De la Manus €e fo. Soragee so do Potoc, (9 Kft, tu dels 0" mie 31 tna oe op in'boe sau Nerval eratrs fans {les ne fer farmectl sale Un fer riine se det fr ediu acal at poetic 9 ches tune care mal pote leclleste cea 3 asamblrisstomatic 9 die Testor propritit le deus ie ferar pe are n01°0. nummy mal {cata 'de 8, Tevetan Tedoroy arash eh deverminarea depinde de Extra! inplcl a texatl 2 fantastical ni exte deci entaren constants (acest lector) Int pliaie sacral (cet stra niu) #0 expletesipranatural (cet af actos Uirerstarafatees, pe. de_aleh parte, nu poate fi defi firs ste Sitemeter» clrorrefen cons tule, Fanaseu, aya com Talo {each poetia orgaarea (organza Gare nu are nme de fe a Inere pretares) se elaboreasdinspind de Fr'una state dire dout seri Fela clues, perepyin Fela cu cena noni tala TAVETAN TODOROY, cercetstor CNRS, 1s publeat: Literatura 4H senmficopecaptlul -Poslea in “Terres colecivd | Ce ste ucla? Gromatta Dees tren In afar de. cso 2 radu prezenattxtele forma iguior rt sub cial Teoria he fur Seranjul pl miracutorul ©| INTRODUCERE LITERATURA FANTASTICA TZVETAN TODOROV {a conan do ‘VIRGIL TANASE Prefatd: de ALEXANDRU. SINCU EDITURA UNIVERS Bucuresti 1973opera cote de SERGID GEoRGRsGU Secouvt nosru a cunotest o adevieats reaapere 4 sta- ilor ‘de “poatied In endeul mal milter grape eres faeecum suecelve: afoul formalism rug qcoula,svtles fe germand, erentorea anglo-sxon8. denuinith New Crista, fa fine, studine sivucturale 9 acmiotie contemporane, © trl. suri comund consth tn eentrarea arse! aaupen medull Specific de funcfinare g lecurulusliterar, considernt pind faim doar un mijloe de acces spre demenlt extrioare iterate "i, Opera individual, stants cate penta teortcian pare a8 icin slmpia exnphitleare propreisilr ‘ze Ji determin atu ‘paetinler, este suberdonaté “wna! tect abstact rumit tierra. ups. cum considera Tevstan Todorov, reru ‘ind evcluia uaor rellonamente imrudte,,postica au vo a¥ews lee, deep sarc deeerierea sau interpelares cometh m opere: lor itera alo trecutull, ch studtul constr care the poe Intn{a seestor opere, Alf spar, oblectol poeiai mo can ‘Mute din opere, ef eet discus! tere. Concinn, llematioh, sto ch poetiea nu poate 24 oe lpieaicd de Meeratoré pent ‘1 spano propshul discus; 9 tn acelagl tmp, numal pHate-o Aepagire a oper: concraty posts $8 aSanah I ea." ‘Situat nto bund maura tn descenden|a. cereuielor formalise i, din scrertie cfrera alestueste o entologe ‘nulls -Tadorie do In literature” Tavelan Todorak, presents Aisincts a cerctit Mternee frenceze din ulin ay tinge ab fonatruiatek in abudla sale? un sneamble de universal posi bile, mi neapéest real, rovenind adesea Ia mesifatia ‘eli hist astgn neeurior implicate tn crcacrea Hterard. Cit Tonal sd ete plitnbat printre cyl) carible teoreice — Usele lluser — onde se Gesemnceas Interichih co allt mal pislonante in planal speculate, en ft feare astrsune aaupra atone tty inane firodseon lo ertare fences, Parte lteare i sop segments i monsra oh Inte enee tote ees ‘flit a opercior rine» distant teedacubne SEPA Dessieea oper! ie sine pers eae fst To spar inte bagel ope lnsituesas fatal pee. tt $00 2 pene enfant tt oy Sn monet, feb og psec S55) cae thin fel impoatil S, mal desta er G8 ate powbil, dar atunct deecncres na tan donee [Ar suri u cua s Oper Ex tntvtdge ata Sys ocd oe al fae det anune tenn asee operd conte en ns ea ay Sy aE SEs 2 Dx let mae aha ert nn ¢ eatutimanenii — vis of mulortcoeticen! af wear et 5 Sat I mlsura in care nu este dec 6 manitentane e epee Gi tote eet cst proces cul, ta mod ellenon prea ¥, acr sit ‘de teens. conecnge areas ee, semniticatiiior: Dou tecturi ale of a : ‘neh cet mst nist Metis Citing, "testo : 0, Heturd pasty th tent et ep Adaueh owe ce oem of adfuan iS sup Ce et fim a sim dat ow cistora, Lectura mi tal ee Starnes Deverieree esi stradania prosucet ui sinuses any Q eseriere se prezintdttodath dept rwzumat yi ecotener Spear poste as constte eet malay devine mbit eae yer deschist Titlalnd prom interior deuripi, Tavetan Toderoe SK = conto rincpior melodel structs > um save Arn te care st pont: situate modaliie mccanicmalet Mewar conde clementsie univer Yarn tere "Pode pag 08 amen 17 observe imedioto drept manifestst ale unor struct abe SHracte Gants, produse ale unui efor teorelie Obleie slimy eiutatcr porivist de decumente sat trecale eu vedee fea, Mil o teorle a se aledufente dupl nventaral instal al Fenomenutas cerett, altel riod sh devind tn vege. deatderat log Todoroy wxclama polemic: SA lati, deo, exhaustive fea fa saume celoe care se multumese dont sti. Evident, el exagerea-d sind considers pertinent gumal coorenta lgiek 4 teorie) 1 desfido ansambol observaie! joice.valldare este tert in ede din rms. de. poabiltaile aplldst Ia obit, hier daca acest este doar 0 paibila. proiectie In vitor n= ert Numai e8 spatial abstract al formalor iterare este el in Suit aja, asf) tact ofen ce teoreicamal erenuse eh fr mena un coerent ansemblu al modalitiilor titrate ae. dover Aesie af, fn apt, © atlomerare de siractri ce bumineas, flee cere th part, alle aspacte ale opersion, Deaifel Todoroy no- {eaxt fo alt@ parle dupa ,Teora litesturi* a emereaslor end Welles gl Austin Warren, cf fn cles ans astel do ftre- prindas sia caracteral crogen gh mrttlnt al oper te- rare" Observain devine Snsemnats mai cu asamd fn temerara Incereare de 2 elabora o teorie @ senurloe, una dlntre canstan- tole demcesuls) spervltiy a sttorm, Singure. nots combing 4 seess subansambin al Beratur pare af rémind erat fea, nofiune moyenita de la formatiil roi, care domumeste Inala propsctile oe confers cicacteal singular al fap erae. Formule, surprinadtore la vremea ci — nul 1019 — 6 sparfine ll Rortan Jaleabaoa : Obiec al giatel erase att (he Mleatisy ch iterritatea, prin urmare sen ee face aintro pert datd © opert liteari*®. Duck pentru formalist sompul tvetint eet yaeccripfia felon lstemulul lterse, analaa lerenteloy Salo constative 91 evidefier legion sale, au, {ntmun sens mal redeine descieren gaffes a unt text Ute ans, pomiad de ole, stabil de raporturt tatre clementslecommun al tutor tently tera, fete dett Mertrd, compares con tate renee Botte of fo Mtretura © Taek tn studlle sat Ween ee Pt etl den Ilse se" dtoreterenunje ders co flag Snewevlsa Opera tran mu are of turd de Semitic circ oe ‘le Cercetitorst ma ul £8 sicidares aperture ait ‘une, dine relicten ens hereto, este fundameata a a lune forme eont= fn dauna raperturior de cons mB st un confit, el a ews. ule a8 I se cxmoties ports lt sh subinieze pe bunk oreptate Fe literatd sf realitte, shy cum 8 i realitaten Ia care rferd “Hlloe:tunetin .oragmacet- ao saviegyte es seme” titerare find wutiintestatr-un proces de con fofeara tre cle Asil poate ote ioe muipte Inept” Psle © one eae Jn sina rxportuior si ie i somite noe PREEAGA 19 Morfologsmut strusturlst ML conduce pe Todorov te péet- sizea declarats a optrel, dar i Snspre ccen ce e@ reflect, t Inspre com oe so reflect in text inttam — tod sncongteat Souelurle generale antopolosie, Amaovntul comet, leacaest fou valor senzoriale, ete ascuns In spatele unor scheme Taghee tate Se dasusese dows modurievidente de pire a oper. Unat prin forages sil este, aul prin purile receptrity prea larg deachse casi nu ofere perspctiva unor drsmari diferte ‘Todorow iatrerdreste powbiliaten de a we situa fo acelan timp In afara operei — ca sf 0 Intelcoas © si Induntrl el — ca st © vorbease’. Uneort nu izes, sd, deck 58 Ig relatvinre, Ineo vistuse psbologizantl a lectur, dscursu strict al une concept antropologice a stracturh Hterare. De asees, poate, $2- ceasialiturarea exeslentelor analize de sintexeeltoedats ‘Sines, Ca s\ Viadinir Propp, care Impramutase concept de Torfologie de Ja Goethe, unde sub acest eermen se deavaluia 0 Derspectvs asupra lagilor din natura, Todorov nu st Imultumesle sh jnventarieze, ol pretinde a8 ofere 0 visune to Todinh actu Uteror cu actele omenens in. genere $i, f acca timp, sf te pisivere fn cmp cstetie, De eects, apicind tenien Stabila de Propp, se in considerate, el putin detarau, deone iste dint ereaia foleoriod gf cou indieduat-culth To analiza ‘iecord ni) tan juslfca, de pil cerectarea une! scheme gent tice primare, Comentind sn eseu al Iai Henry James ist defi reste unul dintee principe fundamentae, refi Indestructbls Sf difenfor conssituen at naratunl, mal cu seam cea dintre beseonale yi actual, Doc Ia Meney James pevsonajul era mai Taainte de orice o pathologie, pentru Todorov personajul 2 dfix tye prin Infien In care "ene implica. ,Personajul este 0 [stoi vituall, ence eae Intora wei ale. Procesul deat ecretlul povestini — cum 15 Inte fuleaza un atidin din yPoblique deta prose" — Tncepo simpli, rin rerumareaunelnaraiuni, Propoxtile renimalu, Corespingind fesieeactlont dstincte a. povestell,alltuie Girvmodel el ansamblull si sint-supuse une! shale quas-na-atlele co este substtitd analzc} introgului, 1 {Eupe ale unul corpus mal larg de reeunte sneee eg ick marajunt: Sar tntelege mal bine natstones aoe, Perioajul ate un ubstanty, acttnes te ene ae Mult oc este ‘etlatd tia sent mor presupise csr. deindie’ prin olsen Retaoieh a inmate cee, ee Revs, Todorov insured 0 relate on dita eee Ze Imsemute ceeh ae atny Sah s a adiloc svupra Uibllor; dar, ta ectent tops tetera blsin ef ummm cu docliate tore Curent ae ean {Sle cw Putin ex staal oman le tack ee Teor to ale de Sean a2 dite de Saruloone este oa unpre ear, fol Todorov tl numer “de. che od ene DOOD ata cone etl gn aur ot abe i limita ede us fn antopotote Altona erat nu spine dec coon ce nual pty imal Frewpune 0 prenisd exlologed. Prin erat’ oe inset SaN4 de medinie septic. Pe aoe nave de beam aa po en romes genial su mactatne follcionule ea ae ‘ur comer, Dar fet cuooyeres exelch thet ae tract nu ar putea dove! superioiice tet reset ee eal det prin bots Judctlreac eect mek pe cre sti pr putin Ia i fy ron nat Foy fra a mote ierer om even © trench deinbls tn concepiesoclo-antropeigin Guiry dctomdr conven al neta, Roe be 33 mu renunfe la specified etetioy dar concepts Meee alist pe care gra asumato fl gould’ uncon aoe sacnean fumane primare, Teoretcani ale eh primal some at cea de actA cate inti fa Imposibltaten disociet fore ytehnict side’ 20 vede fast constetns at Jo dating ponte Toxtrile Snklie! # sh descr gparenjle sensible pentrs recrearea ame Diane eles, Sumas od dlajwetile terete mar treba oh Iimplodice, cl oh fonltae ijigaren Ioculiilor necesire une Drivin compichensive care adund intran ansambiy uniar Menbrele tmpréstiate de disogia analiles, pentru e& mumel fo fseful final al Snterpretirl se lftigi dimenisunea valor tor, ‘fel eforial worse a la temelia une! intreprinder! entra ace delitiril,coerente asin, bmn steric (Cu abiliato cemonscaivg ql steaogie, Todorov tf) recast fo aparare smpotrivn eveutsalcir objet. Dupd ol, ainairen feoreict sor afla fovn impos meledalogle sl mu ar aves tum af dovedeasca eycen] unui demers specultly, ot neup feoesar pentrs explictarea fapelor + Am presspus ch struct ‘Hie Mterere se altono4 lan nivel absteact, decal Je cel Tuldpe gon smu cf acuta exist In clare opens. Dar oecesth Felaile de imigesare iatce abetnee qi coneret ete de aura Drool; lel spas, mest necessr cao opert al nea ese ou fideo gent s8u, fapful nu este deat probebil. Coon fe eehivelesad cu @ epune o8 nicl un fel de observare © opere- 4 nu poate, in mod rieston, confirma sou infrma o teorie a femur, Dick ni war epne?eutare operd ou Lora Sn ae na Gini categorie dummesvossra, agadar categorie dumaea- Sona stor revit, of putea sh obiester acest deol mu are leh © justfteare; operle nu trebuie 86 conde cu extegrile, care, fotstea, nau dectt o existent construltt™" Dar dack operele Sadivideale considers exparat nu tcebule tn mod neces orespundé catgorilor, ni tntcamné ch abstrocile teoreteint- far au oo ineclu fatio coeren{s care ar trebul ef fle modelst ‘Abstract al coerenjct estetice prosypuse de Intelghbltaen sensi Tita a operior, De afl, enttiva de alcifuire a unl teri! @ femur din voluraul de fa se desehide cu foarte sverd at fmimutionsh even ¢unei Spotere arheipale asupea. genre Argumentafie nu este fas rms cn sil tain al postalateeJor to vetitlonre practich& teriel Jal Northrop rrp SSne stor ee sat” Antonie Salt love dae eflentatea te pasa Imire prin reales la care we ajunge senate rapunde tngur Todorov, eel pun para eu pula tesees ac Pune la indoaleposbitiaten conta ae ie na it teoreti au empicle a eer, prevnindoatacle eate ye a turret a rabontstta 9 de ata Un legant comronia ne denerat cesar ta clstivd a operior, sf cel dedi, pela de mieriee ee cont coment lien, doee if St Cee {ee gure tere, rot at une leet Det 6 Sie ionic, dade a urea et Spe ae onbins'n tralrorIhewee vitae, Un ech ne Ge sess de nsmoat cote cata ae ek fee, dar diatineialterioard, mal lag, Itee genurt cemon, tere gear compte, sao ie ra Sie pane a sults fone 3c eee ‘wrmiate alt data de Benedetto Croce oat ‘Afioin pe ish rep, orice tre Iatnciah pein sue od pe opts Teaco ah encpe epee, Toss Stark un Mosel sialon a textual, ascransiar cet Hepner nena ves 7 Mirtle Open ae presopine’ scece bg ait drt extn i foun ct se enn aces GHIA SOO nd ane ssn Cane i Cundonh de elit tones, aa rte Pe Menlo denote wal ured decsnuen) Segien Uae epic atc priv vale Se Siecle Tact Se perl dona cempecie: Iy oe pce cet sic dervltat mat degrab& Induetiy,ofel — spune autora — ‘lm cum anuihe ee ericlensh temic llerare® Dar stax Ul temelor se va {060 Ia actagt nivel de generaltate 1a care Sint privite etmurile poeice abmantica Icrard Tneing sie Spested neolo de gramitele nui teren prope. Dacd recur enfle prosodice pot ftratte far8 riserl fm senso formals Tit mattnatie, temele.ptesypun corel! cu srupurl concrete Hlerate de aretc ching, ela curg Into tematolose antropolo- Eel fu tnteuna apecitle Mlerar&, Cu toate cf Todorov Fes plage reluceren,asscnumitelor Imagini In cata de simplh Scmniicanti i earor semifcali ar 1 nofiunt pure, este aprospe inevitait ca treerea spre 0 structurd a semaiflsiel gems Si pu ajungh la conoeptualieit strtine actlul este, Retleie ‘smatice nw par sf aperting genulu, ci col mul erat, fnfeleaah Ga o clad a clelon Hate probabll numa © rej ‘Snporitonalé ar specifica semantca Lterard. De alifel Todoroy Se vece inpins sh aaepte ch dibotomia tematic pe care 0 pro- Dung, seme ale eiclul sl teme ale torull, sclngeaed tote ip at teat, dar, adauea al, ar masifesta tn mod deose- bt de clar ai ar gis) punetul culminant tn lteratira fantas Cena ce inch eine de demonstra, o recunoaste atoral Tosusl, Consideraeea calor tre numile especie cterogene ale ‘mel ate Interdependen{h complexd* 9 afirmarea exigentel tretodologee a indestrseDIMaGt Dor in afara analiza ac Geo netigtdata insemntate daed leam regis armonis tmple- thie ti seul explieativ, Inst nconaceveafole near tebul. st Todumereaso, Hle fac parte, am spune, din delaraia de princi piu teoreilana demo ‘Un alt enmument, cnclusiy tn demonstraie, ne mal rlimse tenia, Este vor de consieracen elementslor Smediate ale wni- wersului Ierardrept manifest ale uadl adinel structurl a= Tiree ce conettule de fapt obiectil corer, Cum ln dielie raguri ale eenerlicrs vom tates modaltfi dferite, aduna- feo tuturer acestora in efera gentlul azelya thay concept 4 gen Doeh asst. deductiva class, « To) Bolles de pila, era o carert pentrw autor silts) so lupte ey eanoane Presablite, ele consttund risemol de apecciere dominantedule contemporand, Upsité de eficctate tm lumen’ ere, toterancs prin Inventarea nor posiiltli combinatot nei tate, ta care s-ar putea Inaadea orice gl orcin, cate ripe Intoria elective a arts lterare ql'¢ condamed tne Se ari, Noosa sesemnare lao strut dyer Genurlle, aut eft se poate vorbl despre cle, mu ocups dectt un alvel partewar of abstract, Delinren geval deopt moe late a Uteratur fr nil un fel de. alle remeve, cate dere fata ; ‘nu orlee convene care ascurs Intelisbltatn,srticd| Ponte si frebule si fle Incl fn afera gentlut. Dupl Toderoe fsenurle sar configura ts diverse nivele de ginenlitate, ove Ynutut cesta! nojlunt definindu-se in report ew punctul de ves ere ales, Cteedatd autorul pare sh oscllez cu toate. pe eile tupranaturalol dept o categnrte liter el refued ct rept cuvint — existenja unul gen alot din tlaliaten opere: Jor fm care intervine rupranatorakl; acest, nl se sponey nar saractericn opercle destal de restrictiv i, eel, sar tree staduiascé Ialata ye Homer si pe Slkeapeare pe. Corvantes 4 pe Goethe". Categorie efeict nu dot gemurh, ci ene ae Jor: etmul, imo, comport nu sist genur! ta mod” evident, epi genurile ce explicd, itr-o mised, prin ele; Maule sak Yor modalitst terre 9, cu Yoate ef uncon stay la temella uu fen, se condenseesd In alte nivelari ale obstruct Apelind Ia torn Jal Fontanles, soest (a Tnceputal seclul al XIX ica, "Todorov considerd romaril_ polit Inrudit eu figure nuit sustentation, care ae consta 9 fepial ch fine mud Yreme tor at pe chlor sou pe asctlior 9 e8 sirprine te cele ain ‘emf prin ceva departe de a £1 ateptt, Doe Bach ytlswe poste, rin drmare, sf ve transfrme -intrun gen literar" nate earn deel hele 0 madaltae dif de seni. Ba eet ect ait, Cnwra ar putes th ua punch de plecare pontra defn ey anenoticulu, a eA" organizare ene, totush att de iver e cea a coment polit. Dac figura mritt sutntaion le {imbrocd pe amtndoud ee pentru 8 Inte abstractie can mal ‘irk a nel speci {alte todalitétiitrare se. pot produce 1 Smashes selekite eon doch au se ne tena de suaen nivel aetiate, Popul sugerat cu oot pele) ee, tad, deri. do tot Infor gh ec etore opr mle pnt fat Cf ponte tran © parte nie retren prea ormalet ara ‘cope ce cobs, in esendenia i Claude Lav-Straub. spre Sttooloe? otal gut ale pores cae ast poet le feunloe roe De ale, emerara cece do elaere Sire reoreldin ulutnd Literature swoon te are snaia nasal osu Lol petnepal, pare abt rept ‘Sip emdctrt’ somal alare pol teanafonmare Pook enlitren sere fantaccll, Toorov weg perpee- iva reid, Cole ret condi pe are tnt ear pre inde te refer ino rdsu a alta liters oe tae Ne bundle prdd set reais et a pot f pus fo and th era o explcaie nats 3) aia sopranatield vesimenielar; ect, clltriultebule 8 cagte Tepe femtare in ico; tp fae ltr tebe st efoe 1 aad Intro. pon Interpetarealeastd, ear 9 Inerpetares foetet Nu Tampa cen de a doua exgena pare mal ade ard de_poneul de vedere al lst ea. na repre Sean's Graltuck tasting = geosia ‘Dar litre” preupus fe ese eo fea cla fincle a lees imagace imple « trecplis De aceen ste resins, area, saufla pool saa lH. F Lovecrat,dupl care a7 rel st Jodeci ‘vest fentanioa su pe’ Deze Intentor tor ql me Shaner inte ct fine de otenaies encloalh pro: Coral Dect dip momenfal exit) omsne personal Gio ear opt ein © soli, see fagtnicuuh or #2 parias, Di plate, Todor ste Sniratiainemecrent {Taare letra fap ©) dows lesturd aunt povestie {inte ao spine, ar erg eres oda co en Ie Si tens” Coral pi vet oan Saat gern tants uberdonei numirast galt ict, devine © evancaceni mal Serabe psiloc datDescrieen functionteti miraeulomu) exotic dee peste 0 tind la evedare din carapacea ratonamentuli: sisiote dar — udat ~ pe temelurle pshologee resplnce pink acum © rete A numai mol, eri modems, seam caclerd est Tube nici Ded Yantatien 1 miraculosol ni supravieutess nel ‘mdcac fn cadrul uncia ¢) seceiagl opere _unprschimibel de mestatte — si nu ncaplrat unor transforméel ele” gusta! stele, unel mui itorice a conceptilorextatice — este dif fil afl se msi susjiog caracterl lor aaiaet ql pur deduct Jn cele din ura, Introduceren tw erature Jantosled devine on cnice de le al fontaticul © diaociere tntre categorie terare si genus) ar fh adus un plus de ecilibru acest studs ambition yi, de ee n-am apuneo, Pe alocuri fescnant. Insusl autor pare th se indoles do ao. Jufis eam rigida pe care o sunine. Nu este o sedpare de con. ei intrebaces pe care sho pune asupra ruil jucat de ele- mental fantastic tatoo operé terest, Or, genuile na tndept ‘ese roluri In eodrul textelor, cl dlcurarile pocice sla cle ice, prin trisitur partculre, slecteasi vn gen sau aif. 1a Sechimb, o categorie sau un manunehi de categeri, dato fine filler jucate, contribule la tnaifrea opereiintran gen ori Inet Tiferent. de calitedeHe fantattielui, tndniren cu opereie fale soprezentative i comentarle stenive de acestea, tn pas™ file eth au 160 tn limita dintre conceptusiabil st neta ferind demesulut teoretie sansa poezii Sistem] Se opm ‘are manifest modaitiile disestate proliferear’. bare. Pe. so © parte fantasies) este sins de minaculos, eka i sit des ‘operitemultiple fate; taltasleail Hiperbolie, riraculore exoti, miraclosul instrumental, miraculosalqiniie sl mire ulosal pur} pe de alte parts fantastical este opus seranull fare se cizolva tn ansomblul iterate, De ee, care, nae ontinuat eu grotecul gi eu absurd? Poste cd nual de dra aul unet partite simetris ex micsculosil, Pe alt plan al abstr ii, tantstcu) este deimitat totman sens de poede, tateatal e algerie, eu toate cd pocsia si alegor mu ear opine wna aca, gun nip eo snl ce ac seca, me indent — amt at gy care Holt Scien ney sors esos oan ae a eee aupd ce ia mumnieost tattle tines ‘Noon rt eon entan an ia ‘eu seamui odatd cu aparitia notiunii de sut ee ie nu, su rata su ie a a omnl ot Rint intrun svat apoio, Tot dislo e eat Se ncaa Joo st labo m0 Sis pe even Todor ab 3 xmineaelsorau Tibtatura poste ea fe vorbita doar de Lveratur, altel posse fi ported tnup eh sipeasel rostrlle prop [ALEXANDRU SINCE1, GENURILE LITERARE EXPRESIA litereturi fantasticd denumeste 0 mo- alias a literaturii, sau, aya cum se spune in mod fcurent, un gen eran, Cercetarea aperelor iterare din perspective Unli gen constitule un demers cu totul si fea totil eparte, fy vorbirea noastrd oblqnulti sceasta Inseamna detcoperirea nel regull care ish exercitl in~ floenjaasupra ‘mal multor texte permifinducne sie ‘oplicim tittlatura generic de ,opere fantastics* in po- fila a ceca. ce constitule specifcitetea fleciruia dintre Ge A Studia Plelea de sagri din perspectiva genului fantastic inseamnd cu totul altcova deett @ studia acc~ agi carte penta ea Insdsi, in ansambiul operei balza~ iene sau in cel al iteraturii_contemporane, Conoeptul fe gen este, agadar, fundamental pentra dezbaterea care va ‘iema, Tati de ce 6e cuvine sii Incepem prin clarifi areas precigarea aceetul concept, chiar dac 0 ase~ Inenea operatic ne indepictesza, sparent, de fantasticul ropelu-zis, "Waeea degen ridics, de indati, mai multe probleme din forleire, unele dintre ele is plerd orice consistent de indata ge au fest formulate in mod explicit. Iat-o pe con dintit: avem, oare, dreplul de a discvia un gen Iiterar far8 ei ft studiat (Gau cel putin citit) toate ope~ rele care il constitule ? Universitarul eare ne pune acess~ {i intrebare ar mal putea adauga si ci in cataloagele20) mrenoDuGENS DY LiTERATURA PaNzASziCA de literaturd fantasticd sint eltate mil $i mii de tithur De aici nu mai este decit un pas pind Java vedea va. srindu-ne in fata ochilor figura tnvilacelulul stor, ‘§ropat in mormanul cartilor pe care fe aze de elke’ cae ‘rel pe zi, obsedat de idoca cf se seriu mereu alte cart al cl, fird nici o indoiali, nu va ajunge niciodatd sa Ie Inghita pe toate, Dar una dintre principalele.telsstut! -ale demersului stiintifie este eb acesta, penteu a putea deri fone, impune,cbnerven ff oe Stazelor sale; el procedeaa mai degraba prin. deducrie Inte-adevar, el mu ia in considerare ect un. numir ‘carecum limitat de fenomenc, extrage o ipoterd ones all pe care apoi, verificind-o prin alle opere, © cence: ‘eae (sau 0 respinge). Oricare at fi numaril feqome: nelor studiate (in cazul de fafa all operelon), vor I! Ine toideauna la fel de putin indreptatiti de a vmite eel Universale ; nu canlstatea observatillor este pertinentiy el doar cocrenta logicd @ teorlel. Aga dupa cum serie Karl Popper : Din punct de vedere logic, noi nu evem nel © justificare 8 tragem coneluali eu yaloare. universal Potnind de 1s asertiuni singulare, orleit de numercase ‘ar fi acestea; intructt conckizile ‘stfel obtinute se vor Putea oricind daved! false : n-are niet o important. nus miinul de lebede albe pe care leam vinit, aceasta ‘AU Justified concluzia cd toate lebedele sint albet, tn achimb, © iPoterA intemeiatd pe observarea “unui nutndr resting de lebede, dar care ne-ar duce Ia coneluzia eA aceasta loare a’ lor ar fi eonsecinta cutarel particulars ors ‘ganice, ar fi perfect legitim’, Ca si ne intoarcem de ta Jebede Ia romane, trebule spus ci acest adevar singh, fie general se aplicl nu numal 1a studiul genurilor, dav si In cel al intregil opere unui seriitor sau al ‘use ‘epoci, ete: 88 Tisim deel, exhiistivitatea in seama celor ‘are Se multumese doar ed att, Nivelul de generalitate Ja care se situeara cutare sau ceutare gen literar ridied a doua problema, Existh numal citeva genuri (de exemplt: Iie, epic, dramatic) sat" cu ‘mult mai multe? numfrul genusilor este finit sau infie CeemunaLe LRRARE 4 Tomeyevakt sca Operle ge impart tn clase vaste Sa a Be eae acest sens, coborind pe seara genurlor, vor sjunge de Se eens Sener eaten oa eae emi nee Se ee a a a pe eee cA genurile ‘exita la nivevo de -generalitate diverse si in'raport cu punetul de vedere ales. ees cern eae ene ease meaee ‘Talal fn en ale dn ome ceo decade de toate oe en ae eee Spee dees oat oe se Pus simply deplaat, Oopert pete foarte bine fects © dene fn eliaen ode ect de sta eg a eee omer al Pee cere ee eg eect Ee eee eee , ‘Aceasta obiectie poate fi totugi formulata in alfi ter- near ore oe easbotanica si ca zoologia, Or, exstd o diferent ealitava Inte sensi fermenor gen sf yapec™ dup cum st aplicat aceytiainfeee”natuth Sau peeduslor gine Ih primal es para unt now exetmplar a modlick Sntet nimi.caracteciticle spect In nsec cal title individulul pot f toate deduoe din formula spscel Sulind care sine. caracteritcile specie tigr, ‘puter Ge: ie’ de ait cate fecdrl ageu in fare’ najteea nul now tra mu medlfiedspea tn bento ave ea dtnitora, Acie Graal nda wp eve ale! oct! este aie de inceatl inci, proce, ce prac 4 negliath La fel sta. Iucruile In’ deca ge press enunfurie unel limb (des deja intro mal mich meus). overt ipalvidua ou mail gramatia, acest dn Arni trebulod si ne. ingaesie a deduce apsone pro prictatile oricdrei fraze. Gere, ir Nit la fel slau ivearile $m domeniul arte sa al stiin- il Aie_gvlii tac nin tl or Grice operd moditict ansamblul position, ‘fecsre now exemplu schimba specia. Am paten spue cd snien in prezenta net limbi in care orew enor ela agra: sical in momentul eaunffril sale. Mal exact pis, msl Tecuncagtem ‘nil text dreptul de_a figura'In‘etoria teraturit sau a singe) ect in minor te care ef agus @ shimbaze a Hell pe care ne-n facusem pink atutel despre una sou despre celalth din areste dou activi GY, Textele care nu rlopund acestel condi tr In ms auiomat Sto ale eiegoienceo « Merlin fe Seaenumite ypopaaret, de masse, tie cea a crilor de {eoald. (© comparatic ne vine acum tn minte.aproape dle Ta sine: cea. dintre.praiusil artianal, ‘exemplarcl Unke, pe de o parte, si prosuctia. in sri, seretipal Imecinie, pe de aia) Relnfordndusne la cele’ degpre ear Nora a ss, teste spus cy dn acest pepe ditt eraturt de aad Gromene polite, Romane foe Ieton, literaturs ‘singfico fantastic, ete)’ ex dovedia- alse inadecveta Vestolor proprii-is Steoae exuRe TARE 128 Ua asemenca mod de a pune problema ne silyte si precieam Propel noestre fntemelcrt teoreie, In. faka Drea ext epartnind iteramnl™ ve tebut einem Sema de dou exigent mal iil nd treble ult fap- 21G“G “iaansfes propreta’ comune ca. ansamblal ‘ier iterare sa Co cele ale onula dire subansam- biuwie erature (acca find exact cece cea cat fenumirea degen tera), Exte grew. sine. Inchipuim Sstaz” cam mat poste fl suainwtl teca conform carla total gnlduntralgperel este individual, predus inedit a nel ieprafpersonale, r8 nici o egatura cu ope: ele treeuttu, fy al dolla rind, un text nu este numal Drecstl-unel combinatordprectstente _(comblnatarie Eomstitita de propriet@le litera virtuale); el ste io ovens, nssurd, tansformareaaccsel combina “Ajadas, putem apune de pe acum cd ta orice cere cave itera ge va gong, eu sau fra vola ay peintt-0 dl eave: nore oped cre track ge) inspre teratira(Gingpre gen) eAlre operd; privile= coee Provigo @wncia sau oleate dint. aceste fu alveqit — dlferenfa sau aseminarea — find un flemers tru tofol egitim. Dar nu numel oii, Prin in- Stge‘natura aa, imbaful so mised in abatract $19 ole evict Toivafualol na poate exista tn limba) st formu- Hind spectfctatea unui text-no facem dec of formu- lim automat. degctierea unui gen particularizat doar prin faptol ef opera in caued ar #1 primul 9 unicul sh Eremplln Osice desrlere n unit text, prin insusl fptal ie Zace eu ajtarol covintclor, este 0 descrere a Unt feo Ueerar, De altel, nu facem alco. afirmatic pur {treet ; tora liferard ne oferd un continwy exempta Dun. epigonit imiind exact coca ce ere specific mees- tral “Asadar, lel ni poate fl vorba de respingeres nous oi degen ya cm ears de py Crowe 0 tere. hea regolngere_ implica renuntarea la. limbo), crea ‘ce este prin definiie Ge neconceput. Se euvine, An schimb,Firs Pareto pet cat ones depind de ea. " furl, refozind st se fncadrece in rubricle pros, poets, anes fee sce ue ge Remi tna cope inte ea Mai aceste legituri prin care se stabileste un rape Mhire opera 51 universul Iiteraturll. : 2 corie mai contemporandi a genurlorliterare pe care #8 Sfopunem ‘nel discutl mal riguroase, Ase), plesind «cea txemplu, vom putea aisinge mat impede eae ‘ume principl oaltve se. cade si cAlfuzeatc, staal Saene Heane aint primejille ce trebulee ocolite. Casa dca is ch non pi 2 er ape Pe um ga urmare a insist acestel discs nie c8 ne Ginutte ‘obstacole nu se vor ridica adeseori in fata east ‘Reda genurlor pe care o vom discuia In dealin ete one taitstorthvop rye, aga eum apare formulae $2 ‘Scal in can oe nating of Crear (Anaemia iy Abarth alone nu set f8ut (rh un cost anime BED. Gp cout un loc de tran printre erlellanglo~ EN lay opera este, {4rd let o ndoiald, una dintre wue"tnal romartablle In Istria enitell de dup cel deal Aviles Pichot mondial, Anatomia critic este, in acclasi ‘toe ov teorie a Meraturl ty ded, a genurils) 0 wm. Saeki Mai exact, ocean carte. se. compune Gin aout part de tex, uncle de natura teoreick On- ‘Hinscreo, Poncusile cel de-al doles eset: Crtca Pe teicia sahil?) cleat tntracita al icripeive ale alla desis sterol genurlor it weaPeonempe Frye. Dar, penta & putea 1 Ineles, cet Sitar nu poate fi eolat de intel ansamblu; atl felt vom ineepe eu patea teoretcs heh prinepatele trdsitr) ale tore ful Five TOE Rillte Iierane.thebuie Inreprinse cu. gerfoeliatea sivcatigearea earacterintice tuturor colette stint ‘bach efish ented Iterara, acessia_trobule =f feo 1ReStace'e erator] tn ietmenil unl cadra_ concep Serato sa deplgeanel studio Indvetiv al cimpolul Ie rar (2) Critica compor un element stoic care 0 rm ee dee Bare, de. pararttamul eras ar, Se a, Se atininen cs avert so omoeciat a aces prin postolat este necesitan toa de Selena din studile Hterore orice judecald de ake pire la aperes Frye este destl db cate-Pec enrie amesteaes icy ar complica inutil Iucrurile. : aes aire ara alae cy at ae ea ae ea «eid Si oe ne sem ee ae ee eee Secu eae ee See eet eee ee aa econ cee eae Sect cieeetsaccta aie ae ae a ase eee eee mai ae decit cu vorbirea curentd, se aseaman cu tmatematiea : discursul Ilterar nu poate ft adevaret st eee ee acer Gore eeeeeer a Pr reat ree a ul seers spar se dovedeste a fi tautologic : el se semnifica pe se set eee ere ia eee sia Tut mu este dectt accea do a fun element al operei Ua meant ie form a part of the plsy") Literatura se cress porninduse de 1a lteraturd sina plecind de la realitate, fie aceasta materiald sau Heian once “oped literaet este conventional, Qu Pitan Eace poeme dectt plecind de la alte pocme, roma- fo numai plecind de la alte romane*. lar tntrun alt Yext The Edueated Imagination (Imaginatia cultivets), Frye adaugg: ,Dorinfa ueul scritor de a serie mu poate Gecunge decit dinero prealabllé experienti a literaturit Sree. iveraturlh nurgl au ievorul deci in ele insele wiTot ceva ce este now in Ieraturd nu este decit ceva sect Telepit.. Bxprimarea de sine, iat cova ce ma (iat niciodaia in literatura Nici na dintee aoeste idel ow este intra total orig ali (ea. toate eh Prye nu indied dee ararcori,sursele Male) (unele pot i seglHie pe de o perte la. Mallarmé SM? Yalary precum i intro tendinta a critiit franceze Sonlemporane care continu aceasié treditie (Blanchot, Genet); pe de. atl parte, foarte numerease, Te formalist rug; in stirgit, la scritort oa, de pilds, FS "ilict Ancamblul acestor postulate valabile atit in ceca oe priveste studile literare cit i fn ceea ce pri- Vite ileratura iosisiconstitule propriul nostri punet Ue plecare, Dar toate apeetea ne-au indepiriat conside- SSuN'Ge teoria genurllor. $8 abordim, ajadar, acea parte fede nk Frye care ne in tn mod direct. De-a Augeul cin sale (frabuie SA ne aduoem aminte e& acces Pius consiuita din texte care au apérut| mal tntit Zdoanat), Frye propune mal multe serii de categorii care, See Busmit subsiviaiunes In geouri (lest termenul de igen hu este aplicat de Prye declt unela singure dingre ecole seri). No-mai propun si le Infatisez acum in sub- Sonia lor. Fiind vorba aiel de o diseutie pur lo- Sian sad vot muliuml s8 surprind articulate lgiea ac Sifcariior sake {ira a mal da exemple detailate, I Prima clasificare defineyte ,modurile | fictiunit ‘Adistea' oe constitute pe bava relatiel dintre eroul crt Asay sine sau legile naturii gi sit im numBr de cine! :fr pnts 9 mpi (e gt), ‘cititorulul si asupra tegilor naturli; acesta este gent pene Se eo Sel ws gp eet aa tt fan hee 1 oc led eat er oS ai hr, es 2 foul ee a cant ee re are TO al tre Se seo «re sis tec pie ue totul este ingaduit. ae Paine EG tee ere oa acta it a hot Res a adtats, tas ah elas Ty Cidareare lp dere pina A i ee Biri ear cana puro ae fod dinar Ste Sop s Seer nanan ae ete te ple aml Stn) iy aati eaten £ clr Soa tena'e Ser sy ae ean ase yea, ease Sar Stee nate ance ge ecu la hit a ato ee hath Ban eo et ‘adaugi urmitoarea precizare : ,Distinctia cea mal im- ortanté e determinati de faplul ci poczia epict este Episodiea ia timp ‘ce proza este continu” VI. In fine, 9 altima clasifeare te axeaci pe oporitile Intelectval/personal gi introvertit extrovertit, ea putind Af prezentata schematic astfel {intelectual | personal ‘confesiune — romance extrovertit |, natomi ‘Acestea sint teva dintre categoriile (qi, am spune nol, gentile) propuse de Frye. Indrézmeala’sa este evi- ent 1 demni de toati Janda; ramine de vazut care anume este aportul el I. Primele observatil pe care le vom formula, si care sink si cele mai evidente, so intemelaza pe logics, ca si ‘Bu spunem pe bunul sini (utilitatea lor in studil fan- ‘asticuls se va vidi, sperm, mai tirziu). Clasificdrite Til Frye nu sin eoerente din punct de vedere logic nici fntre ele, nici inlduntril feesrela dintre le. In obiec- file pe care ile adulce lus Frye, Wimsatt indied pe bund ‘iveptate impostbilitatea de a coonlona principalele Tui dows clasificisl, anume cele care au fost rezumate la ppnctele I gi TV. Cit priveste inconseeventele interne, va fi suficient, petri a le pune in evident’, si procedém la sumand analiza a prime clasificri dintre cele men- onate mal sus (© unitate, eroul, este comparati aici cu alte dows, ) (not Ingine#) ib) logile naturi. Mai molt decit atit, Felatia (de superioritate) poste fi alt calitativa (de ma~ thea) elt gi oantizativi (de grad4), Schematizind thsi faceasta elasificare, ne dim scama c¥ din enumerarea lui [Prge lipsese multe dintre combinatille posible. Sa pre~ claim de indath cit este vorba de o esimetrie: cclor trel ccetegorii de superioritate ale eroulul nu le corespunde-lecit 0 singurii categorie de inferlaritate; pe de até parte, distinetia de natura — de grad este aplicata 0 singurd data cind de fept s-ar cides ca ea si Polarizeze fucare dine categorie enumersie. Pra tela ch ‘obieclia incoerentel poste fl zespinsd prin postularea Uno restrict suplimentare care ar redtice ‘numiral po- sibilitatilor ; de pilda, se poate epune ei, in azul Tapor— tulul dintre crow si legile naturll, relafia are loc intre 4un ansamblu si un clement i nu inte dou eleanente daca eroul gscults de aceste legi na mai poate ft vorbe dle diferenté intre ‘alitate gi cantitate, De asemenca, Sar ule proce deck ‘coal sate inferior lier naturll, el poate ff superior eititorului, dar ed reciproca fu esto valabili, Aceste restrict suplimentare ar putea sluji la evitarea inconseeventclor: dar pentra aceasta ‘ste nesplrat nevoie ca ele wi fle formulate, Altminterl, ‘ajungem si minuim un sistem inexplicit 31 raminem in omental cedinfe, dacd nw curva chiar i celal super © obicctie impotriva, propriilor noastre obicet ar pu- tea ff astfel formulata': daca Frye na enumerd decle cinel genuri (modus) dintze cele treisprezece.posibilitati ‘are pot fi teoreiie formulate, el 0 face pentm <® doar -acestea cine! au existas, tn’timp ce celelaite | opt nu. Aceasti oblectie ne eiluzesie citre o importants dis tinefie dintre cele dou’ acceptii ale cuvintulul gon; spre @ evita orice ambigultate ar trebul sh yorbim pe’ de o parte de genurile istorice iar pe de alta de genurile te0- Tetice. Cele dintil ar reaulta dintro obsenvare a realiti- {il literare; celelalte din deduojil de ondin tworetie. Czea am Sovite Ia gooll' eu prvirw 1a gequrt ge, referd Inioudeauna la ganurile Istorice : se vorbeste despre 0 tagedie clasica’ deoarece au existat, “in Franta, opere scare ji afirmau deschis aperienenta’ la aceasti formal Aiterard, Tn schimb, putem gsi exemple de genur t0o- eileen lucririle poetioienilor antiet: astfel, Diomede, lurmindu-} pe Platon, tmplcyen, in sccalul al 1V-lea, to: falliatea operelor tn tret categori : cele in care nu vor bojte dectt naratoral; cele in care nu vorbese dectt personajele ; cele, in fine, in care vorbose atit unal cit Si colelalte. Aceasti clasificare mu se Intemelacl peo “grupare istocic& a operelor (precum tn caval. genurilor Istorioe), cl pe 0 ipoterd abstracta care postilleazh cl Subleetul enungiril este elementul cel mal Imporcant al operel literare gi cf, in funetie de natura arestul subiect, pot fi distinse un eumair calculabil, dia punct de vedere logic, de genuri teoretice. Or, sistemul 1ui Frye, ca gi cel sl esteticianutul antic, sie alcabutt din genuri teoretice si nu istorie. Existd ccutare numar de genuri nu pentru ¢& n-au fest observate ‘mai multe, ci pentru ci a2 impune principiul sistemu- 1s, Astfel inet! este mecesar sf deduce toate combine {lle posibile plecind de la categoriile alese, Am pulea chiar spine cf daca una dintre sceste combinatii mu =a ‘manifestat efectiv niciodala, cu atit mai mult s-ar cuve- fl si descriem intrucit, dupa cum in sistermul Jui Mendeleev putem descrie proprietafile unor elemente care mall fost inch descoperite, 18 fel gi ale, von deserie Propiietatile unor genuri — deci, ale uhor opere — ‘iltoare, Pornind de la aceasti prim& observatie mai putem 1 maroa ined doua Iueruti, Mai. intil of orice teorle a genurilor are la baz’ 0 conceptie cu privire le oper’, 0 Imagine a acestela care comport, pe de o parte, ‘un carecare numir de proprietsti abetracte «i, pe de alt, lanumite legi care dicteaci modul de rela{ionare al aces tor proprietsti. Daci Diomece imparte genurile in tel catagonil, el o face intructt pestuleazi drept caractoris- Hei o anume trusaturd dintre cele care se manifest Iinliuntrul aperei: existen{a unui subiect al enti; ‘mai mult chiar, fntemeindu-si clasificarea pe accast trssturé, el marturlseste deschis Importanta primordia Li pe care Lo acon, ‘Tot asifel, decd Frye se bazeazi in ovea ce priveyte clasificarea a pe relatia de superio- Hitate sau de inferioritate dintre erol §1 noi, aceasta se datoreasi faptului of respectiva relatie reprezintd. pen~‘ru el un element al operei gi ine unul dintre elemen~ tle fundamental. Pe de altt parte, se poate introduce o distinetie supll- rmentari in interiorul. genurilor teoretice, ceca ce ne va Ingldui sit vorbim despre genuri elementare sl genuri complexe. Cele dint sar defin! prin. prezesta. sau ab- Senja unei singure trisaturl, asa cum se iatimpla 1s Diomede ; celelate prin. coexistenia mai multor trdsd- trl, Aga’ de pildd, genul complex ,sonet* va it definit a inmanunchind umitoarcle caracieristicl! 1. anumite prescrip de rima 2, anumise prescriptii metrice ; 3. AAnumite prescrip de temd. O asemenea definitie pre ‘uipine o anume teorle a motrului, a rimel gl a temelo: {alltel spus, o teorle globala a literaturi). Devine astfel evident cf geourlle istorice formeazs o parte constituti- vila genusilor teoretice complexe. TL, Scotind in evident unele incoerente formale din- suritrol clasticéri Ini Frye, am fost deja pasi in situa- fia de a face o precizare care nu se mal referd la forma logieh a categorilor sale, ct la continutul lor. Fxye mui ‘explicitegea niciodatd concoptia cu privire la opera (care, ‘a dup ctum am vaaut, slijeste, cu sau {80a Voie, dept punct de plecare ‘pentia o clasificare a genurilor) 3] Fonsaeri remareabll de pufine paginl discultel teoretice ‘8 categoriilor sale, 8-0 facem in locul sla, Si amintim citeva dintre ele : superfor-inforior ; vero- simil-neveresim!l; coneiliere-excludere (in, raport cu s0- ‘letatea) ; neal-ireal ; Introvertit-estrovertit ; intelectual- personal, Coes ce uimeste de Ja inceput in aceasta list ‘Este arbitrarul el de ce aceste catogorit ar fi mal ulile fecit altele deserferil unol text lierar ? Sintem indvep- tail s8 asteptim 0 anjamentare siguroasii care si faca ovada acestel importante; dar nicl urma de vreo ase- tenes demonstratle, Pe dearupra, nu se poate s& mu re marci cf trisaeura comund futuror acestor cateyori ‘este caractersl lor non-literar. Dupi cum pute Jesne Yedea, ele sint toate imprumuiate din filosofle, psiholo- Te, sau din etica soclali sl de altfel, nu dintr-o flloso- ‘oewwame LTERARE /32 fe sau peihologie oarecare. Acosti termeni fie ei trebulese Snjelestintr-un sens foarte particular, pur literar, fie cl — si din moment ce nu ge fave aici o precizare, aceasta este Singura pesibilitate — el ne scot in afara ilteraturil. $i din soeatta clipa literatura mu mai este decit tn mijloc ‘de a exprima catogorii Blasofice. Autonomia ef este ast fel profind contestatd — si jati-ne lariqi In contradictic cca tinul dintre principle teoretice eniintate de insusi Frye. Chiar decd raza de actiune a acestor categorli ar fi pur literarf, s-ar cere totus o explicatie cova mal apro- fundata. Pulem oare vorbl despre erou ca si cum aceasti nofiune ar fi de la sine infeleasé ? Care este sensul exact ‘al acestul cuvint ? $i ce anume inseamna verosimil ? $4 fle pur gl simply calitatea povestiror in care persons ele yok sk fact orloe!’? Frye insuyi vada, intrmalté parte! o interpretare diferith care pane sub semnul_in- frebirit scost prim sena al cuvintulul: ,Un pictor origl- nal gtie, firgle, cd ature; clnd publicdl cere SA fie Fidel’ realltitit (00. an object) el vrea, este bine stu, exact contrariul: fidelitate fa}i de conventille plastice care i sint familiare" IL, Atunei ciad aprofundim si mai mult analizele tui rye, descoperim un alt postulat care, fara a fi formula, Joacd ‘totust un rol primordial in sistemul su. Punce tele asupra clrora am insist, pind alcl pot i lesne famendate fii ca slstemul si fle prin aceasta alterat Sur putea evita incoerentele Jogice si gési_un funda ment teoretie alegerii eategoriior. ns consecintele ‘Sesstai nou postulat aint ou mult mal grave Inéructt ste vorba despre o optiune Tundamentsia, si anume secea prin care Frye se opune in mod net atitudinii Sructuraliste, Ineudindu-se mal degraba cu o traditie Gireia i-ar mei puten fi asoclate numele lui Jung, Bachelerd sau Gilbert Durand (orieit de diferite ar fi operele ler). Tatd care este acest postulat: structurile clrora Te24) sernoDveER IN LETIRATURA FANTTASTECA day naytere fenomenele Uterare se manifedtl ta tnsugt ‘iv acstoray ake apis; aoe” src fe feet direct’ cbecrvufiet" onsite, "Din cons, Lev Strouss ‘nu se refer la realitaten emplcted, cl la modelele construite dup aceasta, Simplificind {intro mare misuri, am putea spune ¢4 inochi 1ui Frye padurea sf marea formeazi o structurd. elementa- Hi; din contri, pentru un structuralist, aceste dou’ Fencmene manifestd 0 struchurd. abstract, produs al line! slabords! i care se articuleana altundeva, 8 =pi- nem, de pilds, Intre static 41 dinamic. Devine deindata Timpede de ce, imagini pentru cele patru snotimpur, sau cele patru puncte cardinale, sau cele patru clomen= te joaci un rol atit de important la Frye: asa dupa com afirmé el snstsh Ge prefata la o tradueere fn limba fnglesd din Bachelard) jpamintul, aorul, apa i focul Sint si vor 1imine pentni totdeauna cele patra elemen- te. ale experientel ‘imaginare". In. timp ‘ce_,strachura structuralgtlor este Inainte de toate o Fegult abstract, _structure® Tul Prye se reduce Ja 0 dispunere in spat frye este, de altfel, expllelt cu privire la soeasta Adescori o| “structuré sau) un ssistemm de gindire Poste fi redus la schema unel dlagrame; de fepi, cele Goud cuvinte sint, Intro oarecare misurl, sinonlme eo diagrams" Un postulat n-are nevole de doveel ; dar eficacitatea sa poate fi misurata prin rezultatele Ja care se ajunge ‘accoptindu-l. Intruclt “organizarea formalé muse lesa Surprinsé, ‘credem nei, Ia insu nivelul Imaginilon, tot fea ce putem spune despre acestea din urm va rimi- ne aproximatly. fn loc de @ minui certitudin} st Impo- Sibilitai, va trebui s& ne nvlfumim cu simple prove Dili, Relsind elementarel exemplu de mal sus, sin- ‘em in maura afi aflemam ch pldurea gi marca pot se gasoascd adeseori In opocitie, formind astiel 0 sstmuctini* : dar ef accasta nu este o necesitate ; Tn timp. |g dinamioul formese’ in mod obligator'u 0 : nxumiLn LnRAARE 198 cpoaitie, care se. poate, manifesta pri. intermediul_ pix Raita’ man, Structure Merare sine alstome de regu Sgurelse sf rumel manitestrle Tor ascultd de probebi- TE Cer core cauthptructusile 1a nivelol imaginlor Sbeervablle Tenant. prin inns acest fapt la orice clr ‘aware igure Tete exact coea ce ge Intimpli cu Frye. Unul dintre caine ele. mat freovente ale lst sele este, fri SMlolaMh Govind. odeseort lott citeva exemple’ This myth oft asad with a lod the regula Bt of the beginning ond the end of a cycle. The in- fort her 1s offen ploced in an. ark or chest floating on the'sea.” On dey land Bie infant maybe ruscued either from oF by an animal ylis most common setings are the mountaintop, the sland, the tower, the light rouse, and the ladder or satrease, fle may also Be ost ke Hamlet's father or 1 may not be a person 2° but simply an invisible free, known only by fs ‘effets. Often, asin the Tevenge-tragedy, [tis an vent previous to ihe action of whieh tbe tragedy itself Sthe consequence! Gublinierile noasie TT), te. Pootlarul unel matitestet dircote a. stroctlior i exorcitd in mal multe alte dlreot efecul paralizant. Se aie, mai itll, remarcat foul cf ipotece Tul Frye nu poate "depiglsimpla txinomie, simpla clsiicare Erscosta conform explictelor sale’ declarai). Dar spi Gra despre elementele unl ansamblu doar’ ele pot Tt 'clasificat, tnseamn anu face altoeva dealt sk for~ mules cu privire la ageste clemonte ipoteza cea mal ‘lomentart eu putin Gartea Ii Frye ne face adeseort s8 ne gindim Ja un catalog tare ar trece In reviett nenunarete ima 1i fGrare, on, catalogul nu este deci unul dint instruc tmonele ‘siinjel a aleideeum gtinta. Ins, S-ar_ mal Putea adivga ca acela care nm ace nimic atceva deci Ei'dlatfice n-are com £0 fach bine ; dlasificarea st va fh atbitears, nelntemeindu-se pe o Worle expliciti — ceva asominivor clasficefir Tumit viefultoarelor, oife era on coe lay ce, ea ar ars ie Se a Se Sle mpd oe Ree ea eee Rb oy ae ae mer Su cette aa eden oe Sore aa ee gens hme Ses aceeeee va en aurea ne Se oe ee ees pcs Ea raat eo ce Spears ena erees Spee rs oa ice er re ee ae aa ee eat caer eter aceon oe eee eee eer orc See eee een a ae Succ, ose ere ob tears mere at oe pee a een ae Seema aan De el EE ee Soe ee i Se rene Se ES i see Corson areRane (97 termenol de il", dind tosh costal euvint un sens festrin), Gelligtt grup de probleme se reterd Ja. enun~ fare, Ja cel care emite. texeul ila tol care recep {Gc (Este vorbe, in fecare caz) de o Imagine Implleti ‘loci, nt Ge un autor, sat un lor reall); aceste probleme au fost pit acum atudate, sub denominatia Geesirtunk saa Anghiue de vedere ‘Abpeciol sntace “cmsemnesra relate pe care te inirehinfnive ele pile opere (mal demult era float in aocastd privingd temmenul de ycompeaiies). Aeeste Heat pot A'de tel Spor: logics, trmporale. gh spa tile “Mai nimine aspectul semantic sau, deck wet, ute- mele! cari De aceastS ald nu plecim do la nico Ipoten®\globela; ‘natin cam anume se erticuleezl tGinele terre, Se_ poate. totus presupne, [ed ca fceastn si impiioe prea mari ssc, cl exist lleva Aniversurl_sementice "aie trate” Geme, mi prea mule Is numar cave se fntinesc prettindens. 9 in- {kleanna j"tensformanle mbindeke Tor” produe spurnta bogifie tomate a Herat ‘So nel de In sine. cd acete tel aspocte ale ope rel se maniletl fntro inlenlependenti complex st cl tle nu pot fi tzolale deci in vederea analle! ®.'Se"impune 0 alegere preliminard a miveloul 14 care yom situa structurle Iteraze. Am hetarit-shcon- Siderim toate elementele Univeroul Ierer care. se Stark beers imediate x find manifetarite nel SfSscnnt aistrate sf intent, pred’ al nel labor Sivan crutim onganizarea la acest unie nivel, Se ope Fear astfel un Jundamental clive} concepts de gen se cade a fl moat o defini ‘am opus, pe deo. pare, genurile istorice 9) genule teoretice fele dint sing ecillabel Unei_observaeh faprcior iterere; celelalte sint deduse dint-o teorie @ Theale Go spel, verb sna, ale ope ero Sint deseri re pe ler Sn studi nostra ,Podtique” (Quest ce ‘que le strcturlisme? 22. du Seni 1969). (8)Hteraturii. Po do alté parte, in sfera genustlor teoretice am stabilit o distinojle intre genusile clementare si cele complexe ; primele ge caracterizeaz’ prin presenta ‘seu absenfa unel singure trisatunl structurale; cole- {alte prin. prezenja sau absenta conjugate acsstor tri situri. Este o evident faplul of genurlle istorice sint tun subansamblu al ansamblului genurilor teoretics complexe, Pirisind aoom analizele lui Frye care ne-au_ciliualt plod atest pune, ar tebul ca, In fine, Inemeindune ‘Be cle, si formulim 0 perspectivé mal general $i mai prudent a objectivelor $i limitelor oricarat studi pri- vitor Ia genuri. Un ascmenea gtudiu tiebule 88 3 unda tn mod constant cerinjelor a doud ordini dite rite: practice sl teoretice, empirice i abstracts. Gen rile pe care Ie deducem tooretio treble. verificate pe text; dacti doduofile noastre ni corespund nicl unel opere Inseamné ci am apucat pe un drum gresit, Pe fe att parte, genurile pe care le inilinim n istoria It teraré trebule si poati fi explicate priatro.teorle ‘coorentil; altminter! vom rimine prizonieril prejudeot- filor transmise din stot tn seco] conform olrora (ete vorba de un exempli imaginar) ar exista ‘on gen ch de pilldi, comedia, cind, de fapt, accesta n-ar fi ded o UF Dusle, Definitia genurilor va fl, agadar, un con: inuu da-te-vino intre deserierea faptelor si destvirsi- ta sbstractie Leoreticd. Acestea sint obiectivele moastre ; dae le privim inst ‘mal Indesproape nu putem sii nu 'ne isin cupring! de © Indoiald’ tn ceea ce priveste sucoesul demersulul not ru. Tats, de pilda, ‘prima exigent, anume cea a con Zormitiil teoriel ca faptele. Am presupus ol structurl- Je Iiterare, ayadar insos! genurile, se situcazi la un ni- vel abstract, deoalat de cel al operelor exisiente. Ar ‘rebul si spunem cio operd manifesta culare gen. si zhu ef acesta ‘exist in cutare opers, Dar aceasti relatie de manifestare Inire sbstract $1 concret este de naturé probabilisticd ; aléfel spus, nu este necesar oa 0 operdi Si incameze cu fideitate. genul shu, faptul nu este ‘ecit probabil, Ceca ce echivaleaci cu a spune ci nici tun fel de observare a operelor nu poate, in mod rigu~ Fos, confirma sau infima 0 toorie a genurlior. Decl ni Sar spine; colare opera nu intra in niciuna diotre Categorile Gumneavoustré, ssedar categoriile “dumnea- Voasiel sink gros, ap putea sh objecker : acest deck hw are nici o justificare ; opercle na trebaie si coineida i categorile care, acestea, n-au deci 0 existent con Struiti 0 oper’ poate, de pildd, sii nu. manifeste 0 sin unk calegorie sau un singur gen. Ajungem astfed ntrun impas metodologic semnificativ : cum poate fi ovedit egecul deseriptiv’ al Unei teorii a genurlior, ori- care ar flea? ‘Si luim acum tn considerare ceslalti problemi, ces a conformitagil dintre genurile deja cuncscute si. teoria Tos, © ingerlere corects nu este o operatie mai usoora ecit decerlerea, Pericolul este totusl de o cu total alt natund :-categorlile de care ne vom sluji vor avea_me- Feu tendinta de a ne senate In afera literaturil, Orice teorie a temelor Literare, de pildi (in orice caz pind in prevent), tinde oa reduel| aceste teme Ja un complex de Cetagoril imprumutste din peihologie, din. flezotle sau fin sociologle (Frye ne-a dat deja un exemple), Chiar feck aceste oalegoril ar fl Imprumutate din lingvistict situafia ni ar fi calltaly alta, Se poate merge sl mai Geparte : insu faptul el pentru a vorbi despre iitera~ furs trebule si facem tz de cuvintele limbajulul de 2i cu, practic, denotd efi Mteratura se referd la o reall- tate ldeall care se lasi desemnati si prin alte mijloace. Or, dup cum este gtiut, literatura exist tocmal prin calitatea sa de @ fi un efort de exprimare a rea ce Timbajul eomun ‘mu spune gl nu poate spune, Tala de ce erties (de bund calitate) tinde intoldeswna si devind fa Gnsiql Wteraturd ! nu se poate vorbi despre ceea ce constitule Hteratura deoit ficind literatar’, Numal ple ‘indu-se de la aceasta. deosebire fat de limbajul curent,literatura poate si se constituie si si subziste, Litera- tra nu spune decit cea oe numa ea poate spune, ‘Atunci cind critica va fi spus tot co se poate spune des pre un text literar ea inet nu va ff spue nimie Intracte Prin fnsigi definiie nui se poate vor!) despre literabirs, ‘Aceste meditajil scoptice «mu trebule sf ne opreascl ; le doar ne silese sf udm cunostinga de antimite limite inealo de care mu putem ‘rece. Munca de eumoartere finde spre un adevat aproximativ, nu cifre un adovar absolut. Deca geiingadescriptiva ar pretinde si spuna adevarul, ea ar intra in contradintie ea ingugi restul su de a {1 Ba chiar, 0 anume formé de geografle fizkel a Incetat si mai existe din clipa tn care toate continento- Te au fost corect descrise. Imperfcotiunea este, in mod aradoxal, o chezisie @ supravietuirl 2, DERINITIE A PANTASTICULUI ALVARE, personajul principal al cirfii_ iui Cazotte Le Diable amoureus (Diavolul indrgostt) traieste de mai muite luni in tovarisla unel flinfe de sex feminin des- pre care erede ef este un duh rau: diavolul sau vre- Tunnl dintre suipagit sl, Modul in care accastt flinga gi-a facut apariia indick impede c& este vorba de un ‘re- presentant al lumii celelalte ; dar comportarea sa spe- Cifie umand (mai male decit atit: femining), rinile sale tt se poste de adevirate, par, din contra, a dovedi ci nu este vorba decit de 0 Simpla femeie, si incl deo femeie indrigostia, Atunel ind Alvare ‘0’ intreaba de unde vine, Blondetia rispunde : ,De felul mea sint 0 Silfigs, i inot una dinsre cele mai de soama... Dar fare Silfidele exist fotradevir? Nu pricepeam 0 Jota din co auzeam, continua Alvaré. Dar ce era de priceput In toatd aceasté aventurl? Pared ar fi un Vis, Doar ci visul meu este Introcitva mai neobisnuit Geclt al altora $l nimic mai mult, (.) Ce inseamnd po- Sibilul? Ge fnseamnd Imposibilul Astfel Alvare e7lti si se intreabl (lar o dati cu ot 4 chiltoruly daca cele ce i se intimpll sint adevarate, Gach coca ‘cel Inconjurd este realiatea (fi atuncl seamnd ch Silfdele exist) sau, dacl nu, este vorba, ur si simplu, de o iluzle care Ja aici forme unui vis, Gera mal incolo Alvare ajunge si se culee ci accastl4a) wermopuoene 18 Liremarvaa PaNTASzICA femelo care poate ch este diavolul; si, inspimintat de ‘aceasta Idee, el se Intreeba. gin nou: Am dormit? pot 4H allt de noroces fcit totul s4 nu fi fost decit ‘un vis? ‘Tot astfel i se vor infétiga lucrurile gi mamei sale: ,Conacul acela, cu tofi locuitorit lui, na fost de- ‘it un’ vis", Ambiguitatea staruie pind la afiral aven- furit: reelitale seu vis? adevar sau tluzie? atd-ne astfel patrunsi_in chiar miezul fanéasticulul Intro lome care este evident a nonstré, oea pe care 0 cunoastem, {8 diavoli si sllfide si fart vampin, are Too un eveniment care nu poate fi explicat prin legile ‘sceste] Tomi familare, ‘Cel care percepe evenimentul frebule si optez pentru una dintre cele dow solutil pposibile > orl este vorba deo ingeldelune a simfusilor, de un produs al imaginatict, gi atuncl legile Iumit 1” ymin ceea ce sit, orf evenimentil sa petrecut intra ‘devar, face parte integranta din realitate, dar stunci realltatea este condusi de legi eare ne sin necunos: ‘cute, OF diavolul este o iluaie, o flint imaginara ; oF ‘exist intr-adevar, aldome tuturor celoralse fine’ Vi, ‘numa ci el nu poate fi intinit desit foarte rar Fantastical ocupi intervalul aoestel incertitudinl ; de sndati ce optim pentru un réspuns sau pentra celilalt ppiisim fentasticul patrumaind. Intrsun gen invecinat, fie siraniul, fle miraculoaul Fantastioul este eaitarea eu! va care nl cunoaste decit Iegile naturale pus fala in fal cu un eveniment in aparenta supranatural Agadar, conceptul de fantastic se defineyie In raport ‘ea cole de real $i de imaginar : jar acestea dowd meric ‘mal mult decit a f1 doar mentionate. Amindm insi dis- ‘cutares lor pentru ultimul capitol al acestul studi ‘© asemenea definifie este cel putin original? Ea oate fi gisiti, dest altfel formula, tncd din secolul ab X1X-tea, ai inti la Hlosofol gi misticul rus Vladimir Soloviow fin cazul adovaratulol fantastic este intotdeauna rat posibilitatea exterloaré s1 formal a unei ex simple a fenomenelor, dar, in acelagl timp, a DERE A paNTASNCULUE 143 coast explicatle este cu desiviryire pelts de ariee pprobebilitate interna (citat de Tomagevsk), Este vor ba despre un fenomen ciudat care poate fi explicat i douk modurl : prin cauze de tip natural sau supranatu- tal, Posibiltaten de a celta intre aocsle dous tipunt da haytere efectulut denumit fantastic Gitiva sai mal tirziu, un autor engler specializat in povestile cu stafl, Montague Rhodes James, spune a- Gelagl lucru tn aptoape acelayl termeni: iste uncort ecesar si aio portifi de scipare citre o explicatie natural’, dar se euvine si mai adaug ceva : aceasta port frebule £4 fie destul de ingusti ca si nu te poll slaji de ca" (Gin nou, deci, sint pesibile dou solu, Tats un exemphy german ‘cova mal recent: ,Nroul fsimte in mod constant 91 distinet contradictia dintre co- Je-doud lumi, cea a realulul st cea a fantasticulul, este el fnsugi ulimit de lucrurile extraordinare caro il fheon- joars* (Olga Reimann). Aceastd listh ar putea fi lungi- ta la nesfirit. Sa atregem totupl atenfia asupra dife- renfel care distinge primele dou definiti de cea dea freia; acolo cel care trebule si aleag’ intre cele dou Pesibilltii este cititornl, dinccace personajul; vom re yeni curind esupra acest fept. ‘Trebule si mai remarcim totodatd ch definitiile fan- tasticuluipropuse in scrierle franceze mai "recente, har daea nt Sint idenliee ci a noastrd nick ul inte fn contradictio cu ea, Farh si tntirziem prea nrult asu- pra acestul punet vom da cfteva exemple extrase dln textele ycanonice, Castex in Le Conte. fantastique en. France (Povestirea fantasitoi in Franfa) serie: 4Fan- tasticul... se caracterizeazi... printr-o irumpere brutal ‘8 misterulul fo cadrul viel reale", Louis Vax, in L’Art et a Listérature fantastique (Arta si literatura. fantas- Hol): ,Povestirea faniosticl...vrea s4 ne prezinte niste ceméni’asemenea noua, louuiter! at lumil reale in care ne aflim. $i nol, savirlift dintt-o dat in inlma inexpll- fabilulul®. Roger Caillois in studiul siuy Aw coeur die40 svemoDUCERE 1 LITERATORA FAITASTICA fantastique (In inima fantasticului) : ,Orice fantastic éste ‘o incileare a ordinil recunoscure, revirsare a inadmisibi- Tului fn sinul nalverabflet legaltdi cotidiene*. Dupa cum. se vedo, aceste tre) defini reprezint,intentionat sau nu, Hrecare dintre cle, 0 parafrark a colorlalte, de fecare datd ‘este vorba de ymisters, de yinexplicabi, de ,inadmisibil= care nivilese in ,viata reali sai) in Limed reall", sau, Tardgl, in yinalterabila legalitate cotidian: Acesie definiil se gisesc global incluse In cea pe care © propuneau primit autor! citafi aici si care impli- a deja existenfa nor evenimente inind de dow or- ‘dink diferize, cca a Tumi naturale si cea a lumii supra- naturale ; dar definitia formulaté ‘de Soloviov, James, te, mentions, pe lings aceasta, si posibilitatea de se da doug explicatii ale evenimentului supranstaral si, fm consecints, faptul ed cineva trebule si aleagk incre ele. Ea era, ‘prin urmare, mai sugestiv’, mai bogata; fea pe care am dat-o nal Snsine este carecum derivata din aceasta, Pe deasupra, ea accentieaz’ caracterul al- ferential all fantastioulut (ca. Tinie despirtitesre intre strani si miraculos) in loe sX faci din el 0 substanta (aga cum fac Castes, Calllois, ete). Mal general vorbind, frebuie spas ef un gen se definegie totdeauna In raport eu genurile adiacente Iu Dac definitia nus este nck suticiont de impede gi in accasti direciie trebule s4 mengem mai departe dactt fei care neu precedat. Sa mentionat deja faptul ci FRU se spunea clar daci cel care trebuia si ecite era cle tort sau personajul ; $i nici care erau muantele e2i- Aarii. Diavolul indrigastit ofer& tun material prea sirac pent o andlizd mei aprofundata : ezitarea, indolala nu Sint in centrul atentiet noastre decit penicu o si nowple fur de Tihid.,foatd tumea se alle #8 um- Ble cit mat degeaba marilé cope di cel mal Dur cis= fal penira a t le ititiya deindath co le va cere der Zell lor tt reuse si-| ptoleascstea; acorn se {rintea la paint ca sh Tipe. apa scurnd pe jos Cel mai event. exemphi este acela al indianulul transforma sn bulgare. Luerarile statin felul arma indian, sub a carat infaligare se ascunde un aiavl de rang’ inferior, sot In toast cu califuls dar purta- tea ul este att'de revellitoare Inet Valli mu se mai fate stapini Cu o lovidurl de plelor el 1) azvite Jos Se pe podium, il ajunge sicl mal fovete inca daté ca © iuteald care Sept pe tostd lumea din Divan sil ur- ‘mene exemplul, Sa Facet toate picioarele nil peapocl Big de 'on pik gt si ope at a Tndiamll pare asta ateptae. Cutm ona mle de satu, se fie! ahem retaglng ae sub vite ageorie are Tl rmireat pretvtinen! clo curl Indie, ‘duntnducse din of in oe mel mull de” parca Ixllonul ‘ar fl fost un Uulgire de clpedi restogolindsnre la vale A stemgind in jurul lit tot ce Intiines in cae. Strahie fu astlel tind pe ind toate fnelperiie 1 sparcamentel Dalatulois" Aste, de lg expresia ya. se rostogh sub o- ‘Vieuni" se trece la 0. adevarata: mélamorforA tel etm Sine reprezantim “seeeatasesbaobre dn einer in Incdpere 91 urmisirea Ja Inoel cu hoetul propor Sugantice Dupa gs stabater este ely Cima, citi,” gradinile i grejdurile pelatulal india 1, In cele din urmf, drumal curt Caliul, mal toe vergunaedecit off cll il unmiree indeaproape dln dui clte lovituri_ de piclor putea : zelul siu_se datora faptului de a fi primit si el, Ja rindul stu, clteva soa- tealoe adresate Dulgamlui, (.) Bra destul si" ziresti Dulgarul diavolese ca si si fi atras inspre el. Muezinil ce Insigi, desi nucl vedeau decit de departe, coborira fin minaretele lor si se adiugara. multimil. Aceaste Sporise intr-o ssemenea misuri inelt, In curind, nu mai Famiseseri in casele din Samara decit paralitici, in- ‘ml ce cre gnu <3 moard i copl de Hi pe care doiclle 1 lepadasera ca. s& pootd ftgi mai tute In fine, blestematul de indian, sub accasti. infltisare ide bulgdre, dup ce a strabitut toate strizile 4 piefel, Plirds| oragul unde nul mal rimasese ipenie ce om, In- a ise citre cimpia Catul de-a longul vail de la ppadlele muntelui eelor patru izvoere* ‘Acest exemplui ne trimite eitre ce) deal doilea, fel dde relat care se sisbilese Intre figurile de stil si fan- ie: acesta realizeaoa sensul_propriu al unel expre- Si figurate, Am inffinle un astfel de cxomolv, la ince- pputul povestiril Vira : povestirea va transpune ad litte- urn expresia Dragostea este mai tare decit moartea”. A- Golasi procede se giseste Ia Potocki. Tata un episod din povestinea ui Tandulphe de Ferrara: ,Biata fe- rele’ era cll fllof-sa gi tocmal se ageza la masi, Cind il ‘view intaind, iL intreb& de vine i Blanca si cineze (ori fceesta, amanta Tui Landalphe, tocmai fusese asasinati de fratele mamel), — Bine micar plea s& vind, ise lLanduiphe, si s8 vi tfrosea {n Tundul jadulu, cu’ frate- tau gi eu tot neamul Zampi al teu! Biata femeie cu In genunchi s1 spose: — 0, Doamne! Tartd-i hulire, fn, Gipe aceea wa se. deschiee niprasnic si viizuri n- ‘Hind 0 nile palidd, sfleiati de purmnale 51 péstrind t- tusi o ingrocitoare.asemanare cu Blanca*. Astfel simple imprecatie, al ciel sens primar mu este, de obicei, per- caput, este lat ale a titteram, ‘Der un gi_mai mare interes presinté wn al trelles mod de" folosire “a figueilor de sti: In colelal- te doul cazuri precedente, figura de stil era iavorul,punctul de origine al elemontului supranaturel ; rela- fia acestora era diacronied ; $n acest al treilea ea rela fia este sincronicl : figura de stil si supransturalul sint Drevente la un acelagt nivel jar relatia Tor este fUnctio- hal gi nu ,ctimelogies#, Aparitia clementult fantastic este, de aceastd dats, precodats de o serie de_ compare 4ii, de expresil figurete sau pur si simpli idiomatice foarte curente tn limbsjul de toate zilele, dar care de- semneac8, deci sint inielese literal, un eveniment pranatural : exact soda care se val prodlice in. final ovestin ‘Asomenea exemple am intilnit in Nasnl de altfel sint foarte numeroase. Tati de exempli Venue din Ile a lui Mérimée. Evenimentul supranatural are loc abune! indo statuie se insuflefeste si uclde, imbrdtisindl, pe_un tindr mire ce avusese impridenta de as. laca Inelul de clsitorie pe degetul acestelstatui. Tati’ in ce fel este ,determinat® otitorul de citre expresile figu- rate care. preced evenimentul. Unul dintre trent des- Grle statula': yare nigte ochi marl, albi, care te fintt- fese... Se uiti"la tine de parc ar vrea'si-Hi spun co- va". A spune despre ochii unul portret ci par vil este © banalitate; dar aicl accasia banalltate ne. pregiteste entra o. ,animare! reals. Tindrul_ mire ‘explich cova {nai Incolo”pentru oe nul vrea si ttimiti pe cineva eare Sei caute inelul Tasat in degetul staiull - Pe urmi ce= ar zice cei de aici de neatentia mea? (.)) Ar zice ci Sint bisbatul statuli..« Tarési o simpli expresie figus 21; dar ta sfirsitol povestirit statula se va. comporta tn tradovir ca si cum ar fl sotia lul Alphonse. Jar dupa scuident, Said cum deserie naratorul corpul neinsufle- Ht al Ri Alphonse: Indeplrtal cimasa si vazul pe ‘pieptul lui un semn vinit care se prelnzen pe coaste $i pe spinare, Ai fi zis of fusese string sntr-un cere de fier WAL Ti zis; of, tocmal aceste cuvinte ne sugereaza in- Texpretarea | sipranatirall. De” asemenea, relatares pe care tintra mireasd o face dup noaptea fatala Usa se deschise si cineva infra induntra (..) Dar ime (ORCURSUL PANTATIC 101 iat patul incepu si tresnesscd din toate sncheicturlle fa iim cineva, grew din cale-afar, se agezase pe cl ‘Dupa cum puter sine dim seams, de flecare dat ex: presia figuraté este Intedusé printo formulé moda- Enanta sear aice", ai ft) ca gh cum ‘Acest promedea nui este oltufl de putin specific Lul Mérimée} el poste fi sniinit la aprospe toti eutort de povestinl fantetioe, Aste) in Ines de las Sierras Nodier {Kote apa ue fpr sens pe care rule 9 Iuam crept tm Spectr: yin accasté-opariie oimic nu tai -amintes de tole pimiateyl." Dect este vorba, In Gradevir, de tn spectra, atunc) acesta. m0 pate fl al” fui det’ cel care, in legendiy Sq padepsoyie. dum, Punincurle la piept 0 minh flosbinte. Or, co lace Ines ? Fevcom na se prate mai bine, spune Tabs, trecindu-y\ iin bref pe dup giful lui Sengy(unal. dintre eet care rau acolo de fag) punind ain ind in cled. pe inima tl o mind la Zel de ferbinte oa aooea. despre care ne Yorbise legenda Isi Estéban; comparatia ste fnsotita eo yoolneldenta", Acca Ints, spectra virtual, nu se Imulfuepte numai ce ate: gAiinune rg ca dinir-o Gata Un doh bun mica furlgat tn brie nile castanie- & ‘Acelasi prooedes ta Véra de Villiers de M'isle-Adam slatringlt spiitut pitrandea att: de bine tzupul, nett Jommele’ lor lise ‘plreau inteloctuale..«.,Detile mal Grau incl Cidufe, jar szalucires lor moi pin vie par- cEdotortd eildait trupulal (3) Asta seara opalal st fucea ca si eum ar fi fost pos deoparte supranatural Acesta devine, ‘jadar, un. simbol al Umbajului ca acceasi indreptatire cea si figurile de stil care reprezinta, dup cum a vi- ‘aut, cea tal puri forma a lteralititi TL Folosirea discursulul figurat este 0 trisSturd a = nun{ulul; 88 trecem acum la couniare, adie mal = xact la problema nacatorult, spre a pune in liming 0 2 -doua proprietate structurdli a povestiri fentastiee Tn. povestinile fantastice naratorul” spune de oblesi nen" cate vorbe de un fapt empiric, care poste fl ye~ Fifleat cu uguringl. Diavolul indragaetit, Manusorisud de 1a Saragosa, Aurélia, povestirile Iui Gautier, cele ale Jui Poe, Venus din Ite, Ines de las Sierras,” nuvelele Jui Maupassant, anumlie povestini de Hoffmann, toate se conformeani’ acestel regull. Exeaptille sint,aproape Intotdeauna, constitulte de texte care, si din’ alte nik ‘meroase puncte de vedere, se Indepirteaza de fantastic. Pentru a injelege cit mai bine semnificaia acestui fapt trebule sine aducem aminte de una dine pr mele premize pe care Je-am stabilit si care se referd la statutol discursulul Iiterar, Desi frazele textulul ite. ar au cel mai adlesea o formé asectivi, ele nu sint ade~ irate agertiuni, ciel nu satisiae o conditie esenfialé ‘Au pot fi supuse unei probes, adevarul lor nu poate fi verifieat, Altfel spus,"atunci’eind o carte tncepe cu © frard ca Jean era ih camera Tol fntins in’ pat™ noi eaveam dreptul sf ne intrebam daci acest fopt cate su nu adevirat ; 0 asemenca intrebare n-at aves. sens, ‘Limbajul literar este un limbaj conventional care mu Poate fi verificat tn nici un fel; adevarol este rele- tHe intre euvinte si lucrurile pe care acestea le desem. newzi ; or, in literatura, aceste ,lucruri™ mu exista, Lic erature cuncaste, in schimb, o” exigent de valiitate, e cocrenfi soiema': dae pe pagina urmitoare a ace” Jeiast cArti imaginare ni se qpune of nu exit nici un at in camera Tul Jean, atune] textul nu mai réspunde exigenfei_de coerenld i, prin insist acest fepty deschi- de aosasta problematica, o constitule ca tem, Aces! Iucra na este posibil in ceea co priveste adevirul, Trabule, tot dati, s4 ne ferim de a confinda problema adevarulul Cu esa a reprezentirii! numal poezia. se sustrage re- rezentaril dar introaga Neraturt se situeasd In afara Categorilor de adevirat gi als Se cade, toiodatd, s% mai introducem 0 distincfie ope ind in fnaugl interiorul operet: de fapt, numa ceea co ste pus in seama autorelol nu poate fi constsins a proba de devi; discursul personajelor, de pile, Poa te $i adevarat sac fals, la fol ca sl in vorbirea tires Romanul politist, de exemplu, mizeazi inictdesuna pemirtoria flsi a personajelor. Problema devine mat ‘complexs In cazul’ unui narator-personaj, al unul na alot care spune cut. In calitate de naraior discursul Hu nil poste [1 supus probel de adevar; dar in calitac te de persona] el poate mint. Acest joc dublu a fost ccxploatal, dupa com este giiut, de Agatha Christio tn- trunul dintre romanele sale :"Uetderea tui Roger Ac- Koya in care eititorul nu-l binuieste nici o clipa. pe harator ‘uitind ch gi acest cate un persona) Asedar, naratorul reprezentat convine perfect itera~ turlt faniastice. Bl este de preferat_simplulu persona) Care poate minti ca uyuring, aga elm ne vor doved: teva exemple. Dar el’ este, de asemenea, preferabil faratoculll nereprezentat si aceasta din dou motive. ‘Mal totti, daci evenimental supranatural ar fi, relatat de citre un asemenca narator ne-am Tegal deindati fn mirseulos : Inttadevar, nam aveaniel_un drept si he indoim de cuvintele Il lar fontasticul, dupa cum este gtlut, presupune eaitare, Nu este, ayadar, de mi- Fare Of povestirile miraculoase nu folosese declt. arare- fri prima persoana (de pildd nicl O mic gt una. de nopht dict povestile Tol Perrault, nicl cele ale lui Hoffmann, nici Vathek) : ele nu au nevoie de acest lueru, univer- Sul lor supranatural mu trebuio sa trezcasedl indotell Fantastioul ne pune tn fata une} dileme : 8 credem sau a nu eredem ? Miraculosul realizoazit aceasti Imposibl- Ta Sintec propunind cititerulal si creadé tard a cred intr-adevir. In. al dollea vind, qi scest fapt trebule spus fn leglturd cu inelgi definitia fentasticulul, prima per~ Soands ,povestitoruly, eete cea care permite cu coa mal mare ‘upurinjd identifiearca eftitoruhal ca. persomajul Intructt, dupa cum ete gut, promumele jeu" aparfine tuturora, Pe ling acesst2, pentru a uyira’identificatia, naratorul va fl'un om dé rind® in care orieare (sau a= Dproape orleare) cltitor se poate recunoaste, Patrundem fstiel in universul fantastic in cel mal direct mod ou puting’. Tdentificarea pe care 0 evoeim aici ou trebuie Considesatl un joc pelhologic individual : este vorba de Jun_mecanism interior textulul, deo Inseriere struct: ald. Fireste, nimie nut impkedies pe cittorul real si istreze toate distanfele fad de universul cir Citeva, exemple vor dovedi oficactiatoa gcestui pro- cedeu, ‘Tot ,suspens'-ul tinel povestiri cum este ints fle lar Sieras, constA in faptul el evenimentele inex- plicabile ne sint relatate de citre cineva care esie {0 foelagi timp ul dintre eroil povestinl si naratorul oi Leste un om ca toll cella, cuvintele sale sint de lous ost demne de toatl inerederea ; alefel spus, eveni= mmentele gint supranaturale, dar naretorul este cit se poate de natural” ; ald niste conditil elt se poate de Propice sparitie! fantasticulal, Ta fel stau locrurile $i fn Venus din Ile (aceasta inclinind mal degraba cite fantasticul-miraculos in timp ce Nodier era mal_apros- pe de faniasticul-straniu): dacd fantastioul Isl face aritia aici, aceasta se explicd tocmai prin faptul cd In- Aicile suprenataralviol, (@omncle camplitel imbratisir, fagomotilpagilor pe sear 9 mai ales, descoperinea ine~ Tlui. in dormitor) sintsupuse observaticl -naratoruai insu, un arheolog demn de toatd Inerederea, ou desi- Siege patruns de spiritul rigorilor stiintiflee, Rolul pe fare narotorul {| joaed in aceste dou nuvele amintesie {ntructiva pe cel al lui Watson (Sau al__mumeroaselor fntruchipist ale doctoralus Watson in cértile de acest fgen) din remancle Tui Conan Doyle: ei sint mai degra~ bi marton, deeit actorl si oricare cliltor se poate rect noagte in el ‘Agadar, in Inés de las Sierras ca sl in Venus din Ie, aratoral-persona} gress Identificatia; numercase faite cexmple ilustreezd prima f0netle pe care am DUS~0 In evidenta : autentificarea celor relatate far ca. accas- ta sa impuni o sccoptare definitiva @ supranaturalulut ‘Aga de pildé, scona din Diavolul indrdgostit In care Soberano face dovada puterilor sale magice : El ridi- 28 vows; «Calderon, spine vino si-mi eau pips, sprin- Gemio sf diemi-on, Nlei n-apucd bine si fnchida gure of st view! pipa dispirind ; st mal Insinte de a fi avutcea timp si mi dumirese ce so petnoce gi cine era acest Calderon ciruia i se portncise, pipa aprins& se_rein- torsese, iar interlocutorul meu isl vedea inainte de ale lute [De asemenea, in Nebun ? de Maupassant : Pe masi se fafa un fel de’stllet de care mé slujeam pentru a tha ele earjlor. Intinse mina cite el. Mine Tul prea ci fe tinis%e, aproplindu-se inect. $1 deodati am vazut, da, fam vieul cufifal ingugl tresdrind, apol cum se mised fapol cum aluneea incet, cu de la sine putere, pe tablia 4 lemn a mesel c&tze mina opritd care ll astepia sl sub ‘ale carel degete ven! si'se ageze. Am inceput si {ip de spelmae Nici unul dintre aceste exemple nu ne trezeste vreo Indolala cu privire 1a méreuria baratorulul : sintem mai Aegrabl Isphitl sh ciutim impreund cu el explicatia ralioneli a faptelor bizare. Personajul poate mintl, naratorul n-ar trebul s-o fa~ ch; aceasta este concluzia care s-ar putea trage din ro- manul lui Potockl, Nise lnfotigeasa dous relatiri ale fceluiagl eveniment : noaptea petrecutd de catre Alfons In tovaricia color dou verigoare ale sale ; cea a Iai Al- fons care tu con{ine elemente supranaturale cea 2 Jui Pascisco care le varuse pe cele dou Tete preschimbin- dduvse in cadavre, Dar, in timp ce povestirea Tul Alfons aproape of) nu poate fi falss, eva a Tul Pascheco ar fpitea si ou fle deft © minclund, ara dup’ cum banuies- fe Alfons (eu indreptstire, cum’ se vidi mai pe urma). ‘Sea iarigi, Pascheco ar fi putut avea halucinatil, ar fl ppotut fi nebun ; ceva ce nu sar putea binul despre Al- fons, in maura in care el se confanda cu Ipostaza mere pormali a naratoralui Nuvelele Jui Maupassont fustreazi diferitele trepte fale inerederii pe care se cuvine si o acordém povesti- filor, Pot fi distinse dou asemenea Urepte in funciie de pozitia narstorulyi, dupa cum aceasta esto. exterior fpovestirw eau nul dintre principal! al agenti, Bxteri- {OF flind, el poale sau” nu si autentifice prin propriul DmconStm FANTASTIC 107 su qavint spusele personajelor, far in acest prim caz ppovectitea devine mal convingitoare aya cum se intim~ Bla, de pitta, in fragmental extras din Nebun? In caz Sontrat, eititorul va fi Ispitit sf explice fantastical. prin rebunie, oa in Baril sau ca In prima versiune a nuve~ Tei Horta cu atit mat mle cit cadrul povestirit este in ambele cazuri un aspicit Dar in cele mai bune nuvele fantasties ale sale — Lat? (BU?), ta Wuit, (Noaptea), Qui sait? Cine tle 2), Horla — Maupassant face din’ narator eroul insusi al intimplani (acesta este procedeul Tul Bakar Poo si al ‘multor altora de dups el. Faptul ei dlscursul apartine fiutorulul ist pierde astlel din pregnanta, accental c- Yindacum pe faptul ciel aparfine personajului : cu- Yintele sint Indoielnice si avem toate motivele si pre- Supunem ef aceste personaje sint nigts neount ; totush, da {orka faptubul ed ele nu sint introduse printr-un discurs Gistinet al nasatoruloi, noi le mai acordim inci 0 pa- radoxala Incvedere, NU. ni se spune c4naratorul minte Gi idewa oh el ar putes-o face ne sochea tntrucltva, Structural ; accasta posibilitate exista ins (intrucit el ste in acelasi timp 91 personal) si — cititorul este lar agi indrepeagit si eaite ‘Recunind : naratorul reprezentat, convine fantasticu Jui, ineruclt ef pureaza necesara identificatie a citito- rulul eu personajele. Discursul acestui narator are un Statst ambigut si ator!) Iau exploatat in moduri di- ferite, punind aceentul ind pe primul, cind pe cell Jalt aspect: aparfinind paratorului, discursul. este mal resus de orice indolald; aparfinind personajului, “el fu poate {i acceplat inainiea ‘unel prealabile verifier 1M, © a treia trissturd @ structurli operei care ne Iinteredeadi aici se refer Ia agpoctul ei sintactie, Sub Genumirea de composite (sau chiar de_,structurd in- felessd intr-un sens foarte resteins) acest aspect al. po- Yestinl fantastice a rejinut adeseort atentia crticllor ; tn studiu destul de complet se afla mn cartea lui Pen-406) 1evNoDUCERE DY LETERATURA PAWTASTICA 2oldt care consacri un intreg capitol acestei problerte. Tata, pe scurt, teoria Ini Penzolde: ",Structura unel fdeale' povestii ou fantome, scrie el, poate fl reprezen- fata cao Linle ascendenta care duce catre punctul cul- tminant (..) Punetul culminant al unel povestii cu fan- tome este, in mod evident, aparitia spectrulut*. Cea ‘mai mare’ parte a autorilor inoeared si ating’ o ‘anu- mits gredufie, visind punctul colminant: mai Sheil In mid vag, apoi din ce in ce mai direct Aceasta teorie eh privire la intriga povestirii fantastive este, de fapt, erivata din cea propusi de Poe peniru nuveld In ge- feral, Edger Allan Pos este de parere ci novela se caracterizeaea prin existenta unui fect unie situat 1a Sfirsitul povestiri, tate clementele nuvelet flind che mate si contribule la producerea acestui efect final jyDe-a Tungul Sntregit opere n-ar trebul si existe nici nicer un singur cuvint care simu Unda In mod direct Sau indirect spre realizarea acestui fel prestabiit Pot fi gisite numeroase exemple care ceinfirma aceasta regula. Asa de pildd Venus din Ile a lui Me- Himce. Bfectul final (sau, in termenli dul Penzoldt pune tul-culminand), consti in trezirea la viati a statu Inca de la Inceput diferite dotalit ne pregitese in ve derea acestui eveniment ; aceste detalll abcitulese, din ppunct de vedere al faniasticului, 0 gradajie perfect ‘dupl cum am avut deja prilejul s& sritim, inca de le primele pagini un fran relateazs naratorului des- foperiten statull caracterizind-o ca sl cum ar fl fost 0 Gina ‘vie (chipol el este ,plin de riutate’, are nigte fochi,, care te fntulese Jocului"). Ne este pol descris Adeviratal si aspect pentru ase conchide ci acestl fochi stralueltori crea att de vily Inclt_pireau "Insisi Wiatat In acelag) timp se dezvolli celelalte teme ale povestiri': nepoirivita ‘eisitorie @ lui Alphonse, forme fe voluptoase ale statull, Ajungem, in fine, la eolsodul inelalaiuitat intimplator pe dogetulstatuli : Alphonse ini mat reuseste si] scout. , Venus si-a Indoit degetul, ftirmi el pentra a conchide’ mat apol: La drept vor- inkl acum ea © nevasta mea®. Din aceasti clip citi- fori se vede confruntat cu supranaturalul, dest acesta ithine in afara cimpului nostra vizual ? este. vorba despre. paxil care fac sh tresneascd scara, despre pa fal-al Giri Jemn fusese ‘drobits, despre, turtle ‘de pe corpul Ini Alphonse, despre inelil regésit in. ca ‘mera Tui, despre ,uurmele tinor pagi care se intiparisera dine in pimintll afinat®, in fine despre _povestirea mireset care dovedeste ci explicafile rationale nu sint mulfumitoare. Aparitia finala a fost, agadar, minutos Dregatita, Jar Insuflefirea statail urmeaci 0 gradatie Uiniformd : Ja fneoput ea doar pirea vie, epol un per- sonaj afirmé cea glar fi indoit dogetele, Ia sfisit ca pare al Hi isis pe acest persona), Imes do Tas Sierras Siu Nodier se deavolta conform unei grada{il ssemi- nBtoare. In schimb, alte nuvele fantastice nu recurg la ase- metiea gradail. Tat, de pildd, Moarta indragostita a lui Gautier, Pind la cea clint aparitie In vis a Clarimon- det existi © anumiti, desi Imperfects, gradatie; dar evenimentele care survin pol sint nicl! mal mult, nich ‘mai pufin decit supranaturale — aceasta pind la’ dez- Hpodamintal constitult) de desoompunerea cadavralul Glarimondel, La fel stax Iucrurile si cu nuvelele Tul Maupassant; pumetal culminant In Horla nu este cftusi de putin sfirital, cl mal degrabé prima parte. Si Cine sie? oferd exemplbl undi orjaniesel diferite de fapt ici nu existe nici o pregitire a fantasticului Inaintea Drostel sale Intervent (ceea ce precede este, mal de~ grabs, 0 indirect analizipsihologici a naratorului) ‘poi, are loc evenimentul : mobilele pirdsese singure sa, Blemental supranatiral “dispare apolpentn us timp; el reapare, desi diminuat, in episodul regisiii ‘mobilierulus im magerinul de antichitati; dar nu-gi re- apis toate dreplurile decit ct putin Inainie de sisi, tunel elad mobilele se reintore in cass. Sflrsitil in- Susi nu mal confine nici un element supranaturel ; eu toate “accsiea, litorul fl percepe ca punct culminant.De altfel, Intr-una din analizele sale, semmalind 0 oon= sirucfie aseminiioare, Penzoldt ajunge si conchida (ca: ;Structura acestor povestiri poate fi representat& mu Sob forma obigauitel Iinii ascendente urcind eftre| un Punct culminant unie, cl ca 0 linie dreapts, orizontald care, dup ce a ureat putin $n decursul introducer imine apoi la un nivel fix imediat inferior ablgmul” flu punct culminant™ Dar o asemenea afirmatie co twazice In mod evident generalitatea legit mal sus env. fate, Sémenfiondm in treacit, tendinga, comund Wut ror eriticlor formaliste de a reprezenta’structura ope- rej pri mijlocirea unei figur spatiale. ‘Aceste analize ne conduc citre urmitoarea concli~ ie exist, Intr-adevir, o trisatura a povestiell fantas- tice care este obligatorie, dar ea se dovedeste a fi mal fRenerala deeit o Indioa intial Penzokit; si tu are nici 6 legitura cu gradatia. Pe de alt parte, trebuie expli- fat de ce aceastd trasiiurd este neotsara genulul fantas- tie ‘SE ne reintoarcem inca o dati Ja definitia pe care am propus-o. Fantasticul, spre deosebin: de multe alte g furl, comportanuméroase lacdicatit cu privire Ja rolul pe Care i are de jucat cittorul. (ea ce nu vrea st fnsempe of acest ier no se antimpla sh in azul on clrer alte texte) Am vizut cf, dintr-un punct de ve- dere mai general, accasti proprictate este in raport ca procesul de entnjare, aja cunr este el infajisat in chiar Interiorul textulul. Un alt element important constitu- val acestul proces este temporalitatea lui: orice ope— FA contine 0 indicatie referitoare la timpul perceliel sale; cind povestirea Tantastic fs) pune puternie em- ppronta asupra procesulul de enungare, ca sccentueaz’ to- fodati. acest timp al lecturil, Or, pritclpala caracters tea a acestu! timp este conventionala lui ireversibill- tte. Oriee text comportd 0 indlcatle implicité : anume fosca ef el trebuie cit de la inowput dnspre slimit si feeare paging de sus In jos. Accasta nu inscamnd ci mu exlstd teste care ne obliga si modifies accastt fine; dar accastA modifioare si dobindeste deplina inficatie Weems) jn rapore cu coaventia lecture Ta Ftinga la dreapta, Fantasticul cate un gen In cadrul Gdmiia aceasti conventie se afirm’ cu mult mai multe Gladitate decit in alte cazuri ‘Un roman obignult (care nu este fantastic), un roman de Balzac, de pilda, ttebuie cit de la inceput la sf itz dar dack he vine chefol si citim capitolul al. cin Gilea.Snaintea ‘celui de-al patrolea, plenderea.sufer Sut este ait de grav ca abunel cind.ar fl fost vorba de 0 povestire faniasticl. Deck cunoaytem dinainte sfir- Sul nel asemenca povestici, intreaga ei desfiqurare ste falsificata, Intrecit cititoral nu mai poate urma pas cu pas procerul de identificare ; or, acwasta este prima condisie a genulul, De altfel, nu este vorba in fod necesar de ¢ gradatie, chiar daca aceasta figuré de stil, care implica ideea de timp, este freeventS | in Moarta indragostita casi in Cine’ stie ? lreversibilita- tea timpulal existi in afara orledror grade Astfel se gi explied fapiul cA cea de-a doua lecturit a unei povestii fantastice dio Impresic mult dife- Hits de Gea dintl (Intt-o mal Insemmatd misuri doit fn cazul oricdror alle felusi de povestire) ; de fapt, leo f dows lectura, identificaren ‘nu mal este poaibils,” lec- fora devine, in mod inevitabll, metslectura: ne ‘preo- capi de ldentifiearea procedevlor fantastice in loc 38 fim cucerii de farmecul acestuia, Nodler care sia acest Iuerd fl punea pe naratoral din Inés de las Sierras si spund Ja sfiritil povestinl: Nu mi simt In siare a-1 dao indestuld putere de seductic pentru ca so pot face ascultata 9 @ dova oar’ ‘S& remarcim, in Inchelere, ci_povestinee fantasticd nu este singura’ care pune Un asefel de accent pe tim- DBUL peroeptiel operel : in romanul politist cu enigm faptal este nck st mal pronuntat, Intrucit exist. un ladevar care trebule descoperit, vom fS pusi In fata unui lant rguron din care mu poste 1 plat nit cea mal ‘din care cauz8, si nicidecum ca urmarefa vreunei deficiente de seriitur’, romancle politste fu Sint reeitite. Vorba de dul pare a se supune unor cops fxingeri asemandtoare. Descrierea pe care Freud fo face se aplic indeaproape tuturor genurilor eu tem- oralfiate aocentuata: yn al doilea rind, congemtim ‘acoa particularstate a Yorbel de dul sl anume ci ea Busi reallzeasd deplinul efect asupra _ascultétorulul Gecit atuncl cind de partea ei se aflé farmecul not fil, atunci cind ea surprinde. Accasti. preprctate care sie cauza vielii efemere a vorbelor de dub, de unde hecesitatea continbel nascocirl a altora nol, pare a avea Grept explicafie faptul of, prin Insdgi natura sa, sur Drlza sau curse nu poate reuyl o @ doua oar’. Atunci ind repetien o vorbi de dub, aientia este orientala de amintinea prime| relatici* (Le Mot Wesprit —. Jocul @e cuvinge). Sarpriza nu este decit_un car particular al temporalititit ireversibile : astfel analiza abstract a formelor verbale ne di posiblitatea 4 descoperim fn- adiri acolo unde © prima impresie nu ne lasa nicl m= car 38 Te bénuim, 6. {EMELB PANTASTIOULUL: | INTRODUCERE, {CA gt SEMAWTICA ALN VANTASHICULUL ~ TEM Fors corse, Smoesoma’ otc Raa, ‘bimcouram pecencin nie Bagh TREBUIE <4 ne indreptim acum atentia citre cel de-al treilea aspect al operel, amume cel pe care Lam Gemumit sernantic sau tematic sl arupra céruia ne vom ‘opti mai indelung, De ce vom insista tommai asupra favestul aspect’? Rspunsul este foarte simpli: fantas- tieul se Gefinoyte cao percepfie particulars a unor eve~ ‘nimente strani; ‘am descsis pe indelete aceastper~ copie, ‘Trebuie ini acum si examingm i Cella’: membru al formutel : evenimentole strani ele fnsele. Or, califlcind un eveniment drept straniu, noi Hivirgim 0 operatic de naturé semanticd. Distinclia inte sintaxt sl semantich aga cum se afirmi ea alc, far putea fi explleatd astfel : un eveniment va fi consi~ erat element sintactie In miisura tn care el face parte intro configuratie mai larg’, in masura im care el Sntretine relat de contiguitate cu alte elemente mai mmole sat mai putin spropiate lui, In schimb, -acelasl veniment se va constitul clement setnantic din clipa in care el va fi compara cu alte elemente, asemingtoare sau opuse Tui, fk ca intre acestea si cl si se_stabi- fase inai o relafie imediati. Semantica la naytere dineradigmatic apa cum sintaxe are la boc sintagmatl- El Referinduene Jatin eveniment strani no na fines Seama de tealie sale ea evenimentele tavedinatty a de acc care il leoga de ate. cvenimente, depiriae in tant, dar avominatoare sa opus Ti 1a rma nme, powestinea fantasticé poate sau mu shoe caracterisene printmun anime asthe, pane anurse compeaite dm peate fh worba de. fantastic in absenta yerenimentelor srenl®. Fantastical ns consid, iret in. tnnayi aceste venient, dar cle constitae 0 condtie necsara a. existenfel sale Atel se explich stenta sports pe care les ‘vom corde, Problema ar putee fi pusé i altminter!, pomindy-se sie la fumetite pe care le tadeplinyte fantastical Ih ‘eadrl opercl Se-civine ‘ie intrebim ‘are, aunt ‘te aperial clementelor_fantastice in economia uel ‘perc literare? Odats. adeptatt acta peropetiv Tnetenala, ni ae precinth fret rispunsor. In. peel rind, fantastical produce aupra citralulo impresie sperie =~ qroaoh sau oroare Sau pur sl simplu coves fate — citeta celealte genurt sau forme Thetare mii Dot. da’ nasere. Tn al colica sind, fantastical sujet Startle, Tnirejine sspens-ul presenta clementelor fantastice permite 9 onganiaare deowcbit de’ sivas a inal Tn Tine, fantastic mal_areo-funeie la prema ‘vedere taitologich? el. permite. desenonca nb‘ ukivers Tantastic, lar acest univers ane. Gatoritd acetal ToD nigl9 realitele in afare Timbajuiuly seserien ses: nl musi diferite ea natin Existenla (la acest nivel de generate) @ numa tect fuel i este 0 Intinplare. Teor general a femnelor — i, dupa com. stm, literatura ese. pubor= donald scien’ ~afirma ok on_semn poate incepin frei tunel Puetie pragmaticl xampunde rela ire sumne 4 ulllizaor fon, funcia sintactioh te refer Jn relatia. semnelor inte el, functia semantics are in Yedore teal sermon et ceca le destmnea’ly ot Teferonta for Nu ne yom ocupe sic de prima funcie a fanast tulut "ea Hine de'o palhologie lecturit destul de str Sale! propre rare pe care o Tacerci. Tn Bhatce pene ca. dea dou, am somal deje anu Sine GHMLAM inte famine sf comporte gh de- alee ak a reveal asupra ecetel probleme ape. st TRGRE fostra, Aveta noes 80. va opr, dec la S2MGES Geis tinete ne von ocupa Ge acim ine inte to stultd‘unul Univers Semantic petit Nise oferi de indat on. siapuna_almpl, dar care ru gunge fonda problemel, Este Toglo st resupunem GE duced tantabe nu vorbete despre, ceva alto Sh Queue de cae co consttle blest teratur ta Hiheral darlin schimy coe vorba, deo" deren Be enslisic ivertura,fantsticd represented pune= Soy astin‘al sect intnsit. Alfl spun, 1 ne. re- Intoarcam ase ino expreste utizata dejan legitard Qu Eigar Allan oe, fantastical reprosntv experient Spieler. SH nu ne amdgim ; aceasta expresie mu eX Sued inch nimi: A vor despre limite” = care pot Ege o mle de lun ca deapremarginile unul vni- Neos ae ne este intra total aecunescut ineamnd Sion im vag dn toale privinel. Total, acest ipo Bete da Su focat ule moi nef vice st ie af Gtoctor fantastcuol se afl Ineo rele de Gtguitote cu stud temeloe tn genera; apal, ch cra asticutt va consid de muperiae, de ome Mom mcarca si utam nicl 0 ep tse ison = © pologie a temelor fanlastice va 1, syodar_omo- 1 ee Sicein melon erare In gencral Tapa 1i%e thos’ ae" putin de natin ne boeure et re Bike gal dopeebl deplin, Intrusive isbn ale oe cee at omplexa.prblems, co tal pulin lepede Sega scout itera, anime cum of arbi despre Weeatee vorbeyte lueratura? Schematiind.detcie problemel am_ putea spare ci ne Slade Sous primes simesice. Paar it areducerii literaiurii la purul el conginut (altfel spus, ‘38 nu ne referim decit'la aspectul ei semantic) ; este ‘9 atitudine care are drept reaultat ignorarea specifica Tul itereturl, care pune literatura pe un acelag plan ci, de pds, discursul filosolle ; am studia te- mele, der nu ar mai rimine nimie din Titeratura. Cea dea’ dova ‘primejdie, inversi, ar consla in. reducerea Iiteratusit lao puri fermi negindu-se. pertinenta te- melor in porspectiva’”unel analize.literare. Sub. pre- Yextul od singural Ident care are important in litera turd este semnificantul', refuzam s8 percepem aspcctul semantic (Ca si com opera nar fl semnifieativa Ia toate multiplele ei nivel) Este uyor de vizut prin ce anume este inaccepta- Wild flecare dintre aceste optiun : In litersturd ceea co se spune este 1a fel de Important ca gi felul In care se ‘spune, ce anume” are tot atlte groutate cit sl cum ‘anume*” si reciproc (presupunind, ceca ce noi u”ere~ diem, ci aceste aspecie ar putea fl separate). Dar nu ‘rebule si oredem cA atitudinea Justi ar consta in. do- 2area eehitabila a acestor doud tendinge, iatr-un bine Cumpanit echilibru al studiulut formelor si studiulsi ‘confinuturilor, Trebule depagiti ins distineyia dintre formi sl continut (accasti feazi este, fra Indolald, ba- nnala la nivel teoretie, dar ca isi pistrear ‘oath actin Itatea act avern in vedere diferitele studi setae), oul dintre rosturile conceptulul de structurs este toc. mai acela dea deplsi vechea dicotomie a formel yi fondului spre a considera opera ca totalitate si uni ‘tate dinamict. {In modelul operel literare aga cum I-am propus pind tn acest punct conceptele de fermi i continut nul g-au, ffcut niesieri Joe. Am vorbit de mei multe aspecte ale coperei,, flecare dintre ele posedind propria sa. struc- ‘iird fara ‘ca prin aceasta sa-s1 diminueze forta sa de Semnificatie ; nel unul dintre acestaa nu reprasinth forma sau continutul pur, Ni s-ar putea spune. cl as- ‘pectele verbal 41 sintactic Sint mal ,formale* decit sspectul semantic, c& ele pot fi deserae fr a denv- elm sensul unel opere anume; oi in schimb, vorbin- {uene despre egpeetal semantic, mi se. poste coll sen= Stloperel si ca, deck de aceeaté dati nase mat poate evita aperiia.

S-ar putea să vă placă și

• Teoria Dezvoltarii Cognitive Piaget

  

  Document13 pagini

  Teoria Dezvoltarii Cognitive Piaget

  Andra Corina Craiu

  100% (6)
• Orar Sem1 Psih 2v5

  

  Document2 pagini

  Orar Sem1 Psih 2v5

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Ilovepdf Com

  

  Document8 pagini

  Ilovepdf Com

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Concluzii Prezentare Modul. Word

  

  Document1 pagină

  Concluzii Prezentare Modul. Word

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Beneficiile Jocurilor Vs Reusita Scolara

  

  Document2 pagini

  Beneficiile Jocurilor Vs Reusita Scolara

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Avantajele Noilor Tehnologii de Invatare

  

  Document10 pagini

  Avantajele Noilor Tehnologii de Invatare

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Beneficiile Jocurilor vs. Reusita Scolara

  

  Document10 pagini

  Beneficiile Jocurilor vs. Reusita Scolara

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Avantajele Și Dezavantajele Medilui Virtual de Învățare PPT Fin

  

  Document6 pagini

  Avantajele Și Dezavantajele Medilui Virtual de Învățare PPT Fin

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Rodica Grigore - Realismul Magic PDF

  

  Document390 pagini

  Rodica Grigore - Realismul Magic PDF

  Marius Palermo

  100% (1)
• Gradina Potecilor Ce Se Bifurca

  

  Document9 pagini

  Gradina Potecilor Ce Se Bifurca

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări
• Atribut

  

  Document8 pagini

  Atribut

  Ilinca Stanila

  Încă nu există evaluări