Eficienta energetica si reabilitarea termica de la deziderat la transpunerea in

practica
Strategia Guvernului pentru dezvoltarea economica a Romaniei prevede restructurarea
sectoarelor energiei si a industriei energointensive prin diminuarea pierderilor, cresterea
productivitatii si promovarea tehnologiilor care permit scaderea consumului energetic.[1]
Programul guvernamental pentru incurajarea conservarii energiei in locuinte are drept
scop asigurarea maririi confortului prin folosirea eficienta a energiei. Programul prevede
reducerea intensitatii energetice cu 12,5% pana in 2005 si cu 22,5% pana in 2010. Etapele vizate
includ:
- cresterea constientizarii si motivarea populatiei prin educatie;
- promovarea termoficarii prin utilizarea cogenerarii;
- imbunatatirea eficientei energetice in cladirile publice si locuintele noi;
- retehnologizarea termica a cladirilor existente.[1]
Consumul de energie pe cap de locuitor este cu 50% mai mare in Romania decat in
Polonia, fiind de 7 ori mai mare decat media in Uniunea Europeana.[2]
Planul national pentru cercetare - dezvoltare si inovare prevede printre obiectivele si
directiile tematice din programul "Mediu, energie, resurse - MENER", urmatoarele:
- tehnologii, sisteme, instalatii si echipamente pentru modernizarea si cresterea eficientei in
producerea, transportul, distributia si consumul de energie;
- valorificarea durabila si competitiva a resurselor nationale energetice si minerale. [3]
Printre obiectivele Agentiei Nationale pentru Locuinte se regasesc
- acordarea de credite ipotecare pentru reabilitarea si consolidarea locuintelor;
- alte actiuni care conduc la dezvoltarea reabilitarii si consolidarii locuintelor. [4]
Prin legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei se stabileste ca obiectiv al
Politicii nationale de utilizare eficienta a energiei (conform Tratatului si Protocolului Cartei
energiei) si reducerea impactului negativ asupra mediului al activitatilor de consum a tuturor
formelor de energie.
Totodata, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei trebuie sa acorde consultanta
gratuita autoritatilor administratiei publice locale in elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere
a eficientei energetice, administratorilor cladirilor publice, ai celor cu destinatie de locuinta si
avizeaza programele proprii de eficienta energetica intocmite de consumatori.[5] Ani de zile s-au
construit, si poate se mai construiesc, cladiri de locuit cu o slaba protectie termica si in general
cu materiale termoizolante de slaba calitate, deficientele legate de protectia redusa a cladirilor
conducand la pierderi importante de caldura, regasibile in facturile marite achitate de
consumatori. Eliberarea autorizatiei de constructie pentru toate cladirile si pentru consolidarea
celor existente se va face si cu respectarea standardelor nationale armonizate de eficienta
energetica.[5]
In Romania sunt aproape 4 milioane de apartamente, din care in Bucuresti peste 600 000,
necesarul de combustibil pentru incalzire si pentru prepararea apei calde de consum fiind de 7-8
mil.t cc/an.[2]
Dar rezistenta termica a ferestrelor si usilor este de 3, respectiv 5 ori mai mica decat in
Occident. Consumul de caldura in Romania este de 4 ori mai mare pentru un apartament de 2
camere fata de un apartament de 4 camere in Germania. Consumul energetic pentru un
apartament de 3 camere este de 1750 kg cc/an in Romania fata de 612 in Norvegia.[2]
Toate acestea inseamna de fapt multa risipa, consumuri neeconomice, importuri exagerate de
combustibili care duc la tarifele actuale foarte mari.
Cresterea eficientei electrice poate reduce necesarul de energie cu 40-75 %, la un cost
mediu mai mic de 2 centi/kwh. Consumul necesar pentru incalzirea/racirea cladirilor poate fi
redus prin imbunatatiri aduse sistemului de incalzire si de climatizare, precum si printr-o mai
buna izolare termica a peretilor si spatiilor vitrate[7].
Cresterea nivelului protectiei termice a spatiilor incalzite, modernizarea dotarilor si a
instalatiilor complementare cu asigurarea conditiilor normale de igiena si confort higrotermic in
locuinte si cladiri de interes public reprezinta obligatii necesare unei calitati durabile a vietii
sociale economice.
Pentru indeplinirea acestor obligatii a fost creat cadrul legal prin emiterea Ordonantei
29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii
energiei termice.[6]
Scopul acestui act normativ era (si speram ca este in continuare) reducerea pierderilor de
caldura, consumurilor energetice si combustibililor utilizati, reducerea costurilor de intretinere
pentru incalzire si alimentare cu apa calda de consum si reducerea emisiilor poluante generate de
producerea, transportul si consumul de energie (aceasta din urma in acord cu prevederile
Protocolului de la Kyoto).
Ce presupune reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor? Imbunatatirea
performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza de exterior
spatiile interioare incalzite si cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de incalzire
si de alimentare cu apa calda de consum, a centralelor termice, punctelor termice si a retelelor de
distributie care se gasesc in interiorul cladirilor sau adiacente acestora.
Aceasta activitate de reabilitare si modernizare termica a cladirilor existente si a
instalatiilor aferente trebuia asigurata de la 1 mai 2000 de MLPTL, MIR-ARCE, ANRE si
administratia locala (consiliile locale).
 Dar ca intotdeauna (la noi romanii) distanta de la intentii la realizare este mare si cu toate
ca la capitolul legislatie adoptata/armonizata stam foarte bine, concretizarea acestor prevederi nu
se realizeaza. Astfel, la data de 01.11. 2000 trebuiau elaborate metodologia si reglementarile
tehnice necesare pentru operatiunile de audit si expertiza energetica a cladirilor premergatoare
acordarii certificatului energetic.
Auditul energetic reprezinta o metoda sistematica prin care se identifica fluxurile de
energie intrate si iesite dintrun proces/sistem tehnic precum si transformarile energiei in
interiorul acestuia, o analiza calitativa a aspectelor majore legate de performanta energetica si
posibilitatile de conservare a energiei.
De asemenea la data de 01.02.2001 consiliile locale trebuiau sa elibereze prin
compartimentele de specialitate, la cerere, certificatul energetic al cladirilor existente in
circumscriptia lor.
Dar in cate primarii din tara si Bucuresti au fost infiintate compartimente pentru
operatiunile de audit si expertiza energetica?
Care sunt firmele si persoanele fizice/juridice atestate, autorizate, certificate sa deruleze
activitati de consultanta, expertizare, proiectare, executie si exploatare?
Cunosc proprietarii de cladiri si apartamente obligatiile pe care le au pentru reabilitarea
termica a constructiilor si instalatiilor aferente?
Sunt atentionati proprietarii de locuinte si cladiri ca din data de 01.05.2005 se vor
interzice vanzarea/cumpararea si asigurarea cladirilor/apartamentelor pentru care nu a fost emis
certificatul energetic?
Certificatul energetic este actul oficial prin care se atesta performanta energetica a
cladirii la un moment dat (izolare termica, randamentul instalatiei de incalzire). Certificatul
energetic va fi utilizat la stabilirea valorii cladirii in relatiile de vanzare/cumparare si de
asigurare, la diferentierea tarifelor pentru energia termica, a taxelor de mediu etc.
La eliberarea certificatului energetic al cladirii si a autorizatiei de construire pentru lucrarile de
reabilitare termica se acorda scutiri de taxe acelor proprietari care vor sa reabiliteze sau sa
modernizeze termic cladirile de locuit aflate in proprietate.
Dar cati dintre proprietarii de cladiri (persoane fizice/juridice) cunosc acest lucru?
S-au initiat actiuni promotionale pe plan local/national de catre administratia publica locala, de
catre ARCE-MIR, MLPTL si altii?![6]
In disputa (de multe ori demagogica) sisteme locale de incalzire - sisteme centralizate,
in "redescoperirea" enormelor pierderi din retelele de transport - distributie, in propunerile
"moderne" (nedemne de Mileniul III) de egalizare a facturii energetice, pentru o efemera
suportabilitate de catre cetateniiconsumatori, se ignora tocmai faptul practic, ca aceste probleme
ar fi fost eliminate de mult daca guvernantii ar fi avut dorinta politica (si nu doar electorala) de a
transpune in practica:
- reabilitarea termica a cladirilor si instalatiilor;
- utilizarea celor mai performante elemente de constructii si instalatii;
- sprijinirea contorizarii pasante a apartamentelor;
- utilizarea eficienta a "ajutoarelor de caldura" nu pentru consum ci pentru inlaturarea cauzelor
care duc la cote mari de intretinere;
- eficientizarea producerii, transportului sau distributiei energiei;
- crearea de noi locuri de munca.
Inlaturarea cauzelor ineficientei energetice ar fi creat locuri de munca, cu cresterea
puterii financiare a cetatenilor, cunoscanduse faptul ca investirea a 1.000.000$ in dezvoltarea
unei noi capacitati energetice duce la aparitia a 10 locuri de munca, pe cand investirea acestei
sume in reabilitarea/modernizarea termica ar crea 36 de locuri de munca directe si 15 colaterale.
[2].
O economie bazata pe un sistem energetic viabil, cu reducerea consumului de energie,
poate oferi mai multe locuri de munca deoarece utilizarea mai eficienta a energiei, creeaza mai
multe disponibilitati la utilizatori decat la producatori [7].
Apreciem ca daca sutele de mii de miliarde de lei acordate de Guvernele Romaniei
drept ajutoare banesti necesare acoperirii unei parti din cheltuielile de intretinere pentru energia
termica (acordate pentru consum, rezolvand partial EFECTUL, perpetuandul) ar fi fost utilizate
pentru contorizare pasanta (cu un miliard de lei s-ar fi putut contoriza 200 de apartamente
detinute de cazurile sociale) si pentru reabilitarea termica a cladirilor/instalatiilor, deci pentru
rezolvarea CAUZELOR, ar fi dus la:
- un ajutor efectiv (pentru productie) cu rezultate durabile in timp;
- eliminarea pierderilor si risipei utilitatilor;
- schimbarea mentalitatii de consum pausal a cetateanului-consumator;
- adevarata, eficienta si profitabila protectie sociala;
- eliminarea blocajelor consumator - furnizor - producator;
- utilizarea pe scara larga a materialelor performante in constructii (izolatori termici) si in
instalatii (conducte si tevi multistrat si preizolate, armaturi si fitinguri moderne, armaturi cu
termostat sau cu temporizare etc.);
- povara fiscala mult redusa.
A trecut de mult timpul vorbelor si e cazul ca intradevar sa contribuim efectiv la
siguranta energetica a tarii si populatiei cu asigurarea confortului consumatorilor prin:
 - restructurarea gradata a industriilor energetice si determinarea, prin parghii financiare,
sa-si mareasca randamentul de utilizare a energiei si sa dezvolte tehnologii eficiente energetic si
surse de energie regenerabila;
- asigurarea de energie electrica/termica de calitate, la standarde inalte si la preturi
accesibile si competitive;
- folosirea rationala, economica si durabila a materiilor prime, combustibililor si energiei;
- protejarea reala a intereselor clientilor, consumatorilor, furnizorilor;
- realizarea mediului concurential normal, eficient si stimulativ;
- respectarea conditiilor de protectie si prezervare a mediului inconjurator.

Bibliografie:
[1] Strategii, politici si masuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul
energetic din Romania - studiu colectiv Fundatia -"Terra mileniul III", 2001;
[2] Lucrarile Conferintelor Nationale de Instalatii - AIIR, Sinaia, 1998, 1999, 2000, 2001;
[3] HGR 556/2001privind reactualizarea Planului national pentru cercetare - dezvoltare si
inovare (Mon.Of.337/2001);
[4] Legea 152./98 privind infiintarea ANL ( Mon.Of.265/98,626/2001);
[5] Legea l99/2000 privind utilizarea eficienta a energiei (Mon.Of.577/2000);
[6] OGR 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea
economisirii energiei (Mon. Of. 41/2000);
[7] Lester R. Brown: Probleme globale ale omenirii, Ed. Tehnica l994
 Reabilitare Termica

Activitatea de modernizare i reabilitare termic a cldirilor urmrete mbuntirea

izolrii termice a elementelor de construcie care delimiteaza de exterior spaiile interioare
nclzite, precum i creterea eficienei energetice a instalaiilor interioare de inclzire i de
alimentare cu ap cald de consum, a echipamentelor termice ( centrale termice, puncte
termice),a reelelor de distribuie a agentului termic i a apei calde de consum.
Modernizarea i reabilitarea termic a cldirilor si instalaiilor interioare aferente
constituie parte integrant a politicii energetice a statului i se realizeaz prin programe naionale
armonizate cu prevederile legislaiei europene referitoare la eficiena energetic i la protecia
mediului.
Cldirile sunt responsabile pentru 40 % din totalul consumului de energie n UE. Sectorul
construciilor se afl n expansiune, ceea ce va duce la creterea consumului de energie. Prin
urmare, reducerea consumului de energie i utilizarea energiei din surse regenerabile n sectorul
cldirilor constituie msuri importante necesare pentru reducerea dependenei energetice a
Uniunii i a emisiilor de gaze cu efect de ser.
Lucrrile importante de renovare a unor cldiri existente, indiferent de dimensiunea
acestora, constituie o ocazie de a adopta msuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru
creterea performanei energetice
Sunt necesare msuri de cretere a numrului de cldiri care nu doar ndeplinesc, ci i
depesc cerinele minime n vigoare n materie de performan energetic, reducndu-se astfel
att consumul de energie, ct i emisiile de dioxid de carbon.
De ce s reabilitm termic o locuin ?
 Prin reabilitarea termic obinem:
scderea pierderilor de energie termic prin anvelopa locuinei i implicit
reducerea cheltuielilor de ntreinere
scderea pierderilor de energie termic prin instalaiile interioare de inclzire i de
alimentare cu ap cald de consum
mbuntirea condiiilor de confort termic n locuin
creterea valorii locuinei pe piaa imobiliar.
reducerea emisiilor de noxe si deci un mediu mai curat.

PROGRAMUL NAIONAL DE REABILITARE TERMIC A BLOCURILOR DE

LOCUINE
Scopul programului const n: necesitatea reducerii consumului de energie pentru
nclzirea blocurilor de locuine, n condiiile asigurrii i meninerii climatului termic interior n
apartamente.
Obiectivele urmrite sunt:
Reducerea consumului de combustibil convenional pentru nclzirea blocurilor
de locuine
Reducerea costurilor de ntreinere cu nclzirea pe perioada de iarn;
Diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu
efect de ser;
Creterea independenei energetice;
Ameliorarea aspectului urbanistic al localitilor.

Beneficiarii programului sunt: proprietarii de locuine din blocurile construite dup

proiecte elaborate n perioada 1950 - 1990 care, prin intermediul Asociaiilor de Proprietari ca
reprezentani legali, pot s se nscrie n Programul Local dac prezint coordonatorului local
(Consiliului Local) urmtoarele documente:
Solicitare scris nregistrat la coordonatorul local n a crui arie de competen e
amplasat blocul
Lista proprietarilor din blocul de locuine;
Hotrrea privind nscrierea n programul local, adoptat de adunarea general cu
acordul majoritii proprietarilor;
Contractul de mandat semnat.
 Contractul de mandate este actul scris prin care Asociaia de Proprietari mandateaz
coordonatorul local n vederea organizrii, contractrii i finanrii, n condiiile legii a
documentaiei de proiectare i execuia lucrrilor de intervenie.

Principalele lucrri de intervenie sunt:

Izolarea termic a pereilor exteriori;
nlocuirea ferestrelor i uilor exterioare existente, inclusiv a tmplriei aferente
accesului n blocul de locuine, cu tmplrie performant energetic;
Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planeului peste ultimul nivel n cazul
existentei arpantei;
Izolarea termic a planeului peste subsol, n cazul n care prin proiectarea
blocului sunt prevzute apartamente la parter.
Odat cu efectuarea acestor lucrri se pot executa i urmtoarele lucrri, n condiiile n
care sunt justificate tehnic i sunt cuprinse n documentaia de proiectare:
Lucrri de reparaii la elementele de construcie care prezint potenial pericol de
desprindere i/sau afecteaz funcionalitatea blocului de locuine, inclusiv de refacere n zonele
de intervenie;
Lucrri de demontare instalaii i echipamente montate aparent pe faadele
blocului de locuine, precum i remontarea acestora dup efectuarea lucrrilor de izolare termic
a anvelopei cldirii;
Lucrri de refacere a finisajelor faadelor;
Lucrri de intervenie la sistemul de distribuie a agentului termic aferent prilor
comune ale blocurilor de locuine.
Etapele necesare implementrii programelor locale sunt:
a) identificarea i inventarierea blocurilor de locuine;
b) nscrierea asociaiilor de proprietari n programul local;
c) elaborarea documentaiei de proiectare;
d) executarea lucrrilor de intervenie;
e) recepia la terminarea lucrrilor;
f) eliberarea certificatului de performan energetic pentru nclzire la terminarea
lucrrilor;
g) recepia final, dup expirarea perioadei de garanie de bun execuie de 3 ani.
Finanarea executrii lucrrilor de intervenie se asigur astfel:
a) 50% din alocaii de la bugetul de stat, n limita fondurilor aprobate anual cu
aceastdestinaie n bugetul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Locuinei;
b) 30% din fonduri aprobate anual cu aceast destinaie n bugetele locale
c) 20% din fondul de reparaii al Asociaiei de Proprietari i/sau din alte surse legal
constituite.
Autoritile administraiei publice locale pot asigura, n limita fondurilor aprobate anual
cu aceast destinaie, pe lng cota de 30%:
a) preluarea parial sau integral a cheltuielilor aferente lucrrilor de intervenie
corespunztoare cotei de 20% ce revine asociaiei de proprietari. Autoritile administraiei
publice locale pot hotr cu privire la msurile aplicabile n vederea recuperrii sumelor avansate
pentru acoperirea cotei de 20%, pe baza mecanismelor proprii stabilite conform legii;
b) preluarea parial sau integral a cheltuielilor aferente lucrrilor de intervenie
corespunztoare cotei proprietarului/proprietarilor din blocul de locuine aflat/aflai n
imposibilitate de a asigura sumele ce i/le revin.

Alte msuri luate de guvernul Romniei n sprijinul modernizrii/reabilitrii termice a

locuinelor
ncurajarea investiiilor i/sau a altor activiti n vederea sporirii eficienei
energetice a cldirilor noi i a celor existente, contribuind astfel n mod potenial la reducerea
srciei energetice
subvenii directe
sisteme de mprumut subvenionate sau mprumuturi cu dobnd redus,
programe de subvenionare
sisteme de garantare a mprumuturilor

Instrumentele financiare ale Uniunii Europene

n scopul de a stimula msurile legate de eficiena energetic, se instituie i se adapteaz
instrumente financiare ale Uniunii:
Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din
5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regional ( 1 ), modificat pentru a permite
investiii sporite n eficiena energetic n sectorul locuinelor; parteneriatul public-privat
privind o iniiativ intitulat Cldiri europene eficiente din punct de vedere energetic pentru
promovarea tehnologiilor ecologice i dezvoltarea unor sisteme i materiale eficiente din punct
de vedere energetic n cldirile noi i n cele renovate
iniiativa CE i a Bncii Europene de Investiii (BEI), intitulat Iniiativa UE de
finanare a energiei durabile, care urmrete s permit, printre altele, investiii n eficiena
energetic
Fondul Marguerite al BEI: Fondul european 2020 pentru energie, schimbri
climatice i infrastructur
Programul Energie inteligent Europa II