EVOLUTIA NURSING-ULUI

DE-A LUNGUL ISTORIEI

 Practicata din perioada preistorica arta de
a ngriji are un caracter universal, putand fi
acceptata ca o lege naturala.
Recunoasterea ca profesie, utila si unica,
se produce in a doua jumatate a secolului
XX. De-a lungul timpului arta de a ingriji,
a fost influentata de specificitatile
culturale, etnice, credinta, diferitelor
grupuri etnice.
 Mesopotamia
La inceputurile istoriei lor mesopotamienii au
abordat bolile prin prisma medicinei magico-
religioase, iar cand acestea dadeau gres se
recurgea la serviciile medicului empiric sau la
chirurg.
Medicina magica era practicata de preoti, iar
cauza bolilor era pusa pe seama greselilor
savarsite fata de zei. Diferiti demoni, spirite si
duhuri erau asociate unor boli si afectiuni.
 Egipt
Preocuparile medicale erau in deplina
concordanta cu civilizatia egipteana si aveau un
caracter mistico-religios, dezvoltand in paralel si
o medicina empirica, laica, bazata pe unele
proceduri terapeutice ce isi dovedisera
eficacitatea de-a lungul timpului.
Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica
disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine
cunostinte despre anatomia corpului omenesc.
 India
Experientele medicinii indiene pot fi
catalogate pe trei mari perioade trei
perioade:
medicina pre ariana (300-1500 ICh..),
medicina vedica (700 ICh., pana
acum), medicina ayurvedica (traditionala
indiana).
 . Bolile erau diagnosticate prin observatie
si examinarea clinica, medicul luand in
observatie trei elemente principale:
culoarea conjunctivei, aspectul limbii si
caracteristicile urinei.
Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri,
vegetale si produse de origine animala,
faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru,
carbonat de sodiu, mercurul, etc.
 China
Atat civilizatia antica chineza cat si medicina pe
care au dezvoltat-o, se bazeaza in special pe
viziunea cosmologica asupra lumii.
De aici ideea ca microcosmosul corpului
omenesc, nu reprezinta altceva decat o imagine
miniaturala a macrocosmosului.
Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei
anatomii sofiste in care se incerca un paralelism
intre alcatuirea corpului si astrologie, soldat de
cele mai multe ori cu deductii aberante.
Pe baza acestor conceptii se va dezvolta
medicina traditionala si acupunctura.
 In paralel cu medicina cosmologica se va
dezvolta si o medicina empiric-pragmatica,
scolile medicale aparand, se pare, in perioada
800 1000 era noastra, unde medicii erau
invatati sa consulte bolnavii cu deosebita
minitiozitate.
Terapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca
redobandirea echilibrelor diferitelor organe ale
corpului prin intepare si presopunctura diferitelor
puncte corespondente ale organelor interne, a
reusit sa reziste timpului peste 1200 de ani.
 Grecia antica
Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe
care zeul Apollo si sora sa Artemis le aplicau
pamantenilor intrati in conflict cu ei.
Apollo era recunoscut in Olimp ca patron al
medicinei iar Artemis zeita care ocroteste
campurile, animalele, si vindeca miraculos
bolile.
De la zeita Artemis a deprins virtutile plantelor
medicinale centaurul Kiron, cel care avea sa
formeze o intreaga pleiada de medici practicieni,
printre care se va numara si faimosul medic al
antichitatii grecesti, Asklepios.
 Metodele sale de tratament erau
descantecul, elixirul, buruienile de leac,
alifiile si interventiile chirurgicale.
Templele inchinate zeului vindecator erau
de regula asezate in locuri cu clima calda,
inconjurate de multa verdeata, unde cei
bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o
igiena riguroasa si un regim de viata foarte
chibzuit.
 In ceea ce priveste etiologia bolilor, Hippocrate
sustine in tratatul Despre aer,ape si lacuri:

Orice boala are o cauza naturala si nimic nu

se intampla fara interventia naturii... Nu
exista boli divine datorita interventiei zeilor...
Natura este primul medic al bolnavilor si
numai favorizand eforturile sale putem obtine
oarecare succes.
 Roma antica
Cele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt
considerati Aulus Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh)
autorul lucrarii De arte medica, cel care a introdus in
semiologia medicala celebrele caracteristici ale
inflamatiei: rubor et tumor cum color et dolor si celebrul
medic antic, Galenus (129-201), nascut in Pergam,
considerat ultimul mare reprezentant al medicinei antice.
Datorita disectiilor , este considerat primul mare
experimentator al medicinei. In tratatul sau De
simplicum medicamentorum, reuseste sa descrie si
sa clasifice aproximativ 473 de remedii vegetale.
 Renasterea
Andre Vesale (1514-1564) in cele 7 parti
ale tratatului sau de anatomie, De
Humani Corporis Fabrica (Alcatuirea
corpului uman), expune o conceptie noua,
bazata pe observatii directe, cercetare si
gandire rationala.
Adevarurile enuntate de Vasale sunt:
 maxilarul inferior este mic
femurul si humerusul sunt oase drepte nu curbate
vena azigos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara
osul stern este constituit din 3 parti si nu din 7
uterul este format dintr-o singura cavitate
ovarul contine corpul galben
descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor
sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al
colapsului pulmonar secundar, dupa deschiderea toracelui
atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa a
miocardului in timpul opririi inimii si a supravietuirii bolnavului dupa
splenectomie
 Revolutia industriala
Epidemiile care au bantuit Europa
secolelor XVII-XVIII au influentat radical
modul de gandire, de la conceptia fatalista
la instituirea carantinelor si intensificarea
controlului sanitar aspra vietii publice.

tre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia practica si
a vaccinarea antivariolica
 Secolul XIX
Un secol in care oamenii de stiinta
continua sa aduca remarcabile contributii
in diferite domenii de activitate, inclusiv in
medicina.
 Secolul XIX reprezinta o epoca importanta
in formarea cadrelor sanitare si
popularizarea cunostintelor medicale
inclusiv pe teritoriul Romaniei de azi.
In 1811 se infiinteaza la Bucuresti,
Spitalul Filantropia, in 1838 este
inaugurat Spitalul Brancovenesc iar sub
conducerea lui Iosif Sporer (1780-1850)
se va infiinta o scoala de moase .
 Secolul XX
Secolul XX aduce cu sine accelerarea
dezvoltarii fara precedent, in toate
sectoarele de activitate, inclusiv in
medicina si arta ingrijirilor de sanatate.
 Virginia Henderson (1897-1996) descrisa ca
fiind prima doamna a nursingului, scripter,
cercetator avid, vizionar, este considerata de
multi cea mai importanta figura a nursingului
secolului XX. A descris rolul asistentei medicale
ca fiind substitutiv (inlocuind persoana),
suplimentar (ajutand individul), si complementar
(lucrand cu individul).
Toate acestea cu scopul de a ajuta
individul/pacientul sa se descurce, pe cat posibil
singur.
 Personaliti din istoria profesiei
noastre
Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alturi de
soul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile
ntruchiprii Marii Uniri din 1918.

Numit de ctre oameni regina- mam, mama rniilor,

regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o rniilor
i pentru curajul ei de a merge pe front Regina Maria a
Romniei a fost prezent n punctele cele mai fierbini
ale Primului Rzboi Mondial, a suferit n refugiu alturi
de cei muli i a mers n spitalele cu cele mai serioase
epidemii, pentru a-i ngriji i a-i ncuraja cu prezena ei
matern pe cei infirmi.
 Regina Ana, nscut n 1923 la Paris, a fost
caporal, apoi ofier n armata francez i a lucrat
ca infirmier n spatele frontului, transportnd
snge i plasm pentru rnii, conducnd
singur un jeep de rzboi.
A fcut o coal de infirmiere de ambulan, a
dus o via de cazarm n toat regula, s-a
mbolnvit de glbenare i, n final, s-a ntors la
viaa civil n 1945, avnd n buzunar o sold
primit de la armata francez, precum i Crucea
de Rzboi a Republicii Franceze.
 VIRGINIA HENDERSON (1897 1996) a
pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu
putere n instruirea i formarea n nursing i mai
ales n cercetare. Este creatoarea primei teorii
tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos
i bolnav. Pacientul este o entitate complex,
corpul i sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile colii Militare de Nursing n
1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit n 1934,
iar din 1934 pn n 1948 a predat cursuri de
nursing la aceeai universitate.
 LUCREIA TITIRC n. 1930, la Bora
Maramure, este personalitatea romn
contemporan cea mai proeminent a
profesiei noastre.
Din anul 1964 a devenit profesoar de
Tehnica Ingrijirii Bolnavului i Directoare
adjunct la coala Sanitar din Baia Mare;
 Din 1974 LUCREIA TITIRC a fost
numit asistent medical ef
coordonatoare a Spitalului Judeean din
Baia Mare, funcie pe care a onorat-o
pn n 1989, cnd s-a pensionat.
i dup pensionare i continu activitatea
n funcia de Director al colii Postliceale
Sanitare Carol Davila din localitate.
 Florence Nightingale
Cei care au mbriat aceast profesie sunt
chemai s aline suferinele, s ofere sprijin,
s ajute indivizii s se ocupe de propria
sntate, s transforme "a fi bolnav" n "a fi
sntos".
"Viaa, acest dar preios, dumnezeiesc, este
adeseori cu adevrat numai n minile
asistentei" (Florence Nightingale)