METODE, TEHNICI I INSTRUMENTE DE AMELIORARE A NVRII N

VEDEREA OBINERII PERFORMANELOR COLARE, A EVITRII PRSIRII

TIMPURIE A COLII.

I. CONCEPTUL DE INVATARE

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un

asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de
modalitati de reactie la Sistemul extern.
Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta
interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucruriile, cu oamenii, cu sine insasi.
Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu
repetitia aceleasi situatii stimulente, iar dupa H.Peron, este o modificare adaptiva a
comportamentului in cursul probelor repetate.Exista si alte concepte priviind invatarea
Montipellier, defineste invatarea ca fiind o modificare sistematica, relatii permanente de
conduita iar pentru W.A.Torpe, invatarea este organizarea comportamentului ca rezultat a
experientei individuale.
In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a
unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de
comportare, ca urmare a repetari situatiilor sau exersarii.
Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in
forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea
reprezinta orice noua achizitie a organizmului ca urmare a simularii, a interiorizarii
informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din
perspectiva pedagogica ia este procesul de asimilare a cunostiintelor si de formare a
priceperiilor si desprinderilor.
Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi
legaturi in scoarta cerebrala.
In literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe
sensuri si anume:
a) Ca actiune operationala, independenta sau dirijata pedagogic individuala sau
colectiva, caz in care termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire,
verificare.
b) Ca un proces, cand se face referire mai ales la mecanismele cale-l conditioneaza si
la desfasurarea insusi a fenomenului exprimat in termeni de: insusire, asimilare,
modificare, restructurare.
c) Ca un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de: cunostiinte, pricepere,
desprindere, obisnuinte, adaptare, performanta, etc.
Elementele definitorii a invataturii sunt:
- elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala ca
rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu;
- finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.

1
 II. TIPURI DE INVATARE

Prin Tipuri de invatare, sunt denumite diferitele niveluri adaptative si

performantele lor cognitive, pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a
factorilor care actioneaza invatarea. Pana in prezent au fost studiate diferite tipuri de
invatare.
1. Dupa criteriul tipului de invatare
a) invatarea directa prin experienta personala
b) invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive
c) invatarea prin asociere verbala
d) invatarea prin discriminarea multipla
e) invatare social-instrumentala si din experienta altora
f) invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora
2. In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii
a) invatare latenta, neconstietizata imediata
b) invatare spontana, neintentionata
c) invatare hipnotica
d) invatare constienta prin intelegeca si anticipare
e) invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit
f) invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva
3. Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica
dupa organizarea informatiilorsi situatiei stimulatorii se delimiteaza:
a) invatarea algoritmica pe secvente operationale
b) invatare curistica prin rezolvare de probleme
c) invatare programata
d) invatare prin modelare si analogie
e) invatare prin creatie
4. Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii, au fost
delimitate:
a) invatare senzoriala
b) invatare cognitiv mintala
c) invatare bazata pe impuls emotional
d) invatare prin operatii intelectuale formate prin interiorizarea mintala a
actiunilor materiale
5. Dupa scopul urmarit se poate vorbi
a) invatarea informationala
b) invatarea formative

2
 III. FORMELE INVATARII

In activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile

instructiv educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si
nivelurile invatarii.
Educarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se soldeaza
cu efecte pozitive ( efecte compensatorii sau de odihna activa prin alternanta
activitatiilor).
Dupa M. Zlate, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt:
a) dupa continutul lor (ce invatam?)
- sa percepem invatare perceptiva
- sa vorbim invatare verbala
- sa actionam invatare motorie
- sa gandim invatare cognitiva
- sa operam invatare operationala
- sa traim anumite stari afective invatare afectiva
- sa respectam normele morale invatare morala
b) dupa modul de actiune cu stimuli (ce facem cu stimul?)
- ii legam pe uni de altii invatare asociativa
- ii repetam invatare repetitiva
- ii extindem asupra unei intregi categorii invatare prin transfer
- ii diferentiem invatare discriminatorie
- ii recunoastem invatare prin recunoastere
- ii reproducem invatare prin imitatie
c) dupa modul de organizare a stimulilor (cum organizam stimulii ?)
- mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta invatare algoritmica
- ramnificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare invatare curistica
- sub forma de program invatare programata
- prin organizare logica invatare inteligenta
- prin combinare si recombinare invatare prin descoperire si invatare creativa.
R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri
de invatare, desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatory pentru
formele superioare:
1. Invatare semnal impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la
stimulul respectiv
2. Invatarea de tipul stimul raspuns contra intr-un lant de asociatii repetate in
timp ce duc la formarea relatiilor specifice desprinderiilor
3. Invatarea in lant presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli
raspuns
4. Invatarea verbala prin asociere apropiata de invatarea in lant implica
asocierea unor lanturi de silabe si cuvinte, specific la invatarea limbilor straine
5. Invatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau inpiedicarea unor stimuli
de alta natura decat cei care compun sarcina de invatare
6. Invatarea conceptuala sta la baza formarii notiunilor. Acest tip este specific
procesului de invatare propriu-zisa

3
 7. Invatarea regulilor strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de
invatare in care se opereaza cu concepte apstracte
8. Rezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui Gagne, conceperea unei noi
reguli ce combina regulile invatate.

IV. CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVATARII

Invatarea reprezinta o activitate predominant interna (subiectiva)

de aceea resursele ( conditiile interne ) au un rol determinant in desfasurarea ei.
Prin resurse interne intelegem totalitatea variabilelor psihologice pe care se
bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante:
- interesul cognitiv
- capacitatea de invatare
- desprinderile de munca intelectuala
1. Interesul cognitiv - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva,
activa si perseverenta fata de anumite obiecte ( activitati).
Relatia dintre interesul de cunoastere si procesul de invatare este o
relatie dialectica de interinfluentare .

Interesul de cunoastere - invatare

Un prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se

exprima in stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a oricarei

activitatii. Memoria atat de mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata

de interes.

Rolul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un

anumit prag de dezvoltare intelectuala.
Interes succes scolar
Multa vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se
considera ca elevii cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai
ridicat de inteligenta. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au
rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un coeficient prea ridicat, dar care au un
interes sporit de cunoastere.
Interes eficienta de invatare
Eficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si
scopuri. Castigul in cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin
intermediul caruia se va realiza apoi cel material ( performantele profesionale si sociale
ale celui instruit).

4
 2. Capacitatea de invatare
In dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de capacitate are si
urmatorul sens; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de
energie, pe care o poate acumula un corp, un sistem, etc.
Capacitatea de invatare se poate considera ca o instruire a psihicului uman care
consta in posibilitatea de a acumula cunostiinte, priceperi si desprinderi, ia depinde
pe de o parte de proprietatiile atomo fiziologice ale creierului (capacitatea
materiala ), iar pe de alta parte de activitatea desfasurata (invatatura) in vederea
dezvoltari acesteia (capacitatea dobandita). Invatarea este o activitate umana, ce
consta pe de o parte in imbogatirea tezaurului informational (instruirea ) iar pe de
alta parte in sporirea capacitatii de raspuns a organismului, adica a creierului
(educarea).
Cand vorbim de capacitatea de invatare a unui elev, ne vom referi la
posibilitatiile creierului lui de a insusi un volum mai mare sau mai mic de
cunostiinte de a forma mai rapid sau mai lent niste desprinderi care sa-l ajute sa de-
a raspunsuri cat mai adegvate solicitarilor din lumea ambianta. Aceste posibilitatii
difera de la un elev la altul.
Nivelul si calitatea capacitatilor de invatare depind de nivelul si calitatea
procentului de invatamant, in speta a invatarii.
Nivelul si eficienta capacitatii de invatare sunt influentate si de alti factori
extradidactici cum ar fi: ambianta culturala in care traieste si se dezvolta copilul,
mediul sau socio-economic, sanatatea lui, atitudinea parintiilor fata de scoala si
invatatura.
3. Deprinderile de munca intelectuala
Deprinderile de munca intelectuala care se formeaza la copii inca din clasele
primare sunt:
- deprinderile de citire corecta, curenta, constienta si expresiva
- deprinderile de scriere corecta si vizibila
- deprinderile de observare a fenomenului de natura si de consemnare a lor
- deprinderile de a se orienta in natura si de a citi harta (insusire a limbajului
geografiei)
- deprinderile necesare efectuari unor experiente si experimente simple
- deprinderile de a utiliza manuale, dictionare, indreptare.
Procesul de formare a deprinderilor de munca intelectuala incepe din clasa
I a , cand concomitent cu formarea deprinderilor de citire cursiva, corecta si
expresiva, se urmareste si dezvoltarea urmatoarelor procese si operatii intelectuale:
spiritul de observatie, memoria logica, gandirea si operatiile ei.

Strategiile de nvare se refer la reguli, principii, proceduri folosite pentru a facilita

procesul de nvare, utilizare i redare a materialului nvat.
Este foarte important s realizm/nvm ct mai devreme importana identificrii i
folosirii diverselor strategii de nvare. Unele persoane reuesc singure s identifice i s
foloseasc eficient strategiile de nvare cele mai optime pentru diverse domenii de
activitate.
Altele nu. Acestea din urm ns pot fi nvate cum s nvee eficient adic repede i
bine!
5
 Chiar dac de cele mai multe ori strategiile de nvare sunt specifice unuidomeniude
studiu, exist o serie de cunotine i deprinderi relevante pentru dezvoltarea strategiilor
de nvare, care pot fi transferate dintr-un domeniu de studiu la altul i care pot fi
dobndite n afara orelor de curs (Lemeni, 2009, p. 165). n majoritatea cazurilor,
persoanele care dein strategii eficiente de nvare reuesc s i gestioneze eficient
majoritatea ariilor de funcionare (Dembo, 2004).
Din pcate, un numr foarte mare de elevi i studeni cu un potenial ridicat de
nvare nu reuesc s se obin performane colare ridicate, fiindc nu tiu s nvee.
Diferena major dintre elevii care exceleaz i cei cu performane sczute se afl n
eficiena nvrii (Dembo, 2004).
Elevii care nu dein strategii optime de nvare au rezultate colare mai slabe, ceea ce
poate duce la dezvoltarea unei imagini de sine negative, la reacii emoionale i
comportamentale dezadaptative (anxietate, depresie, frustrare, furie, izolare, agresivitate),
ceea ce vor contribui la formarea unui cerc vicios, rezultnd n scderea continu a
rezultatelor colare. n timp, o mare parte dintre aceti elevi vor dezvolta o atitudine
negativ fa de coal i nvare, motivaia de a nva va scdea simitor, iar n cazuri
extreme, unii vor i abandona sistemul educaional (Brackney & Karabenick, 1995).
Lemeni (2009, p. 149) definete strategiile de nvare ca fiind:
orice metod de nvare selectat i utilizat pentru a atinge un scop anterior stabilit
. n mediul educaional strategiile de nvare se refer la comportamente care vizeaz:
-recapitularea i nvarea unui material,
-folosirea regulat de mnemotehnici.
Strategiile de nvare contribuie n mod semnificativ la dezvoltarea capacitii unui
elev de a codifica i extrage informaii.
Desigur, exist un numr imens de strategii prin care o materie poate fi nvat.
Strategia ideal este cea care se potrivete cu tipul de coninut i caracteristicile
persoanei. De multe ori ntlnim elevi care i dau silina, dar rezultatele nu sunt pe
msura efortului depus.
Strategiile de nvare cele mai eficiente se bazeaz pe capacitatea persoanei de aelabora,
nelege i structura materialul pe care dorete s l nvee.
Elaborarea: utilizarea cunotinelor dobndite anterior n vederea nelegerii noilor
informaii i stabilirii legturilor dintre cunotinele vechi i cele noi (Dembo, 2004),.
Elaborarea i nelegerea faciliteaz formarea unor structuri de cunotine active i
flexibile (Lemeni, 2009, p. 149), depind cu mult valoarea strategiilor cum ar fi
memorarea (Gardner, Krtechevsky, Sternberg, & Okagaky, 1999).
Metode prin care se poate mbunti capacitatea de a elabora i nelege materialul
Organizarea materialului:
O serie de cercetri din domeniul psihologiei (de ex., Gaskins & Elliot, 1991) au
evideniat faptul c fiinele umane ntmpin dificulti cnd trebuie s nvee cantiti
mai mari de informaie neorganizat (liste de nume, idei disparate, etc.). Un material
poate fi nvat, reinut i utilizat mult mai eficient dac este structurat i organizat
(Ormrod, 1998).
Prin procesul organizrii se identific relaiile dintre elementele constitutive ale
materialului care urmeaz s fie nvat (Dembo, 2004).
Organizarea se refer la gruparea noii informaii n categorii (noi sau deja stocate n
memorie) i stabilirea unei structuri a noii informaii. n unele cazuri, persoana trebuie s

6
identifice structura intrinsec a noului material. n alte cazuri, cnd materialul nu are o
asemenea structur, trebuie s i gseasc o structur pe baza creia o poate organiza .
Repetarea materialului este o alt strategie de nvare. Dei celebra zicala susine c
repetiia este mama nvturii, cercetrile arat c n unele cazuri ea poate deveni
mama vitreg a nvturii, adic poate avea efecte negative neateptate.
Toat lumea tie c anumite informaii trebuie pur i simplu reinute, i nu trebuie
neaprat neleas logica din spatele lor asta nseamn s reproducem de mai multe ori
(ca s reinem) un numr de telefon, versurile unei melodii, capitatele Europei, fluviile
lumii, elementele tabelului periodic al lui Mendeleev, etc.
n asemenea cazuri, distribuirea repetiiei pe intervaluri reduse, dar frecvente este mult
mai eficient dect exerciiul comasat (massed) ntr-o singur edin de repetiii.
Neajunsul cel mai mare al acestei strategii este c de cele mai multe ori informaia este
uitat ntr-un interval de timp destul de scurt.
Deinerea unui nivel ridicat de inteligen i strategii potrivite de nvare nu sunt ns
garania succesului colar. Foarte muli elevi inteligeni, reuesc s i dea seama ce
materie cum trebuie nvat repede i bine, dar nu sunt motivai s nvee. Alii i supra-
sau subevalueaz abilitile intelectuale, cele de gestionare eficient a timpului (de
exemplu procrastinare, incapacitatea de a mpri sarcinile complexe n sarcini mai
simple). Pe de alt parte, numrul elevilor care nu reuesc s i gestioneze eficient
anxietatea de testare sau cea de sarcin este n continu cretere (Brackney & Karabenick,
1995).

Succesul colar n sine depinde de o serie de factori, care se interrelaioneaz n mare

msur:
strategii de nvare
(selectarea informaiilor relevante, stabilirea asocierii
dintre informaiile asimilate deja i cele noi, memorare; abiliti de luare de
notie; strategii de nelegere a textelor scrise i citite; abiliti de redactare a
proiectelor; tehnici de organizare a materialelor; etc.);
motivaie (intrinsec pentru implicarea i perseverena n activitile colare);
gestionarea eficient a timpului (evaluarea corect a timpului necesar
efecturii unei sarcini specifice; utilizarea eficient a timpului alocat efecturii
unei sarcini; planificarea succesiunii de rezolvare a temelor);
managementul eficient al mediului fizic i social (alegerea unui spaiu de
nvare cu un numr ct mai mic de distractori, alegerea unui anturaj/prieteni
care valorizeaz succesul colar, etc.);
gestionarea eficient a strilor affective (de exemplu, anxietatea fa de teste,
inducerea emoiilor pozitive funcionale care menin implicarea n activitile
colare);
meninerea unui nivel constant de performane ridicate, prin monitorizarea contient a
proceselor de nvare (abiliti metacognitive).

INVATAREA RAPIDA SI EFICIENTA

Problema abordata in aceasta carte o reprezinta raspunsul la unele intrebari cheie
ce se pun in cazul unei invatari eficiente : ce?, cand?, cum?, pentru ce sa inveti? si ce
metode de invatare sa folosesti?

7
 Aceasta tema, a invatarii rapide si eficiente a mai fost aboradata in literatura de
specialitate si de alti autori : D. Rowntree Invata cum sa inveti. Introducere
programata in tehnica studiului eficient;
Jinga Invatarea eficienta; I. Jinga Educatia permanenta, I. Rudnianski Cum sa
inveti. Din opera autorului studiat in aceasta recenzie mai amintim si lucrarile :
Invatarea permanenta si perfectionarea cadrelor si Cum sa invatam. Ghid metodic
pentru studiul individual eficient al studentilor cursanti.
In continuare voi prezenta principalele idei dezbatute in capitolele si subcapitolele
acestei carti. Capitolelor sau subcapitolelor cu titlu vor sub forma de intrebare vor
sintetiza raspunsul la respectivele intrebari. Celelalte capitole si subcapitole se vor
evidentia prin ideea de baza dezbatuta. In ceea ce priveste structura cartii se observa ca
autorul a inserat, dupa fiecare parte teoretica ampla, cateva aplicatii practice, fie sub
forma de test de autoevaluare, fie sub forma unor modele concrete de studiu .

I. ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA STUDIULUI INDIVIDUAL

Acest prim capitol cuprinde 4 subcapitole in care se defineste notiunea de studiu

individual si se arata modul de intocmire eficienta a acestuia:
1.Tehnicile de munca intelectuala unelte ale viitorului. In cadrul acestui
subcapitol sunt prezentate principalele tehnici si metode de munca individuala. Acestea
sunt: a.) metode si tehnici de informare, documentare, prelucrare si stocare a informatiilor
si cunoastintelor; b.) metode si tehnici de invatare, de dezvoltare a intelectului si
modificarea comportamentului; c.) metode si tehnici de cercetare, experimentare si
dezvoltare a cunoasterii; d.)metode, tehnici si procedee de creativitate.

2. Importanta studiului individual. Ce caracteristici presupune? Studiul individual

este modalitatea de invatare si autoinvatare prin consultarea literaturii de specialitate,
urmarirea independenta a experientelor si experimentelor, a proceselor tehnologice de
productie, organizare personala a cunostintelor, insusirea si aplicarea lor. Principalele
caracteristici ale studiului individual sunt: presupune dorinta sincera de a cunoaste, de
perfectionare si dezvoltare a personalitatii, a aptitudinilor; presupune un studiu individual
organizat si desfasurat rational si eficient; presupune exercitii multiple si variate etc.

3.Cum se planifica studiul individual. Studiul individual se planifica sub forma

unui orar sau program personal de invatare. Astfel, prin organizarea si planificarea
activitatii de invatare se va stabili cat timp se rezerva studiului si cand se va efectua, ce
subiecte se vor studia si ce obiective se urmaresc in cadrul fiecarei sedinte de lucru.

3.1.Cat timp va dedicati studiului individual.Se porneste de la bugetul total de

timp dintr-o saptamana din care se vor scadea orele necesare pentru masa, odihna,
diverse deplasari, cursuri si recreare. Se va ajunge stfel la un timp teoretiv disponibil ce
va fi utilizat pentru studiu individual (cca. 23 ore).

3.2.Intocmirea planului de studiu.Autorul sugereaza stabilirea duratei unei sedinte

la 50 de minute, efectuarea a maxim 4 sedinte pe zi, cu pauza de 10 minute intre ele.

8
Prioritatile in invatare se vor stabili in functie de dificultate, timp si indicatiile
profesorului. Sedintele de sudiu trebuie stabilite cat mai aproape de perioadele de predare
si dezbatere a temei.

4.Cum se organizeaza studiul individual. In organizarea studiul terbuie efectuate o

serie de actiuni si anume: utilizarea planului de studiu, verificarea listei zilnice cu
subiecte pentru studiu, revizuirea plnului de studiu (saptamanal), alegerea locului de
studiu, inceperea sedintei, concentrarea, terminarea sedintei.

5.Cum invatam? Autotest.

II. PSIHOIGIENA SI ERGONOMIA INVATARII.

1.Cerintele psihoigienice si ergonomice ale invatarii eficiente. Aceste cerinte sunt:

sa se acorde o importanta deosebita ambiantei invatarii, igienei si ergonomiei locului de
munca; sa se formeze deprinderea de a studia la ore fixe si in acelasi loc de munca;
repetarile este bine sa se faca seara etc.

2.Curba zilnica a invatarii. Cand sa invatam. Cercetarile efectuate au constatat ca

maximul activitatii intelectuale pe parcursul unei zile este intre orele 8 si 13 dimineata si
17 si 21 dupa-amiaza.

3.Cat timp invatam si cum isi utilizeaza elevii si studentii timpul de studiu.In
cadrul acestui subcapitol sunt stabilite o serie de factori ce trebuie avuti in vedere la
efectuarea studiului: gradul de incarcare zi/saptamana a programului pe nivele de
scolarizare; normele psihofiziologice optimale privind durata studiului individual
( impreuna cu durata timpului petrecut in scoala nu trebuie sa depaseasca 5-7 ore);
nereducerea duratei somnului de noapte etc.

4.Curba oboselii. Oboseala afecteaza functiile psihice. Pe baza unor investigatii s-

a stabilit asa-numitul coeficient ponogenic (ponos=oboseala) al unor discipline de
invatamant: matematica si fizica foarte solicitante; limbile clasice, gimnastica, desenul
(mai putin solicitante). Acest lucru trebuie luat in seama la asezarea disciplinelor in orarul
zilnic de invatare.

5.Prevenirea oboselii intelectuale. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea legii

varietatii stimulatorii prin asolamentul intelectual. Astfel trebuie variate si alternate
ciclurile de invatare intensa cu cele de odihna, recreere, distractie... sau intreprinderea
unor activitati care sa solicite alti centri nervosi.

6. Autoevaluarea gradului de oboseala. Test.

III. MECANISMELE INVATARII, LEGI, PRINCIPII SI REGULI ALE INVATARII

EFICIENTE

9
 Principalele faze ale actului invatarii sunt : a.) receptionarea vizuala sau auditiva a
cunostintelor ;
b.) prelucrarea mintala a cunostintelor ; c.) memorarea si stocarea cunostintelor insotite
de o uitare selectiva ; d.) reamintirea sau actualizarea cunostintelor. La baza invatarii sta
motivatia.

1.Legi, principii si reguli ale invatarii eficiente. Astfel, de principii si reguli sunt :
orice act de invatare este guvernat de legea curbei invatarii si a uitarii ; legea curbei
atentiei ; legea contrastului cu efect retroactiv ; folosirea instrumentelor tehnice moderne
pentru invatare ; formarea unei gandiri structural-sistematice ; promovarea interinvatarii
sau invatarea conversationala etc.

2. Motivatia invatarii si procedee de dezvoltare a ei. Este realizata o clasificare a

motivatiilor. Astfel motivatii pot fi pozitive si negative, intrinseci (dorinta de cunoastere)
si extrinseci (sub presiunea notelor, a examenelor).

3. Evolutia capacitatii de invatare. Cercetarile efectuate au evedentiat faptul ca

apogeul capacitatii de invatare se situeaza intre 20-25 de ani si scade cu mai putin de 1%
in fiecare an.

IV. CUM SA INVATAM ? METODE DE INVATARE

1.Metoda invatarii sintetice (globale). Aceasta metoda se aplica atunci cand

materialul de invatat este unitar ca sens si continut, nu are un volum prea mare si nici un
grad ridicat de dificultate. Presupune urmatoarele etape : o lectura sintetica ( de
ansamblu); o lectura analitica (de profunzime); o lectura analitico-sintetica si evaluativa
sau de consemnare ; o repetitie pe baza de recunoastere ; o repetitie pe baza de
reproducere ; o recapitulare generala .

2. Metoda invatarii analitice sau secventiale. Se foloseste atunci cand materialul

de invatat este amplu, cu un grad ridicat de dificultate si lipsit de unitate de ansamblu. Ca
etape sunt mentionate : fragmentarea materialului in unitati logice, unitare si compacte de
studiu ; fiecarei unitati i se aplica metoda globala.

3. Metoda invatarii progresive cu repetari recurente (combinata). Aceasta metoda

presupune o combinare aprimelor doua. Etapele ei sunt : citirea de o data, doua ori a
intregului material ; divizarea materialului in unitati logice ; repetarea dupa structura, in
cazul in care avem n unitati logice, a+b+ab+c+abc+d+bcd+...+n ; repetitie a fiecarei
jumatati a materialului ; repetitie globala.

4. Metoda RICAR. Este o metoda de studiu individual caracterizata prin faptul ca

fiecare initiala constituie o etapa a acestei metode : R rasfoire generala ; I intrebari ;
C citirea activa prin cautarea raspunsurilor ; A amintirea sau rememorarea
continutului lecturat ; R recapitularea , retinerea esentialului.

10
 5. Invatarea asistata de calculator. Implica amplificarea fenomenului
performantelor intelectului nostru, a capacitatii de asimilare si prelucrare a cunostintelor.

6. Invatarea creativa. Presupune sa produci noi cunostinte din cele pe care le-ai
invatat si sa dezvolte gandirea creativa, flexibilitatea si fluiditatea gandirii.

7. Cum se organizeaza repetitiile si recapitularile. Trebuie mentionat intai

importatnta deosebita a repetitiei pentru fixarea cunostintelor si prevenirea uitarii. Exista
doua metode de repetare : a.) metoda repetarii comasate si concentrate recomandata in
conditiile unui material de proportii mai reduse si usor accesibil; b.) metoda repetarii
esalonate, distribuita in timp recomandata in cazul unui material dificil si amplu.
Repetarea este eficienta daca survine in timp optim dupa invatare.

8. Cum se poate preveni si elimina uitarea esentialului. Acest subcapitol

sintetizeaza practic, celelalte anterior mentionate. Prevenirea si eliminarea uitarii
esentialului se realizeaza prin intermediul repetarii si a reproducerii (in somn).

V. MEMORAREA RAPIDA

1.Performantele memoriei. Importante pentru invatare sunt: volumul sau

capacitatea de invatare; viteza de invatare; durata sau capacitatea de retentie numerica;
organizarea cunostintelor inmemorie; flexibilitatea sau capacitatea de reorganizare;
fidelitatea, promptitudinea si completitudinea memorarii.
2.Evolutia capacitatii de memorare. Memoria se restructureaza pe parcursul
perioadelor de varsta ale omului si nu determina singura capacitatea de invatare.
Ribot sublinia in acest sens urmatorul fapt : continuturile memoriei se
destructureaza in ordine inversa celei in care au fost structurate.

3.Principii si reguli ale memoriei eficiente. Aceste principii si reguli sunt:

principiul activismului intelectual si al profunzimiii intelegerii; principiul cunoasterii in
memorare; principiile, generalizarile, schemele si aplicatiile; practicarea memorarii
logice, active si creative; reliefarea gradului de sistematizare si coerente a materialelor de
invatare; alternarea textelor cu scheme, grafice, schite etc.; principiul memorarii globale.

4. Metode, sisteme si procedee mnemotehnice. Mnemotehnica sau tehnica

memorarii artificiale cauta sa organizeze intr-un sistem logic, artificial, informatii
disparate, pe baza unor principii si procedee ce servesc la reconstituirea si reproducerea
lor precisa. Aceasta tehnica raspunde necesitatii de a memora cantitati mari de informatii
in perioade cat mai mici de timp si cu eforturi minime.

5.Sisteme mnemotehnice bazate pe localizari.Aceste sisteme topice de memorare

artificiala au ca principiu de baza urmatorul: se imagineaza un spatiu (camera, casa,
strada, harta, etc) si se localizeaza imaginativ fiecare lucru ce trebuie memorat, intr-un

11
loc anume, stabilindu-se relatiile logice specifice intre ceea ce se memoreaza, obiectele
din spatiu si spatiul cu punctele sale specifice.
Sistemul topic simplu intr-o singura imagine se localizeaza mai multe
lucruri de retinut;
Sisteme topice localizate sunt mentionate de autor urmatoarele astfel de
sisteme: sistemul casei, sistemul unei camere, sistemul buzunarului si
sistemul vecinatatii. Toate aceste sisteme au la baza caracteristicile sistemului
topic simplu;
Sistemul topic al celor 50 de cuvinte acest sistem presupune plasarea
obiectelor in spatii caroiate foemate din 9 patrate si asociate succesive intre
ele;
Sistemul conexiunii numar imagine in cadrul acestui sistem se opereaza cu
o dubla asociere arbitrara: numar imagine obiect asemanator si imagine
obiect asemanator unui numar obiect memorat. Se pot asocia numere de la 1
la 10, dupa imaginatia fiecaruia, orice tip de obiecte asemanatoare
configuratiei lor, iar acestora orice lucruri de memorat.
Codul mnemotehnic A Z acest sistem, care de fapt reprezinta un cod
alfabetic al memorarii eficiente, se bazeaza pe asocierea listei de cuvinte de
memorat cu o lista de 27 de cuvinte cheie, care incep cu diferite litere ale
alfabetului, ordonate succesiv de la A la Z.

6.Sisteme mnemotehnice bazate pe fonetizarea numerelor. Sunt prezentate doua

astfel de sisteme:
Alfabetul numeric sau codul numeral fonetic consta in traducerea numerelor
incuvinte si invers printr-un simplu sistem fonetic logic;
Metoda conexiunii homofonice se bazeaza pe sunete reale ale numerelor de
la 1 la 10, fiecare din ele fiind transformat int-o imagine corespunzatoare.

7.Procedee mnemotehnice.
Procedeul initializarii semantice folosind prima litera a cuvintelor dintr-o
lista de lucruri ce trebuie memorate se construieste o propozitie sau o fraza
cheie cu o semnificatie usor de retinut, iar pe baza acestora se poate
reconstitui intreaga lista de termeni;
Procedeul mediatorilor semantici memorarea unui material sau a unor
lucruri este mult mai usoara cand se face apel la o serie de repere, puncte de
sprijin, cadre de referinta sau mediatori decat atunci camd acestea lipsesc;
Procedeul asocierii prin concatenare consta in lanturi de cuvinte sau litere
inventate pentru a putea memora usor si reactualiza rapid cunostintele insotite;
Sistemul inlantuirii asociative se bazeaza pe asociatii logice naturale care
leaga itemii in perechi specifice, grupe, siruri etc;
Procedeul codurilor de figuri reprezinta un sistem artificial de memorare ce
consta intr-un cuvant ce serveste drept carte reamintirea lucrurilor fara
legatura intre ele;
Procedeul asocierii numerice consta in asocierea numerelor cu diferite date
din viata personala;

12
 Procedeul sintagmei presupune crearea unor sintagmei pentru memorarea
listei de termeni fara legatura intre ele.

8. Procedee de educare si dezvoltare a memoriei.

Exercitii de intelegere si memorare.
Recomandari pentru dezvoltarea memoriei

VI. CUM SA LUAM NOTITE SI CUM SA ELABORAM FISELE DE STUDIU,

REZUMATELE SI CONSPECTELE

1.Audierea cursurilor si luarea notitelor. Pentru a putea lua notite bune trebuie sa
se concentreze atentia asupra mesajului transmis oral de catre profesor. De asemenea,
notitele trebuie apoi ordonate pentru fiecare obiect si trebuie sa fie luate selectiv. Altfel
nu se sesizeaza esentialul, se intrerupe contactul direct cu profesorul si nu mai poate fi
urmarita linia logica a ideilor etc.

1.1.Cateva reguli generale privind luarea notitelor. Principala regula generala in

luarea notitelor este urmatoarea : ceea ce trebuie notat este esentialul celor expuse de
autor.
1.2.Utilizarea prescuratarilor in luarea notitelor. Prescuratarile sunt necesare mai
ales cand ritmul expunerii este accelerat.

2.Elaborarea notitelor schematice, a rezumatelor si conspectelor

2.1.Notitele scematice si rezumatele. Notitele schematice prezinta intr-o forma
schematizata grafic, asemanatoare unei diagrame scrise, punctele principale, esentiale ale
unui subiect in secventa lor logica. Rezumatele reprezinta o varianta foarte concentrata ca
esenta, dar cursiva, sub forma de proza sau schematizata, a continutului ideativ de baza al
textului original.
In carte sunt prezentate cateva modele de notite schematice si rezumate (model de
notite schematice, model de rezumat schematic textualizat, model de rezumat
clasificatoriu enumerativ si model de rezumat clasificatoriu arborescent sau taxiconomic).
2.2.Conspectul. Reprezinta o forma ampla, rezumativa a activitatii de lectura
stiintifica a unor surse bibliografice, oferind o viziune de ansamblu asupra materialului
parcurs, cu evidentierea contributiei originale a autorului si exprimarea unor judecati de
valoare personale, critice, apreciative, observatii, trimiteri referentiale etc.
3.Sisteme si metode de fisare. Modele de fise personale de studiu. Fisa de studiu
este o modalitate de consemnare sintetica, rezumativa si cu comentarii personale a
rezultatelor activitatii de lectura a unei lucrari. Cuprinde: denumirea temei (titlu),
domeniul sau specificul temei, elemente reper, reflectii, comentarii si puncte de vedere
personale, probleme cu caracter deschis, de completare cu noi surse de informatie.
4. Sisteme de fisare. Exista mai multe tipuri de sisteme: sisteme de fisare
convergente sau tematice, divergente sau problematice, pe discipline, referentiale sau pe
autori, cronologice, multicriteriale.

13
 5. Tipuri si modele de fise. In acest subcapitol autorul prezinta cateva modele de
astfel de fise: model de fisa signalectica, model de fisa adnotata, model de fisa de citat,
model de fisa de sinteza, model de fisa terminologica.
Planul de idei reprezinta ideile de baza ale unui text sau document ordonate intr-o
anumita schema logica, de mare generalitate care reflecta structura de ansamblu a
materialului.
6. Tezele. Sunt o forma concentrata si esentiala (sub forma de enunturi) a
continutului unui text constand din formulari sintetice a ideilor de baza.

METODE DE EVITARE A PARASIRII TIMPURIE ASCOLII

Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce

procentul de tineri care prsesc timpuriu coala sub 10% i de a asigura c cel puin 40%
din tnra generaie dispune de o diplom de nvmnt superior sau de un echivalent al
acesteia. mbuntirea rezultatelor colare ale tinerilor rspunde n acela timp
obiectivului de cretere inteligent, mbuntind nivelurile de competen, ct i
obiectivului de cretere favorabil incluziunii, prin abordarea unuia din cei mai
importani factori de risc pentru omaj i srcie.
Educaia reprezint, pentru orice societate, vectorul dezvoltrii durabile. Dezvoltarea
capitalului uman i creterea competitivitii prin formare iniial i continu, pentru o
pia a muncii flexibil i globalizat, reprezint obiectivele majore ale dezvoltarii
fiecarei natiuni.
Economia competitiv, consolidarea democraiei i societatea cunoaterii impun,
alturi de cele 4 instrumente cognitive care alctuiesc tradiional alfabetizarea de baz
(abiliti de comunicare, scriere, citire i calcul matematic), dobndirea unor noi
competene: alfabetizarea digital i informaional, cultura i civilizaia tehnologic,
comunicarea n limbi moderne de larg circulaie, cultura i conduita civic, cetenia
democratic, gndirea critic, capacitatea de adaptare la situaii noi, competene
antreprenoriale, lucrul n echip, interesul pentru dezvoltarea personal i nvarea
continu.
Abordarea fenomenului const n elaborarea unei strategii de programe i
proiecteeducative colare i extracolare destinate s ridice rata participrii colare i s
faciliteze integrarea copiilor care au abandonat coala.
De realizarea i implementarea acestor strategii, principalii responsabili, sunt
inspectoratele scolarejudeenei administraiile publice locale, care vor aciona in
urmtoarele direcii:
a. Domeniul de competen:
respectarea legislaiei n vigoare referitoare la drepturile copiilor - elevilor aparinnd
categoriilor sociale marginalizate din raiuni diverse: economice, etnice,
confesionale, defavorizate geografic etc. de a participa la instruire instituional i
educaie n conformitate cu principiile Constituiei Romniei, a documentelor
programatice n vigoare ia celorinternaionalela care Romnia este parte ;
elaborarea proiectelor de acte normative privind nvmntul destinat acestor
categorii de elevi;
elaborarea i monitorizarea programelor sau proiectelor MECT avnd acest
obiectiv;

14
 punerea n aplicare a conveniilor de colaborare cu partenerii strategici ai
ministerului;
respectarea prevederilor conveniilor i acordurilor semnate de Romnia cu organisme,
instituii internaionale, n elaborarea i implementarea activitilor specifice populaiei
-int.
b. Rspund de aplicarea legislaiei n vigoare, privind accesul egal la educaie i
nvmnt a categoriilor sus-amintite.

BIBLIOGRAFIE

ION NEACU Metode i tehnici de invare eficient Editura Polirom, 2015

ION DRAGAN - Psihologia invatarii Editura Excesior

PARTENIE ANCUTA Timisoara 1997

VICTOR OPRESCU -Dimensiunea pshiologica Editura Scrisul

a pregatirii profesorului romanesc
Craiova 1983
Cerc pedagogic, noiembrie, 2015

15