Moduri de organizare a procesului de

invatamant
MIME-Version: 1.0 Content-Location: file:///C:/3162E2F7/usd767.htm Content-Transfer-Encoding:
quoted-printable Content-Type: text/html; charset="us-ascii"

Moduri de organizare a procesului de invatamant

&nb= sp;

Tratarea procesului de invatamant in expresia sa umana de moduri de organizare este importanta

= ;i actuala pentru ca evolutia societatii si dezvoltarea stiintei au fost insotite de:

- o explozie scolara= ca durata de scolarizare si ca aspiratie de scolarizare;=

- o intelectualizare a muncii prin solicitarea functiilor intelectual= e;

- o crestere a orizontului spiritual, conditie a eficientei muncii.

Toate acestea au facut necesare schimb= ari in invatamant in privin= ;a metodelor , mijloacelor,
continutului mai ales in modurile de organizare procesului de invatamant.

Des= i nu se face intotdeauna o distinctie clara intre moduri si forme de organizare a

procesului= de invatamant, ea este necesara si utila. Astfel forma (lectia) desemneaza
structurarea interna si infatisarea exterioara a continutului de idei transmis/ insusit ( = de profesor
elev ) iar modul exprima maniera de organizare a purtatorilor mesajului didactic (profesor -
elevi) = ;n stransa dependenta de forma.

Not= iunile de frontal, individual, pe grupe exprima moduri de organizare a procesului de

invatamant.

&nb= sp;

Criteriile de a modurilor de organizare a procesului de invatamant fost diferite,

dar esentiale raman doar doua:
definire
1. numarul elevilor si

2. rolul profesorului si elevului in procesul instructiv - educativ.=

Astfel, in functie de criteriul numarul elevilor , 1. inva&= #355;amantul, ca mod de

organizare este:

a.&n= bsp; = ; frontal, cand predarea / invatare se realizeaza pe clasa

b.&n= bsp; = ; individual, cand predarea / invatarea se realizeaza cu un singur elev; =

c.&n= bsp; = ; pe grupe, cand acestea se realizeaza cu un grup de elevi.

n functie de criteriul r= olul profesorului si elevului in procesul de invatare, invatamantul ca

= ;mod de organizare, este:
a.&n= bsp; frontal,c= ;nd profesorul are rol didactic predominant, magistral;

b.&n= bsp; pe grupe, cand grupa indeplineste acest rol didactic predominant;

c.&n= bsp; individual, cand elevul are rol didactic predominant.

Nu este exclusa interferenta celor doua criterii. nsa oricare ar fi modul, importanta ramane
functia elevului:<= /p>

-&nb= sp; de depozitar al unor informatii gata facute' sau de participant activ= la obtinerea
lor.

nvatamantul Istoric, a fost primul mod pentru ca numarul elevilor a fost

mic.
individual

&= nbsp;

n cadrul lui, profesorul are rol de predominant; el se ocupa intens de fiecare elev, &icir= c;n
functie de particularitatile psihice ale acestuia . Astfel modul individual este tot frontal, magistral.

Istoric in timp, peste veacuri, = ca replica la practicarea unui invatamant frontal, pe clase, s-a
incercat aplicarea avantajelor invatamantului individual la cel de masa. Expresia lui au fost planul
Dalton, sistemul Winnetka = etc.

Planul Dalton, a fost o incercare de reforma scolara. Numele de Planul Dalton provine de la orasul
american in care s-a incercat aplicarea lui (Dalton).

n cadrul Planului Dalton

- clasel= e pe varste sunt inlocuite cu clasele pe materii;<= /p>

- profes= orul este un specialist, consultant, indrumator;

- elevii se angajeaza contractual s= 59; parcurga sarcinile de studiu; cand considera ca s= i-au
insusit materia, se prezinta la examen, prin teste;

- invatarea materialului de inva= 55;at se realizeaza in sistem propriu;

- o luna, mai putin; cand termina o tema, trece la alta, trebuind sa termine si temele lunare la alte
discipline pentru a nu le neglija pe cele care nu-i placeau;

- progra= ma scolara era obligatorie, dar era impartita in unitati de studiu grupate pe sarcini.<=
/p>

Ideea de baza a planului= a constituit-o: cultura tematica fondata pe libertatea copilului.

Si planul Dalton si sistemul Winetka urmareau: 1. individualizarea invatamantului; 2.

dezvoltarea simtului soc= ial la elev ; 3.pregatirea pentru viata cetateneasca.<= o:p>
 de scolarizare a invatamantului individual au fost diverse : realizarea unor sarcini
Formel scolare, aplicarea practica, rezolvarea= de probleme, teme comune, dar realizate
individual(exercitii) ori individual , d= ar pe grupe = teme potrivite pentru elevi
e slabi, mijlocii, buni.

&nb= sp;

Metodel de realizare au fost: munca cu cartea, observarea experimentul, instruirea cu

program etc.
e

Individualizarea, invatamantul pe potriva , pe masura a fost o cerinta a invatamantului, dar

invatamantul individualizat difera de invatamantul individual. nvatamantul&nb= sp; individualizat
inseamna invatamantul personalizat, si individual si pe grupe de nivel, omogene.

nvatamantul ind= ividual a inregistrat rezultate adesea superioare celui frontal, dar este costisitor
si cere timp pentru insusirea unor teme.

Mai nou decat cel individu= al, dar

practicat in Europa de peste trei sute de
ani, datorand mult lui I.A. Comenius,
care nu l-a inventat, dar la perfectionat,
nvatamantul
invatamantul frontal ramane dominant in
Frontal
interiorul procesului de invatamant. nsa
el nu este niciodata pur, de fiecare data,
&ici= rc;n actul didactic, imbinandu-se cu
alte moduri.
n= vatamantul frontal are:

1. avantaje:<= /o:p>

- pentru ca asigura insusirea sistematica a cunostintelor

- pentru ca metodica lectiei utilizata de profesor sprijina munca individuala prin utilizarea unor
tehnici cu ajutor= ul carora elevii invata sa invete.

- pentru ca transmiterea frontala a cunostintelor educa: in= fluenteaza gandirea, dezvolta

sentimente, formeaza social etc. si=

2.&n= bsp; dezavantaje:

- pentru ca nu pregateste el= evii pentru cerintele societatii actuale, pentru viitor, sa stie sa se
adapteze, sa stie sa conduca, s= 59; colaboreze, sa se cultive;

- pentru ca nu incurajeaza gandirea creatoare;

- pentru ca nu asigura participarea elevilor la procesul de invatamant datorita diferentelor dintre ei;

- pentru ca programele incarcate obliga profesorii sa foloseasca metode expozitive si mai putin
experimentale.

Ram= anand dominant, invatamantul frontal a fost supus unor=incercari de imbunatatire prin:

- alternanta modurilor frontal, pe grupe, individual;<= /p>

- utiliz= area unor noi metode de instruire;

- utiliz= area unor noi relatii profesor elev;

- stratificarea organizarii claselor (clase omogene, eterogene, sco= li fara clase).

n acest sens s-a propus :

- utilizarea unor metode de instruire care sa faciliteze participa= rea elevilor la

actiunea didactica;<= o:p>

- o relat= ie didactica de tipul relatie de munca, orizontalizandu-se verticalitatea;

- un profesor de emancipare, cu o buna pregatire psihologica si sociologica, nu numai in principal,

pedagogica;

- o stratificare organizatorica a clas= elor prin flexibilizarea lor - impartirea pe grupe mari, mici,
omogene, pe centre de invatare etc.; toate in functie de dezvoltarea intelectuala a elevilor, si
pentru asimilarea valorilor sociale si dezvoltarea aptitudinilor si posibilitatilor personale.

Cu toate incercarile de imbunatatire, rezultatele n-au fost cele scontate: psihologice, morale au fost
,dar didactice mai putin. Astfel a fost pr= opus un nou mod de organizare a proc= esului de
invatamant: cel pe grupe.

Este folosit in clase cu= elevi care au niveluri de dezvoltare aptitudinala,

nvata=
intelectuala, eterogene. Practic, datorit&#= 259; acestui fapt clasa este impartita
mantul pe
pe grupe dupa nivelurile psihologice si didactice, grupe mobile, ce permit miscarea
grupe
in sus si in jos.

= Este tot un mod frontal pentru ca profesorul conduce, preda, controleaza, iar elevii executa.
Acest mod de organizare a procesului de invatamant se fundamenteaza pe cerintele psihologice
scolare care a relevat rolul grupului pentru dezvoltarea personalitatii.

Activitatea grupelor se exprima = ;n realizarea unor teme comune, sau diferentiate pe grupe.

nvatamantul pe = grupe are avantaje, pentru ca:

- realizeaz= a educatia sociala a elevilor;

- contribui= e la insusirea tehnicilor de cercetare stiintifica, et= c. si

dezavantaje pentru ca:

- sunt acti= vi numai elevii buni, ceilalti fiind doar asistenti;

- studierea= unei teme din programa necesita timp mai mult decat expunerea magistrala.
Trebuie precizat ca diviziunea clasei = pe grupe de nivel nu este creata pentru colaborare si
cooperare si nu este egala cu munca in grup.

Munca in grup este o metoda libera, elevii isi formeaza grupe pe crite= rii afinitate, de activitate
intelectuala, de aptitudini, toate utile pent= ru munca in comun.

Ca mod de organizare a procesului de invatamant, munca in grup s-a instituit la sfarsitul

secolului XIX, pentru a raspunde nev= oilor sociale ale elevilor, in conditiile in care celelalte
moduri nu le puteau asigura.

Considerate comparativ, modurile de organizare a procesului de invatamant releva urmatoarele:

1.modul frontal ramane dominant pentru ca ofera o pregati= re generala pentru toti elevii;

2.prin e= l se prezinta structura unui obiect de studiu, temele grele, temele cu cara= cter
emotional, rezultatele individuale, evaluarea.

3.modul frontal nu se recomanda cand pot fi organizate cu succes modurile pe grupe si

individual;

4. = 0;modurile pe grupe si individual se practica mai putin, fiind = mai incomode pentru
conservatorismul profesorilor, si depinzand de arhitectura scolii, de numarul elevilor de baza ei
materiala, si fiind private de programele scolare si de manuale.

Mai impo= rtant este ca, pentru a raspunde cerintelor societatii si nu mai putin ale elevilor, cele trei
moduri sa se imbine intr-o organizare modulara.

BIBLIOGRAFIE

Munca libera in grupuri, in Combon, Jaqueline, Delchet, Richard, Lefevre,

Cousinet,
1.= Lucien, Antologia pedago= gilor francezicontemporani, Ed= itura Didactica si
Rog= er,
Pedagogica, Bucuresti, 1977

Dottrens,
Rob= ert,
2.= A educa, a instrui, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970
Mialaret,
Gas= ton,

Ta= rcovnicu,
3.= nv= 9;tamant frontal, invat&#= 259;mant individual, invatamant pe grupe,
Victor,