Dentistica preventiva

Preventii

Sanatatea starea completa de bine din punct de vedere social, mintal.

Preventia primara se decopera cauzele inainte sa devina ireversibile

Preventia secundara descopera fazele de debut a bolii, terapia e necesara,
distrugeri minime, 3-6 luni pana la 2 ani in functie de varsta.
Preventia tertiara inlocuirea tesuturilor distruse prin boala si restaurare morfo-
functionala.

Tratare caria dentara, boli dobandite ale cavitatii bucale, boli congenital
parodontale

Caria dentara, boli parodontale au factori comuni microorganism in cavitatea

bucala, se transmit de la mama la fat; prezinta in evolutia lor faze reversibile si
pot fi vindicate doar prin proceduri ale interventiei primare.

Procedurile preventiei primare:

-controlul mecanic al placii dentare
-disciplinarea consumului de hidrocarburi
-fluorizare
-sigilarea santurilor si fosetelor
-educatie sanitara

Microorganisme ale placi dentare generatoare de carii dentare si boli

parodontale:
-cand se naste copilul cavitatea bucala este sterila
-in urmatoarele 24 ore mucoasa orala se colonizeaza cu specii pioniere si provin
de la mama
-are loc colonizarea limbii prin saliva
-restul mucoaselor orale si mai traziu suprafata dentara in eruptie, se constituie
biofilmurui microbiene specific
-toate microorganismele prezente formeaza mise ecologice pentru fiecare individ
care prin compozitie microbiana genereaza carii dentare, boli parodontale si alte
leziuni
-traiesc intr-un ecilibru stabil intre ele dar si relatie saprofita cu organismal gazda
-in momentul in cand apar dintii in cavitatea orala se pot acoperi cu depozite
dentare moi.

Particula dobandita dintele erupe in cavitatea orala, coroana e acoperita de

cuticula smaltului care este un reziduu organic a mugurelui de formare a dintelui.
Acest reziduu se pierde rapid prin uzura sau distrugerea enzimatica (salivare,
microbiene). Suprafata dentara se acopera cu film supraprotector lichid.

Pelicula depozit moale , subtire formata din glicoproteine ce sunt absorbite la

nivelul cristalelor de hidroxiapatite. Depozitul acesta moale este insolubil,
translucid, omogen, aderent la suprafata dentara, la tartru, la restaurari
stomatologice si la orice suprafata din cavitatea bucala. Grosimea este de 0.1-0.8
m.
Actioneaza ca lubrifiant ce mentine umiditatea suprafetei si minimizeaza uzurile.
Reprezinta precursorul placii bacteriene. Modalitatea particulara de atasare a
tratrului. Formeaza o bariera protectoare limitata de ioni ai organelor.
Pelicula dobandita si placa dentara nu se indeparteaza prin simpla clatire si
numai dupa profilaxia primara. Dupa fixarea acestuia la nivelul placii dobandite
placa supravietuieste, se maturizeaza, se ingroasa. In aproximativ doua zile isi
dubleaza grosimea, coci se leaga dea lungul bacteriilor filamentoase prin
intermediul fimbriilor. Se formeaza aspectul de stulete de porumb rezultand
bacterii filamentoase anaerobe precum si actinomyces. Agregarea sub forma de
periuta. Ultimul tip de coagregare sub forma de pod in care e implicat
streptococul sanguis ce leaga actinomicele de specia prevotella. Aceste colonizari
microbiene sunt acoperite de glicoproteine salivare rezultand un strat compact de
placa dentara care se ingroasa.

Copozita chimica a placii dentare: apa=80%, substante uscate 20%

Succesiunea fixarii bacteriei pe langa streptoci mai sunt corynibacterium,rothia,
misseria. In santuri, fosete, spatii interdentare, apar bacili, streptococci. Este
cunoscut ca oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0.1 mm; daca nu
exista oxigen rezulta revoltera intermedia, bacteroides forsictus, fusobacteria
nucleatus.

Caracteristici ale placii bacteriene mature capacitatea de a invada spatiul

subgingival.