi de fericire generala a lumi, era destinul Universului creat de Dumnezeu. Neascultarea rva fost urmaté de nimicirea vi- novatilor creafi pentru vegnicie, ci de o dreapta pedeapsa. in perioada a dova a Universulu, in care raul a patruns gi a stricat echilibrul gi armonia intre ‘om si natura, intre suflet si corp dupa cwintele: "cd Duhul este sarguitor dar trupul neputincios’, toate proprietajlenaturivizible,s-au schimbat, Pamantul gia schimbat fecunditatea naturala si blestemat, deasupra cdruia gi cerul si atmosfera se schimba in pertubari neregulate sidezastruoase pertruom. Ani- Tnalele au devenit fare gi dugmani al omlu, ai fos~ tului lor stapan. = VATA NOASTRA DUPA MC : A Dt OARTE __ 87 tate dele cere ea estatas cla tschimbatéide Je fericre fe side lati Din situ inarnat sau tapas tuaiza cn armonia perfect ce constiuia inja omu- lu acum el ete permanent in pte el ing ori nu ceea ce voieste, ciceea ce dat Consiacmla ara dt sect gi calamitiile naturi, care in i culminatupotopulluiNoe. Durataviefonenereace Noe. Durataviti omenestis- igor foarte mut scone do Maton corona upd douvu mul mal rel, dupa care a apérut . pamant o amosfertscinba ‘compe cups |. Pavel. Tot astfel vai na trea pe rea aren aime §chimbat acum prin fos nu prin apa. Dupa toate atl tinge scoarta paméntuuinvaremaimutde zece mile grosime, ia contul pant esto Imag do fo pe care plete caja att do sure 3 paméntulu, Curemurele demonstreaza aceastt Stare nesigu, in vosnic migar, seats al 2 lobulu va fi desigu pinta Yagi la pre acest oc o86a cer te ax, avind rugerile cataclismice provenite bambeleatomice inventate de gonerafa de sar” RUL OMUL SINGUR VA FI-AUTO! SFARSITULUI SAU jaja este dezvoltare, evolufie transformare, ac- via senmbare. Des wala vsncd acamenior vaio vegnica activate gi un vesnicprogres in bing sau in ru. Noul Adam, dupa chipul Donn sus Hristos, omul spiftualizat, sau om incarat va vil pentru ternitateincutotl alte con, inal Univers. Un Raialcelor drepf unde va domn bine, drep- tatea, bucuria, adevarulsiun infern undeva guyereg raul adeptiiiplinide ur, minciund, neadevar ruscdutam cul unde neasteapta acest posit, isa cautam imparatia lui Dumnezeuin nol ing nes in afara de noi ipretuindeni si ase vom evita i vor sea rn ee efi a ", spune Domnul. Faptele fiec a ePat locas gi feria interioard provine an acestefapte, cin instea gi congtinta noastra, chat {nlumea aceasta coruptd. Ce bucurie slocinna, va f in lumea vegnica, in dulcea convijure cu Fine ‘asemanitoare sin contemplarea vesnicd a lui pi nezeu! inci de pe pamant omul isi va incape ds 2 vegnicd. De el depindelocul ce-lva ocupain vitor, i, VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __89 va fi rodul crefiinfel sale, dupa cuvintele: “Cel ce crede in Mine, de va muri, totusi viu va fi". Nici fericirea, nici munca nu se va opri niciodata, nici o clipa, in dezvoltarea lor. Dorinfele sufletului nu pot fi niciodata satisfcute, ele se schimba continuu si existenta sufletului fiind vegnica, aceasta schimbare prezinta o serie neintrerupta de dorinte si de satis- faceri ale lor, cea ce constituie fericirea dreptilor gi continua lor dezvoltare spre perfectionare fara limite. lar munca vegnica si neputinta satisfacerii -dorintelor i pasiunilor care urmeaza pe om ininfern, il duc la o ascensiune continua de suferinta, durere gi deznidejde. Sufletele drepflor perfectionandu-se mereu, igi Vor schimba mereu locul, locasul mai precis, apropi- indu-se tot mai mult de Dumnezeu. Raiul nu va fi mostenit decat de catre cai ce cred in Domnul lisus Hristos, in toate perioadele lumii. Pentru acestia, fericirea Raiului este descoperité inca de pe pamédnt gi face si-si dea seama de toaté nimicnicia bunatatilor omenesti facandu-iindiferentj fata de ele, ‘in comparatie cu minundtia pe care o intrezarese dincolo. "Ceea ce achiul n-a vazut, urechea n-a auzit sila inima omuluinus-a suit’, spune Sf. Ap. Pavel in revelajile ce Dumnezeu le-a acordat. Raiul pregiitit pentru cei ce-L iubesc pe El sipe care Sf. Pavel n-a avut cuvinte s&-1 descrie iar mintea omului in orice 90 Parintele MITROFAN_ VIATA NOASTRA DUPA MOARTE _ 91 caz n-ar fi inteles. Victimile gheenei vor fi tofi cei ce n-au crezut in Domnul nostrulisus Hristos: “Cel ce nu crede, singur se va osdndi’, Acesti neincrezatori in existenta, pu- terile si legile lui Dumnezeu, vor fi locuitorii gheenei. "Ducefi-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavollor gi ingeriior lu. ‘Deci Dumnezeu pentru diavoli pregatise infernul, pentru toata lucrarea lui rea asupra creatjel Sale, iar nupentruoameni. De aceeaa gitrimis pe Fiul Sau sa rascumpere omenirea din ghiara diavolului, ca sa salveze pe om, a dat toate gansele de scapare, toate posiblitijile de pocdire, dar vai, omul a prefe- rat fericirea de moment aunei viefi pline de placeri si pasiuni gi s-a indoit de cuvantul lui Dumnezeu. A privit cu neincredere fagadvielile Creatorului, L-a fratat cu dispret si indiferent si atunci desigur, dreptatea igi va rosti verdictul si va asocia pe acegtia demonilor care au procedat la fel. De ce societate hidoasa vor avea parte sufletele {in gheena, in "muncile cele vegnice?" "Acolo va fi plansul si soragnirea dinflor’. Nu va exista nici un mijloc de scapare, regretele, exagerarea, mania, dusmania, ura, invidia fajd de Dumnezeu side drepti Lui, vor fi vegnice sin permanent’ crestere. Latoate popoarele, in toate timpurile, ideea de infern era lo- cul de osanda gi chin al celor rai. . Cicoro spune: “Or in ce foc vom at muri, aa. vom avea de facut pentru a merge in ig reat $e rostogolepe vegic pe stinca s, iar 7 5 a a 2 earn ate 8-5 Potolease niciodata seta in Rail si infernul au fost ‘tea pacatului celui osandit. Dante face i a de plas alnfemulnopea sa capita Vigivadnite |x 3- numér sacru prin excel - vantul -gheens- in evreleste insearand “abandenaret vee avid spune od tecare is bea “paharul”pedepeei Venice. Domnullisus HristasInsusi exprmaprincu- atl ‘pahar chnurle si sufernjle pe care rebuie Sie Indu. Stntl Vasile spune: “Cand tuto sim atras spre un pcat de moar, inftigeazé-$ ochilor {a spintualgrozéviajudecaf li Hts si temo-te de tusinea, dezonorarea, inunereul protund, de le vesnic ie neir ist oe ane hed sfasie neincetat, de focul. Iistui- ‘ocul este cea mai cruda “ c pedeapsa. destinat demanior i complet. Sedona ago ‘mora au servit de imagine infernului. “Addncul* este ingrozitor side temut, chiar pentru spiritele rele a h rel ‘ugau pe Domnul nosiu sus Hilstos, a nut mined inainte de vreme, atunci cand au fost scogi din ne- 92. Parintele MITROFAN. bunul din fara Gherghesenilor. Necunostinta legi lui Dumnezeu nu scuteste un pacdtos de pedeapsd dupa moarte, caci ela fi putut §-o cunoasca daca ar fivoit. St. loan Hrisostom zice: "Celui ce va fi primit mai mutta ‘invataturd, fi este Te- zervata o pedeapsa mai aspra pentru pacatele sale". Domnul lisus Hristos ne spune deasemenea: “Cui i s-a dat mult, multi se va cere”. Cei care au trait dupa venirea Domnului lisus Hristos pe | pamant, vor’ fi mult mai aspru judecati. Cei care au respins invatatura lui Hristos sunt mult mai vinovali decét cei ce n-au cunoscut gi nicl n-au avut ca Indreptar_decat congtiinta lor. "Mai usor va fin ziva judecaii Tyrului $iSidonului, Sodome’ si Gomorei decat voua”. “Cela e nu crede in Fiul, nu va vedea viafa si mania Iui Dumnezeu va ramane peste el”. f Moarte vegnicd inseamni deci neoredina, iar nu paciituirea, aceasta se mai poate sterge prin cain, necredinfa insd, chiar fara pacatuire prea mare, de- nofi mandria gi dispretul fafi de Ourmezeu. St. ~ Joan Botezatorul vorbeste despre infern astfel: "El are lopata in mana Sa $i va cura aria Sa, va aduna ¢réul in podnita Sa (Raiul), iarpleavao vaarde in foc nestins (infernul) *. . ; Origenigti gasesc c& muncile vegnice nu sunt compatibile cu mila gi ‘indurarea lui Dumnezeu. Oare cum s& fie posibil ca Dreptul Judecator s8 acorde VIATA NOASTRA DUPA MOARTE __93 fericirea celor ce n-au dorit-o, n-au iubit-o gi n-au cautat-o? ‘Cu ce munca se castiga Imparatia Cerurilor, ne invata Domnul nostru lisus Hristos. Omul mog- teneste ceea ce a dorit liber si nesilit. Raiul sau gheena se cdstiga de bund voie. incd de pe pamédnt, ei rai nu pot suporta prezenta si societatea celor drepti si invers. Nu e dat decat celor care se roaga si-L cauta pe Dumnezeu. Moartea sufletului este o necunoastere alui Dum- nezeu si deci departarea de El. Numai pe pamant Ii pofi cunoagte pe Dumnezeu gi pofi iubi legile Sale. ‘Sfantul Clement zice: "Toate sufletele sunt nemuri- toare, chiar ale pacatosilor. Mai bine ar fi fost totugi de n-ar fiexistat’, Tofi vor primila inviere trupuri noi, destinate fericirii vegnice sau chinurilor vegnice. Focul gheenei va fi asemanator celui din interiorul corpului omenesc din timpul viefi, acel foc invizibil care totusi incalzeste sdngele si pe care omul il simte. Exist un foc interior, o ardere, o caldura care intretine viata. Focul gheenei va avea proprietii speciale, distincte de focul paméntesc. Focul gheenei nu va distruge victimile sale, el este un foc eterat care chinuieste trupurile eterate ale demonilor si pe cei ce-i asculta. ‘Cand Domnul lisus Hristos ne sfatuiegte ca mai bine este sa ne taiem mana, piciorul, sé ne scoatem 4 Parintele MITROFAN ‘ochiul care ne duce la pacat, decdt sa intram in gheend. El nu vrea sa ne sauna efectiv cd trebule s& Tre masaorém corpul, ci sA ne mortificdm voinfa, s& distrugem dorinta spre pacat, s& izgonim gAndul cel ru, $8 ajutam binelui s& triumfe, iar nu raulu. Domnul nostru lisus Hristos cere o iubire com- pletd, nu numal in actele noastre, ci iin ganduri fata de aproapele si chiar fat de dusmani si mai ales fafa de ei, si rugaclune permanent pentru ignoranta gi negtinfa lor-Barfirea si cértrea este un vicu terbil cate atenteaza la onoarea aproapelui, denota lips de dragoste gi de mild gi cel ce o practicé vor merge in focul gheenel: "Cel ce va spune aproapelui sau - prostule sau nebunule - In gheena va merge’, spune Domnul lisus Hristos. Crima deci, tmpotriva aproa- pelui se face cu limba, foarte des, foarte usor si este egal cu crima savargita impotriva viet corporale. Fiecare sim in parte va avea Tn gheend o crunté suferinja. Vederea demonilor sia celor chinuli, as- cultarea bocetelor gia neincetatelor blesteme, miro- sul greu giinfect, o foame gio sete teribili,niciodat satisfacuti, toate vor chinui corpul sivor provaca ne- contenit ura impotriva lui Dumnezeu, cortinuarea de fapt a celei avute pe pamant, cdci "fiecare va primi dupa faptele sale’. Sfantul Teofilact sorie: “Viermele i focul ce muncesc pe pacétos In gheend este onstinfa sa’. VIATA NOASTRA DUPAMOARTE _95 _ Durerile si nefericirle vite pe pamant, nu se asea- mand nicipe departe cu ceea ce va iin gheend. Maide preferat este a trai zeci de ani in durer si boii trupesti pe pamént, decat o clipa in infem. Credinta aduce cu sine supunerea si ascultarea, deasemenea, ne- credinja aduce incapafanarea si neascultarea in care devine astfel pierderea vegnica a omului, cacinuexista alti cale de médntuire, decdt credinja in Rascum- paratorul trimis de Dumnezeu. Fara credingé roadele rascumpararii Domnului lisus Hristos nu se aplicd ta ‘om. Fara pocainfé nu putem scdpa de gheend. Calea Crucii, a suferin{ei, este singura cale care Purificd sufletul gi trupul ‘omulul. Pacatele cor Ccuratirea prin suferina, a corpului care le-a infaptuit. Si preferam deci suferinfeleaicipe pamént, stile indurdm cu rabdare gi sd rugam pe Dumnezeu sa ne stearga pacatele aici pe pamant, ca dincolo sa scapam de ispasirea lor. CUPRINS CE ESTE MOARTEA? . CE SE iNTAMPLA CU SUFLETUL iN CLIPA MORTII? - CINE SUNT MEMBRII JMPARATIEI?...------------ CE-ESTE VEACUL DE ACUM $I CEL VIITOR?....- o. 33 RAIUL . IADUL . SFARSITUL LUMI! a OMUL SINGUR VA FI AUTORUL SFARSITULUI SAU....- 0022 eee 88